Tema numărului

№_11-12_2022 (303), noiembrie-decembrie 2022

Tema numărului / numarul_11-12_2022 >
├numarul_12_2023 ├numarul_9_2023 ├numarul_6-7_2023 ├number_4-5_2023 ├number_3_2023 ├number_1-2_2023 ├numarul_11-12_2022 ├numarul_10_2022 ├numarul_9_2022 ├numarul_7-8_2022 ├numarul_6_2022 ├numarul_5_2022 ├numarul_4_2022 ├numarul_3_2022 ├numarul_1-2_2022 ├numarul_12_2021 ├numarul_11_2021 ├numarul_9_2021 ├numarul_7-8_2021 ├numarul_6_2021 ├numarul_5_2021 ├numarul_4_2021 ├numarul_3_2021 ├num[rul_1-2_2021 ├numarul_12_2020 ├numarul_11_2020 ├numarul_10_2020 ├numarul_9_2020 ├numarul_7-8_2020 ├numarul_6_2020 ├---------- ├numarul_3_2020 ├----- ├numarul_12_2019 ├numarul_11_2019 ├numarul_10_2019 ├numarul_9_2019 ├numarul_7-8_2019 ├numarul_6_2019 ├numarul_5_2019 ├numarul_4_2019 ├numarul_3_2019 ├numarul_1-2_2019 ├numarul_12_2018 ├numarul_11_2018 ├numarul_10_2018 ├numarul_9_2018 ├numarul_7-8_2018 ├numarul_6_2018 ├numarul_5_2018 ├numarul_4_2018 ├numarul_3_2018 ├numarul_1-2_2018 ├numarul_12_2017 ├numarul_11_2017 ├numarul_10_2017 ├numarul_9_2017 ├numarul_7-8_2017 ├numarul_6_2017 ├numarul_5_2017 ├numarul_4_2017 ├numarul_3_2017 ├numarul_1_2_2017 ├numarul_12_2016 ├numarul_11_2016 ├numarul_10_2016 ├numarul_9_2016 ├numarul_7_8_2016 ├numarul_6_2016 ├numarul_5_2016 ├numarul_4_2016 ├numarul_3_2016 ├numarul_1_2_2016 ├numarul_12_2015 ├numarul_11_2015 ├numarul_10_2015 ├numarul_9_2015 ├numarul_7_8_2015 ├numarul_6_2015 ├numarul_5_2015 ├numarul_4_2015 ├numarul_3_2015 ├numarul_1_2_2015 ├numarul_121_2014 ├numarul_11_2014 ├numarul_10_2014 ├numarul_9_2014 ├numarul_7_8_2014 ├numarul_6_2014 ├numarul_5_2014 ├numarul_4_2014 ├numarul_3_2014 ├numarul_1_2_2014 ├numarul_12_2013 ├numarul_11_2013 ├numarul_10_2013 ├numarul_9_2013 ├numarul_7_8_2013 ├numarul_6_2013 ├numarul_5_2013 ├numarul_4_2013 ├numarul_3_2013 ├numarul_1_2_2013 ├numarul_12_2012 ├numarul_11_2012 ├numarul_10_2012 ├numarul_09_2012 ├numarul_07_08_2012 ├numarul_06_2012 ├numarul_05_2012 ├numarul_04_2012 ├numarul_03_2012 ├numarul_01_02_2012 ├numarul 06_2010 ├numarul_12_2011 ├numarul_11_2011 ├numarul_10_2011 ├numarul_09_2011 ├numarul_07_08_2011 ├numarul_06_2011 ├numarul_05_2011 ├numarul_04_2011 ├numarul_03_2011 ├numarul_01_02_2011 ├numarul_12_2010 ├numarul_11_2010 ├numarul 10_2010 ├numarul 09_2010 ├numarul 07_08_2010 ├numarul 05_2010 ├numarul 04_2010 ├numarul 03_2010 ├numarul 01_02_2010 ├numarul 12_2009 ├11_2009 ├Numarul 10_10 ├Numarul 09_09 ├Numarul-07-08-09 ├Numarul 06_09 ├Numarul 05_09 ├Numarul 04_09 ├Numarul 03_09 ├Numarul-01-02-09 ├Numarul 12_08 ├Numarul 11_08 ├Numarul 10_08 ├Numarul 9_08 ├Numarul 7_8_08 ├Numarul 6_08 ├Numarul 5_08 ├Numarul 4_08 ├ Numarul 3_08 ├Numarul 1_08 ├Numarul 12 ├Numarul 11 └Numarul 10
Mastercard Day Awards: companiile care schimbă piața de plaţi din Moldova

Anual, în cadrul evenimentului Mastercard Day, compania Mastercard îşi premiază partenerii de încredere pentru contribuţia lor la dezvoltarea pieţei de plăţi din Republica Moldova. Acest eveniment este, în mod tradiţional, un loc de întâlnire, schimb de experienţă şi inspiraţie, discuţii despre cele mai actuale tendinţe şi inovaţii de pe piaţa globală de plăţi. În plus, este o oportunitate de a împărtăşi informaţii noi despre modul în care obiceiurile de plată, nevoile şi aşteptările cetăţenilor Republicii Moldova se schimbă.

Revista „Bănci & Finanţe” – Profit a discutat cu liderii pieţei, realizările cărora au fost recunoscute de Mastercard în 2022, şi a aflat ce inovaţii au apărut pe piaţă în acest an, cu ce proiecte se mândresc aceştia şi la ce ar trebui să se aştepte deţinătorii de carduri în viitor.

 

În ultimii ani, Moldova a făcut un salt calitativ în ceea ce priveşte dezvoltarea plăţilor fără numerar, acesta fiind datorită tuturor participanţilor pieţii: băncilor, partenerilor comerciali, statului şi fiecărui utilizator. Încă doi ani în urmă, conform rezultatelor studiului nostru MasterIndex, doar jumătate dintre deţinătorii cardurilor foloseau cardul zilnic sau regulat în timpul săptămânii, astăzi această cifră ajunge la 70%. Treptat, plăţile fără numerar convenabile, rapide şi sigure devin o obişnuinţa persistentă în rândul locuitorilor Moldovei, iar puterea ei este greu de subestimat: astăzi deja 38% dintre deţinătorii de carduri susţin că sunt pregătiţi să treacă complet de la utilizarea numerarului în viitor.

Un astfel de progres este determinat de mulţi factori. În primul rând, este o muncă sistematică de extindere a reţelei de acceptare a plăţilor. Aici nu vorbim doar despre terminalele de plată obişnuite din incinta magazinelor, benzinăriilor sau altor puncte de vânzare. Împreună cu partenerii, deschidem noi spaţii prin introducerea plăţilor fără numerar în transportul public, obiectele de infrastructură urbană şi locurile de agrement, acolo unde viteza, confortul şi siguranţa au o însemnătate decisivă.

Un alt factor semnificativ care a influenţat dezvoltarea pieţei de plăţi a ţării este intrarea în forţă a plăţilor contactless. Astăzi, ponderea lor în comerţul fizic cu cardurile Mastercard este un număr record de 97%. Aceasta însuşire distinctivă a pieţei de plăţi din Moldova este progresivă şi inovatoare.

Ca confirmare a progresivităţii şi maturităţii a pieţei de plăţi al Republicii Moldova a fost lansarea în anul 2022 a unui şir de servicii digitale globale: Apple Pay, Google Pay şi Xiaomi Pay. În prezent, deţinătorii de carduri emise de către băncile moldoveneşti au posibilitatea înrolării cardurilor într-un portofel digital şi pot achita contactless cumpărăturile folosind smartphonul sau alte gadgeturi. La numai şase luni de la lansarea serviciilor date, aproape fiecare a cincea plată cu un card Mastercard în comerţul cu amănuntul fizic în Moldova este o plată contactless prin utilizarea unui smartphone sau alt gadget cu NFC. Nu orice ţară europeană se poate lăuda cu ritmuri de creştere atât de rapide şi, cu siguranţă, vom continua să dezvoltăm activ acest domeniu.

Însă, tehnologia nu este unicul lucru important în modelarea unui stil de viaţă fără numerar. Noi, cei de la Mastercard, credem în puterea emoţiilor şi impresiilor, şi ne străduim întotdeauna să oferim deţinătorilor noştrii de card o experienţă valoroasă. Doar în acest an, împreună cu partenerii noştri, am lansat peste 25 de campanii de marketing, mulţumind utilizatorii pentru plăţile fără numerar cu cadouri şi experienţe de nepreţuit, printre care au fost: bicicletele eco şi un automobil eco, o călătorie la finala Ligii Campionilor UEFA în Paris, o călătorie cu familia la Disneyland, o călătorie la Săptămâna Modei de la Milano.

În mod incontestabil, toate acestea au devenit posibile datorită colaborării strânse cu partenerii noştrii de încredere, realizările cărora au fost lăudate în cadrul Mastercard Day 2022. Sunt convinsă că ne aşteaptă şi alte proiecte, care vor aduce noi oportunităţi tehnologice pentru locuitorii Republicii Moldova.





Moldindconbank deţine o cotă de aprope 40% din piaţa cardurilor de plată din ţară şi recent a devenit prima bancă care a emis 1 milion de carduri. Pentru a putea menţine poziţia de lider pe piaţa plăţilor din Republica Moldova, dar şi a păstra încrederea a sute de mii de clienţi, este necesar să fim mereu aproape de aceştia, ceea ce şi face Moldindconbank.

Avem cea mai mare reţea de sucursale şi bancomate în toată ţara, suntem mereu alături în telefoanele mobile ale clienţilor, întrucât prin intermediul aplicaţiei noastre pot face diferite operaţiuni chiar de acasă. Acest rezultat este, în primul rând, graţie vânzătorilor noştri din reţea şi a întregii echipe. Moldindconbank activează conform sloganului său – „Mereu alături!”.

Cel mai importante succes pentru Moldindconbank este că în acest an primii în Moldova am emis cardul cu numărul 1 milion. La fel, o altă reuşită a noastră din 2022 este lansarea cardului Instant, de care clientul poate beneficia pe loc în bancă – într-o singură vizită şi în timp record, primeşte gratuit un card de plată de la Moldindconbank! Totodată, în acest an am lansat mai multe campanii în parteneriat cu Mastercard.

În prezent, este activă promoţia „Cadouri de poveste la deschiderea cardului Mastercard de la Moldindconbank”, care va dura până în data de 11 ianuarie 2023. Aceasta prevede multe cadouri şi premii băneşti, dacă clientul îşi deschide un card Mastercard la Shopping MallDova sau Zity Mall. Iar dacă în perioada 11 noiembrie – 11 ianuarie acesta face minimum o tranzacţie de 500 lei cu cardul Mastercard de la Moldindconbank la POS-terminale instalate la comercianţi şi/sau în mediul online din RM şi/sau străinătate, automat este inclus în tombola pentru o excursie pentru patru persoane în Laponia. De asemenea, un alt proiect atractiv realizat anul acesta de Moldindconbank şi Mastercard a fost o promoţie, în rezultatul căreia am oferit în dar trei călătorii pentru toată familia pe insula Tenerife.

Altă colaborare frumoasă cu Mastercard este proiectul social „Cu grijă”, care are scopul de a oferi sprijin şi beneficii suplimentare deţinătorilor de carduri sociale de la Moldindconbank, din mun. Bălţi. Promoţia se desfăşoară începând cu data de 20.08.2022 până la data de 20.08.2023 şi se adresează atât pensionarilor, cât şi mămicilor sau altor persoane care primesc pensia şi indemnizaţii de la Casa Naţională de Asigurări Sociale pe cardul social de la Moldindconbank şi Mastercard.

Pentru anul viitor, Moldindconbank se angajează să facă schimbări globale în domeniul produselor şi serviciilor digitale, precum şi să îmbunătăţească calitatea serviciilor pentru clienţii noştri.

În special, vom adăuga noi funcţii şi produse în Mobile Banking, vom lansa un Contact-Centru modern, care ne va permite să deservim clienţii la cel mai înalt nivel, vom îmbunătăţi experienţa clienţilor (UX) ce ţine de plăţile cu cardul pe internet şi în magazine. De asemenea, Moldindconbank va implementa un proiect privind achitarea cu carduri în transportul public, în unul dintre cele mai mari oraşe din ţară.





Maib a fost premiată anul acesta cu două distincţii importante – „Cashless Leader” şi „Industry Breakthrough” în cadrul evenimentului Mastercard Day 2022. Aceste rezultate ar fi fost imposibile fără clienţii şi echipa maib, cărora le mulţumesc: primilor – pentru încredere şi alegere, echipei – pentru inovaţie şi profesionalism, partenerului nostru Mastercard – pentru aspiraţia sa de a inova continuu.

În anul 2022, am pus accentul pe inovaţie şi pe confortul clienţilor maib, dezvoltând produse şi servicii care să le facă viaţa mai simplă şi mai uşoară, dar şi să răspundă tuturor necesităţilor lor, orice ar face şi oriunde s-ar afla fiecare client. Ca bancă, maib a început procesul de implementare a agile, transformându-şi modul de lucru şi abordare a proceselor. Aceasta ne-a permis să comunicăm şi mai mult cu clienţii, să le înţelegem şi mai bine necesităţile şi să răspundem aşteptărilor lor într-un timp foarte rapid, reuşind deja să le devansăm în multe aspecte aşteptările şi să surprindem plăcut. Cardurile digitale lansate de maib sunt doar un exemplu în acest sens.

Creând carduri ideale pentru cumpărături şi utilizare zi de zi, cu avantaje adiţionale cum ar fi cashback, am reuşit să facem cardul de plată un instrument zilnic convenabil pentru un stil de viaţă fără numerar. Dacă e să vorbim despre ecosistemul cardurilor maib gama, acestea permit clienţilor să primească un cashback de până la 15% de la partenerii maib, dar şi un cashback garantat de 0,5% din partea băncii pentru tranzacţiile de achitare. În prezent, peste o sută de mii de clienţi se bucură de toate avantajele cardurilor ideale maib gama, numărul lor fiind în continuă creştere, la fel şi lista partenerilor gama, care a depăşit numărul de o mie de comercianţi la momentul actual.

Pe parcursul anului am reuşit să creăm o sinergie excelentă între bancă, clienţii maib şi partenerii noştri. Am lucrat cu dedicaţie şi am lansat mult-aşteptatele portofele electronice: Apple Wallet, Google Wallet şi Garmin Pay, în care clienţii pot cu lejeritate înrola cardurile Mastercard. Lansarea acestor portofele a adus plus de comoditate procesului de achitare cu smartphone-ul sau ceasul inteligent.

Am dezvoltat proiectul dedicat achitării cashless în transportul public din capitală. Am reuşit să popularizăm achitările cashless şi să creăm experienţe memorabile clienţilor noştri prin intermediul festivalurilor desfăşurate împreună cu partenerul nostru strategic, Mastercard. „O seară în parc”, „Eugen Doga 85”, „Street Food and Wine Festival”, Ziua Naţională a Vinului – sunt doar câteva dintre evenimentele de anvergură desfăşurate în parteneriat cu Mastercard.

În anul 2023, vom continua să fim agili şi să devansăm aşteptările clienţilor noştri. Vom continua să realizăm strategia ambiţioasă a maib centrată pe client şi orientată spre crearea unui nou standard al experienţei clienţilor orice ar face şi oriunde s-ar afla. Deşi nu putem ridica prea mult cortina referitor la produsele şi serviciile pe care le vom dezvolta, pot spune că acestea vor fi revoluţionare, vor crea experienţe extraordinare, digitale şi mai mult decât comode atât pentru clienţii din Moldova, cât şi pentru diaspora noastră aflată pe diverse continente. Inteligenţa Artificială se va face şi mai mult resimţită în toate produsele şi serviciile noastre bancare. Totodată, vom pune accent pe emoţiile clienţilor noştri în raport cu banca lor, maib şi vom continua să investim în emoţiile frumoase pe care le creăm fiecărui client.

Anul 2022 a fost pentru Victoriabank un an extrem de dinamic, iar pentru clienţii noştri plin de surprize inovative şi utile. Ne-am axat prioritar pe procesul digitalizării serviciilor Victoriabank, care au devenit mult mai eficiente şi mai calitative, datorită soluţiilor tehnice pe care le-am pus în aplicare. Este foarte important pentru noi să-i creăm clientului nostru confortul de a accesa serviciile bancare în timp restrâns, comod şi corespunzător solicitărilor sale distincte.

Anul acesta, Victoriabank a reuşit să lanseze diverse produse inovatoare, unele dintre care au devenit premieră în Republica Moldova!

De exemplu, serviciul Digital Onboarding – a fost cea mai recentă premieră în sistemul bancar al RM, este o platformă deschisă pentru fiecare persoană care doreşte să devină client Victoriabank.

De asemenea sunt notabile în acest context serviciile digitale care oferă clienţilor noştri o modalitate sigură, rapidă şi comodă de a plăti contactless, fără a scoate cardul sau telefonul din buzunar: Apple Pay – cu iPhone, Apple Watch, iPad şi Mac; Google Pay – prin dispozitive pe sistem de operare Android sau WearOS; Xiaomi Pay – cu brăţara fitness. Serviciile respective sunt mai sigure decât cardurile de plastic şimai comode – nu mai e necesar să le cautaţi prin geantă sau portofel. Asemenea inovaţii aduc serviciile noastre mult mai aproape de clienţii Victoriabank şi-i scutesc de multe eforturi în plus pentru a le accesa.

A fost remarcabilă şi lansarea actualizării KyC Online prin care chestionarul clientului (KYC) poate fi actualizat online din orice colţ al lumii.

Un alt mare succes a fost lansarea recentă a unui proiect implementat împreună cu compania Mastercard – Star Card Platinum.

Acest card este primul card vertical din Republica Moldova şi, concomitent, este un card de cumpărături, de credit, de loialitate şi oferă o mulţime de beneficii deţinătorului. Mai mult decât atât, Star Card Platinum este absolut special, exclusiv şi privilegiat, este valabil pentru achiziţii la orice comerciant din Republica Moldova şi din străinătate şi satisface plenar nevoia omului de a-şi scoate în evidenţă propria personalitate.

Investiţiile din ultimii ani ale Victoriabank au creat deja un ecosistem digital, prin intermediul căruia utilizatorii au acces la un spectru semnificativ de servicii bancare. Astăzi ei îşi pot gestiona depozitele, creditele, transferurile rapide, achiziţiile etc. prin bankingul online mult mai facil decât altă dată.

Victoriabank va continua să lărgească acest ecosistem digital cu multă perseverenţă şi în anul 2023. Evident, nu putem dezvălui produsele concrete pe care le vom lansa anul viitor de pe acum, dar clienţii noştri (actuali şi potenţiali) pot fi siguri că anul 2023 va fi un an în care viaţa lor va continua să se simplifice, cel puţin, atunci când fac bankingul pentru care nu va mai fi nevoie să se deplaseze la unităţile Victoriabank.

Într-un context social şi economic dificil, OTP Bank a reuşit să se poziţioneze pe locul trei în sistemul bancar, cu o pondere a activelor de 15,2%. Atât în anul 2022, dar şi în următorii ani, strategia băncii este orientată spre dezvoltarea organică a afacerii, consolidarea poziţiei pe piaţa bancară, sporirea profitabilităţii şi a eficienţei operaţionale. Astăzi, banca deserveşte circa 167 500 clienţi, prin intermediul celor 51 de sucursale, 3 agenţii şi cca 900 angajaţi în toată ţara. Susţinută de acţionari puternici, cu produse şi servicii inovative, banca a cunoscut o evoluţie exponenţială constantă, ajungând în top trei al băncilor sistemice după volumul creditelor acordate, cu o pondere de 15%, şi după ponderea activelor pe sistemul bancar de 15,2%.

Cea mai mare provocare a anului 2022, dar şi una dintre cele mai semnificative realizări pentru OTP Bank a fost migrarea la un nou sistem informaţional – o etapă importantă şi necesară în dezvoltarea băncii, urmând prerogativa băncii în direcţia de digitalizare. Acest lucru a fost posibil graţie efortului consolidat al echipei OTP Bank, al partenerilor, inclusiv Mastercard, precum şi al furnizorilor de soluţii IT şi digitale.

Tranziţia la un nou centru de procesare a cardurilor poate fi considerată, cu siguranţă, una dintre cele mai importante realizări a anului curent, alături de migrarea la un nou sistem informaţional. Urmează o perioadă de adaptare în care vom continua să efectuăm dezvoltări, acesta fiind un proces complex. Beneficiind de expertiza echipelor OTP Group vom dezvolta gradual produse şi servicii financiare inovatoare pentru a îmbunătăţi continuu experienţa clienţilor noştri atât în utilizarea canalelor digitale – una dintre priorităţile strategice ale băncii, cât şi în reţeaua de sucursale OTP Bank.

De asemenea, am reuşit modernizarea arhitecturii IT şi a reţelei, care împreună cu simplificarea proceselor şi procedurilor interne, vor creşte semnificativ eficienţa operaţiunilor, calitatea serviciilor prestate şi a deservirii clienţilor OTP Bank. Una dintre priorităţile băncii este dezvoltarea unui canal bancar de autoservire prin intermediul bancomatelor moderne, reînnoirea parcului de ATM-uri cu cele de tip cash-recycling, dotate cu software specializat.

Ne mândrim şi suntem recunoscători companiei Mastercard pentru distincţia „Service Excellence” şi, de asemenea, suntem încântaţi să fim premiaţi în acest an şi de alte organizaţii internaţionale, în special pentru emiterea activă a cardurilor, calitatea serviciilor oferite şi responsabilitatea socială corporativă.

În anul 2023, ne propunem să implementăm pentru clienţii OTP Bank un şir de produse şi funcţionalităţi inovaţionale, printre acestea – Apple Pay şi Google Pay. Planificăm să continuăm dezvoltarea calitativă a reţelei de bancomate OTP Bank, prin implementarea unor servicii adiţionale dar şi îmbunătăţirea interfeţelor de operare utilizate de clienţi. Transformările IT, modernizarea sistemelor de operare, dezvoltarea produselor şi optimizarea proceselor sunt doar câteva dintre obiectivele băncii. OTP Bank continuă strategia de dezvoltare a produselor şi aplicaţiilor sale, o prioritate deosebită având implementarea de soluţii inovative pentru acordarea serviciilor online, rapid şi în mod securizat, clienţilor săi.





În anul 2022, FinComBank s-a focusat pe dezvoltarea şi lansarea de noi produse şi servicii. Banca şi-a consolidat poziţia în dezvoltarea plăţilor fără numerar şi a serviciilor digitale şi, de asemenea, a întreprins paşi importanţi care vor contribui la diversificarea produselor şi vor permite Băncii să ajungă la un nou nivel calitativ de deservire a clienţilor.

De asemenea, am făcut un pas foarte important în ceea ce priveşte implementarea serviciilor bancare digitale noi, precum şi îmbunătăţirea experienţei clienţilor – deţinătorilor noştri de carduri.

Tehnologiile se dezvoltă foarte dinamic, iar pentru a fi flexibili, a răspunde la aşteptările şi nevoile clienţilor noştri, FinComBank a participat la programul de transformare digitală – DigiLab Finance, care a fost organizat de IFC Europe & Central Asia-International Finance Corporation – cea mai mare instituţie de dezvoltare globală axată pe sectorul privat de pe pieţele emergente, în parteneriat cu Guvernul Japoniei şi Marea Britanie şi partenerul de implementare Accenture.

Echipa FinComBank a fost implicată în dezvoltarea unei strategii de transformare digitală pentru bancă şi a descoperit multe abordări şi instrumente diferite, care, fără îndoială, vor deveni punctul de plecare pentru toate procesele de transformare a băncii. Aceasta este rampa de lansare care ne va permite să ne organizăm munca rapid şi uşor cu focusul pe inovare, precum şi un alt pas important către digitalizarea băncii noastre şi formarea unei experienţe de nepreţuit pentru clienţii noştri.

Datorită sprijinului partenerului nostru de încredere Mastercard, ne aflăm într-un proces constant de digitalizare a produselor şi serviciilor noastre, dar nu uităm nici să loializăm deţinătorii de carduri FinComBank.
Cel mai emoţionant proiect implementat împreună cu Mastercard în anul curent a fost desfăşurarea campaniei cu cadouri stilate şi premiul mare, călătorie de Crăciun la Lisabona cu toată familia.

Această campanie care a avut loc pe un termen de lungă durată a implicat cu adevărat şi i-a făcut mai activi pe clienţii noştri. Suntem impresionaţi şi de rezultatele pe care le-am obţinut.

Mulţumirile noastre partenerului Mastercard, pentru colaborarea frumoasă şi pentru că împreună am reuşit să aducem emoţii pozitive şi momente de nepreţuit tuturor participanţilor campaniei.

În 2023, vom lansa produse şi servicii mult aşteptate pentru clienţii FinComBank, precum Apple Pay şi Google Pay, alimentarea conturilor prin ATM-uri, vom lansa noi funcţionalităţi în aplicaţia mobilă FinComPay şi multe altele, care ne vor permite să devenim 100% o bancă online!

Schimbăm deja procesele existente şi vom lansa altele noi foarte curând, întrucât înţelegem că procesul digital formează o nouă experienţă pentru clienţi, iar schimbările tehnologice vor ajuta la depăşirea aşteptărilor clienţilor noştri. În 2023, ne focusăm pe digitalizare – fiind motorul schimbărilor!

Compania Paynet este primul fintech din Republica Moldova care a devenit membru principal al Mastercard. Pentru noi, cooperarea cu Mastercard este un nou punct de pornire în dezvoltarea companiei noastre şi a tehnologiilor de plată în general.

Anterior, le ofeream clienţilor noştri posibilitatea de a efectua plăţi folosind portofelul electronic Paynet. Acestea au fost fie plăţi online, fie plăţi folosind un cod QR de plată. Ambele metode au fost legate de conturile clienţilor noştri.

Parteneriatul cu Mastercard ne-a permis să folosim un alt instrument. Este vorba despre cardurile Mastercard, care sunt binecunoscute şi acceptate în întreaga lume. Acest lucru a deschis o mulţime de noi oportunităţi pentru clienţii Paynet.

Dacă până acum eram limitaţi în utilizarea instrumentului nostru de plată, acum oferim posibilitatea de a plăti dintr-un cont Paynet aproape pe întreg teritoriu al Republicii Moldova datorită unui alt instrument de plată – convenabil, sigur şi recunoscut de toată lumea! Împreună cu Mastercard, colaborăm în mai multe direcţii concomitent – emiterea de carduri, comerţul electronic şi, de asemenea, în prezent dezvoltăm transferurile P2P pentru persoane fizice.

Vreau să menţionez că cooperarea noastră în domeniul emiterii cardurilor Paynet de plastic şi virtuale este, desigur, nu doar un pas, ci un salt uriaş în ceea ce priveşte dezvoltarea tehnologiilor pe care le oferim clienţilor.

În 2022, Paynet a lansat pe piaţă carduri virtuale, care pot fi comandate oriunde în lume din aplicaţia Paynet şi pot fi folosite pentru plăţi în aceeaşi secundă. Datorită cardurilor Paynet, clienţii experimentează achitări rapide din orice punct al lumii şi întotdeauna sunt în pas cu progresul. Apropo, nicio companie nebancară nu a fost prezentă până acum pe piaţa cardurilor de plată, aceasta fiind o inovaţie pentru sectorul financiar al Republicii Moldova.
Compania Paynet schimbă cu adevărat piaţa de plăţi şi suntem recunoscători partenerilor noştri pentru aprecierea acestor rezultate şi acordarea premiului prestigios – Game Changer.

În viitor, Paynet intenţionează să schimbe, în sensul bun al cuvântului, şi să îmbunătăţească piaţa de plăţi din Moldova. Pentru Paynet, anul 2023 înseamnă planuri mari de consolidare a cooperării cu Mastercard. De asemenea, pregătim diverse inovaţii pentru partenerii noştri de afaceri. În special, vorbim despre o gamă largă de funcţionalităţi pe care le vom introduce anul viitor.

De asemenea, intenţionăm să oferim deţinătorilor de carduri Paynet posibilitatea de a plăti folosind servicii digitale globale. De exemplu, începând cu luna decembrie, la Paynet este disponibil Google Pay, iar în ianuarie 2023 intenţionăm să lansăm şi Apple Pay. Aceste servicii vor permite clienţilor noştri să îşi poată folosi smartphone-ul ca instrument de plată oriunde sunt disponibile plăţi contactless, deoarece este simplu, rapid, uşor şi comod!





În primul rând, dorim să mulţumim partenerului nostru Mastercard pentru premiul „Digital Transformation Driver”. Pentru noi, trofeul este o recunoaştere a nivelului înalt de profesionalism al echipei noastre, precum şi a importanţei soluţiilor pe care le creăm pentru cetăţenii Moldovei.

Serviciul Guvernamental de Plăţi Electronice – MPay – a fost lansat în 2013, în calitate de mecanism unic de achitare a serviciilor publice, colectare a impozitelor, taxelor, amenzilor, penalităţilor şi altor plăţi la bugetul public naţional. MPay constituie un nod intermediar informaţional, financiar şi contractual între prestatorii de servicii cu plată şi prestatorii de servicii de plată, Banca Naţională a Moldovei şi Ministerul Finanţelor. În prezent, sunt integraţi cu MPay 180 de prestatori de servicii de plată şi peste 1 300 de servicii cu plată pot fi achitate prin intermediul MPay. De asemenea, în ultima perioadă, la platforma MPay au fost conectaţi doi distribuitori noi de plăţi: Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă şi Agenţia Naţională de Asistenţă Socială. În acelaşi timp, colaborăm activ cu Mastercard, pentru a spori disponibilitatea şi promovarea plăţilor electronice în Moldova.

Unul dintre cele mai recente proiecte în care a fost integrat serviciul MPay este Programul „Voucher Cultural”. În acest program, MPay asigură partea operaţională, informaţionala şi financiară pentru ca tinerii să poată beneficia de acest program şi are rolul de a integra platformele culturale şi transferul banilor în conturile voucherelor culturale, oferind posibilitatea beneficiarilor de a utiliza banii transferaţi pentru procurarea biletelor la evenimente culturale. Dezvoltarea acestui instrument oferă posibilitate şi altor iniţiative de finanţare a populaţiei să eficientizeze procesul de distribuire şi utilizare a resurselor financiare strict pentru scopurile finanţate.

În anul 2023, ne vom focusa în continuare pe eficienţa, comoditatea şi transparenţa MPay, astfel încât fiecare cetăţean al RM să utilizeze serviciul pentru încasare sau pentru distribuire a plăţilor. Tendinţele actuale în domeniul tranzacţiilor online şi fintech, precum şi cerinţele utilizatorilor sunt într-o continuă evoluţie. În acest sens, Agenţia de Guvernare Electronică va dezvolta o aplicaţie mobilă, care va conţine modulul de plăţi electronice, pentru a promova achitarea cashless, pentru comoditatea plătitorilor. Totodată, pe pagina mpay.gov.md, cât şi în aplicaţia mobilă, va fi implementat un „coş de plăţi”, care va permite plătitorului să agrege o notă de plată unică pe care să o achite printr-o singură acţiune.

Perspectivele dezvoltării şi perfecţionării MPay se mai referă la distribuirea salariilor din sectorul bugetar, fapt ce va contribui la reducerea efortului operaţional al autorităţilor şi instituţiilor publice şi va permite automatizarea activităţilor aferente efectuării plăţilor salariale. Instituţiile publice nu vor mai avea necesitatea de a încheia anual contracte cu prestatorii de servicii de plată pentru distribuirea plăţilor salariale, iar salariaţii vor avea dreptul de a opta pentru ofertele şi serviciile oricărui prestator de servicii de plată integrat cu MPay. Achitarea serviciilor comunale prin intermediul serviciului MPay este o altă preocupare a Agenţiei care, în prezent, lucrează la conceptualizarea procesului de creare a unei facturi unice, ce va fi disponibilă şi în format online în Portalul cetăţeanului (MCabinet).■

 

Далее...

Corporaţia de Finanţare - 25 de ani pe piaţa de microfinanţare

Accesarea creditelor în scopul dezvoltării unei afaceri sau pentru necesităţi personale, precum procurarea unui mijloc de transport sau a unui bun imobiliar, a devenit mult mai facilă în ultimul deceniu. Astăzi, băncile şi companiile de microfinanţare oferă o gamă variată de credite. Diferenţa o face rata dobânzii, procedurile de accesare simple şi, nu în ultimul rând, flexibilitatea şi atitudinea creditorilor faţă de solicitările clienţilor. La Corporaţia de Finanţare (CF), care pe 28 noiembrie a împlinit 25 de ani de activitate pe piaţa de microcreditare, această diferenţă este destul de vizibilă. Sandu Şamatailo, directorul general al CF, descrie politica de creditare a companiei pe care o conduce drept una responsabilă şi corectă, care este întotdeauna reciproc avantajoasă în relaţiile cu clienţii săi.

Profit: Dle Şamatailo, CF este una dintre primele companii de microfinanţare din RM. În noiembrie curent, compania a marcat 25 de ani de activitate. Care au fost cele mai importante etape în dezvoltarea acesteia?

S.Ş.: Creată în 1997 cu sprijinul unui proiect finanţat de Banca Mondială (BM), compania a fost înregistrată ca o societate pe acţiuni numită Corporaţia de Finanţare Rurală. Scopul corporaţiei era să gestioneze fondurile acordate de BM pentru creditarea Asociaţiilor de Economii şi Împrumut (AEÎ) care urmau să fie create în localităţile rurale. Proiectul a fost unul de succes şi a reuşit să facă o mini-revoluţie în sistemul de creditare. De ce spun acest lucru? Pentru că în acea perioadă era dificil să-ţi imaginezi o microfinanţare clasică în satele RM. Accesarea de credite mici şi fără gaj părea ceva imposibil, dar anume acest lucru îl făcea CF prin intermediul AEÎ. CF a acordat credite la peste 600 de AEÎ create în circa 70% din satele RM.

La a doua etapă, BM a susţinut CF în diversificarea serviciilor prin creditarea persoanelor juridice. Astfel, CF a fost una dintre principalele instituţii financiare care a recreditat întreprinderile private în cadrul Proiectului de Investiţii şi Servicii Rurale (RISP) finanţat de BM. Această etapă de dezvoltare a cuprins perioada anilor 2003-2008. Creditarea persoanelor juridice a adus venituri suplimentare, lucru care a permis majorarea portofoliului de credite şi a capitalului propriu al CF.

Cu regret, activitatea CF a fost grav afectată de criza din 2008 când multe AEÎ nu au rezistat schimbărilor care au avut loc pe piaţa financiară. CF a rezistat în mare parte datorită ratei înalte de capitalizare şi deschiderii unei noi direcţii de creditare – creditarea persoanelor fizice.

În anii 2014-2015 s-a discutat posibilitatea de a trece la o nouă etapă de dezvoltare şi anume crearea, în baza CF, a unei instituţii bancare. Cu regret, acea şansă nu a fost valorificată.

Profit: În opinia Dvs., ce a stat la baza reuşitelor Corporaţiei de Finanţare?
 
S.Ş.: Consider că succesul companiei s-a datorat, în primul rând, echipei puternice, care a inclus un management profesionist şi angajaţi responsabili.
La conducerea Corporaţiei s-au aflat persoane hotărâte şi ferme precum Ion Gangura, Valeriu Iaşan şi Galina Cicanci, care au creat condiţii prielnice de dezvoltare pentru companie şi angajaţi. Astăzi, unii dintre foştii colegi conduc cu succes companii proprii şi organizaţii de creditare nebancare.

În al doilea rând, cred că succesul nostru s-a datorat susţinerii financiare şi de consultanţă ale partenerilor internaţionali, precum BM, IFAD, USAID şi alţii, care au avut încredere în proiectul nostru.

Şi nu în ultimul rând, succesul s-a datorat acţionarilor şi clienţilor noştri fideli – AEÎ, în spatele cărora stau mii de persoane fizice. Aceştia au pus bazele capitalizării instituţiei şi au pus interesele companii mai presus decât interesele proprii.

Profit: Ce reprezintă astăzi CF? Ce schimbări au avut loc în ultimul timp?

S.Ş.: Până în 2019, acţionarii principali majoritari ai CF erau AEÎ. Ca urmare a unor modificări în legislaţie, structura acţionarilor a fost schimbată. Astfel, acţionarul nostru principal a devenit Asociaţia Naţională Centrală a Asociaţiilor de Economii şi Împrumut, o structură creată de Asociaţiile de Economii şi Împrumut.

Principal moment pozitiv în această schimbare este eliminarea unui conflict de interese care dă posibilitate CF să-şi atingă scopul principal indicat în statut – obţinerea profitului în favoarea acţionarilor săi.

Evoluţia sistemului AEÎ înregistrată în ultimii ani a dus la reducerea importanţei CF în rolul ei de creditor. Unele AEÎ tot mai mult se bazează pe economiile atrase de la membrii săi, iar altele nu mai solicită credite, reuşind să se descurce cu capitalul propriu acumulat. Respectiv, portofoliul CF care era, de regulă, bazat pe creditarea AEÎ a scăzut dramatic. Pentru a evita o situaţie critică, după o evaluare complexă a lucrurilor, conducerea CF a decis să schimbe prioritatea direcţiilor de activitate.

Astfel, consumatorul persoana fizică, cel care era generatorul principal al creşterii economice din ultimii ani, a devenit direcţia principală de creditare a CF.

Ne-am orientat la cererea de pe piaţă şi am reuşit, în scurt timp, să creştem portofoliul de creditare cu 37%, iar volumul de credite acordate s-a majorat cu 74% comparativ cu anii precedenţi. În ultimii doi ani, echipă CF a depus eforturi semnificative pentru a spori profitul care a fost în scădere timp de 3 ani la rând.

Profit: Ce a determinat schimbarea denumirii companiei din Corporaţia de Finanţare Rurală în Corporaţia de Finanţare?

S.Ş.: Denumirea companiei a rămas aceeaşi. După o evaluare mai complexă a unor aspecte ale activităţii companiei am decis să reînnoim identitatea vizuală a brandului. Denumirea Corporaţia de Finanţare este un brand nou care reprezintă planurile noastre de viitor privind dezvoltarea companiei, obiectivul de bază fiind orientarea spre creditarea persoanelor fizice şi juridice în centrele regionale şi Chişinău.

Profit: Cine este astăzi clientul CF?

S.Ş.: În cazul persoanelor fizice, acesta este locuitorul capitalei sau a unui centru raional care lucrează peste hotare, dar revine deseori în Moldova, sau care deţine o afacere proprie.

Aceşti clienţi beneficiază de tot spectrul de credite: imobiliare, de consum, pentru afaceri. Rata dobânzii variază între 15% şi 24%, în dependenţă de produsele de creditare. Suma minimă a creditelor este de 10 mii lei, iar suma maximă de 400 mii lei şi se acordă fără gaj.

În cazul persoanelor juridice, clienţii noştri sunt companiile mici şi mijlocii cu un volum de vânzări de 7-10 mil. lei. Creditele pentru business nu depăşesc suma de 3 mil. lei şi se acordă la o rata a dobânzii de 14%-20%. Termenele de creditare se potrivesc planurilor clienţilor noştri. Toate creditele sunt acordate în lei, ceea ce înseamnă că clientul nu este dependent de cursul de schimb valutar.
 
Profit: Care este avantajul creditării la CF faţă de alte propuneri de pe piaţă?

S.Ş.: Astăzi, pentru a fi competitiv, orice companie trebuie să fie mai aproape de clienţii săi ca să le demonstrezi avantajele sale.

Clientul nostru principal este cel care solicită credite între 50 şi 300 mii de lei. De obicei, aceştia sunt sensibili la rata dobânzii, iar noi facem tot posibilul pentru a le merge în întâmpinare şi a le oferi rate competitive.

Aici aş vrea să menţionez faptul că corectitudinea faţă de clienţi este unul dintre principiile noastre de bază. Noi nu tindem să acordăm credite cu orice scop. Noi ascultăm şi auzim doleanţele clienţilor, iar atunci când considerăm că proiectele pe care doresc să le implementeze şi pentru care solicită finanţare nu sunt viabile, le spunem acest lucru deschis. Pe parcursul celor 25 de ani de activitate am finanţat mii de afaceri, mai mari şi mai mici, respectiv, înţelegem cu probabilitate mare care vor avea succes şi care nu.

Ne dorim ca clientul să crească împreună cu noi şi de multe ori acest lucru ne reuşeşte. Avem clienţi care apelează la serviciile noastre deja de 25 de ani. Avem clienţi care au luat primul împrumut pentru deschiderea unei afaceri anume la CF, iar astăzi aceste afaceri sunt de succes. Ne mândrim cu acest fapt.

Un alt moment important este termenul de examinare a solicitării. Facem tot posibilul pentru ca solicitările de creditare care vin de la clienţii noştri ţintă să fie examinate într-o zi.

De asemenea, suntem întotdeauna aproape de client şi îi explicăm că scopul principal al creditorului este să-l ajute, inclusiv atunci când are dificultăţi cu rambursarea creditelor. Important este să comunicăm sincer şi deschis, pentru ca noi să intervenim prompt şi la timp.

Profit: În ultima perioadă pe piaţa creditării au fost efectuate mai multe schimbări, inclusiv cele care vizează introducerea unor cerinţe de creditare responsabilă. Ce părere aveţi despre aceste schimbări?

S.Ş.: Orice schimbare este doar o etapă a unui proces lung de evoluţie. Trăim într-o perioadă extrem de vulnerabilă şi nestabilă şi acest lucru influenţează toate aspectele vieţii, inclusiv sectorul de creditare nebancară. Aşa-numita perioadă „easy money”, când multe companii de microfinanţare şi-au realizat scopurile relativ repede şi uşor, a ajuns, probabil, la sfârşit, ceea ce înseamnă reîntoarcerea la creditarea clasică a consumătorului.

Faptul că s-a ajuns la reglementarea principiilor de creditare responsabilă prin act administrativ demonstrează că problemele au ajuns la un nivel destul de grav. În mod normal fiecare companie de pe piaţă îţi corectează acitivităţile de creditare prin prisma scopurilor proprii şi îţi limitează riscurile de nerambursare a creditelor. De aceea consider că creditarea responsabilă trebuie să stea la baza politicii de creditare a oricărui creditor.

Dar există şi o altă latură a monedei. Într-o economie liberă, toate elementele trebuie să se potrivească ca într-un puzzle. Lipsa sau pierderea unor elemente va strica tabloul final. Noi ne-am aşteptat la unele limitări şi restricţii, dar, totuşi, unele dintre noile reglementări sunt foarte dure, în special pentru organizaţiile de creditare nebancare, care sunt dezavantajate comparativ cu alţi jucători de pe piaţă. Personal, sunt adeptul măsurilor constructive care au la bază idei raţionale, dar unele dintre ele vor avea un efect negativ pentru noi toţi în termen scurt. Probabil, s-a analizat şi s-a considerat că pierderile vor fi compensate cu alte beneficii aşteptate în timp mai lung.

Profit: Ce mesaj aveţi pentru angajaţii şi clienţii CF cu ocazia împlinirii de către Corporaţie a 25 de ani de activitate?

S.Ş.: Consider că 25 de ani de activitate este o dovadă de sustenabilitate şi dedicaţie. Urez echipei CF multă perseverenţă şi insistenţă în realizarea planurilor ambiţioase pe care şi le-a propus. Clienţilor noştri le doresc mult succes în viaţa personală şi în afaceri! Să nu le fie teamă să apeleze la credite, dar să studieze bine piaţa înainte de a lua o decizie importantă. Corporaţia de Finanţare e o alegere financiară bună!■

 

 

Далее...

QE, QT, SDR and interest rates: do they really work?

Basically, the main goal of this piece is to show that apart from very well-intended purposes, some monetary instruments could easily distort the markets, with obvious negative consequences for certain countries and in some cases for all international markets. Quantitative easing (QE) and quantitative tightening (QT) are such instruments used by central banks with high implications for capital markets. Prudence by the central banks and financial discipline are obvious solutions for the unintended consequences of these instruments. In some cases, these are overdue under the current convoluted geopolitical environments. Moreover, some of the unintended consequences were exacerbated by the still ongoing and unprecedented COVID pandemic of 2020-2022, the energy crisis, inflation and the aggression of the Russian Federation against Ukraine.

1. QE – QT and interest rates

Quantitative easing (QE as it is well known in economic literature) was labelled by some analysts as a euphemistic term for money printing. This piece tends to agree with such a view. Others may argue that QE programs served well their original purpose, namely to restart and/or to maintain economic growth in the respective countries in dire economic circumstances. However, under current very complex circumstances this “printed money” became an inflationary cause (along with some other factors) and needs to be cancelled. Unfortunately, the current international context is not the best moment for this. No wonder that the Quantitative Tightening (QT) or "normalization of the balance sheets" of central banks was delayed so many times in advanced countries, including in the USA. In the UK, for instance, there are also calls to postpone the QT which had a target to reduce the gilts held by the Bank of England (current stock at GBP 838 bln) by GBP 80 bln per year. At the last auction for selling short-term gilts on 1 November 2022, only a modest amount of GBP 750 mln was actually sold. Certainly, QT will need some more years to have a material impact.

The QE practice of the central banks from the major countries – the USA, the United Kingdom, Japan and the European Union (via European Central Bank) – to buy government bonds was introduced in the aftermath of the global banking crisis of 2007-2008. This was a historical "innovation" to save the governments and commercial banks from imminent bankruptcy in the mayhem created by the crisis (incidentally started by the sub-prime mortgage-covered bonds in the USA). However, it should be said that this monetary instrument did not benefit at that time from any theoretical debates and/or economic analysis based on specific data to clarify or justify its viability and efficiency or otherwise. To put it very simply, it was an ad-hoc instrument created in the aftermath of a serious financial and monetary crisis (2008) whose utilization continued for many years and the consequences of such actions are to be faced and dealt with now.

From 2008 to 2017 a huge amount of USD 22 trillion of bonds were acquired by the central banks of the countries mentioned above, of which a sizable portion was bought by the European Central Bank (ECB) (EUR 2.3 trillion). ECB recently hinted at the end of the QE program because of fears that Eurozone will overheat. With some delays though, but as expected, Europe indicated also via ECB that it will follow America’s new trends for reasons mentioned already. This should have been done much earlier in order to avoid a weakening EUR and other major European currencies. This is more so where the interest rates were negative for a good period of time until this year (currently at 2%). Also, the Bank of England held as of end-November 2020 an amount of GBP 895 bln of bonds purchased since 2009, of which GBP 450 bln accumulated during the COVID crisis. Currently, it still held a stock of GBP 838 bln in gilts. This was gradually reduced, but more needs to be done.

Another sizable part of this huge stimulus program was acquired by the US Federal Reserve System (the Fed) with holdings of $3.5 trillion by 2017. The efforts of the Fed to start deleveraging its balance sheet were well noted and in the right direction. First, it was said that it would not buy any new bonds and, furthermore, it would start selling small amounts of the existing stock. This put pressure on interest rates to rise, a process which was already underway in the USA. Interest rates (the Fed funds rate), currently at 3.75-4.00%, started to be increased by the Fed on 16 December 2015 (it was unchanged since 2006!). Sharper increases were implemented in 2022. The current levels should be seen in the historical dimension with its all-time high on 19 December 1980 at 21.50% for the prime rate. These recent increases were possible in the USA in the context of good economic growth and decreasing unemployment. All of the above are mere reflections of an abnormal situation in which savers are covering the costs of the banks and the proper re-distribution function of the interest rates does not apply. In fact, one could say that these are very distorting cases with an unpredictable macroeconomic impact (most of the time, a negative one). Finally, as of 18 January 2022, Fed increased its balance sheet to USD 8.87 trillion, according to Statista.

The financial and monetary implications of these assets are huge, starting firstly with the central banks, but continuing also for the general public as well. First of all, it should be noted the cases of Japan and Switzerland had negative interest rates. Japan still had its base rate at -0.1% (October 2022), but most likely this will not continue for much longer as the yen is very weak compared to the USD. Historically speaking, such type of monetary policies are very unorthodox. When somebody is using someone else’s money, interest is due as a matter of principle. In these two cases, such a well-established practice has been disregarded. Moreover, almost all other selected countries presented in Table 1 are in a situation in which the cost of money is lower than the level of inflation. The obvious result is that those who save are losing money. The role was played by the gold, which lost its shine, especially after 1971, when this metal was thrown out from the "eternal city". Since then, it struggled to recast a more fundamental role, but so far the results are modest.

 

 

All of the above were and in a way still are clear reasons for the flourishing of cryptocurrencies, which are assets with no intrinsic value. To complicate things even more, all the countries on the planet have had to deal with very different types of issues generated by the almost three-year-old Covid-19 crisis. It is more than clear that the attention of various Ministries of Finances and of most Central Banks has been focused on the financial consequences of this pandemic of historical proportions. Large state budget deficits are registered even by most disciplined countries and subventions (which were almost prohibited before the pandemic) were generally accepted as the workforce was advised then to work from home as and when possible. Real sectors of economies were strongly hit!

In most cases, the interest rates as a monetary tool were kept artificially low to stimulate economic growth. The case of the United Kingdom’s interest rate is one of the most obvious. Bank of England kept its base rate at a low level without precedent since the 2008 financial crisis (see Graph 1) in order to stimulate the economic growth negatively impacted by many crises, including but not limited to Brexit, Covid-19 pandemic, inflationary consequences of many large QE, costs of the international role played by the country, energy crisis, the war in Ukraine, the 2022 political turmoil and the likes. A strange situation was sensed by the general public that "cheap money" was the "new normal". It was not! The increase of its interest rate from 0.10% to 0.25% on 16 December 2021 was a first step in the right direction, but the key commercial banks in the country did not translate in full the 2022 increases in better rates for savers. On 3 November 2022, the base rate of the Bank of England was increased to 3.00%, which was, it should be noted, a very fast pace.

If a saver receives from its commercial banks an interest rate of 0.01% or nothing for money kept in current accounts, it is obvious that the respective person will turn to other instruments, one of which is cryptocurrencies. One could say that the low and/or negative interest rates were bringing the economic and banking world into uncharted territory where any prediction could have been negated.

2. Special drawing rights (SDR)

As compared to QE, the special drawing rights (SRD) is not a new monetary instrument. It was established back on 20 September 1967 and confirmed through the IMF Charter change on 28 July 1968. It was designed to supplement the international reserves of all the countries participating in the SDR Department. In those years, gold suffered a major setback (August 1971) as its role as a reserve in the international monetary system was abolished. A very modest allocation of SDR 9.3 bln was done in 1970-1972 (with almost equal distribution over three years). Quite a few more allocations were also implemented by the IMF (two general allocations and one smaller special allocation), but the most important one is the last one approved by the Board of Governors on 2 August 2021 to help the participating countries in their fight against the COVID pandemic. This huge "shot in the arm" during an unprecedented crisis (as the IMF Managing Director put it) was disbursed to all participating countries on 23 August 2021 to help countries strongly hit by the pandemic (see Graph 2).

The distribution by countries was not equal and the actual impact of this historical allocation may not have been as positive as hoped for in the case of emerging markets and/or developing countries, including low-income countries. This latter group of countries received only $275 bln (some 30% of the total amount), while 70% of the total amount allocated went to G20 economies.

This monetary instrument was also the subject of strong criticism from its inception and a good part of the criticism was precisely related to its distribution. Moreover, in the past, this instrument was labelled as "the first cause of inflation". Therefore, the inflationary role of such a good instrument should be closely supervised. The other part of the criticism was related to the fact that there is no material substance behind this instrument ("thin air draped as currency", as it was put by some analysts at the time), like in the case of normal money issued by the central banks which are backed by wealth and goods produced by a certain country. The allocation and functioning mechanism of this instrument is properly run by the IMF and therefore the negative impact could be controlled. As the interest rate applied for the amount of SDRs allocated is properly computed by the IMF based on the interest rates in the international markets, the actual cost of such allocations for participating countries could be moderate. Apart from the principal itself, the cost of using this instrument could be a strong stimulus for developing countries, if (again) the inflationary aspect is kept under control.

 

3. Romania, Moldova – QE and SDRs

According to the National Bank of Romania (NBR), Romania was quite prudent in using this unorthodox instrument of QE. This is known in Romania under euphemistic terms called "printing machine" or "tiparniţa" in Romanian, which says a lot about its benefits and its theoretical classification.  A short comparison of the utilization of QE in various countries is presented in Table 2. If the figures are accurate, then the NBR should be indeed commended for its prudent monetary policy.

According to the same opinion, Romania did not use the QE to relax its monetary base. Its primary objective was to restart the secondary markets for state bonds, as the state is borrowing massively lately, including externally with a foreign debt of €141.7 bln as of August 2022. There is no immediate information on the utilization of QE by the Republic of Moldova (Moldova in this article), although the balance sheet of the National Bank of Moldova (NBM) shows holdings of Moldovan state bonds by the NBM. Concerning the SDR, Romania, an emerging market and former country in transition to a market economy had in 2021, for instance, an allocation of SDR 1,736 mln, which was the equivalent of €2,100 mln, while Moldova had an allocation of SDR 165.3 mln (€199.9 mln), according to IMF data.

4. Monetary tools or distorting instruments?

A few years ago, the USA and its Fed had some room for an increase in the rates, which started on 13 December 2017. Many analysts considered this normalization in the level of interest rates and the adjustments of the central banks’ balance sheets (including QT) as steps in the right direction. They have argued that this new trend should be followed by other economies as well. However, the normalization exercise has also its critics. Many argued that the increase of interest rate by the Fed will also have an unwanted collateral result, namely the reduction of the funds following emerging markets and countries in transition (as money is more expensive and more scarce). As this is a valid concern, a fine balance should be achieved. A gradual normalization could be the solution.

While supporting the economic increase, the historically low level of interest rates is distorting the distribution of the national wealth and the saving and investment processes. The fate of the savers (amongst which the pension funds and pensioners) was not of the highest priority for the current decision-makers. The same holds for the EUR area. This could have a negative economic impact (as the savings of the population could continue to decrease) but, more importantly, a social impact difficult to quantify. The long-suffering savers will still have to wait, while a negligible interest has been paid to them on their deposits until very recently.

The interest rates are fundamental parameters of the macroeconomic policies of any country, but their utilization is more intense or more effective in the developed markets. As such they could be easily labelled as macroeconomic tools, as they are instrumental for the key decision makers (central banks, strategists, parliaments, politicians, commercial banks etc.). Controlling inflation is a key objective of both major international financial institutions, such as the IMF, and the countries themselves. Prima facie, it seems that inflation could be primarily influenced ("controlled" is maybe too much to admit, but it is not far from the truth) by changing the interest rates, starting with the prime rates or refinancing rates, which are normally amongst the attributions of the central banks.

5. Final remarks

There is no doubt that the role of QE and low-interest rates have been positive in recent times in helping economic growth, but the over-stimulation of consumption and the creation of additional debt damaged the investment processes and the interest of the savers as well. It is fair to say that these played a positive role in re-launching major economies after the 2008 crisis, but the time for their reversal is overdue. The historical pandemic is not yet over and therefore may be more time required for the reversal of QE via QT. The incipient actions in this respect announced by the Fed and other major central banks were not implemented in full. There are now calls for postponements. Reasons for this could be easily identified, but the danger of inflation, recession and erosion of the population’s savings is imminent.

Such situations had very distorting macro-economic consequences, with macro-economic disequilibria placed on the shoulders of future generations, not only in the concerned countries but in some cases with a far-reaching global spread. A more balanced approach is imperiously required before it is too late. The reasons for "emergency" low levels of interest rates and QE expired long ago. The key objective of financial stability would have been in peril if the deleterious low or even negative rates would have continued. Actions to change this situation should be taken by central banks and commercial banks alike.

SDR is an instrument which is well monitored by the IMF and therefore its distorting macro-economic impact could be controlled as done so far since its introduction back in 1967-1968. A big plus will be if and when a mechanism will be found for SDR allocation more in favour of developing countries which needed it most.

Also, the specific needs of emerging markets (including Romania and Moldova) should be taken more into account by all international financial institutions, the European Union in the case of Romania’s National Plan for Recovery and Resilience and by all other major financiers. Moldova’s process of becoming an EU member should be fully supported by the EU as well. In both cases, their efforts should be also encouraged.

We are living through extraordinary times and adequate measures (even painful ones) should be implemented to survive!■

______________________________________________________________________________________________________

Alexandru M. TANASE, PhD, is an author and ex. Associate Director, Senior Banker at EBRD London and former IMF Advisor. These represent the author’s personal views.

Mihai RADOI is a Director of a specialized Investment Fund focused on Eastern Europe and a former Executive Director of the Anglo-Romanian Bank, London, and previously of the BFR Bank, Paris.

These represent the authors' personal views. The assessments and views expressed are not those of the EBRD and/or the IMF and/or indeed of any other institutions/sources quoted. The assessment and data are based on information as of early-November 2022.

 ______________________________________________________________________________________________________

Далее...

QE, QT, DST şi dobânzile: lucrează acestea într-adevăr?

În esenţă, ţelul acestui articol este să arate că în afara unor scopuri bine intenţionate, unele instrumente monetare pot uşor să distorsioneze pieţele cu consecinţe negative evidente pentru anumite ţări, iar în unele cazuri cu implicaţii pentru toate pieţele internaţionale. Relaxările cantitative (quantitative easing – QE) şi restrângerile cantitative (quantitative tightening – QT) sunt asemenea instrumente utilizate de băncile centrale cu implicaţii largi pentru pieţele de capital. Prudenţă din partea băncilor centrale şi disciplina financiară sunt soluţiile evidente pentru consecinţele neintenţionate ale acestor instrumente. În unele cazuri, acestea sunt restante dacă se ţine cont de situaţia geopolitica convulsionată din prezent. Mai mult, unele dintre aceste consecinţe neintenţionate au fost exacerbate de criza pandemică de COVID din 2020-2022, o criză fără precedent şi care încă nu s-a terminat, de criza energetică, inflaţie şi agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei.

1. QE- QT şi dobânzile

Relaxările cantitative (QE cum sunt bine cunoscute în literatura economică) au fost etichetate de către unii analişti ca fiind un termen eufemistic pentru tipărirea de bani. Acest articol tinde să fie de acord cu această opinie. Alţi analişti ar putea argumenta că programele QE şi-au îndeplinit bine scopul original şi anume acela de a relansa şi/sau de a menţine creşterea economică în ţările respective în condiţii economice dificile. În circumstanţele actuale complexe, această „tipărire de bani” a devenit însă o cauza a inflaţiei (alături de alţi factori) şi este nevoie să fie oprită. Din păcate, contextul internaţional actual nu este cel mai bun moment pentru a realiza acest lucru. Nu mai este nici o mirare că restrângerile cantitative (QT) sau „normalizarea bilanţurilor” băncilor centrale au fost amânate de multe ori în ţările avansate, inclusiv în SUA. În Marea Britanie (UK), de exemplu, sunt, de asemenea, voci care solicită amânarea QT, care a avut ca obiectiv să reducă bondurile deţinute de Banca Angliei cu GBP 80 mld. pe an (soldul curent este de GBP 838 mld.). La ultima licitaţie din 1 noiembrie 2022 pentru vânzarea de bonduri, s-a reuşit vânzarea doar a unei sume modice de GBP 750 mln. In mod cert, QT vor avea nevoie de mulţi ani pentru un impact material!

Practica băncilor centrale din ţările importante – SUA, UK, Japonia şi Uniunea Europeană (prin intermediul Băncii Centrale Europene) – de a proceda cu QE şi anume de a cumpăra bonduri guvernamentale a fost introdusă în urma crizei bancare globale din 2007-2008. Aceasta a fost o „invenţie” istorică pentru a salva guvernele şi băncile comerciale de la falimente iminente în dezastrul creat de criză (care de fapt a început în SUA din cauza bondurilor de credite ipotecare de calitate îndoielnică). Cu toate acestea trebuie spus că acest instrument monetar nu a beneficiat la vremea respectivă de nici un fel de dezbateri teoretice şi/sau analize bazate pe date concrete care să le clarifice sau să le justifice viabilitatea şi eficienţa sau contrariul acestora. Ca să vorbim în termeni foarte simpli, QE au fost un instrument ad-hoc creat în urma unei crize monetare şi financiare serioase (2008) a cărui utilizare a continuat pentru mai mulţi ani, iar acum trebuie să suportam şi să ne ocupăm de consecinţele unor asemenea acţiuni.

Din 2008 până în 2017, bonduri în sumă de $22 tril. au fost achiziţionată de băncile centrale din ţările menţionate mai înainte, din care €2,3 tril. revin Băncii Centrale Europeane (BCE). BCE a anunţat recent că va opri acest program datorită temerilor că zona euro se va „supraîncălzi”. Cu toate că au fost întârzieri (cum era de aşteptat), Europa a confirmat, prin intermediul BCE, că va urma noile trenduri din America din aceleaşi motive menţionate deja. Aceasta ar fi trebuit să fie făcută mult mai devreme pentru a preveni deprecierea monedei euro şi a altor monede europene majore. Acest lucru s-a observat mai ales acolo unde ratele dobânzilor au fost negative o bună perioadă de timp până în acest an (2% în prezent).

De asemenea, la finale lunii noiembrie 2020, Banca Angliei deţinea bonduri în sumă de GBP 895 mld. cumpărate începând cu anul 2009, din care GBP 450 mld. au fost acumulate în timpul crizei de COVID. Aceasta sumă a fost redusă treptat, dar mai este mult de realizat!

O altă parte importantă a acestui program uriaş de stimulente a fost achiziţionată de Sistemul Federal de Rezerve (Fed-ul) care deţinea $3,5 tril. până în 2017. Eforturile Fed-ului de a încerca să îşi reducă bilanţul au fost bine remarcate şi realizate în direcţia corectă. Prima dată Fed-ul a anunţat că nu va mai cumpăra bonduri noi şi, mai mult, că va începe să vândă sume mici din soldurile existente. Aceasta a pus presiune pe dobânzi, care au început să crească, un proces care este în curs de desfăşurare în SUA. Dobânzile (dobânda Fed la fondurile federale), care în prezent este 3,75-4,00%, a început să fie majorată de Fed din 16 decembrie 2015 (a fost neschimbată din 2006!). Creşteri mai semnificative au fost făcute în 2022. Nivelurile actuale trebuie analizate în contextul lor istoric, cu nivelul cel mai ridicat de 21,50% al dobânzii de bază înregistrat pe 19 decembrie 1980. Aceste creşteri recente au fost posibile în SUA în contextul unei creşteri economice bune şi a unui nivel scăzut al şomajului. Toate cele de mai sus sunt reflecţii pur şi simplu a unei situaţii anormale în care cei care economisesc acoperă costurile băncilor, iar funcţia corectă a dobânzilor nu a funcţionat. De fapt, se poate spune că acestea sunt cazuri foarte clare de distorsionare, cu un impact macroeconomic impredictibil (de cele mai multe ori, un impact negativ). În final, conform Statista, la 18 ianuarie 2022, Fed-ul şi-a crescut bilanţul la $8,87 tril.

Implicaţiile financiare şi monetare ale acestor active sunt uriaşe, începând în primul rând cu băncile centrale şi continuând cu publicul general. În primul rând, trebuie notate cazurile Japoniei şi Elveţiei care au avut dobânzi negative. Japonia încă mai avea dobânda de bază la -0,1% în octombrie 2022, dar probabil că acest lucru nu va continua pentru multă vreme având în vedere ca yenul este în prezent o monedă slabă faţă de USD. Istoric vorbind, asemenea tipuri de politici monetare sunt foarte neortodoxe. Când cineva utilizează banii altcuiva, este o chestiune de principiu că trebuie plătită o dobândă. În aceste două cazuri, o asemenea practică bine stabilită a fost abandonată. Mai mult, aproape toate ţările selectate în Tabelul 1 sunt în situaţia în care costul banilor este mai mic decât nivelul inflaţiei. Rezultatul evident al acestei situaţii este că cei care economisesc pierd bani. Un rol de menţinere a valorii l-a avut aurul, care însă şi-a pierdut strălucirea, în special, după 1971 când acest metal preţios a fost izgonit din “cetatea eternă”. De atunci, acesta a încercat să-şi recapete un rol mai fundamental, dar rezultatele de până acum sunt modeste.

 

 

Toate cele de mai sus au fost şi într-o anumită măsură încă mai sunt motive clare pentru dezvoltarea criptomonedelor, care sunt active fără nici o valoare intrinsecă. Ca lucrurile să fie şi mai complicate, toate ţările de pe planetă au trebuit să rezolve şi alte tipuri de probleme generate de criza de COVID-19 care are aproape trei ani. Este mai mult decât clar că atenţia diverselor Ministere ale Finanţelor şi a celor mai multe bănci centrale a fost concentrată pe consecinţele financiare ale acestei pandemii de proporţii biblice. Mari deficite bugetare sunt înregistrate de state şi în cele mai disciplinate ţări.

Subvenţiile (care erau interzise înainte de pandemie) au fost în general acceptate, iar forţa de muncă a fost sfătuită să lucreze de acasă dacă şi când este posibil. Sectoarele reale ale economiilor au fost lovite puternic!

În cele mai multe cazuri, ratele dobânzilor ca instrumente monetare au fost ţinute în mod artificial la niveluri joase pentru a fi stimulată creşterea economică. Cazul dobânzii în Regatului Unit este unul dintre cele mai semnificative. Banca Angliei a ţinut rata dobânzii de bază la un nivel scăzut fără precedent şi anume la cel stabilit după criza financiară din 2008 (vezi Graficul 1) pentru a stimula creşterea economică afectată negativ de multe crize, inclusiv, dar nu limitat la Brexit, pandemia de COVID-19, consecinţele inflaţioniste ale multor relaxări cantitative semnificative, costurile rolului internaţional jucat de ţară, criza energetică, războiul din Ucraina, evoluţiile politice precare din 2022 şi multe asemenea. Se ajunsese la o situaţie stranie în care publicul avea impresia că „banii ieftini” au devenit o „normalitate nouă”. şi nu a fost! Creşterea dobânzii de bază de la 0,10% la 0,25% pe 16 decembrie 2021 a fost primul pas în direcţia corectă, dar băncile comerciale din ţară nu au transferat în întregime creşterile de dobânzi din 2022 şi pentru cei care economisesc. Pe 3 noiembrie 2022, dobânda de bază a Băncii Angliei a fost crescută la 3%, ceea ce a reprezentat o creştere foarte rapidă.

Dacă cineva care economiseşte primeşte de la băncile comerciale o dobândă de 0,01% sau nimic pentru banii ţinuţi în conturile curente, este clar că persoana respectivă se va orienta către alte instrumente, dintre care unul este cel al criptomonedelor. Se poate afirma că dobânzile joase şi/sau negative au adus lumea bancară şi economică în teritorii necunoscute în care orice previziune poate fi infirmată.

2. Drepturile speciale de tragere (DST)

Comparativ cu QE, drepturile speciale de tragere nu sunt un instrument monetar nou. Acesta a fost înfiinţat cu mult timp în urmă pe 20 septembrie 1967 şi confirmat prin modificarea de pe 28 iulie 1968 a Statutului Fondului Monetar International (FMI). Obiectivul acestuia a fost să suplimenteze rezervele internaţionale ale tuturor ţărilor participante în Departamentul DST. În acei ani, aurul a suferit o decădere majoră (august 1971), deoarece rolul său de rezervă în sistemul monetar internaţional a fost abolit. O alocare modestă de DST 9,3 mld. a fost făcută în 1970-1972 (cu distribuiri aproape egale în timp de trei ani). Câteva noi alocări au fost, de asemenea, implementate de către FMI (doua alocări generale şi o alocare specială mai mică), dar cea mai importantă a fost ultima alocare aprobată de Consiliul Guvernatorilor pe 2 august 2021 pentru a ajuta ţările participante în lupta lor împotriva pandemiei de COVID. Această „infuzie” uriaşă din timpul acestei crize fără precedent (aşa cum a fost definită de directorul general al FMI) a fost pusă la dispoziţia tuturor ţărilor participante pe 23 august 2021 pentru a ajuta ţările lovite puternic de pandemie (vezi Graficul 2).

Distribuirea pe ţări nu a fost egală şi de aceea este posibil ca impactul actual al acestei alocări istorice să nu fie aşa de pozitiv pe cât s-a sperat în cazul pieţelor emergente şi/sau al ţărilor în curs de dezvoltare, inclusiv al ţărilor cu venituri mici. Acest grup din urmă a primit numai $275 mld. (circa 30% din suma totală), în timp ce 70% din suma totală a fost alocată ţărilor care fac parte din grupul G20.

Acest instrument monetar a fost subiect de critică puternică încă de la înfiinţarea sa, iar o bună parte din critica făcută se referea exact la modul său de distribuire. Mai mult, în trecut acest instrument a fost etichetat ca fiind „prima cauza a inflaţiei”. Prin urmare, rolul inflaţionist al unui asemenea instrument eficient trebuie supravegheat îndeaproape. O altă parte a criticilor se referă la faptul că nu este susţinut de ceva material („aer rarefiat îmbrăcat ca monedă”, aşa cum au spus analiştii acelor vremuri), cum este cazul banilor normali emişi de băncile centrale care sunt susţinuţi de avuţia naţională şi mărfurile/serviciile produse de o anumită ţară. Alocările şi mecanismul de funcţionare al acestui instrument sunt corect conduse de FMI şi, ca atare, impactul său negativ poate fi controlat. Deoarece dobânzile percepute la sumele de DST-uri alocate sunt calculate în mod corespunzător de către FMI, bazat pe dobânzile de pe pieţele internaţionale, costurile reale suportate de ţările participante pentru asemenea alocări pot fi moderate. În afară de sumele împrumutate ca atare, costul utilizării acestui instrument poate fi un stimulent pentru ţările în curs de dezvoltare, dacă (din nou) aspectul inflaţionist este ţinut sub control.

3. România, Moldova – QE şi DST

Conform Băncii Naţionale a României (BNR), România a fost foarte prudentă în utilizarea acestui instrument neortodox – QE. Acesta este cunoscut în România sub termeni eufemistici cum ar fi „maşina de tipărit bani” sau „tiparniţa”, lucru care spune foarte mult despre beneficiile sale şi despre clasificarea sa teoretică.  O scurtă comparaţie a utilizării QE în diferite ţări este prezentată în Tabelul 2. Dacă cifrele sunt corecte, BNR ar trebui deci lăudată într-adevăr pentru politica sa monetară prudentă.

În baza aceleiaşi opinii, România nu ar fi folosit QE pentru relaxarea bazei sale monetare. Obiectivul principal al acesteia a fost să repornească piaţa secundară pentru bondurile de stat, deoarece statul a împrumutat masiv în ultimii ani, inclusiv pe plan extern, cu o datorie în valută de €141,7 mld. în august 2022. Nu există o informaţie disponibilă actuală despre utilizarea QE de către Republica Moldova (Moldova în acest articol), deşi bilanţul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) arată deţinerile BNM de bonduri moldoveneşti de stat. În ceea ce priveşte DST-urile, România, care este o piaţă emergentă şi o fostă ţară în tranziţie către o economie de piaţă a avut în 2021, de exemplu, o alocare de DST 1.736 mln., care a fost echivalentul a €2.100 mln., în timp ce Moldova a avut o alocare de DST 165,3 mln. (€199,9 mln.), după datele FMI.

4. Instrumente monetare sau de distorsionare?

Acum câţiva ani, SUA şi Fed-ul aveau ceva spaţiu de manevră să crească dobânzile, lucru care s-a şi întâmplat de fapt pe 13 decembrie 2017. Mulţi analişti au văzut această normalizare a nivelului dobânzilor şi ajustările la bilanţul băncilor centrale (inclusiv prin QT) ca paşi în direcţia corectă. Aceştia argumentau că acest trend nou va trebui să fie urmat şi de alte economii. Cu toate acestea, acest exerciţiu de normalizare a avut criticii săi. Mulţi au argumentat că o creştere a dobânzii de bază de către Fed va avea un rezultat colateral nedorit, şi anume o reducere a fondurilor destinate pieţelor emergente şi ţărilor în tranziţie (deoarece banii deveneau mai scumpi şi mai greu de accesat). Având în vedere că aceasta era o preocupare valabilă, un echilibru fin a trebuit să fie asigurat. În acest sens, o normalizare graduală ar putea fi soluţia.

În timp ce au ajutat creşterea economică, nivelurile istorice scăzute ale dobânzilor au fost în mod clar o distorsiune în distribuirea avuţiei naţionale, a economiilor băneşti şi a proceselor investiţionale. Soarta celor care economisesc (printre aceştia fondurile de pensii şi pensionarii) nu a fost cea mai înaltă prioritate pentru cei care luau deciziile curente. Acelaşi lucru a fost valabil şi pentru zona euro. Acest lucru ar putea avea un impact economic negativ (întrucât economiile băneşti ale populaţiei ar putea să continue să scadă), dar, mult mai important, şi un impact social greu de cuantificat. Cei care au economsit şi care au aşteptat multă vreme mai au încă de aşteptat, în timp ce dobânzi neglijabile le-au fost plătite până de curând la depozitele băneşti făcute la bănci.

Dobânzile sunt parametri fundamentali ai politicilor macroeconomice ale oricărei ţări, dar utilizarea lor este mai intensă în pieţele dezvoltate. Ca atare, acestea pot fi uşor denumite ca fiind instrumente macroeconomice, deoarece acestea sunt utile pentru decidenţii principali (bănci centrale, strategişti, parlamentari, politicieni, bănci comerciale etc.). Controlul inflaţiei este un obiectiv de bază, atât al instituţiilor financiare internaţionale, cum ar fi FMI, cât şi al ţărilor ca atare. La prima vedere, s-ar părea că inflaţia poate fi în mod direct influenţată („controlată” este poate prea mult de admis, dar nu este departe de adevăr) prin modificarea ratelor dobânzilor, începând cu dobânzile de bază sau ratele de refinanţare, care în mod normal sunt printre atribuţiile băncilor centrale.

5. Remarci finale

Nu există dubii că rolul QE şi al dobânzilor scăzute a fost pozitiv în vremurile recente pentru că au ajutat creşterea economică, dar suprastimularea consumului şi a creării de datorii suplimentare au împiedicat procesele investiţionale şi au afectat şi interesele celor care economisesc. Este corect să spunem că acestea au jucat un rol pozitiv în relansarea economiilor mari după criza din 2008, dar momentul în care acestea trebuiau abandonate a trecut deja. Pe de altă parte, pandemia istorică încă nu s-a terminat şi de aceea poate că este nevoie de mai mult timp pentru anularea QE prin QT. Acţiunile incipiente în această privinţă anunţate de Fed şi alte bănci centrale majore nu au fost implementate în întregime. Sunt şi acum cereri ca acestea să fie amânate. Motive pentru aceasta pot fi găsite uşor, dar pericolul inflaţiei, recesiunii şi al erodării economiilor băneşti ale populaţiei este iminent.

Aceste situaţii au avut consecinţe macroeconomice distorsionante, iar dezechilibrele macroeconomice au fost puse pe umerii generaţiilor viitoare, nu numai în ţările menţionate ci, pe un plan mai general, în toata lumea. O abordare mai balansată este imperios cerută până nu este prea târziu. Motivele pentru nivelurile scăzute ale dobânzilor pentru situaţii de „urgenţă” şi ale QE au expirat cu mult timp în urmă. Obiectivul fundamental al stabilităţii financiare ar fi fost în pericol dacă politica dobânzilor mizerabile sau chiar negative ar fi fost continuată. Măsurile pentru schimbarea acestei situaţii trebuie luate atât de băncile centrale, cât şi de cele comerciale.

DST-ul este un instrument care este bine monitorizat de către FMI şi de aceea impactul său distorsionant poate fi controlat aşa cum s-a făcut şi până acum de la introducerea sa din 1967-1968. Un avantaj important ar fi dacă şi când se va putea găsi un mecanism care să conducă la alocarea DST mai mult în favoarea ţărilor în curs de dezvoltare care au de fapt cele mai mari nevoi de acest instrument.

De asemenea, nevoile specifice ale pieţelor emergente sau în tranziţie (inclusiv România şi Moldova) trebuie luate mai mult în consideraţie de către instituţiile financiare internaţionale, de către Uniunea Europeană (UE) în cazul Planului Naţional de Rezilienţă şi Redresare al României şi de toţi ceilalţi finanţatori majori. De asemenea, procesul de aderare al Moldovei la UE trebuie să fie în întregime susţinut de aceasta. În acelaşi timp, în ambele cazuri, propriile eforturi ale ţărilor menţionate trebuie încurajate.

Lumea trăieşte vremuri extraordinare şi măsuri adecvate (chiar şi cele care sunt dureroase) trebuie implementate pentru a supravieţui!■

______________________________________________________________________________________________________

Alexandru M. TĂNASE, PhD, este un autor independent şi fost Associate Director, Senior Banker la BERD şi fost IMF Advisor.

 

Mihai RĂDOI este director al unui Fond de Investiţii specializat în Europa de Est şi fost director executiv al Anglo-Romanian Bank, Londra şi al BFR Bank, Paris.

 

Acestea reprezintă părerile personale ale autorilor. Analizele şi părerile exprimate nu sunt cele ale BERD şi/sau FMI şi/sau într-adevăr ale oricăror altor instituţii citate. Analiza şi datele sunt bazate pe informaţii existente la începutul lunii noiembrie 2022.

______________________________________________________________________________________________________

Далее...

Tatiana Ivanicichina: Băncile sunt bine capitalizate şi stabile

Sistemul bancar al Republicii Moldova încheie anul 2022 cu rezultate financiare bune, demonstrând suficientă capitalizare a băncilor şi dezvoltare durabilă a acestora. Pentru prima dată, profitul net al băncilor va depăşi nivelul record de 3 mld. lei. Vicepreşedinta Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), Tatiana IVANICICHINA, într-un interviu cu redactorul-şef al revistei Profit, Alexandru TANAS, a vorbit despre interacţiunea productivă a autorităţii de reglementare cu băncile, obiectivele sistemului bancar pentru anul 2023, politica monetară care stimulează creditarea economiei, precum şi poziţia regulatorului în ceea ce priveşte plata dividendelor acţionarilor băncilor.

Profit: Doamnă vicepreşedintă, cum caracterizaţi rezultatele preliminare ale sectorului bancar din Moldova în 2022?

Tatiana IVANICICHINA: Anul 2022 a fost un an dificil: războiul din Ucraina a generat riscuri importante pentru Moldova, iar criza energetică şi inflaţia înaltă au afectat în mod negativ economia. Pentru a gestiona aceste riscuri, BNM a luat măsuri suplimentare: a monitorizat constant piaţa financiară, a menţinut o rată adecvată a dobânzii şi a asigurat un flux constant de lichidităţi în sistemul bancar. Prin acţiuni previzibile şi coordonate a fost susţinută stabilitatea şi rezilienţa sectorului bancar. Drept urmare, oamenii au continuat să aibă încredere în bănci şi şi-au păstrat depozitele lor în instituţiile financiare, ceea ce, de asemenea, a contribuit la menţinerea stabilităţii financiare a ţării.

Profit: Cum evaluăm corect interacţiunea autorităţii de reglementare cu băncile în 2022? Cum au reacţionat băncile la deciziile BNM privind reglementarea activităţilor lor pe piaţă?

Tatiana IVANICICHINA: În anul 2022, eforturile BNM în domeniul reglementării au fost concentrate pe continuarea promovării cerinţelor Basel III. Am lucrat la actualizarea, elaborarea şi definitivarea proiectelor unor acte normative secundare necesare pentru alinierea la cerinţele de creditare responsabilă, planul de redresare al băncii, acoperirea necesarului de lichiditate, efectul de levier, amortizoarele de capital, indicatorul de finanţare stabilă netă (NSFR), tranzacţiile băncii cu persoanele sale afiliate. Aceste proiecte vor completa cadrul normativ secundar, necesar pentru aplicarea prevederilor Legii nr.202/2017 privind activitatea băncilor. Toate deciziile BNM în ceea ce priveşte activitatea de reglementare a băncilor au ca scop final asigurarea stabilităţii şi viabilităţii sistemului bancar naţional. În acelaşi timp, băncile trebuie să înţeleagă motivul din care BNM aprobă un anumit act normativ, iar dacă există propuneri constructive din partea instituţiilor bancare, acestea trebuie discutate, ceea ce facem în mod constant. Noi considerăm transparenţa procesului decizional nu ca pe o formalitate, ci ca pe un proces important şi responsabil, pe care ni-l asumăm pe deplin. Doar aşa se poate obţine succes în îmbunătăţirea reglementărilor existente.

Profit: Ce ne puteţi spune despre profitabilitatea instituţiilor financiare, care serveşte drept bază pentru fiabilitatea şi stabilitatea băncilor?

Tatiana IVANICICHINA: Profitul obţinut de către băncile licenţiate în primele 10 luni ale anului 2022 sugerează că băncile sunt stabile, iar îngrijorări legate de performanţa lor în acest moment nu există. Astfel, la 31.10.2022 profitul băncilor a constituit 3 230,9 mil. lei, majorându-se cu 1 348,7 mil. lei (71,7%) comparativ cu perioada similară a anului precedent. Majorarea se datorează creşterii veniturilor din dobânzi, cu 3 344,7 mil. lei (81,1%), în special, din activitatea de creditare. De asemenea s-au majorat veniturile din diferenţele de curs de schimb – cu 413,5 mil. lei (43,1%), şi din onorarii şi comisioane – cu 405,8 mil. lei (19,9%). Concomitent, s-au majorat cheltuielile neaferente dobânzilor cu 2 008,6 mil. lei (46,3%) şi cheltuielile cu dobânzi – cu 841,6 mil. lei (82,6%). Indicatorii rentabilităţii activelor şi capitalului au constituit 3,1% şi, respectiv, 18,3%, ceea ce comparativ cu perioada similară a anului precedent constituie o majorare cu 1,1 p.p. şi, corespunzător, cu 6,1p.p.. E de menţionat că băncile mulţi ani la rând îşi direcţionează cea mai mare parte a profiturilor obţinute spre capitalizare, ceea ce la rândul său duce la fortificarea stabilităţii băncilor, dar le permite, totodată, să-şi crească afacerea.

Profit: Datorită cărui fapt băncile şi-au sporit profiturile, ţinând cont de situaţia din economie?

Tatiana IVANICICHINA: Primele 10 luni ale anului 2022 au fost mai profitabile pentru participanţii de pe piaţă bancară decât aceeaşi perioadă în 2021. Astfel, la 31.10.2022 băncile licenţiate au obţinut venituri totale în sumă de 11 442,8 mil. lei, care s-au majorat comparativ cu perioada similară a anului precedent cu 4 198,4 mil. lei sau cu 58,0%. Între acestea, veniturile din dobânzi au constituit 65,3% (la 31.10.2021 – 56,9%), iar veniturile neaferente dobânzilor – 34,7% (la 31.10.2021 – 43,1%). Veniturile din dobânzi s-au majorat la toate cele 11 bănci licenţiate, în principal, ca urmare a majorării considerabile a portofoliului de credite, precum şi a ratei medii la creditele în moneda naţională. Acestea au crescut de la 7,92% la 31.10.2021 până la 14,31% la 31.10.2022, iar la cele  în valută – de la 4,09% până la 4,48%. La fel, s-a majorat şi rata medie a dobânzii la valorile mobiliare de stat, de la 6,4% până la 21,7%. Totodată, pe parcursul perioadei de referinţă veniturile neaferente dobânzilor au sporit cu 841,6 mil. lei (82,6%), în principal, ca urmare a majorării câştigurilor din diferenţa cursului de schimb. Această majorare a fost de 413,5 mil. lei (43,1%). De asemenea, veniturile din onorarii şi comisioane au crescut cu 405,8 mil. lei (19,9%), ca urmare a majorării numărului şi volumului tranzacţiilor efectuate prin sistemele de plăţi SAPI, SWIFT, precum şi a numărului şi volumului operaţiunilor cu carduri emise în Republica Moldova.

Profit: În ce măsură BNM este mulţumită de volumele CNT ale băncilor?

Tatiana IVANICICHINA: Băncile sunt bine capitalizate. Fondurile proprii au constituit 18 274,1 mil. lei, majorându-se cu 3 095,3 mil. lei (20,4%) comparativ cu finele anului precedent. Indicatorul „Rata fondurilor proprii” este la un nivel înalt, constituind 30,3%, în creştere cu 4,4 p.p. faţă de finele anului precedent. Conform rapoartelor prezentate de bănci, toate au respectat indicatorul „Rata fondurilor proprii totale” (limita pentru fiecare bancă ≥ 10%). Indicatorul dat variază de la 23,1% până la 63,6%, în funcţie de bancă. Totodată, toate băncile respectă cerinţa faţă de indicatorul „Rata fondurilor proprii totale luând în considerare amortizoare de capital”. Băncile respectă şi cerinţă suplimentară de fonduri proprii stabilită de BNM ca urmare a rezultatelor procesului de supraveghere şi evaluare a activităţii băncilor (SREP).  Acest nivel de capitalizare este înalt, dar pentru timp de pace, aş zice eu. Nu trebuie să uităm de circumstanţe: momentan  economia se confruntă cu un şir de riscuri, pornind de la situaţia economică, inflaţie, criza energetică şi terminând cu războiul de la frontierele noastre. În caz că s-ar materializa vreunul dintre aceste riscuri, menţinerea nivelului înalt de capitalizare al băncilor comerciale ar putea deveni foarte actuală. Evident că pe măsura atenuării sau consumării riscurilor, BNM poate reacţiona, inclusiv prin modificarea cerinţelor faţă de capital. Instrumentarul existent în acest moment ne permite o flexibilitate maximă, prin intermediul amortizoarelor de capital şi evaluărilor individuale SREP.

Profit: Cum s-a schimbat calitatea portofoliilor bancare în anul 2022 – un an dificil din cauza înrăutăţirii situaţiei din sectorul real? Ce rezerve suplimentare ar putea fi necesare în acest sens în 2023?

Tatiana IVANICICHINA: La 31.10.2022, creditele neperformante au constituit 3 903,9 mil. lei, fiind în majorare cu 443,4 mil. lei sau cu 12,8% comparativ cu finele anului precedent. Ponderea acestora în totalul de credite a constituit 6,5% şi este în majorare uşoară, cu 0,3 p.p. faţă de finele anului precedent. Concomitent, în perioada de referinţă s-au majorat şi creditele expirate – cu 369,0 mil. lei sau 21,2% până la 2 109,0 mil. lei. De asemenea, s-a majorat cu 0,4 p.p ponderea acestora în totalul de credite, până la 3,5%.

Perspectivele macroeconomice negative ar putea duce la noi majorări de preţuri la resurse energetice, ceea ce ar putea accelera din nou rata de creştere a inflaţiei, iar odată cu asta capacitatea de plată a debitorilor ar putea fi diminuată de creşterea cheltuielilor atât pentru bunuri şi servicii, cât şi pentru creditele cu rată flotantă a dobânzii. Astfel, am putea asista la majorarea cazurilor de neonorare a obligaţiilor financiare faţă de creditor şi deteriorarea calităţii activelor băncilor. Doar într-o astfel de situaţie băncile vor fi nevoite să recurgă la formarea rezervelor suplimentare la creditele acordate anterior, conform reglementărilor BNM.

Dar încă din primăvara anului 2022 BNM a introdus un amortizor de risc sistemic de 2%, care vizează expunerile băncilor faţă de persoanele fizice, adică anume acest risc. Considerăm că, în linii mari, această cerinţă suplimentară de capital acoperă potenţialele riscuri de deteriorare a calităţii portofoliului băncilor legate de situaţia economică actuală.

Profit: Din punctul Dvs. de vedere, cum a fost politica autorităţii de reglementare: „dură” sau „moale”?

Tatiana IVANICICHINA: Nu aş opera cu astfel de termeni, pentru că nu-i consider aplicabili unor decizii de reglementare. Avem o comunicare amplă şi continuă cu băncile comerciale în privinţa activităţii noastre de reglementare, acceptăm şi ţinem cont de opinia şi propunerile lor, astfel încât să fim pe aceeaşi lungime de undă, să ne mişcăm cu aceeaşi viteză.

Dacă e să comparăm acest an cu alţii – suntem într-o perioadă în care se suprapun crize multiple şi viteza de reacţie, a noastră şi a sistemului, trebuie să corespundă momentului. Dar, din nou, aici nu este loc de cuvinte ca „dur sau moale”. Ne putem întreba însă dacă e „necesar şi oportun” ceea ce facem. şi cred că deciziile noastre pe parcursul acestui an au fost necesare şi oportune.

 

 

 Profit: Cum reacţionaţi în BNM la criticile aduse autorităţii de reglementare cu privire la valorile ridicate ale rezervelor obligatorii şi ratei de bază?

Tatiana IVANICICHINA: Banca Naţională este deschisă la critica exprimată în mod constructiv şi are diverse platforme de comunicare atât cu autorităţile, cât şi cu societatea civilă. Aici sunt formulate toate propunerile, pe care ulterior le analizăm. Concomitent, trebuie să menţionez că BNM a întreprins şi va întreprinde toate măsurile necesare pentru a-şi îndeplini obiectivul fundamental – de a aduce inflaţia măsurată prin indicele preţurilor de consum în proximitatea ţintei de 5,0%, cu o posibilă deviere de ±1,5 puncte procentuale.

Profit: Revenind şi analizând acţiunile BNM, se pare că pe tot parcursul anului 2022 autoritatea de reglementare a luat deciziile prompt şi hotărât.

Tatiana IVANICICHINA: Timpurile complicate şi evoluţiile dramatice solicită decizii prompte. Astfel, identificând şi analizând presiunile inflaţioniste la adresa evoluţiei indicelui preţurilor de consum, BNM a operat începând cu a doua jumătate a anului precedent un şir de majorări a ratei de bază, de la nivelul de 2,65% până la 21,50% anual.

Totodată, BNM a majorat norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldoveneşti şi în valută neconvertibilă până la nivelul de 40,0% din baza de calcul, iar norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută – până la nivelul de 45,0% din baza de calcul.

Măsurile respective de politică monetară au urmărit atenuarea presiunilor inflaţioniste persistente la adresa evoluţiei inflaţiei şi temperarea ritmurilor de creştere a preţurilor de consum, pentru revenirea la ţinta inflaţiei stabilită la nivelul de 5,0%.

Profit: Acum toţi sunt în aşteptarea procesului invers – relaxarea şi micşorarea rezervelor şi a ratei de bază. Este prevăzut acest lucru în politica monetară şi de credit pentru anul 2023?

Tatiana IVANICICHINA: Deciziile noastre de politică monetară se bazează pe evoluţiile economiei, prognozate şi constatate. Evident că dacă se vor întruni condiţiile pentru relaxarea politicii monetare, nu vom pregeta să o aplicăm. Conform prognozelor anterioare şi a celei din Raportul asupra inflaţiei din luna noiembrie 2022, inflaţia anuală în trimestrul IV 2022 va atinge nivelul maxim şi va schimba traiectoria, diminuându-se pentru toată perioada următoare prognozată. În contextul schimbării direcţiei inflaţiei, conduita politicii monetare va necesita ajustarea cu atenţie sporită la realităţile naţionale şi mondiale, pentru a crea condiţii adecvate atingerii obiectivului fundamental al BNM.

Profit: A fost nevoită BNM să „sperie” cu dezechilibre nedorite în piaţă, din care este „dificil” şi, cel mai important, „scump” să ieşi?

Tatiana IVANICICHINA: Nu cred că termenul „a speria” este aplicabil comunicării noastre publice. Banca Naţională poate descrie, după caz, diverse scenarii a evoluţiei situaţiei, în funcţie de aprobarea deciziilor. De fiecare dată când transmitem aceste mesaje pieţei, dar şi publicului ne străduim să fim cât mai bine înţeleşi, să nu lăsăm loc de interpretări. Acest lucru construieşte în timp încrederea în BNM şi previzibilitatea acesteia. De altfel, publicul se poate informa din mesajele BNM, comunicatele de presă, rapoartele asupra inflaţiei, conferinţele de presă şi interviuri, şi să-şi formeze opinii de sine stătător.

Profit: Înţeleg oponenţii politicii BNM că în timpul unei recesiuni economice, din cauza scăderii cererii externe, prin factori stimulatorii – ratele scăzute ale dobânzii la credite – nu reuşeşti prea multe?

Tatiana IVANICICHINA: Cred că cel mai potrivit ar fi să punem această întrebare oponenţilor la care faceţi referire. Totodată, din punct de vedere teoretic, efectul stimulator produs de creditele la rate mici asupra cererii interne nu poate substitui rezultatele politicilor de finanţare şi subvenţionare, reformele structurale şi de extindere a pieţelor de desfacere pentru produsele şi serviciile autohtone. Stimularea activităţii economice poate fi realizată doar prin intermediul unui mix adecvat de politici macroeconomice la nivelul unui stat, un rol important revenindu-le politicilor publice macroeconomice care asigură creşteri economice de durată şi care se află în afara competenţei BNM.

Profit: Există vreun pericol că, prin stimularea economiei, băncile vor ajunge într-o situaţie din care nu vor putea ieşi de sine stătător?

Tatiana IVANICICHINA: Deocamdată, noi nu vedem o astfel de situaţie, pentru că cerinţa de capital pentru bănci presupune o rată a fondurilor proprii totale de 10%, ceea ce depăşeşte cerinţa stabilită în cadrul european (8%). Mai mult ca atât, o supraveghere bazată pe riscuri prevede că băncile trebuie să deţină capital în corespundere cu nivelul riscurilor asumate de bancă.

Profit: Intenţionează BNM să majoreze capitalul băncilor?

Tatiana IVANICICHINA: Actualmente, băncile sunt suficient de capitalizate, iar BNM nu vede premise pentru majorarea cerinţelor faţă de capitalul băncilor. În activitatea lor, băncile sunt supuse permanent unor riscuri inerente. Pentru ţinerea sub control a riscurilor, băncile dispun de un cadru cuprinzător de administrare a activităţii, care este instituit ţinând cont inclusiv de natura, amploarea şi complexitatea riscurilor.

La fel, băncile dispun de o cultură privind riscurile, integrată la nivel de bancă şi bazată pe o deplină înţelegere a riscurilor cu care se confruntă şi a modului în care acestea sunt administrate.

BNM monitorizează permanent activitatea băncilor în cadrul procesului de supraveghere şi în cazul în care constată că acestea şi-au asumat riscuri excesive, impune măsuri de supraveghere în scopul remedierii deficienţelor la un stadiu incipient.

Profit: Cum pregăteşte autoritatea de reglementare băncile pentru riscurile posibile?

Tatiana IVANICICHINA: Pe parcursul ultimilor ani, sectorul bancar a trecut printr-un şir de reforme conforme cu acordurile BASEL III. Scopul acestora a fost să consolideze cadrul de administrare a activităţii băncilor şi să majoreze capacitatea de gestiune a riscurilor.

Acest cadru este conceput în mod riguros şi include o structură organizatorică clară, cu linii de responsabilitate bine definite, transparente şi coerente; procese eficace de identificare, administrare, monitorizare şi raportare a riscurilor; un proces de evaluare a adecvării capitalului la riscuri; un proces de evaluare a adecvării lichidităţii; mecanisme adecvate de control intern, inclusiv proceduri administrative şi contabile riguroase; politici şi practici de remunerare care să promoveze şi să fie în concordanţă cu o administrare sănătoasă şi eficace a riscurilor, cerinţe privind Planul de redresare – un instrument eficient de gestionare a situaţiilor de criză. Toate au ca scop menţinerea stabilităţii financiare a băncilor.

Astfel, în prezent băncile sunt destul de pregătite pentru a identifica, recunoaşte şi a diminua riscurile, precum şi pentru a asigura încadrarea apetitului la risc în limita capitalului disponibil. BNM are aşteptări că băncile vor depune în continuare efort pentru ajustarea cadrului de administrare intern în conformitate cu cele mai bune practici şi vor asigura automatizarea proceselor, care sunt inevitabile în era digitalizării.

Profit: Confort pentru economie – pe cât de epuizată este „porţia” şocurilor negative pentru economie în 2022?

Tatiana IVANICICHINA: Cred că e prea dur să le numim şocuri. Am putea mai degrabă să le spunem potenţiale riscuri. Aşa cum a fost menţionat şi în ultimul raport asupra inflaţiei, Republica Moldova se pare că a depăşit cele mai mari şocuri, însă există mai multe riscuri până la finalul anului. Acestea ar putea fi: trendul ascendent al preţurilor la resurse energetice pe piaţa internă sau europeană şi, ca rezultat, continuarea creşterii preţurilor la produsele alimentare în regiune; scăderea competitivităţii producţiei autohtone pe piaţa externă, urmare creşterii costurilor, inclusiv celor energetice. Alte riscuri ţin de mediul extern care se va caracteriza prin oferta redusă, cotaţiile înalte la resurse energetice şi alte materii prime, războiul din Ucraina, scăderea cererii mondiale. Rămâne înaltă probabilitatea crizei datoriilor suverane cu transmitere pe pieţele financiare. Nivelul înalt al inflaţiei duce la majorarea atât a dobânzilor pentru finanţarea deficitelor publice, cât şi a celor la deservirea datoriilor care au crescut impunător.

Profit: Cum aţi caracteriza relaţiile BNM cu FMI în 2022?

Tatiana IVANICICHINA: Anul acesta a fost foarte productiv în sensul relaţiilor cu FMI. Războiul din Ucraina şi criza energetică au dus la extinderea ajutorului şi finanţării din partea partenerilor de dezvoltare şi, respectiv, la creşterea intensităţii interacţiunilor cu organizaţiile internaţionale. Moldova azi are în persoana FMI un aliat de nădejde pentru stabilitatea şi dezvoltarea sa, relaţiile cu fondul fiind bazate pe suportul intereselor naţionale ale Moldovei şi pe asigurarea unei dezvoltări sustenabile.

Profit: Cum decurge implementarea programului cu FMI?

Tatiana IVANICICHINA: La momentul actual, nu sunt înregistrate reţineri sau devieri de la programul pe care l-am stabilit cu FMI şi, probabil, acest lucru se datorează comunicării intense pe care o avem cu fondul.

Profit: Pe cât de regulat răscumpără statul obligaţiunile BNM?

Tatiana IVANICICHINA: Guvernul Republicii Moldova şi-a onorat toate obligaţiile de plată ce vizează instrumentele financiare din portofoliul BNM, inclusiv cele cu privire la valorile mobiliare derivate din garanţiile de stat.

Profit: Acest lucru se face din buget sau Ministerul Finanţelor se bazează doar pe profitul BNM?

Tatiana IVANICICHINA: Legislaţia în vigoare prevede că în cazul în care mărimea capitalului statutar al BNM la finele anului financiar constituie de la 4% până la 10% din totalul obligaţiunilor monetare ale Băncii Naţionale, 50% din profitul disponibil pentru distribuire se alocă pentru majorarea capitalului statutar, iar 50% din profitul disponibil pentru distribuire se transferă la venitul bugetului de stat.

În acest sens, în baza rezultatelor financiare înregistrate în anii 2019-2021, au fost transferate 50% din profituri la bugetul de stat, ceea ce compensează parţial cheltuielile pentru plăţile principale şi dobânzile la valorile mobiliare de stat. Suplimentar, indiferent de rezultatul financiar al BNM, Guvernul urmează să-şi onoreze obligaţiile de plată prin includerea acestor cheltuieli în planificările bugetare.

Profit: Au parvenit careva cereri la BNM de la investitori cu privire la achiziţionarea unor cote semnificative?

Tatiana IVANICICHINA: În prezent la BNM se află în proces de examinare două cereri ale potenţialilor cumpărători pentru achiziţia deţinerilor calificate în capitalul a două bănci.

 

 

Profit: Rezervele BNM constituie $4,3 mld. Pe cât de mulţumită este autoritatea de reglementare de acest nivel al rezervelor?

Tatiana IVANICICHINA: Într-adevăr, activele oficiale de rezervă au atins în ultimele luni niveluri-record, în principal, datorită finanţării de la partenerii de dezvoltare externi şi intervenţiilor BNM de procurare pe piaţa valutară locală. Un nivel suficient al rezervelor, măsurat prin prisma mai multor indicatori utilizaţi în practica internaţională contribuie la rezilienţa economiei în situaţii de criză, la sporirea încrederii în moneda naţională şi în economia naţională în general.

Cu un nivel suficient de rezerve, BNM poate reacţiona rapid la eventualele şocuri de pe pieţele financiare şi poate asigura stabilitatea macrofinanciară a statului, aşa cum a făcut-o şi în perioadele de criză recente.

Profit: Care factori au „limitat” băncile să-şi crească volumele de creditare în 2022?

Tatiana IVANICICHINA: Factori externi precum şi cei interni (consecinţele multiplelor crize suprapuse cu care ne confruntam) au influenţat activitatea de creditare.

Unul dintre factorii esenţiali ai creşterii creditării este previzibilitatea şi încrederea în viitor. Evident că războiul la frontiera ţării noastre, crizele energetice şi creşterea inflaţiei au fost unii dintre factorii ce au făcut agenţii economici şi populaţia să fie mai precauţi în atragerea de noi credite. La fel, pe parcursul anului au fost aprobate nişte reglementări noi privind creditarea persoanelor fizice, care solicită să se ţină cont de veniturile lor şi capacitatea de a deservi toate creditele atrase, ceea ce a dus la reevaluarea capacităţii de a se credita pentru mulţi clienţi ai băncilor. şi, desigur, ratele înalte ale dobânzilor la credite, la fel, au avut efectul de a le face mai puţin atractive.

Profit: Cum a afectat politica BNM reducerea creditării în sectorul real?

Tatiana IVANICICHINA: Este adevărat că majorarea ratei de bază duce la creşterea ratelor la credite, însă este important de menţionat faptul că poziţia politicii monetare este în permanenţă revizuită de către Comitetul executiv al BNM, astfel încât să fie atinsă ţinta inflaţiei de 5,0% pe termen mediu, cu o posibilă deviere de ±1,5 p. p.

Decizia de majorare a ratei de bază a produs efectul scontat – a dus la majorarea ratelor dobânzii la creditele şi depozitele în moneda naţională, atenuând astfel presiunile inflaţioniste din perspectiva activităţii de creditare.

Profit: Care sunt principalele scopuri şi obiective ale sistemului bancar pentru 2023?

Tatiana IVANICICHINA: Principalele scopuri şi obiective ale sistemului bancar pentru anul 2023 sunt de a depăşi provocările şi riscurile existente, atât cele inerente activităţii operaţionale, cât şi cele de natură externă.

Având în vedere vulnerabilităţile externe predominante în anul 2022, şi anume: prezenţa riscurilor semnificative de natură geopolitică, energetică, inflaţionistă, dar şi macroeconomică, precum şi evoluţiile ulterioare incerte şi consecinţele imprevizibile ale acestora, menţinerea unor niveluri adecvate de capital şi lichiditate, atât cantitativ, cât şi din perspectiva calităţii acestora trebuie să fie un obiectiv primordial al băncilor. Atingerea acestui obiectiv va asigura buna funcţionare a băncilor, respectarea cerinţelor prudenţiale şi menţinerea încrederii deponenţilor în sistemul bancar.

Și, desigur, în condiţiile inversării tendinţelor inflaţioniste şi a posibilei relaxări a politicii monetare, sistemului bancar îi va reveni rolul de susţinere a redresării economiei naţionale după seria de şocuri resimţite pe parcursul anului 2022.

Adiţional, BNM va prelua noi atribuţii, ceea ce va implica efectuarea reglementării şi supravegherii consolidate a pieţei financiare.

Profit: Cu o inflaţie atât de ridicată, este timpul ca BNM să-şi schimbe „indicatorul strategic” pentru a nu rămâne în „coridorul” de 5% plus sau minus 1,5%?

Tatiana IVANICICHINA: Obiectivul cantitativ al inflaţiei de 5,0% este stabilit în baza factorilor fundamentali din economia naţională. Situarea inflaţiei peste coridorul stabilit de +/-1,5% de la ţinta actuală nu are nimic în comun cu modificarea cantitativă a ţintei de politică monetară. Doar modificarea factorilor fundamentali din economia naţională ar putea conduce la majorarea sau diminuarea ţintei cantitative a politicii monetare.

Profit: Nu ar fi oportun ca adecvarea capitalului băncilor să se micşoreze la nivelul de 12-14%, sau chiar la 8% precum în ţările UE?

Tatiana IVANICICHINA: În acest moment, cerinţa de capital pentru băncile comerciale este de 10%. Fiecare bancă poate avea unele cerinţe suplimentare, stabilite în baza riscurilor individuale ale băncii respective în baza exerciţiului SREP şi care se revizuiesc cu regularitate.

În rest, cerinţele suplimentare de capital sunt stabilite de amortizoarele de capital, care vizează anumite riscuri concrete referitoare la unele sectoare sau tipuri de bănci. Astfel, media pe sector a ratei fondurilor proprii totale (TSCR) pe care băncile trebuie să o menţină şi să o raporteze a constituit 13,04% (aceasta a variat de la 11,50% până la 18,52%) şi, respectiv, cerinţa adiţională de capital a fost în medie de 3,04 p.p.. Totodată, media ratei TSCR la băncile sistemice a constituit 12,93%.

Atât cerinţa stabilită de comitetul Basel (8%), cât şi cerinţa stabilită în Moldova (10%), au fost calculate în baza statisticii istorice – evoluţiile anterioare din sistemul bancar. Diferenţa în mărime este reflectarea nivelului diferit de risc caracteristic economiei noastre şi economiilor statelor cu un nivel mai mare de stabilitate. Evident, odată cu trecerea timpului, dacă nivelul indicatorilor statistici respective se va modifica, BNM va reveni la nivelul cerinţelor de capital.

Profit: Cum va răspunde autoritatea de reglementare la solicitările băncilor de a plăti dividende acţionarilor?

Tatiana IVANICICHINA: Orice distribuire de capital de către bănci, inclusiv în contextul plăţii dividendelor, conduce la micşorări substanţiale de capital care pot sa ajungă la un nivel la care capitalul nu va putea absorbi riscurile aferente activităţii unei bănci. În acest context este important, ca orice distribuire să fie sub supravegherea BNM. Cerinţa privind aprobarea prealabilă a BNM acordată băncilor pentru distribuirea de către bănci a profitului către acţionari se regăseşte în legislaţie. În cadrul examinării cererilor respective a băncilor se urmăreşte în permanenţă asigurarea stabilităţii şi a viabilităţii băncii.

Profit: Ce ar trebui să deţină băncile pentru ca să poată conta pe loialitatea BNM în acest sens?

Tatiana IVANICICHINA: Aici nu e vorba de loialitate, ci de analiza riscurilor pentru stabilitatea financiară a băncilor, iar ca bază la obţinerea permisiunii BNM pentru distribuirea dividendelor serveşte respectarea în totalitate a prevederilor legislaţiei. Cât priveşte anul care vine, deciziile BNM vor fi luate în funcţie de provocările şi riscurile ce vor exista în 2023.■

 

Далее...