Profit
№_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
№_9_2023, septembrie 2023GDP growth based on consumption financed by external debt. The cases of Romania and Moldova
An opinion published by the prestigious Romanian publication Ziarul Financiar in April 2023 concluded, "The population continues to go shopping and produce GDP" [*]. This is correct, but a more detailed analysis must be made[**]. We have endeavoured to do this in June 2023 for the case of Romania, which was hosted for the first time by the same publication mentioned above. Our research was later extended to the Republic of Moldova (Moldova in this article) as well. The result of our efforts is presented below in a summary. Conclusions are strikingly similar.
Romania - growth, consumption and external debt
The specialised economic literature in Romania has not debated at great length during the last few years what the economic growth model of this country would wish to adopt and implement. Romania currently has only fragmented programmatic documents, of which some, we have to be frank, were requested from abroad, as is the case of the National Program of Reconstruction and Resilience (NPRR), prepared and negotiated under the guidance of the European Union (EU). Over time, various Governments came with the so-called Governing Programs, which were either not fully implemented or, pure and simple, abandoned for good when the respective Governments changed. In short, there is no country strategy in the medium and long term, which generally should be the solid base for actions by the whole nation.
Due to this fact, after the December 1989 events, Romania adopted from the Western literature and practice a key indicator to measure its economic growth, namely the Gross Domestic Product (GDP), which replaced the Total Social Product and National Income indicators. This indicator offers valuable information about the development phase of a certain nation, including its better-known and more utilised version, namely GDP per capita. By doing this, the Romanian statistical standards were aligned with those in the developed countries. In accordance with the data published by prestigious agencies, Romanian and Western as well, the Romanian GDP has evolved from $42.1 bln in 1989 to an estimated level of some $301.2 bln in 2022 (Romanian Lei 1,412 bln (+4.8% as compared to 2021), based on the yearly average exchange rate Leu/USD as published by the National Bank of Romania (NBR)). This fundamental indicator’s evolution during the 33 years of transition and market economy is presented in Graph 1 below. It is pretty clear that Romania’s memberships in NATO in 2004 and then in the EU on 1 January 2007 have had an extraordinarily favourable impact on the total GDP increase, despite the circumstances in which the Romanians’ exodus (especially of the young ones) to foreign countries had started already.
It is well known that in Romanian practice and economic theory, the GDP represents "the final result of the production activity" (in the broad sense of notion) of resident producers. The computation methods are well known: a) production method, b) income method, but the best known is c) expenses method, according to which GDP = FC + FCGF + SV + (E - I), with the following notations as per the National Institute of Statistics (NIS): FC = actual Final Consumption; FCGF = Fixed Capital Gross Formation; SV = Stock Variation; E = Exports of goods and services; and I = Imports of goods and services. During the previous years and the first quarter of this year, the most significant contribution to the formation of the Romanian GDP was population consumption (trade, services, and transport, which were the main contributing branches over two-thirds), followed by the public administration's consumption. The gross capital formation (investments) had a relatively small contribution, especially if we compared ourselves with what is needed in the country. The investment plans were abandoned a long time ago as they were deemed of a socialist nature. This has had grave consequences. Measures to put this situation right are needed as a national emergency. One other definitive characteristic was that the Romanian exports of goods and services were permanently overtaken by imports. The commercial imbalances registered during the last three and a half years (up to end-June 2023) are presented in Table 1.
The correction applied to GDP’s growth for the first quarter of this year for the disequilibrium registered by trade and services balance is actually minor (-0.8%), but the fundamental problem is that the population buys and consumes priority products made in other countries. Romania is currently importing potatoes from Egypt, milk and flour from Hungary, tomatoes from Turkey and Syria etc., to mention just a few examples. Romanian agriculture has practically remained an under-developed sector, the irrigation systems financed via loans from the World Bank were destroyed or have been left to decay, and the labour force that still lives in the rural zones is very old, to cite just a few of the most severe problems. In many other articles, we have endeavoured to suggest a fundamental change in this wrong attitude, which is even dangerous for national security.
The financing of internal consumption (population’s households and public administration) with external loans, which was the practice of the last three decades, seems to us to be wrong. Romania has accumulated a substantial external debt (see data in Table 2), which should be presented to the population as such. However, the Romanian politicians are scared to do this as they will lose their electorate, and the population is more and more adamant (long strikes, street demonstrations etc.). They ask for better wages and/or pension rights, which they consider justified under the current cost of living crisis.
Under such circumstances, the presentation of the GDP growth annual changes as a pure Romanian achievement must be nuanced. The Romanian analysts should signal this more frequently and more intensely this anomaly. It is increasingly clear that there is a correlation between GDP's growth and the increase of external debt. The data presented in Graph 2 for the last nine years suggest, without any doubt, this positive correlation. If still needed, simple mathematical computations with the help of two main statistical functions related to the simple linear regression (=CORREL(x1:xn,y1:yn) or =PEARSON(x1:xn,y1:yn)), where "n" represents the number of years searched for the two statistical series), lead us to a determination coefficient of +0.92. This level (which is within the theoretical interval of this function from +1 (positive correlation) to zero (no correlation) and up to -1(negative correlation)) shows that an important part of GDP was financed through external borrowing during the period searched.
Moldova - similar evolutions in complex geopolitical situation
Based on the data published by the National Bureau of Statistics, National Bank of Moldova (NBM) and specialised firms in collecting and disseminating macroeconomic data, Moldova has a situation that presents evident similarities with that of Romania. Data in Table 3 and Graph 3 below are very conclusive. Moreover, in the case of Moldova, the positive correlation between the GDP’s evolution and the increase of external debt, as presented below in Table 3, is even more vital.
Like in the case of Romania, the mathematical computations using the two formulas mentioned above (=CORREL(x1:xn,y1:yn) or =PEARSON(x1:xn,y1:yn)), where "n" represents the number of searched years for the two statistical series, led to a determination coefficient of +0.968 for Moldova, which is very close to the +1 level. However, in the latter case, there are also some distinct features. We will try to summarise them as follows:
- In a distinct manner as compared to Romania, Moldova based itself on a solid inflow of remittances all along during its transition to a market economy. This was generated by the foreign currency sent home by some one million of Moldovans working abroad but which retained their Moldovan citizenship. According to the data published by the World Bank, the remittances' contribution to the Moldovan GDP formation was much higher (in some years, this reached the level of up to 14-15% of GDP) as compared to Romania, where the remittances' contributions, although also essential, was nonetheless much smaller;
- The indebtedness process of Moldova (the external debt of the country reached $9.85 bln by the end of March 2023 or 65.6% of GDP) was different as compared to that of Romania, despite the fact that both countries started their transitions with zero external debt. However, Moldova did not have permanent access to the international capital markets from where Romania has borrowed heavily (it could be said that it was even an over-borrowing process, especially under the current circumstances of higher interest rates). As such, the share of its external debt from the IMF, World Bank, EBRD and other international financial organisations in the total foreign debt was much higher as compared to Romania's case;
- Finally, the third most crucial distinction was the significant negative impact of the war started by the Russian Federation against Ukraine in February 2022. Moldova has had an influx of Ukrainian immigrants (which had transited or some of them remained in the country) much more extensive than that registered in Romania, especially considering the size of the Moldovan economy and its demographic dimension.
There were some economic, monetary, banking, economic structure and other particularities (Moldova has a high share of agriculture in its total GDP), which in the case of Moldova has developed distinctly, but the quantification of the main three features described above will offer us pertinent explanations (even if partial ones) on why the higher correlation between GDP, consumption and its external financing in the case of Moldova. The impact of remittances and external debt on consumption and implicitly on GDP is evident.
A short conclusion
For a balanced presentation of this sensible issue, one should note that other countries, especially the developed ones starting with the USA, EU, Great Britain, Japan and others, implement a similar system of financing their economic growth, but this is done via monetary issues. Part of their currencies are kept as international reserves by other countries.
Regarding Romania, it should focus on investments via which jobs will be created, especially for young Romanians, who are increasingly tempted to leave to work abroad. At the same time, the creation of GDP via public sector consumption is not sustainable. The fiscal deficits must be kept under control. The size of state governmental institutions and of the hundreds of state agencies established during the last decades (the current Government’s efforts to reduce them have produced modest results only) are abnormal for the economic potential of the country which has lost more than four million persons since 1990, especially young ones and active labour force. Even more, granting special pensions to some categories of public sector employees is immoral in a situation in which millions of older people are living on minimum pensions.
The case of Moldova (currently under accession to the EU) is similar to that of Romania with regard to the GDP formation based on consumption financed in its most significant part through external debt and remittances, but its geopolitical situation is much more complex than that of Romania, a NATO and EU country. The creation of a false impression that the GDPs of both countries have healthy growth and, implicitly, improve the population's standard of living cannot be accepted any longer without major risks for the respective nations. The full picture should be disclosed and assumed by the authorities.■
__________________________________________________________________________________
* See Adrian Vasilescu, NBR: Population get out for shopping and make GDP - in Ziarul Financiar dated 28 April 2023.
** See Alexandru M. Tănase and Mihai Rădoi -GDP’s evolution and external debt evolution. Creating a false impression that the Romanian GDP has a healthy growth and, implicitly the standard living of the population, without telling the full truth, cannot be accepted any further without major risks for the whole nation - in Ziarul Financiar dated 25 June 2023.
__________________________________________________________________________________
Alexandru M. Tanase, PhD, is an Author and Ex. Associate Director, Senior Banker at EBRD London and former IMF Advisor.
Mihai Radoi is a Director of a specialised Investment Fund focused on Eastern Europe and former Executive Director of Anglo-Romanian Bank, London, and previously of the BFR Bank, Paris.
These represent the author’s personal views. The assessments and views expressed are not those of the EBRD and/or the IMF and/or indeed of any other institutions/sources quoted. The assessment and data are based on information as of end-August 2023.
__________________________________________________________________________________
Далее...
Creşterea PIB-ului pe bază de consum finanţat din datorie externă. Cazurile României şi Moldovei
O opinie publicată în paginile prestigioasei publicaţii Ziarul Financiar din România în aprilie 2023, conchidea că „Gospodăriile populaţiei continuă să iasă la cumpărături şi fac PIB”*. Corect, dar credem că o privire mai detaliată se impune**. Acest demers făcut în iunie 2023 pentru cazul României a fost găzduit pentru prima data tot de aceeaşi publicaţie. Cercetarea noastră a fost însă ulterior extinsă şi pentru Republica Moldova (Moldova în acest articol). Rezultatul eforturilor noastre este prezentat pe scurt în cele ce urmează. Concluziile sunt izbitor de asemănătoare.
România - creştere, consum şi datorie externă
În ultimii ani, în literatura economică de specialitate din România nu s-a prea vorbit despre modelul de creştere economică pe care această ţară ar dori să îl adopte şi să îl implementeze. De fapt, în prezent, România are doar documente programatice fragmentate, dintre care unele, trebuie să o spunem, au fost solicitate din afară, cum este cazul Planului Naţional de Reconstrucţie şi Rezilienţă (PNRR), elaborat şi negociat sub auspiciile Uniunii Europene (UE). De-a lungul timpului, diverse Guverne au venit cu aşa-zisele Programe de guvernare, care fie nu au fost implementate în întregime, fie au fost abandonate definitiv la schimbarea Executivului care le-a promovat. Mai pe scurt, nu există o strategie de ţară pe termen mediu şi lung care să fie, într-adevăr, baza de acţiune pentru întreaga societate.
Datorită acestei situaţii, România a adoptat, din literatura şi practica occidentală, un indicator cheie pentru a urmări creşterea economică a ţării după evenimentele din decembrie 1989, şi anume Produsul Intern Brut (PIB), care a înlocuit Produsul Social Total şi Venitul Naţional. Acest indicator oferă informaţii valoroase despre stadiul de dezvoltare al unei naţiuni, inclusiv prin derivata sa mai bine cunoscută şi mai des folosită şi anume PIB-ul/cap de locuitor. În acest fel, standardele statistice româneşti au fost aliniate cu cele din ţările dezvoltate. După datele publicate de agenţii de prestigiu, româneşti şi din străinătate, PIB-ul României a evoluat de la $42,1 mld. în 1989 la un nivel estimat de circa $301,2 mld. în 2022 (1.412 mld. Lei (+4,8% faţă de 2021), transformat la cursul Leu/USD mediu anual publicat de Banca Naţională a României (BNR). Evoluţia acestui indicator fundamental în cei 33 de ani de tranziţie şi economie de piaţă este prezentată în Graficul 1. Este evident că aderarea României la NATO în 2004 şi apoi la UE la 1 ianuarie 2007 au avut o influenţă favorabilă în creşterea PIB-ului total, în condiţiile în care exodul românilor (mai ales tineri) în străinătate începuse deja.
Este cunoscut faptul că în practica şi teoria economică românească, PIB-ul reprezintă „rezultatul final al activităţii de producţie” (în sensul larg al noţiunii) al producătorilor rezidenţi. Metodele de calcul sunt bine cunoscute: a) metoda de producţie, b) metoda veniturilor, dar cel mai bine cunoscută este c) metoda cheltuielilor, potrivit căreia PIB = CF + FBCF + VS + (E - I), cu următoarele semnificaţii atribuite de Institutul Naţional de Statistică (INS): CF = Consumul final efectiv; FBCF = Formarea brută de capital fix; VS = Variaţia de stoc; E = Exporturile de bunuri şi servicii; şi I = Importurile de bunuri şi servicii. Şi în anii precedenţi, precum şi în trimestru I al acestui an, cea mai mare contribuţie la formarea PIB-ul românesc a avut-o consumul populaţiei (comerţul, serviciile, transportul, care au fost principalele ramuri contribuitoare – peste două treimi), urmat de consumul administraţiei publice. Formarea capitalului brut (adică investiţiile) a avut o pondere relativ mică, în special dacă comparăm cu ceea ce ar fi nevoie în ţară. Planurile de investiţii au fost abandonate cu mult timp în urmă, fiind considerate de sorginte socialistă. Acest lucru a avut urmări grave. Măsuri de redresare a acestei situaţii sunt necesare ca o urgenţă naţională. O altă trăsătură definitorie a fost că exporturile româneşti de bunuri şi servicii au fost în permanenţă devansate de importuri. Deficitele comerciale înregistrate doar în ultimii trei ani şi jumătate (până la iunie 2023) sunt prezentate în Tabelul 1.
Corecţia aplicată creşterii PIB-ului din trimestru I al acestui an pentru dezechilibrul înregistrat la balanţa comercială şi servicii este de fapt minoră (-0,8%), dar problema fundamentală este că populaţia consumă cu prioritate produse fabricate în alte ţări. În prezent România importă cartofi din Egipt, lapte şi făină din Ungaria, tomate roşii din Turcia şi Siria etc., pentru a da numai câteva exemple. Practic agricultura românească a rămas ca o ramură subdezvoltată, sistemele de irigaţii finanţate prin împrumuturi de la Banca Mondială au fost distruse sau lăsate să se degradeze, forţa de muncă rămasă în mediul rural este îmbătrânită – pentru a enumera doar câteva dintre cele mai grave probleme. În multe alte articole, noi am militat pentru schimbarea fundamentală a acestei atitudini greşite şi, se poate spune, chiar periculoasă pentru securitatea naţională.
Finanţarea consumului intern (al gospodăriilor populaţiei şi cel al sectorului public) prin împrumuturi externe, care a fost de fapt o practică a ultimelor trei decenii, ni se pare greşită. România a acumulat o datorie externă substanţială (vezi datele din Tabelul 2) care ar trebui prezentată populaţiei ca atare. Politicienii români se feresc însă să facă acest lucru pentru a nu-şi pierde electoratul, iar populaţia este din ce în ce mai vehementă (greve nesfârşite, proteste în stradă etc.) în a-şi cere drepturile salariale sau drepturile de pensii pe care fiecare categorie le consideră justificate, având în vedere costul vieţii în prezent.
În acest condiţii, prezentarea ritmurilor de creştere ale PIB-ului ca fiind o realizare pur românească trebuie nuanţată. Analiştii români ar trebui să semnaleze mai frecvent şi mai consistent această anomalie. Este din ce în ce mai evident, că există o corelaţie între creşterea PIB-ului şi cea a datoriei externe. Datele prezentate în Graficul 2 pentru ultimii nouă ani sugerează, fără îndoială, această corelaţie pozitivă. Dacă mai era nevoie, simple calcule matematice cu ajutorul a două formule de bază în statistică legate de funcţia de regresie liniară simplă (=CORREL(x1:xn,y1:yn) sau =PEARSON(x1:xn,y1:yn)), unde „n” reprezintă numărul de ani cercetaţi pentru cele doua serii statistice), ne conduc la un coeficient de determinare de +0,92. Acest nivel (care se încadrează în intervalele teoretice ale acestei funcţii de la +1 (corelaţie pozitivă) la zero (nicio corelaţie) şi până la -1 (corelaţie negativă)), demonstrează că o parte importantă a PIB-ului în intervalul cercetat a fost finanţat prin împrumuturi externe.
Moldova - evoluţii asemănătoare într-o situaţie geopolitica complexă
Pe baza datelor publicate de Biroul Naţional de Statistică, Banca Naţională a Moldovei (BNM) şi firme de analiza specializate în colectarea şi diseminarea de date macroeconomice, putem spune că Moldova are o situaţie ce prezintă asemănări evidente cu cea a României. Datele din Tabelul 3 şi Graficul 3 de mai jos sunt concludente. Mai mult chiar, în cazul Moldovei, corelaţia pozitivă dintre evoluţia PIB-ului şi cea a datoriei externe prezentată în Tabelul 3 este chiar mai puternică.
Ca şi în cazul României, calcule matematice cu ajutorul celor doua formule menţionate mai sus (=CORREL(x1:xn,y1:yn) sau =PEARSON(x1:xn,y1:yn)), unde „n” reprezintă numărul de ani cercetaţi pentru cele două serii statistice), ne conduc la un coeficient de determinare de +0,968, care este foarte aproape de nivelul de +1. În acest caz sunt însă şi unele diferenţe pe care vom încerca să le redăm succint în cele ce urmează:
- în mod deosebit faţă de România, Moldova s-a bazat de-a lungul întregii sale tranziţii către o economie de piaţă pe un flux puternic de remitenţe care a fost generat de trimiterile de valută a celor circa un milion de moldoveni care lucrează în străinătate, dar care şi-au menţinut cetăţenia moldovenească. După datele Băncii Mondiale, contribuţia remitenţelor la crearea PIB-ul moldovenesc a fost mult mare (în unii ani aceasta a atins niveluri de până la 14-15% din PIB) faţă de România unde contribuţia remitenţelor (deşi importantă) a fost totuşi mult mai mică;
- procesul de îndatorare al Moldovei (datoria externă a ţării a ajuns la finele lui martie 2023 la $9,85 mld. care a reprezentat 65,6% din PIB-ul ţării) a fost diferit faţă de cel al României, deşi ambele ţări au pornit în tranziţie cu nivelul datoriei externe la zero. Moldova nu a avut însă acces permanent la pieţele internaţionale de capital de unde România s-a împrumutat puternic (se poate spune chiar că s-a supra-împrumutat, mai ales în condiţiile actuale ale dobânzilor crescute). În această situaţie, ponderea datoriei externe de la FMI, Banca Mondială, BERD şi alte organizaţii financiare internaţionale în totalul datoriei externe a fost cu mult mai mare decât în cazul României;
- în final, cea de-a treia diferenţa majoră a fost impactul negativ al războiului din Ucraina pornit de Federaţia Rusă în februarie 2022. Moldova a avut un influx de refugiaţi ucraineni (care au tranzitat sau chiar au rămas în ţară) mult mai mare decât cel înregistrat în România, în special dacă ţinem cont de potenţialul economic şi de dimensiunea demografică a Moldovei.
Au mai fost şi alte particularităţi economice, monetare, bancare sau legate de structura economiei (Moldova are o pondere mare a agriculturii în totalul PIB) şi altele, care au evoluat în mod distinct, dar în cazul Moldovei cuantificarea celor trei descrise mai sus ne oferă explicaţii pertinente (chiar dacă şi numai parţiale) în ceea ce priveşte corelaţia puternică dintre PIB, consum şi finanţarea sa externă. Impactul remitenţelor şi al datoriei externe asupra consumului şi al PIB-ului este evident.
O scurtă concluzie
Pentru o prezentare echilibrată a acestei chestiuni spinoase, trebuie să notăm că şi alte ţări, în special marile puteri începând cu SUA, UE, Marea Britanie, Japonia şi altele, practică sisteme asemănătoare de finanţare a creşterii economice, însă o fac prin emisiuni monetare, iar monedele sunt ţinute ca rezerve internaţionale de celelalte ţări.
România are nevoie în prezent să se concentreze pe investiţii prin care să se creeze locuri de muncă, în special pentru tineri, care sunt din ce în ce mai mult tentaţi să plece în străinătate. De asemenea, crearea de PIB prin consumul sectorului public nu este sustenabilă. Deficitele fiscale trebuie controlate.
Dimensiunile statului, ale instituţiilor guvernamentale şi ale sutelor de agenţii de stat create în ultimele decenii (eforturile de a le reduce ale actualului Guvern nu au produs decât rezultate modeste) sunt cu totul anormale pentru capacitatea economică a ţării, care a pierdut din 1990 încoace peste 4 milioane de români, în special tineri şi forţă de muncă activă. Mai mult, acordarea de pensii speciale unor categorii de salariaţi din sistemul public este imorală în situaţia în care milioane de bătrâni trăiesc din pensia minimă pe economie.
Cazul Moldovei (în prezent în proces de aderare la UE) este asemănător cu cel al României în ceea ce priveşte crearea de PIB prin consum finanţat în cea mai mare parte prin datorie externă şi prin remitenţe, dar situaţie sa geopolitică este mult mai complexă decât cea a României, ţară membră a NATO şi UE.
Crearea unei false impresii că PIB-urile celor două ţări cresc sănătos şi, implicit, îmbunătăţesc nivelul de trai al populaţiei nu mai poate fi acceptată în continuare fără riscuri majore pentru naţiunile respective. Adevărul în întregime trebuie spus şi asumat de autorităţi.■
__________________________________________________________________________________
* Vezi Adrian Vasilescu, BNR: Populaţia iese la cumpărături şi face PIB - în Ziarul Financiar din 28 aprilie 2023.
** Vezi Alexandru M. Tănase şi Mihai Rădoi - Evoluţia PIB-ului şi evoluţia datoriei externe. Crearea unei false impresii că PIB-ul românesc creste sănătos, şi implicit nivelul de trai, fără a spune adevărul în întregime, nu mai poate fi acceptat în continuare fără riscuri majore pentru întreaga naţiune - în Ziarul Financiar din 25 iunie 2023.
__________________________________________________________________________________
Alexandru M. Tănase, PhD, este un Autor Independent şi fost Associate Director, Senior Banker la BERD şi fost IMF Advisor.
Mihai Rădoi este Director al unui Fond de Investiţii specializat în Europa de Est şi fost Director Executiv al Anglo-Romanian Bank, Londra şi al BFR Bank, Paris.
Acestea reprezintă părerile personale ale autorilor. Analizele şi părerile exprimate nu sunt cele ale BERD şi/sau FMI şi/sau într-adevăr ale oricăror altor instituţii citate. Analiza şi datele sunt bazate pe informaţii existente la finele lunii august 2023.
__________________________________________________________________________________
Далее...
Rana KARADSHEH: IFC salută intenţia Guvernului de a creşte ponderea sectorului privat
Corporaţia Financiară Internaţională (IFC) a semnat recent primul acord de investiţii cu cea mai mare bancă din RM, maib, în valoare de cca 20 mil. euro. Potrivit acordului, maib va oferi cea mai mare parte a banilor oferiţi de IFM întreprinderilor mici şi mijlocii, o parte importantă a economiei moldoveneşti. Aproximativ 50% din resurse vor fi adresate întreprinderilor mici gestionate de femei, ceea ce reprezintă o prioritate importantă pentru IFC. Revista Profit publică un interviu oferit în exclusivitate corespondentului INFOTAG Margareta MOCREAC de către directorul regional pentru Europa al IFC, Rana KARADSHEH.
INFOTAG: Stimată Dnă Karadsheh, vă rugăm să ne spuneţi care sunt obiectivele vizitei Dvs. în R.Moldova?
R.K.: Este prima mea vizită în R.Moldova în calitate de director regional al CFI. Sunt foarte încântată să mă aflu în ţara Dvs. Am avut deja întrevederi cu Prim-Ministrul Dorin Recean şi cu reprezentanţi ai comunităţii de afaceri. De asemenea, este important să menţionez că am venit la Chişinău pentru a semna un acord de investiţii cu cea mai mare bancă din Moldova, maib. Este primul angajament al CFI în Moldova pe parcursul ultimilor ani şi sunt foarte încântată să fiu prezentă la ceremonia de semnare.
INFOTAG: Vă rog să ne oferiţi detalii despre acordul semnat cu maib?
R.K.: Este un acord de investiţii în sumă de circa 20 mil. de euro care are câteva componente. Cea mai mare parte a fondurilor vor fi utilizate pentru finanţarea întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri), care reprezintă o parte foarte importantă a economiei moldoveneşti.
De asemenea, aş dori să menţionez că aproximativ 50% din fonduri vor merge către IMM-uri conduse de femei. Egalitatea de gen este una dintre priorităţile CFI. Este cunoscut faptul că un număr mare de refugiaţi a venit în Moldova după invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022. O mare parte dintre refugiaţi sunt femei şi copii. Sperăm că o parte din cele 50% din fondurile destinate IMM-urilor conduse de femei vor merge către femeile din Ucraina care doresc să lanseze mici afaceri în R.Moldova. De asemenea, prin acordul de investiţii semnat cu maib vom sprijini crearea unui coridor de date digitale în ţările din jurul Ucrainei. Acest lucru va permite instituţiilor financiare să stabilească legături cu refugiaţii ucraineni şi cu băncile din Ucraina, pentru a permite cetăţenilor acestei ţări să obţină credite în Moldova şi informaţii financiare într-un mod sigur. Aşadar, parteneriatul cu maib va avea mai multe componente.
INFOTAG: Cum aţi descrie colaborarea dintre CFI şi Moldova până în prezent şi care sunt perspectivele de viitor?
R.K.: La moment, avem un dialog foarte bun cu Guvernul şi sunt sigură că vom putea realiza mai multe lucruri în comun. CFI nu a investit în Moldova de ceva timp, dar acest lucru se va schimba.
În acelaşi timp, aş dori să menţionez că echipa noastră de consultanţă a lucrat cu Guvernul şi agenţiile sale pentru a contribui la îmbunătăţirea mediului de afaceri. În parteneriat cu colegii de la Banca Mondială am lucrat la Programul de consultanţă în domeniul siguranţei alimentare. Datorită acestui program, care s-a focusat pe sectorul avicol şi cel al produselor lactate, R.Moldova exportă în prezent carne procesată, produse lactate şi ouă în UE. Acesta este un rezultat direct al cooperării Guvernului R.Moldova cu CFI şi serviciile sale de consultanţă.
INFOTAG: Care ar fi sfaturile Dvs. pentru Guvernul R.Moldova şi sectorului privat, care acum se orientează către piaţa din Occident?
R.K.: Îmbunătăţirea mediului de afaceri va permite sectorului privat să se dezvolte. Acesta va atrage capital privat, care, la rândul său, va stimula şi va crea o economie mai robustă, nu doar pentru consumul intern, ci şi pentru export.
ştiu că Guvernul intenţionează să adopte mai multe legi care au drept scop facilitarea exportului şi a importului, cum ar fi reglementările vamale şi codul fiscal. Toate acestea iniţiative sunt binevenite.
INFOTAG: Recent, CFI a evaluat sectorul privat din R.Moldova. Aţi putea să ne daţi detalii despre rezultatele şi concluziile acestei evaluări?
R.K.: Evaluarea se numeşte Diagnosticul sectorului privat al R.Moldova. Cu ajutorul acestei evaluări au fost identificate oportunităţile de creştere şi investiţii în sectorul privat, precum şi soluţii pentru eliminarea constrângerilor specifice sectorului şi întregii economii care împiedică dezvoltarea sectorului privat.
Considerăm că una dintre provocările cu care se confruntă economia R.Moldova este caracterul dominant al întreprinderilor de stat. Este un aspect pe care Guvernul îl poate analiza pentru a atrage capital privat şi a creşte eficienţa economiei. Pentru ca acest lucru să se întâmple, sunt necesare condiţii potrivite, un cadrul regulatoriu şi parteneriate cu Guvernul.
În al doilea rând, este absolut necesar să fie îmbunătăţită logistica, lucru care va permite creşterea atât a exporturilor cât şi a importurilor. De asemenea, este foarte important ca R.Moldova să îşi diversifice sectorul energetic.
Unul dintre lucrurile pe care le-am învăţat în timpul pandemiei COVID-19 şi după invazia Rusiei în Ucraina este că dependenţă excesivă de o singură sursă de energie nu ajută la consolidarea rezilienţei economice.
Guvernul trebuie, de asemenea, să accelereze reforma mediului de afaceri şi să armonizeze legislaţia ţării cu cea a UE. CFI a identificat trei domenii în care considerăm că R.Moldova ar putea atrage capital privat. Este vorba de sectorul IT, cel al energiei regenerabile şi cel al agriculturii.
INFOTAG: Aţi prezentat rezultatele acestei evaluări Guvernului? Sunt reprezentanţii Guvernului de acord cu sugestiile şi recomandările corporaţiei?
R.K.: Acesta este un document public. În timpul întâlnirilor cu reprezentanţii Guvernului, am văzut răspunsuri şi angajamente pozitive cu privire la aceste acţiuni, care nu sunt uşor de realizat. Totuşi, Guvernul încearcă să facă tot ce poate. Consider că Guvernul este determinat să ia măsuri care să îmbunătăţească mediul de afaceri. Sperăm că acordul semnat cu maib va fi, de asemenea, de ajutor.
Aici aş dori să menţionez că CFI a sprijinit financiar şi firma de investiţii ucraineană Horizon Capital, specializată în sectorul tehnologic. Aceasta companie investeşte, de asemenea, în Moldova. O parte din fondul recent închis al acestei companii va fi utilizat pentru dezvoltarea companiilor din Moldova, nu doar din Ucraina. Recent, am efectuat o vizită la Kyiv pentru semnarea acestui angajament în numele CFI.
INFOTAG: Vorbind despre privatizarea întreprinderilor de stat, aveţi careva sugestii? Aţi putea numi câteva întreprinderi de stat din R.Moldova care consideraţi că ar trebui privatizate?
R.K.: În primul rând, vom purta o discuţie cu Guvernul pentru a identifica care întreprinderi de stat pot fi concesionate, care dintre ele sunt pregătite pentru aceasta şi cum CFI ar putea sprijini acest proces. Sperăm să putem oferi asistenţă în domenii precum extinderea porturilor, lucru care va permite creşterea volumului de produse exportate şi importate în ţara. Ne gândim, de asemenea, la sectorul energetic. De fapt, suntem bucuroşi să discutăm cu Guvernul despre o întreagă gamă de sectoare în care considerăm că putem acorda asistenţă.
INFOTAG: După ce a fost gestionat de o companie privată timp de aproape un deceniu, Aeroportul Internaţional Chişinău a revenit recent în proprietatea statului. Cu toate acestea, Guvernul R.Moldova nu a fost întotdeauna cel mai bun manager, după cum arată şi evaluarea efectuată de CFI şi la care v-aţi referit mai sus. Având în vedere acest lucru, care ar fi, în opinia Dvs., cea mai bună opţiune pentru aeroport - să rămână în continuare în gestiunea statului sau să fie din nou privatizat?
R.K.: Este o întrebare foarte bună. Cunosc acest subiect şi înţeleg provocările. Felicit Guvernul pentru că a recâştigat controlul asupra aeroportului, ceea ce, în opinia mea, a fost un lucru corect.
Cât priveşte viitorul acestei companii, aş vrea să menţionez faptul că în avionul cu care am zburat spre Chişinău toate locurile erau ocupate! Deci, în mod cert, numărul persoanelor care vin şi pleacă în R.Moldova pe calea aerului este mare şi acest lucru este un semn bun şi vorbeşte despre faptul că aeroportul are un mare potenţial.
Considerăm că concesionarea aeroportului către un investitor privat prin semnarea unui contract corect şi avantajos ar fi un pas bun, iar CFI ar fi foarte bucuroasă să sprijinim Guvernul în acest sens.
Drept exemplu poate servi aeroportul din capitala Bulgariei, Sofia. CFI a contribuit la aducerea unui operator privat printr-un contract bine structurat, iar rezultatul a fost un succes. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu aeroportul din Amman, Iordania. Acum acesta este un aeroport foarte eficient şi bine operat.
INFOTAG: În prezent, CFI cooperează doar cu maib sau şi cu alte bănci comerciale din R.Moldova?
R.K.: Suntem deschişi pentru discuţii cu alte bănci. Din câte cunosc, CFI poartă acum discuţii cu alte câteva bănci. Dar, acordul semnat cu maib este primul nostru angajament în sectorul financiar din R.Moldova din ultimii ani.
INFOTAG: Aţi putea să ne oferiţi detalii despre condiţiile în care CFI a oferit împrumutul de 20 mil. de euro băncii comerciale maib?
R.K.: Singurul lucru pe care îl pot spune este că CFI se aliniază condiţiilor pieţei. Noi nu ar trebui să fim prezenţi pe această piaţă pentru a o submina, pentru că acest lucru creează distorsiuni. Dar aş dori să subliniez faptul că parteneriatele şi standardele noastre ajută băncile cu care cooperăm. Aşadar, am dori să se ia în considerare nu doar cine oferă cele mai ieftine împrumuturi, dar şi cine este cel mai bun partener.
INFOTAG: Vorbind despre dezvoltarea economiei, aţi menţionat agricultura, IT şi energia regenerabilă. Unde mai vedeţi potenţial pentru dezvoltarea economiei R.Moldova? Care sunt sectoarele cărora Guvernul ar trebui să le acorde mai multă atenţie?
R.K.: După cum am menţionat deja, unul dintre sectoare este cel al întreprinderilor de stat, care poate genera mult potenţial. Tocmai am vorbit despre Aeroportul Internaţional Chişinău. Ne gândim, de asemenea, la port şi la infrastructura logistică în general. Îmbunătăţirea infrastructurii logistice va permite creşterea importului de materii prime şi a exporturilor de produse finite. Aşadar, acesta este un domeniu în care Guvernul poate îmbunătăţi situaţia.
INFOTAG: Ce provocări majore pentru economia R.Moldova vedeţi în prezent?
R.K.: R.Moldova a fost afectată de invazia Rusiei în Ucraina. Anul trecut, PIB-ul ţării s-a micşorat cu circa 6%, iar inflaţia a atins o medie de aproape 29%. De asemenea, R.Moldova a primit un număr mare de refugiaţi ucraineni. Aici, aş dori să menţionez faptul că am fost foarte impresionată de oamenii pe care i-am întâlnit în Moldova şi de discuţiile purtate cu reprezentanţii Guvernului.
Acestea m-au ajutat să înţeleg provocările cu care se confruntă ţara Dvs. şi ce acţiuni sunt necesare pentru a le depăşi. Cred că, prin implementarea măsurilor pe care le-am menţionat, Guvernul poate consolida şi diversifica economia. Acest lucru va permite întreprinderilor să se dezvolte - pentru că în R.Moldova există foarte mult potenţial! Acest model chiar funcţionează. Am văzut că funcţionează la nivel global.
INFOTAG: În cadrul vizitei la Chişinău, aţi avut şi o întrevedere cu reprezentanţi ai sectorului de afaceri. Ce aţi discutat cu aceştia? Care este poziţia lor faţă de politicile guvernamentale?
R.K.: Opiniile lor sunt similare cu ale noastre. Ei au spus că Guvernul face într-adevăr paşi pozitivi şi că abordează multe probleme, inclusiv îmbunătăţirea legislaţiei privind energia regenerabilă, a legislaţia împotriva spălării banilor şi pro-concurenţă, legile din domeniul fiscal, codul vamal, etc. În general, reprezentanţii mediului de afaceri au fost pozitivi în ceea ce priveşte schimbările şi activităţile Guvernului. Guvernul se află pe traiectoria corectă. Este doar necesar ca aceste acţiuni să fie duse la bun sfârşit.
INFOTAG: Aţi spus că CFI este gata să ajute R.Moldova să investească în energia regenerabilă. Este cu adevărat posibil ca Moldova să dezvolte acest sector, având în vedere că este un domeniu foarte complex care necesită investiţii enorme?
R.K.: Anume din acest considerent este necesar de atras investiţii private. Aşa cum am menţionat deja despre alte domenii - experienţa la nivel global arată că acest lucru este posibil. Da, este o misiune posibilă. Categoric.
Dacă Guvernul creează cadrul juridic adecvat şi dacă există predictibilitate, atunci investitorii vor veni şi vor aduce capital. Acestea sunt modele dovedite.
INFOTAG: Aveţi un mesaj pentru autorităţile R.Moldova?
R.K.: Să dezvolte sectorul privat. Efectuat corect, acest lucru va da un impuls pozitiv ţării.
Aş dori, de asemenea, să subliniez că este foarte plăcut să dezvolţi relaţii cu ţările partenere care doresc să coopereze cu CFI. Moldova este o astfel de ţară - doreşte să coopereze cu CFI. De aceea, am o părere foarte pozitivă despre toate întâlnirile mele recente cu reprezentanţii Guvernului.■
Далее...
Odile RENO-BASSO: Împrumutul BERD va acoperi 75% din necesarul de gaze naturale al RM
Frecvenţa vizitelor înalţilor reprezentanţi ai BERD în RM poate fi considerat un indicator al importanţei pe care această structură internaţională o acordă modernizării Republicii Moldova şi dezvoltării infrastructurii sale. Preşedintele BERD, Odile RENO-BASSO, a vizitat Republica Moldova de două ori pe parcursul ultimilor doi ani. „După prima mea vizită, am considerat că este important să revin şi să văd cum putem ajuta şi susţine în continuare RM şi să stabilim priorităţile pentru viitor”, a declarat bancherul. Revista Profit publică un interviu acordat de preşedintele BERD, Odile RENO-BASSO, corespondentului agenţiei INFOTAG, Margareta Mocreac.
INFOTAG: Dnă Odile Renaud-Basso, aceasta este a doua vizită pe care o efectuaţi în Republica Moldova în mai puţin de doi ani. Este aceasta o dovadă în plus a faptului că RM este o prioritate pe agenda BERD?
Odile RENAUD-BASSO: Într-adevăr, Republica Moldova este foarte importantă pentru noi. ţara Dvs. a fost puternic afectată de războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei şi considerăm că este important să ajutăm RM să facă faţă efectului destabilizator al acestei invazii. În acest scop, BERD a sporit asistenţa financiară acordată RM, înregistrând un nivel record de 525 mil. de euro în 2022. O mare parte din aceste fonduri a mers către energie şi securitate energetică. Am vizitat prima dată Chişinăul chiar înainte de începerea războiului. Acum am considerat că este important să întreprind o nouă vizită să vedem ce putem face şi cum putem ajuta în continuare ţara Dvs., precum şi să stabilim priorităţile pentru viitor.
INFOTAG: Vă rog să ne daţi câteva detalii despre întâlnirile pe care le-aţi avut cu autorităţile RM?
Odile RENAUD-BASSO: Am avut întrevederi cu Preşedinta Maia Sandu, cu Speakerul Parlamentului Igor Grosu şi cu Prim-Ministrul Dorin Recean. De asemenea, am discutat cu mai mulţi miniştri şi cu reprezentanţii băncilor care sunt clienţii BERD-ului, precum şi cu unii clienţi din sectorul energetic. Am participat, de asemenea, la inaugurarea tronsonului de drum Ciumai-Vulcăneşti, cu o lungime de 55 km şi a cărui renovare a fost finanţată de către BERD şi am avut ocazia să vizitez portul Giurgiuleşti. Această vizită m-a ajutat să am o viziune mai clară asupra activităţii noastre în R.Moldova şi a ceea ce putem face în anii următori.
INFOTAG: Ce aţi putea spune despre nevoile stringente ale RM în această perioadă dificilă şi ce ar putea face BERD mai mult pentru ţara noastră, dat fiind faptul că este deja cel mai mare investitor instituţional?
Odile RENAUD-BASSO: Consider că BERD poate continua să aibă un nivel ridicat de investiţii. Banca a investit un nivel record de 525 mil. de euro în 2022, iar în 2023 va investi alte peste 200 mil. de euro, o cifră destul de mare comparativ cu media investiţiilor noastre anuale înainte de 2022.
Cât priveşte securitatea energetică, BERD va continua să investească în acest sector în 2023. Anul trecut, Moldova a beneficiat de o linie de credit de 300 mil. de euro pentru procurarea gazelor naturale de pe pieţele europene, iar recent am aprobat o finanţare suplimentară de 165 mil. de euro pentru procurarea gazului natural în 2023. Am vorbit despre acest lucru la întâlnirea cu autorităţile. În plus, ne aşteptăm la un anumit sprijin din partea donatorilor pentru acest împrumut. Aşadar, aceste fonduri, 465 mil. de euro în total, vor permite guvernului să achiziţioneze, la preţurile actuale, 75% din necesarul de gaze naturale al ţării pentru următoarea perioadă rece. Vom semna un acord în acest sens cu guvernul în scurt timp, astfel încât să fie posibil de procurat gaze naturale pe parcursul verii şi la începutul toamnei, când preţurile sunt mai mici. Credem că este foarte important să diversificăm sursele de energie, având în vedere că RM se află într-o situaţie foarte fragilă şi este dependentă de Rusia. În circumstanţele actuale, acest lucru este foarte riscant.
Credem că împrumutul BERD este o modalitate bună de a proteja ţara împotriva riscurilor şi de a asigura securitatea energetică pentru iarna următoare.
Răspunzând la întrebarea cu privire la alte nevoi ale ţării, consider că în RM sunt necesare şi foarte importante investiţiile în infrastructură. În timpul acestei vizite am avut ocazia să mă deplasez la sudul ţării şi am putut vedea că multe drumuri sunt denivelate şi într-o stare proastă. Dar drumurile bune sunt o condiţie esenţială pentru dezvoltarea economică. De asemenea, acestea îmbunătăţesc conectivitatea cu Ucraina, aşa că vom continua să investim în renovarea lor.
BERD poate, de asemenea, să continue să sprijine sectorul privat, deoarece acesta a fost grav afectat de COVID-19 iar în prezent este afectat de războiul din Ucraina. Prin urmare, este important să vedem ce putem face pentru a continua să oferim acces la credite şi investiţii.
INFOTAG: În timpul vizitei, aţi semnat, de asemenea, un acord cu o bancă privată din Moldova. Despre ce este vorba?
Odile RENAUD-BASSO: În numele BERD, am semnat un nou împrumut de 5 mil. de euro cu Victoriabank. Împrumutul va ajuta firmele moldoveneşti din întreaga ţară să devină mai competitive la nivel local şi internaţional. Sprijinul face parte dintr-un program comun - linia de credit EU4Business-BERD, pentru care BERD oferă finanţare IMM-urilor prin intermediul instituţiilor financiare partenere, în timp ce UE completează oferta cu subvenţii de stimulare în cadrul Iniţiativei EU4Business.
Debitorii vor putea investi în echipamente moderne şi îmbunătăţiri ale producţiei, vor îmbunătăţi calitatea produselor, măsurile de sănătate şi siguranţă, precum şi practicile de mediu avansate şi eficienţa resurselor, deoarece se preconizează ca cel puţin 70% din împrumut să finanţeze tehnologii ecologice.
INFOTAG: BERD a anunţat că Caterina Bjorlin Hansen o va înlocui pe Angela Sax la conducerea oficiului BERD din Moldova. Mandatul Dnei Sax a coincis cu o perioadă dificilă pentru RM şi Europa. Cum apreciaţi mandatul acesteia şi ce ne puteţi spune despre sarcinile stabilite pentru Caterina Bjorlin Hansen?
Odile RENAUD-BASSO: Într-adevăr, Angela Sax a lucrat într-o perioadă foarte dificilă - COVID-19 şi acum războiul Rusiei împotriva Ucrainei, care are un impact major asupra R.Moldova. Considerăm că ea a avut un rol foarte important în dezvoltarea activităţii de finanţare, în dezvoltarea de proiecte, a lucrat foarte bine cu clienţii noştri din sectorul privat, dar şi cu Guvernul pentru a conveni asupra priorităţilor şi pentru a ajuta la unele proiecte din sectorul public. Cred că Angela Sax a făcut o treabă extraordinară.
Prioritatea Caterinei Bjorlin Hansen este să continue aceste tendinţe şi să aprofundeze parteneriatul cu Guvernul şi cu clienţii noştri, să fie „ambasadorul” BERD în Moldova, dar şi avocatul Moldovei la BERD.
INFOTAG: În ţara noastră se discută astăzi mult despre viitorul Aeroportului Internaţional Chişinău: dacă acesta ar trebui să rămână în proprietatea statului sau ar fi mai bine să fie dat din nou în concesiune, de această dată unei companii cu renume din Occident. Chiar şi membrii partidului de guvernământ au opinii diferite în această privinţă. Care este opinia BERD la acest subiect?
Odile RENAUD-BASSO: Există diferite modele de gestionarea a aeroporturilor şi este la latitudinea Guvernului să aleagă cel mai bun model pentru Aeroportul Internaţional Chişinău. Există exemple când aeroporturile sunt gestionate cu succes atât de companii private, cât şi de sectorul public.
Dacă Guvernul va alege prima opţiune, atunci cel mai important lucru este să se asigure că totul se face foarte şi foarte transparent. Competiţia, procedurile de selecţie şi de plată ar trebui să fie foarte bine pregătite şi transparente. Trebuie angajaţi profesionişti pentru că aceste activităţi sunt foarte şi foarte importante.
Dar, aşa cum am spus deja, există şi ţări în care aeroporturile sunt administrate public iar rezultatele sunt foarte bune. În acest caz, transparenţa este, de asemenea, foarte importantă. Este necesar să convingem cetăţenii RM că Guvernul poate fi un bun manager, în ciuda unor exemple nu prea bune din trecut.
INFOTAG: În timpul deplasării la sudul ţării unde aţi inaugurat un nou tronson de drum, au existat lucruri care v-au atras atenţia, care v-au surprins sau impresionat? Sau, dimpotrivă, v-au dezamăgit?
Odile RENAUD-BASSO: Prima mea vizită în Moldova a avut loc iarna, aşa că acum am avut ocazia să văd adevărata frumuseţe a ţării Dvs - lanurile de floarea-soarelui, câmpurile verzi, etc.
În acelaşi timp, mi-am dat seama că trebuie să investim mai mult, în special în drumuri. În Moldova există o nevoie reală în acest sens.
De asemenea, am fost foarte interesată să vizitez portul Giurgiuleşti şi să înţeleg cu adevărat geografia accesului către port, care este o fereastră foarte importantă pentru comerţ pentru RM. Cred că portul are un mare potenţial care trebuie dezvoltat. Apropierea dintre Ucraina, Moldova şi România este pur şi simplu uimitoare. Am fost interesată să văd acest port şi toate oportunităţile pe care le reprezintă pentru ţară.
INFOTAG: Este BERD gata să facă mai multe investiţii în portul Giurgiuleşti? Credeţi că portul are nevoie de mai multe investiţii?
Odile RENAUD-BASSO: Da, cu siguranţă este nevoie de mai multe investiţii. Portul trebuie să se dezvolte în continuare şi să îşi crească potenţialul. De exemplu, am văzut multe camioane care aşteptau să ajungă în port, creând un fel de blocaj, deci mai este încă de lucru pentru a creşte capacitatea portului. Cred că portul Giurgiuleşti este important pentru Moldova, dar şi pentru Ucraina, ca parte a lanţului de solidaritate, pentru facilita exporturile şi, într-un fel, a contribui la securitatea alimentară. Cred că este logic ca RM să dezvolte acest port, iar BERD este gata să ajute.■
Далее...
Parteneriatul cu FMI: Noi oportunităţi
Noua şefă a misiunii FMI pentru Republica Moldova este Clara Mira, care l-a înlocuit pe Ruben Atoyan. În primul său interviu acordat presei din RM, Dna Mira a vorbit despre cooperarea „excelentă” pe care o are FMI cu autorităţile RM, despre posibilitatea de a obţine finanţare pentru abordarea provocărilor cauzate de schimbările climatice şi despre impresiile sale despre Republica Moldova.
Profit: Doamnă Mira, aţi putea să ne spuneţi câte ceva despre Dumneavoastră?
Clara MIRA: Sunt originară din Spania şi lucrez la FMI de peste 15 ani. Mi-am început cariera la Fond în cadrul Consiliului de directori executivi, în calitate de consilieră a directorului executiv pentru grupul Spaniei, iar mai târziu m-am alăturat Departamentului african. În ultimii ani, am lucrat ca reprezentantă permanentă a FMI în Uganda şi şefa misiunii FMI pentru Guineea. Înainte de a mă angaja la FMI, am activat la Comisia Europeană şi la Banca centrală a Spaniei.
Profit: Din decembrie 2021, finanţarea în baza programului susţinut de FMI se apropie de o sumă record de 1 miliard de dolari. Cum credeţi că ar trebui să utilizeze guvernul sprijinul financiar acordat de FMI?
Clara MIRA: Această sumă semnificativă include alocarea drepturilor speciale de tragere (DST) din anul 2021 (165 milioane de DST, adică aproximativ 236 milioane de dolari, la acel moment), mijloacele fiind utilizate în mod adecvat pentru atenuarea impactului pandemiei de COVID-19. Dar dacă vorbim de programul ECF/EFF, atunci programul actual al autorităţilor susţinut de FMI a fost aprobat în decembrie 2021, iar suma alocată iniţial a fost majorată în mai 2022, pentru a oferi resurse suplimentare ţării, astfel încât Republica Moldova să fie capabilă să facă faţă impactului serios al războiului din Ucraina şi al multiplelor crize care s-au suprapus – e vorba de crizele din sectorul energetic, perturbările fluxurilor comerciale, impactul negativ asupra încrederii populaţiei, afluxul de refugiaţi. Prin alocarea mijloacelor în cadrul programului, ajutăm Republica Moldova să facă faţă nevoilor de finanţare a balanţei de plăţi, afectate de aceste şocuri, totodată protejând coeziunea socială. Mai exact, cea mai mare parte a resurselor va fi utilizată pentru sprijin bugetar şi, prin urmare, va acoperi cheltuielile prevăzute în bugetul aprobat de guvern, care în 2023 se concentrează în mod corect pe atenuarea efectelor sociale şi economice grave ale războiului din Ucraina şi a impactului şocului din sectorul energetic. Odată ce presiunile cauzate de criza energetică şi de criza creşterii bruşte a costului vieţii se vor diminua, principala prioritate ar trebui să fie sprijinirea redresării economiei şi, în consecinţă, a revigorării creşterii economice.
Într-un mediu foarte dificil, suntem impresionaţi să constatăm că programul este implementat cu succes. Autorităţile merită laude pentru angajamentul lor de a promova un pachet de politici macroeconomice solide şi reforme structurale ambiţioase menite să consolideze statul de drept, să reducă corupţia şi să îmbunătăţească managementul sectorului bugetar-fiscal şi celui financiar, aşa cum s-a convenit în cadrul discuţiilor pe care le-am avut şi conform recomandărilor oferite.
Autorităţile şi-au exprimat, de asemenea, interesul pentru obţinerea finanţării prin intermediul Mecanismului de creditare pentru rezilienţă şi durabilitate (RSF), pentru a aborda provocările cauzate de schimbările climatice.
Profit: Referitor la ultimul punct, aţi putea să ne vorbiţi pe scurt despre acest mecanism de creditare, care suplimentează instrumentele de finanţare ale FMI?
Clara MIRA: FMI îşi extinde setul de instrumente de creditare pentru a le oferi ţărilor membre noi modalităţi de asistenţă. Anul trecut a fost introdus RSF, un instrument de creditare care se concentrează pe abordarea provocărilor structurale pe termen lung, inclusiv a celor asociate cu schimbările climatice. Prin RSF se acordă finanţare la rate accesibile şi sprijin în materie de politici, pentru a ajuta la sporirea rezistenţei la şocurile externe, cum ar fi efectele negative ale schimbărilor climatice, contribuind la creşterea durabilă a ţărilor şi la asigurarea stabilităţii balanţei de plăţi pe termen lung.
Profit: În cazul în care Republica Moldova se adresează FMI pentru a obţine împrumuturi din Fondul pentru rezilienţă şi durabilitate, care ar putea fi cerinţele prevăzute de mecanismul de creditare RSF? Aţi putea să ne spuneţi care ar fi suma creditului ce i-ar putea fi acordat Moldovei prin intermediul RSF?
Clara MIRA: În decembrie 2022, autorităţile Republicii Moldova şi-au exprimat interesul iniţial faţă de RSF în calitate de instrument pentru consolidarea rezilienţei în faţa riscurilor climatice. De atunci, am lucrat îndeaproape cu guvernul şi cu alţi parteneri de dezvoltare pentru a evalua principalele provocări şi perspectivele reformelor în acest domeniu. Înainte ca Moldova să poată accesa finanţare prin intermediul RSF, trebuie să fie îndeplinite trei cerinţe. În primul rând, ţara trebuie să identifice un set de reforme de înaltă calitate prin care să abordeze provocările structurale pe termen mai lung asociate cu impactul negativ al schimbărilor climatice. În al doilea rând, Moldova trebuie să aibă un program de bază cu FMI care să se deruleze concomitent cu RSF timp de cel puţin 18 luni. Actualul program ECF/EFF oferă o bază solidă în acest sens. În al treilea rând, datoria publică a Moldovei trebuie să fie sustenabilă, iar ţara trebuie să aibă o capacitate adecvată de rambursare a creditelor acordate de FMI. Cele mai recente analize realizate de noi arată că, într-adevăr, datoria Republicii Moldova este sustenabilă, iar capacitatea de rambursare este adecvată. Aceasta înseamnă că cea mai mare parte a eforturilor urmează să se axeze pe identificarea unor reforme hotărâte care să inducă pe termen lung schimbări instituţionale şi de politici favorabile mediului.
În ceea ce priveşte suma creditului, ea va fi determinată în cadrul negocierilor viitoare cu autorităţile şi ulterior urmează să fie aprobată de Consiliul de directori executivi al FMI. Dar pornim de la nivelul standard de acces – 75 la sută din cota ţării în cadrul FMI. Deci, în cazul Moldovei vorbim de circa 174 milioane de dolari la cursul de schimb actual, acordaţi în funcţie de calitatea reformelor implementate.
Profit: Finanţarea prin intermediul RSF ar putea, ca şi în cazul altor credite acordate de FMI, să ia forma unui împrumut concesional acordat ţării?
Clara MIRA: De fapt, comparativ cu instrumentele tradiţionale de creditare ale FMI, RSF combină ratele joase ale dobânzii cu scadenţe semnificativ mai lungi – până la 20 ani. Totodată, rata dobânzii are mai multe nivele, condiţiile de finanţare fiind diferenţiate pe grupuri de ţări, iar statele membri cu venituri mici beneficiază de condiţii mai concesionale.
Profit: În ce măsură experţii FMI împărtăşesc temerile Băncii Naţionale cu privire la o posibilă deflaţie care ar putea duce la situaţia când economia ţării ar deraia într-o spirală deflaţionistă? Ce măsuri trebuie întreprinse, în afară de relaxarea politicii monetare de către BNM, pentru a preveni scăderea concomitentă a inflaţiei şi PIB-ului?
Clara MIRA: Măsurile de politici pro-active promovate cu hotărâre de BNM pentru a ţine inflaţia sub control au fost eficiente şi dau roade. După o creştere vertiginoasă până la circa 35 la sută în octombrie 2022, inflaţia a început să scadă, ajungând la 18,1 la sută în aprilie 2023. Mai recent, observăm şi o tendinţă fermă de scădere a inflaţiei de bază. Totodată, efectele secundare sunt ţinute sub control, iar aşteptările sunt bine ancorate. La descreşterea rapidă a inflaţiei au contribuit reacţia fermă a BNM şi credibilitatea acestei instituţii, politica bugetar-fiscală mai restrictivă decât se aştepta, precum şi preţurile internaţionale mai favorabile la resursele energetice şi produsele alimentare. Întrucât se preconizează că inflaţia va continua să scadă rapid, în ultimele luni BNM a început relaxarea politicii monetare. Pe viitor, va fi important ca BNM să depună în continuare eforturi pentru readucerea inflaţiei la ţinta stabilită, ajustându-şi acţiunile în funcţie de necesităţi, pe baza datelor statistice disponibile şi a prognozelor revizuite. Deşi eforturile BNM par să aibă toate şansele să se soldeze cu succes, încă persistă un grad semnificativ de incertitudine, inclusiv din cauza evoluţiei extrem de imprevizibile a preţurilor la resursele energetice. În opinia noastră, în orice ţară a lumii ţinerea inflaţiei sub control este cea mai bună contribuţie pe care o poate aduce o bancă centrală la menţinerea stabilităţii macroeconomice, protejând categoriile cele mai vulnerabile (deoarece inflaţia îi afectează cel mai mult pe cei săraci).
Ne aşteptăm că cererea internă (consumul şi investiţiile) va fi stimulată de trendul de scădere a inflaţiei şi de măsurile de relaxare a politicii monetare. Aceasta, împreună cu măsurile bugetar-fiscale mai expansioniste prognozate pentru acest an, vor duce, conform aşteptărilor noastre, la o uşoară revenire a creşterii PIB-ului în 2023.
Profit: Pe fundalul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei, al crizei energetice şi altor provocări cu care se confruntă RM, ar putea FMI să-şi revizuiască condiţia ce ţine de deficitul bugetar al Republicii Moldova?
Clara MIRA: Permiteţi-mi să subliniez faptul că nivelul deficitului bugetar, ca şi toate celelalte condiţii ale programului, a fost stabilit de comun acord cu autorităţile. Deficitul bugetar aprobat pentru 2023 de 6 la sută din PIB deja include impactul provocărilor concomitente cu care se confruntă Moldova, inclusiv războiul din Ucraina şi criza energetică şi reflectă politicile promovate în vederea atenuării crizei costului vieţii şi asigurării securităţii energetice. Sunt planificate şi măsuri noi de sporire a investiţiilor în infrastructură şi abordare a problemelor ce ţin de capacitatea insuficientă în cadrul administraţiei publice. Desigur, este posibil ca obiectivele să fie ajustate printr-o rectificare a bugetului în cazul în care situaţia se va schimba în mod fundamental. Suntem întotdeauna pregătiţi să luăm în considerare politici care să reflecte mai bine realitatea actuală şi să le ajute ţărilor să facă faţă provocărilor în derulare, cum ar fi, de exemplu, inflaţia înaltă, menţinând în acelaşi timp rezerve financiare adecvate pentru a asigura protecţia împotriva riscurilor şi eventualelor şocuri din viitor. În cele din urmă, este important ca deficitul să poată fi finanţat în mod adecvat şi în condiţii rezonabile.
Profit: Care sunt impresiile Dvs. actuale despre Moldova şi care sunt aşteptările Dvs. în calitate de şefă a misiunii FMI pentru Moldova?
Clara MIRA: Sunt foarte încântată de noul meu rol. Înţeleg că, de-a lungul anilor, Moldova şi FMI au construit un fundament de cooperare excelentă. Sper să continui această tradiţie prin menţinerea unui angajament deschis, sincer şi pozitiv şi a relaţiilor de lucru strânse cu autorităţile. În timpul scurtei mele vizite din martie, am remarcat ospitalitatea caldă a moldovenilor, inclusiv bucatele şi vinurile excelente! Chişinăul este un oraş frumos. sper să vizitez şi restul ţării în viitor. Cred că Moldova este o ţară cu un mare potenţial datorită locaţiei sale avantajoase, oamenilor muncitori, guvernului orientat spre viitor şi perspectivelor de aderare la UE. Este regretabil faptul că apropierea de războiul din Ucraina are un impact puternic asupra economiei şi societăţii din Moldova. În acest context, este atât de impresionant faptul că Moldova şi poporul său au găzduit zeci de mii de refugiaţi din Ucraina!
Totodată, mă întristează foarte mult faptul că populaţia din Moldova este în scădere din cauza lipsei de oportunităţi pentru tineri; cred că crearea de oportunităţi şi relansarea creşterii economice este o prioritate cheie. După părerea mea, eforturile continue ale Moldovei de a îmbunătăţi guvernanţa şi de a stimula competitivitatea vor juca un rol esenţial pentru asigurarea unui viitor mai bun pentru cetăţenii Moldovei. În general, aştept cu nerăbdare să mă întâlnesc cu autorităţile Moldovei, factorii de decizie în materie de politici, membrii societăţii civile, reprezentanţii comunităţii de afaceri şi alţi actori, pentru a mă informa referitor la punctele lor de vedere şi pentru a înţelege mai bine contextul, oportunităţile şi constrângerile existente. Aştept cu nerăbdare să lucrez alături de ei pentru a identifica soluţii adecvate care să ţină cont de circumstanţele unice ale Moldovei.■
Далее...
