Profit
№_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
№_9_2022 (301), septembrie 2022Banks and interest rates during turbulent times
Banking activity, both retail and commercial, has changed fundamentally in recent years. These changes were possible due to new information technologies which have revolutionised the banks’ interactions with their clients. Moreover, the last two years of the COVID-19 pandemic and the recent geo-political crises in Eastern Europe, the energy crisis and the out-of-control inflation in the majority of countries have had a major impact on commercial banks’ activities. The central banks and other regulatory bodies are required now to introduce adequate measures to the new realities. The above-mentioned crisis has impacted the macroeconomic equilibria, will reduce the global economic growth and will stimulate inflation and the central banks and the commercial ones must be prepared for these changes. The utilisation of interest rates as instruments to stave inflation became imperious.
1. Commercial banks
Over the last decade, commercial banks from developed countries have suffered essential changes in their constant endeavour to ensure the required profits for development and investment. However, it should be noted upfront that not all changes were in favour of the clients as well. A more detailed analysis is needed. One trend which could be labelled as strange at first sight was the dramatic decrease of the number of bank units (branches, sub-branches, agencies, representative offices and the like). The case of Great Britain, as presented in Graphic no. 1 below, is not the only one. Apart from the normal mergers and acquisitions process where the elimination of double presence of certain banks was the rationale (in many cases the units were double present in the commercial centres or in the local communities), a reduction of the bank's units took place pure and simple. The reasoning in this latter case was provided by a banking ratio from the efficiency system of indicators, namely the cost-income ratio, other than interest incomes. Many commercial banks argued for these closures with the reduced number of clients who would actually come into a bank to make a banking transaction. 
This is an obvious development in the banking communications era in which banking transfers, payment of services, opening/transacting/closing accounts and the likes could be done online. One other key development which was used by the banks as a reason to close their territorial units was the utilisation of cash or cheques for making payments less frequently. Many of the banks’ units which were located in very well-known spots in the commercial centres became overnight cafeterias, coffee shops or empty spaces, as presented in Fig. 1 and 2, left. In some other cases, the banks decided that instead of the old branches to open smaller agencies in new buildings which are more efficient from the cost point of view. To come back to the case of UK banks, the number of territorial units decreased from 9,807 in 2015 to 4,949 estimated for this year (effectively half of them are gone). This was called "branch apocalypse". The list of the banks which make such reductions is long. Between 2019 and 2021, a total number of 1,221 units were closed by TSB (260 units), Barclays (260), Santander (193), HSBC (the largest British bank and one of the banking giants in the world - (116)), Lloyds Bank (110), NatWest Group (54), to mention just of few of the most significant cases, in accordance with data published by The Times. In developed countries, virtual banks already appeared, without any territorial networks and without contacts with their clients, apart from online services.
All these arguments are right, but life is a little bit more complicated. This is how in many villages, communes or smaller local communities, the number of present banks was reduced from 4-5 to one or even none. The situation was even more alarming in many cases in which the clients (especially those living in the rural zones) are forced to travel 10-20 km to reach the nearest location of the banks where they need to do a transaction. The situation is even more dramatic in the case of retired people and older clients who do not have enough developed IT skills to implement online transactions or in the case of those (mainly rural) zones, where the internet signal is weak or is not available at all. At the same time, one of the most affected segments of clients is the less affluent ones who prefer to work in cash in order to avoid a degree of indebtedness which could be out of control when credit cards are used. In many such cases, complaints were submitted even to the British Parliament and Government. Apart from the closing down of units, the commercial banks have implemented one more change which is also difficult to understand, namely the reduction of the number of ATMs(Automatic Teller Machines). Because of fierce banking competition, many banks were forced to reduce the fees charged for ATMs utilisation and many transactions were basically free of charge (cash withdrawal, interrogation of outstanding balances etc.). The operating costs of these ATMs have finally led to the closure of many such machines, which has affected even more the clients of the respective banks. The total number of ATMs in the country has been reduced from 53,008 in 2018 to 40,830 in 2022, according to data published by Which? magazine.
2. Interest rates during inflationary times
A contemporary definition of the interest, which is correct from a banking point of view, is that published by Investor Words which defines the interest as "a price paid by the borrower to the lender for the utilisation of the borrowed money and which is normally defined as an annual percent from the borrowed amount"*.Together with the exchange rates, the interests are one of the key monetary instruments for the developed countries, for the developing ones and/or for the emerging markets as well, including for the countries in transition to a market economy. The developed countries prepare strategies for the level of interests, despite the fact that the public concept recommends that the level of interest should be determined by the market forces themselves. For instance, in the US, the level of interests is determined by the Federal System of Reserves(Fed), with declared objectives to first of all sustain the economic development and reduce inflation. Practically, the interests are the results of a set of indicators such as GDP, monetary base, unemployment, level of inflation, current account, investments, credit etc. Based on a very complex system of indicators, Fed takes decisions from time to time regarding the level of interest rates, as it did along its entire history, up to and including years of 2020 - 2022, convoluted years from geo-political point of view. Increases of prime rate were implemented during the last months (up to the current level of 2.25 - 2.50%) to stave a rampant inflation in USA (9.10% - June, the highest during the last 41 years).
In Europe, one of the key term related to the interest is the well-known indicator LIBOR (London Interbank Offered Rate), which practically was a rate calculated daily, based on the proposals/offers submitted by the main commercial banks present in the UK. This is an indicator important not only for UK but for the international markets as well. The great majority of international borrowing transactions were and some still are based on LIBOR. After EUR introduction in what is called Euro zone, EURIBOR, as published by the European Central Bank (ECB), started to be used in parallel with LIBOR. Despite all of these, LIBOR was undermined a few years ago by a series of major scandals of "manipulation" and was replaced with SONIA. Starting on 1 January 2022, many LIBOR quotes are not published anymore. SONIA index (Sterling Overnight Index Average) was present in the capital markets since March 1977, but was reformed by Bank of England in 2018. This indicator is the average of the interest rates paid by the banks for overnight borrowing (for one day). Since 3 August 2020,quotations started to be published for each working day in London. In short, the LIBOR scandal is a clear illustration that, in some cases, the interests are manipulated depending on the objectives of those who participate in their computation.
Moreover, sometime the interest are (indirectly) influenced by the politicians which try to obtain the votes and which, usually, fixed the rates at low levels to obtain the votes of the many who borrow. The major problems which the central and commercial banks are currently facing is that, in many cases, the interests, as monetary instruments, were/are artificially kept at low levels to stimulate the economic growth. The case of interest rate in England is an obvious one. Bank of England has kept the base rate at an unprecedented low level since the financial crisis in 2008 to stimulate the economic growth negatively impacted by many crisis amongst which Brexit, Covid-19 pandemic, inflationary consequences of some great financial and monetary relaxations (QE), costs of the international role played by this country and many other similar factors. The impression was even created that the low level of interests is the "normal" one, which was obviously wrong. The increase of the base rate from 0.10% to 0.25% on 16 December 2021was the first step in the right direction.Since4 August 2022, the base rate reached 1.75% (increased from 1.25%), with a clear upward trend in the future. However, the commercial banks in this country did not transfer all and/or operatively these modest increases to those saving for their deposits with the banks.
If a certain client receive from the commercial banks an interest of 0.01%or even nothing for its money held in current accounts, it is clear that the respective person will focus on other instruments, of which one is that of the cryptocurrencies. Of course, the argument that low interest rates will help the economic growth is a valid one, but this is not the whole story. There are some limits in this regard. On long term, the interest cannot be kept in negative territories (this is how the European Central Bank did up to 22 July 2022, when it finally abolished the negative interest rates which are now fixed at zero for the first time after 11 years) as this will bring the economic and banking world into unchartered waters in which no economic forecast could be made and the fight against inflation will be almost impossible.
The quantitative easing (QE) are known in the specialised literature as euphemism for printing money, a label which in fact we support. For this case it is also possible to argue that this instrument also helped the economic relaunch in difficult conditions. It was used by the USA, European Union (UE) (via the ECB), Great Britain, Japan and other countries. As a matter of fact, QE as monetary instrument would deserve a distinct analysis in view of its strong inflationary effects this instrument has.
3. Romania and Moldova cases
Both in Romania and the Republic of Moldova (Moldova in this article), the transition process which started in the early ’90 had brought a rapid extension of the number of private banks. At the same time, new banking technologies started to be implemented. The case of bringing the first ATM in Moldova by one of the large commercial banks is illustrative. During the years of 1996-1997, the executive management of the respective bank raised the issue of the costs involved by the first ATM in the country. It was sincerely believed that these would need to be permanently guarded by the police to avoid hold-ups. It was later demonstrated, of course, that such a cost was not needed as soon as population started to understand the major benefits of these banking technologies. Today, in both countries, the presence of AMTs is something very normal and appreciated as such by the clients of commercial banks. In Romania, CEC Bank has the largest territorial network. The number of units held by the commercial banks in Moldova decreased from 661 as of end-2020 to 619 as of end-May 2022, according to NBM data. It is possible that in both countries we will assist in the future at the establishing of the first virtual banks, based on the models already developed.
Like in the case of many other countries, the issue of interests in Romania must be analysed from a historical, economic and even social prospective. Currently, the base rate is still low if compared to the level of inflation of 14.94% (July) (despite the fact that a few increases were implemented by NBR), namely at 5.50% per annum starting on 8 August 2022 (increased from 4.75%), according to the published data. Starting on 10 January 2022, NBR decided to adjust also the interest fluctuations around the base rate (symmetric corridor) at +/- 1.00% from +/- 0.75%. Three month ROBOR, which is a key indicator for mortgage loans, increased to 7.93% in the first part of September 2022.
The level of interests is clearly higher (21.50%, increased since 4 August 2022 from 18.50%, with a symmetric corridor of +/- 2.0%) in Moldova to reduce the much higher inflation in this country (34.29% in August 2022). However, what is specific in this case is the very complex geopolitical situation. The consequences of the military conflict started on 24 February 2022 ("special military operation" of Russia in Ukraine) were obvious and of immediate nature for Moldova. As of now, more than half a million of refugees from Ukraine crossed the border of the country, of which some 85,000 remained in this country and this had a major impact on the budget and, consequently, on banks, inflation and interests. This case deserve a detailed analysis as soon as the military conflict will stop.
These levels of interest rates could have a positive effect on the credits extended to the real sector of economy, but, at the same time, they have a perverted negative impact, like in the developed countries, on the savings of the population and on its attitude regarding the saving process. There is, of course, no incentive to save in a currency which depreciates itself and which does not offer a meaningful interests to start with. Even more, the trust of the population in their national currencies and in their purchasing power will have a decreasing constant trend in real terms (adjusted to inflation). Those saving will need to continue waiting until will make sense to save again and to keep the money with the commercial banks.
3. Instead of conclusions
We believe that will be quite risky to draw a unique or definitive conclusion to this article. What could be clearly said is that the "normal interest" level is one of the key macroeconomic instrument with efficient functions verified over hundreds of years. The interest rates had played and will continue to play a major role in any society over the foreseeable future. If this instrument will be used based on strict economic reasons, its efficiency will no doubt be high. The amassing of large debts (such as mortgages, credit cards, personal loans, loans for cars and other white goods, leasing etc.) has become a distinct feature of many developed markets. And not only. The key objective of the financial stability, namely to keep inflation under control, is in danger if the law interest rate policy will continue. 
The central banks have the statutory obligations to eradicate without delays these trends. The monetary discipline must be reinstated! The last two years pandemic has impacted the financial and monetary stability in many countries. A combination of the disastrous effects of this pandemic of biblical proportions with, for instance, a potential crash of cryptocurrencies (another artificial monetary instrument which is highly risky and unregulated so far) could be fatal for many, especially during times of financial stress. To all of these, the financial consequences of the war between the Russian Federation and Ukraine will also add, without doubt, together with the economic and monetary consequences of energy and foods crisis of 2022.
For the emerging markets, all of the above will apply mutatis mutandis. It is very likely that the commercial banks from Romania and Moldova will adjust their territorial networks and the ATM number along with the implementation of new IT technologies and with the improvement of banking education of the population. We believe that the specific needs of this group of countries will be taken into account by the international financial institutions and, on a case-by-case basis, by the European Union (EU) (within the National Plans for Reconstruction and Resilience) and by other major participants in the international financial and capital markets. Romania is a full member of the EU since 1 January 2007 and Moldova obtained the EU candidate state status quo on 23 June 2022, at the same time with Ukraine. It goes without saying that the own efforts of those affected by the pandemic, by the geopolitical, energy and foods crisis will need to be encouraged. In this international unprecedented environment, Romania and Moldova will also need to integrate in the international democratic efforts, which efforts are led by the EU, USA and other developed countries.■
* See also Alexandru M. Tănase – Interests and interest rates: Macroeconomic tools or distorting instruments? - a study published by "Central Bank Journal of Law and Finance" - year IV, no. 2, 2017 of the National Bank of Romania.
Далее...Băncile şi dobânzile în vremuri tulburi
Activitatea bancară, atât cea de retail, cât şi cea comercială, s-a schimbat fundamental în ultimii ani. Aceste schimbări au fost posibile datorită noilor tehnologii informaţionale, care au revoluţionat modul de interacţiune al băncilor cu clienţii. În plus, ultimii doi ani de pandemie COVID-19 şi recentele crize geopolitice din Estul Europei, criza energetică şi inflaţia galopantă din majoritatea ţărilor lumii au avut, de asemenea, un impact major în activitatea băncilor comerciale. Acţiuni din partea băncilor centrale şi a altor organisme de reglementare adecvate noilor realităţi sunt necesare imediat în noile condiţii. Crizele menţionate au afectat echilibrele macroeconomice, vor reduce creşterea economică globală şi vor stimula inflaţia, iar băncile centrale şi comerciale trebuie să fie pregătite pentru aceste schimbări. Utilizarea dobânzilor ca instrument de combatere a inflaţie a devenit imperioasă.
1. Băncile comerciale
În ultimul deceniu, băncile comerciale din ţările dezvoltate au suferit modificări esenţiale în grija lor permanentă de a-şi asigura profiturile necesare pentru dezvoltare şi investiţii. Ceea ce trebuie spus încă de la început este că nu toate aceste schimbări au fost şi în favoarea clienţilor. O privire mai atentă este necesară. Un trend care la prima vedere poate fi ciudat a fost scăderea dramatică a numărului de unităţi bancare (sucursale, filiale, agenţii, reprezentanţe, puncte de lucru). Exemplul Marii Britanii, ilustrat prin datele din Graficul 1 de mai jos, nu este unicul. În afara procesului normal de achiziţii (mergers and aquisitions) unde eliminarea prezenţei anumitor bănci a fost raţională (în cele mai multe cazuri unităţile erau dublu reprezentate în centrele comerciale sau în comunităţile locale), a avut loc şi un proces de reducere a unităţilor bancare pur şi simplu. Motivaţia în acest caz din urmă a fost o raţie bancară din sistemul de indicatorii de eficienţă şi anume rata dintre costuri şi venituri în afara dobânzilor (cost-income ratio). Multe bănci comerciale au justificat închiderile de unităţi prin numărul mai scăzut al clienţilor care vizitează efectiv o bancă pentru a face o tranzacţie bancară.
Acest lucru este evident în era comunicaţiilor bancare, în care transferurile bancare, plăţile pentru servicii, deschideri, alimentări şi/sau închideri de conturi etc. – se pot face online. O altă tendinţă cheie care a cântărit mult în argumentarea băncilor de a-şi închide sucursalele/filialele/agenţiile a fost utilizarea din ce în ce mai scăzută a banilor în numerar (cash) sau a cecurilor în efectuarea plăţilor. Multe dintre unităţile bancare care erau plasate în locuri consacrate din centrele comerciale au devenit peste noapte patiserii sau cafenele sau spaţii goale, aşa cum este prezentat în Fig. 1 şi 2, stânga. În unele cazuri, băncile au ales ca în locul unităţilor vechi să-şi redeschidă mici reprezentanţe în clădiri mai noi şi mai eficiente din punct de vedere al costurilor. Ca să revenim la cazul băncilor din Marea Britanie, numărul unităţilor a scăzut de la 9.807 în 2015 la 4.949 estimat pentru acest an (efectiv la jumătate). Aceasta a fost denumită „apocalipsa reţelelor bancare”. Lista băncilor care şi-au redus reprezentanţele este lungă. Între 2019 şi 2021, un total de 1.221 de reprezentanţe au fost închise de TSB (260 unităţi), Barclays (260), Santander (193), HSBC (ce mai mare bancă englezească şi unul dintre giganţii bancari ai lumii) - (116), Lloyds Bank (110), NatWest Group (54), ca să enumerăm doar câteva cazuri dintre cele mai semnificative, conform datelor publicate de The Times. În ţările dezvoltate, au apărut deja bănci virtuale, fără reţele teritoriale şi fără contacte cu clienţii lor, altele decât cele online.
Toate aceste argumente sunt corecte, dar viaţa este puţin mai complicată. Aşa s-a ajuns ca în multe sate, comune sau comunităţi locale mai mici numărul de bănci să scadă de la 4-5 la una singură sau chiar la niciuna. Situaţia a devenit alarmantă în multe cazuri în care clienţii (mai ales în cazul celor din zonele rurale) sunt nevoiţi să călătorească 10-20 de kilometri pentru a ajunge la cea mai apropriată locaţie a băncii unde trebuie să efectueze o tranzacţie. Situaţia este şi mai dramatică în cazul pensionarilor şi a clienţilor mai în vârstă care nu au abilităţi de IT suficient de dezvoltate pentru a efectua operaţiuni online sau în cazul zonelor (rurale) unde semnalul de internet este slab sau lipseşte complet. De asemenea, unul dintre segmentele de clienţi cel mai afectat de aceste schimbări a fost cel al clienţilor mai puţin înstăriţi şi care preferă să lucreze pe bază de cash, pentru a evita un grad de îndatorare care uşor poate scapă de sub control atunci când cardurile de credit sunt utilizate. În multe din aceste cazuri s-au făcut plângeri care au ajuns în atenţia Parlamentului şi a Guvernului englez. Pe lângă închiderea de unităţi bancare, băncile comerciale au procedat în paralel şi la o altă schimbare, care, de asemenea, pare greu de înţeles şi anume reducerea numărului de ATM-uri (Automatic Teller Machines). Întru-un proces de competiţie bancara acerbă, multe bănci au fost forţate să reducă taxele percepute pentru utilizarea acestor ATM-uri, unde se puteau efectua o serie de tranziţii gratis (retrageri de numerar, interogări de sold etc). Costurile de operare ale acestor ATM-uri au dus în final la închiderea multora dintre acestea, ceea ce a afectat şi mai mult clienţii băncilor respective. Numărul total de ATM-uri în ţară s-a redus de la 53.008 în 2018 la 40.830 în 2022, conform datelor publicate de revista Which?.
2. Dobânzile în vremuri inflaţioniste
O definiţie contemporană a dobânzii, care este corectă din punct de vedere bancar, este cea publicată de Investor Words care defineşte dobânda ca fiind „un preţ pe care împrumutătorul îl cere împrumutatului pentru utilizarea banilor împrumutaţi, şi care este exprimată de obicei ca un procentaj anual la suma împrumutată”*. Alături de cursurile de schimb, dobânzile sunt unul dintre instrumentele monetare cheie pentru ţările dezvoltate, ţările în curs de dezvoltare şi/sau, de asemenea, pentru pieţele emergente, inclusiv pentru ţările în tranziţie la economia de piaţă. ţările dezvoltate elaborează strategii privind nivelul dobânzilor, în ciuda faptului că principalul concept public cere ca forţele pieţelor să determine ele însele nivelul dobânzilor. De exemplu, în Statele Unite, nivelul dobânzilor este determinat de Sistemul Federal de Rezerve (Fed), cu obiective declarate de a susţine în primul rând dezvoltarea economică şi de a reduce inflaţia. Practic, dobânzile sunt un rezultat al unui set de indicatori cum ar fi PIB-ul, masa monetară, şomajul, nivelul inflaţiei, contul curent, investiţiile, creditul etc. Bazat pe un sistem complex de indicatori, Fed-ul ia decizii din când în când în legătură cu nivelul dobânzilor, aşa cum a făcut de-a lungul întregii sale istorii, până la şi inclusiv în timpul anilor 2020 - 2022, ani tulburi din punct de vedere geopolitic. Creşteri ale dobânzii de bază au fost operate în ultimele luni (până la 2,25 - 2,50% în prezent) pentru a stăvili inflaţia galopantă din SUA (9,10% – iunie, cea mai mare creştere din ultimii 41 de ani).
În Europa, unul din termenii cheie legaţi de dobândă este binecunoscutul indicator LIBOR (London Interbank Offered Rate), care a fost practic o rată calculată zilnic, bazată pe propunerile/ofertele băncilor comerciale cheie prezente în Regatul Unit (UK). Acest indicator este important nu numai pentru UK, ci şi pentru pieţele internaţionale. Marea majoritate a tranzacţiilor internaţionale de împrumuturi au fost şi unele încă mai sunt bazate pe LIBOR. După introducerea EUR în ceea ce se numeşte zona Euro, EURIBOR, aşa cum este publicat de Banca Centrală Europeană (BCE), a început să fie folosit în paralel cu LIBOR-ul. Cu toate acestea, acum câţiva ani LIBOR-ul a fost subminat de o serie de scandaluri majore de „manipulare” şi a fost înlocuit cu SONIA. Începând de la 1 ianuarie 2022, multe cotaţii LIBOR nu mai sunt publicate. Indexul SONIA (Sterling Overnight Index Average) a existat pe pieţele de capital din martie 1997, dar a fost reformat în 2018 de către Banca Angliei. Acest indicator este media dobânzilor plătite de către bănci pentru împrumuturi overnight (de la o zi la alta). De la 3 august 2020, cotaţiile au început să fie publicate pentru fiecare zi lucrătoare la Londra. Pe scurt, scandalul LIBOR este o ilustrare clară că, în unele cazuri, dobânzile sunt manipulate în funcţie de obiectivele participanţilor la calculul acestora.
Mai mult chiar, câteodată dobânzile sunt (indirect) influenţate de politicienii care vor să câştige voturi şi care, de obicei, stabilesc dobânzi reduse pentru a câştiga votul celor mulţi care se împrumută. Problema majoră cu care se confruntă băncile centrale şi cele comerciale în prezent este că, în multe cazuri, dobânzile, ca instrumente monetare, au fost/sunt ţinute în mod artificial la niveluri scăzute pentru a stimula creşterea economică. Cazul dobânzii din Anglia este unul evident. Banca Angliei a ţinut dobânda de bază la un nivel fără precedent de jos de la criza financiară din 2008 pentru a stimula creşterea economică influenţată negativ de mai multe crize printre care Brexit, pandemia de COVID-19, consecinţele inflaţioniste ale unor mari relaxări financiare şi monetare (QE), costurile rolului internaţional jucat de această ţară şi mulţi alţi asemenea factori. Se crease chiar impresia că nivelul scăzut al dobânzilor este nivelul „normal”, ceea ce evident a fost greşit. Creşterea dobânzii de bază de la 0,10% la 0,25% pe 16 decembrie 2021 a fost primul pas în direcţia corectă. De la 4 august 2022, nivelul dobânzii de bază a ajuns la 1,75% (crescut de la 1,25%), cu o tendinţă clară de creştere în continuare. Băncile comerciale din această ţară nu au transferat însă în totalitate şi/sau operativ aceste creşteri modeste către cei care economisesc pentru depozitele lor la bănci.
Dacă un client primeşte de la băncile comerciale o dobânda de 0,01% sau chiar nimic pentru banii ţinuţi în conturile curente, este clar că persoana respectivă se va orienta către alte instrumente, dintre care unul este cele al criptomonedelor. Bineînţeles, argumentul că dobânzile joase ajută creşterea economică este valabil, dar aceasta nu este întreaga poveste. Exista totuşi limite în această privinţă. Pe termen lung, dobânda nu poate fi ţinută în teritorii negative (aşa cum a făcut pâna la 22 iulie 2022 Banca Centrală Europeană, când în final a renunţat la dobânzile negative, acestea fiind setate la nivelul zero, prima dată după 11 ani) deoarece aceasta aduce lumea economică şi bancară în zone necunoscute în care nicio prognoză economică nu mai poate fi făcută, iar stoparea inflaţiei va fi aproape imposibilă.
Relaxările cantitative (QE) sunt cunoscute în literatura de specialitate ca fiind de fapt un eufemism pentru tipărirea de monedă, o etichetă pe care de fapt o susţinem. şi în acest caz se poate argumenta că acest instrument a ajutat la relansarea economică în condiţii dificile. Acest instrument a fost folosit de SUA, Uniunea Europeană (prin intermediul BCE), Marea Britanie, Japonia şi alte ţări. În fapt, QE ca instrument monetar merită o analiză distinctă, având în vedere efectele inflaţioniste puternice pe care acest instrument monetar le are.
3. Cazurile României şi al Moldovei
Atât în România, cât şi în Republica Moldova (Moldova în acest articol), procesul de tranziţie de la începutul anilor ‘90 a adus cu sine o extindere rapidă a numărului de bănci private. În paralel, noile tehnologii bancare au început să fie implementate. Cazul introducerii primului ATM în Moldova de una dintre băncile comerciale mari a fost ilustrativ. Prin anii 1996-1997, conducerea executivăa băncii respective punea problema costurilor implicate de primul ATM din ţară. Se credea în mod sincer că acestea vor trebui să fie păzite de poliţie în permanenţă pentru evitarea jafului bancar. Bineînţeles ca ulterior s-a dovedit că un asemenea cost nu era necesar pe măsură ce populaţia a perceput avantajele majore ale acestor tehnologii bancare. Astăzi, în ambele ţări, prezenţa ATM-urilor este ceva firesc şi apreciat ca atare de clienţii băncilor comerciale. În România cea mai mare reţea teritorială o are CEC Bank. Numărul subdiviziunilor băncilor comerciale din Moldova s-a redus însă de la 661 la sfârşit 2020 la 619 la finele lunii mai 2022, după datele BNM. Este posibil ca în ambele ţări să asistăm la apariţia primele bănci virtuale în viitor, după modelul celor din ţările dezvoltate.
Ca şi în cazul altor ţări, problema dobânzilor în România trebuie privită dintr-o perspectivă istorică, economică şi chiar şi socială. În prezent, dobânda de politică monetară este încă la un nivel scăzut faţă de nivelul inflaţiei de 14,94% (iulie) (deşi au fost operate câteva creşteri de către BNR), şi anume la, 5,50% pe an începând cu 8 august 2022 (crescută de la 4,75%), după datele publicate. Începând cu 10 ianuarie 2022, BNR a decis să ajusteze şi fluctuaţiile dobânzilor în jurul ratei dobânzii de politică monetară (coridorul simetric) la +/-1,00% de la +/-0,75%. ROBOR-ul la trei luni, care este un indicator cheie în acordarea creditelor ipotecare, a crescut până la 7,93% în prima partea a lunii septembrie 2022.
Nivelul dobânzilor este evident mai ridicat (21,50%, crescut începând cu 4 august 2022 de la 18,50%, cu un coridor simetric de +/- 2,0%) în Moldova pentru a reflecta inflaţia sensibil mai mare în această ţară (34,29% în august 2022). Ceea ce este specific în acest caz este însă situaţia geopolitică deosebit de complexă. Urmările conflictului început pe 24 februarie 2022 („operaţiunea militară specială” a Rusiei în Ucraina) au fost evidente şi imediate pentru Moldova. Peste o jumătate de milion de refugiaţi din Ucraina au trecut graniţele ţării până în prezent, din care circa 85.000 au rămas în această ţară, iar acest lucru a avut un impact major asupra bugetului şi, în consecinţă, asupra băncilor, inflaţiei şi dobânzilor. Acest caz trebuie analizat detaliat imediat ce conflictul armat va fi oprit.
Asemenea niveluri ale dobânzilor ar putea avea un impact pozitiv asupra creditelor acordate sectorului real din economie, dar, în acelaşi timp, au un efect negativ pervers, la fel ca şi în ţările dezvoltate, asupra economiilor băneşti ale populaţiei şi asupra atitudinii acesteia în legătură cu procesul de economisire. Bineînţeles că nu există nici un stimulent de a economisi într-o monedă care se depreciază şi care, în primul rând, nu oferă dobânzi remuneratorii. Mai mult, încrederea populaţiei în monedele naţionale şi în puterea lor de cumpărare se diminuează în mod constant în termeni reali (ajustaţi la inflaţiei). Cei care economisesc vor trebui să mai aştepte până când va face sens din nou să economiseşti şi să păstrezi banii la băncile comerciale.
4. În loc de concluzii
Credem că ar fi riscant să se tragă vreo concluzie unică sau definitivă la acest articol. Ceea ce se poate spune în mod clar este că nivelul „normal al dobânzilor” este unul dintre instrumentele macroeconomice cheie cu funcţii eficiente, verificate de sute de ani. Ratele dobânzilor au jucat şi vor continua să joace un rol major în orice societate în viitorul previzibil. Dacă acest instrument va fi utilizat cu motivaţii strict economice, efectul va fi fără îndoială pozitiv. Acumularea unor datorii mari (cum ar fi credite ipotecare, carduri de credit, împrumuturi personale, împrumuturi pentru maşini şi alte bunuri de larg consum, leasing etc) a devenit însă o trăsătură distinctă a multor pieţe din ţările dezvoltate. şi nu numai. Obiectivul cheie al stabilităţii financiare şi anume menţinerea sub control a inflaţiei este în pericol dacă politica dobânzilor reduse ar continua. 
Băncile centrale au obligaţia statutară să elimine fără întârziere asemenea tendinţe. Disciplina monetară trebuie reinstaurată! Pandemia din ultimii doi ani a afectat stabilitatea financiară şi monetară a multor ţări. O combinaţie a efectelor dezastruoase ale acestei pandemii de proporţii biblice cu, de exemplu, o potenţială prăbuşire a criptomonedelor (un alt instrument monetar artificial deosebit de riscant şi nereglementat până în prezent) poate fi reţeta fatală pentru mulţi, în special în aceste vremuri de stres financiar. La toate aceste se vor adăuga, fără îndoială, consecinţele financiare ale războiului dintre Federaţia Rusă şi Ucraina şi consecinţele economice şi monetare ale crizei energetice şi ale celei alimentare din 2022.
Pentru ţările emergente, cele prezentate mai sus se vor aplica mutatis mutandis. Cel mai probabil, băncile comerciale din România şi Moldova îşi vor ajusta şi ele reţelele bancare şi numărul de ATM-uri pe măsură ce noile tehnologii IT vor fi implementate şi gradul de educaţie bancară al populaţiei va creşte. Credem însă că nevoile specifice ale acestui grup de ţări vor fi luate în considerare de organismele financiare internaţionale şi, după caz, de Uniunea Europeană (UE) (în cadrul Planurilor Naţionale de Reconstrucţie şi Rezilienţă) şi de alţi participanţi majori la activitatea pieţele financiare şi de capital internaţionale. România este membră cu drepturi depline a UE de la 1 ianuarie 2007, iar Moldova a obţinut statutul de ţară-candidat UE pe 23 iunie 2022, odată cu Ucraina. Se înţelege că eforturile proprii ale celor afectaţi de pandemie, de crizele geopolitice, energetice şi alimentare vor trebui, de asemenea, încurajate. În acest context internaţional, România şi Moldova trebuie să se integreze eforturilor democratice internaţionale, eforturi conduse de UE, SUA şi de alte ţări dezvoltate.■
* Vezi şi Alexandru M. Tănase - Dobânda şi ratele dobânzilor: Unelte macroeconomice sau instrumente de distorsionare? -studiu publicat de „Central Bank Journal of Law and Finance” - anul IV, nr. 2, 2017 al Băncii Naţionale a României.
Далее...Maib builds a capital bridge between Moldova and Romania
Moldova's largest bank, maib, is one step closer to achieving its strategic goal - to be listed at the Bucharest Stock Exchange. Like Purcari Wineries, the first Moldovan company listed in Bucharest, maib wants to occupy a place in the top ten listed companies. Investors compare these plans with a capital bridge that maib will build between Moldova and Romania.
In Moldova, few company owners think about international stock exchanges as a tool for attracting investments to develop and modernize their businesses and the country as a whole.
Foreign investors who purchased maib's shares in 2018 are among the few who do so. In the past several years, they have been working hard to list maib at an international stock exchange and they are now very close to achieving their goal.
As part of a detailed plan to familiarize foreign investors with the bank, its board organised the Moldova - Romania: Capital Bridges forum in Bucharest on September 13.
Moldovan and Romanian Prime Ministers Natalia Gavrilita and Nicolae Ciuca, Moldovan Deputy Prime Minister for Digitization Iurie Turcanu and the chairman of the Moldovan parliamentary commission for budget and finance, MP Dumitru Alaiba, were among the guests in attendance.
Representatives of international financial companies and banks, the management of the Bucharest Stock Exchange and potential investors interested in developments in Moldova also participated in the forum and its discussion panels.
In his opening speech, maib's CEO Giorgi Shagidze spoke about the bank's main development objectives, one of which is to list maib's shares at the Bucharest Stock Exchange when shareholders decide to do so.
Addressing the forum, the president of the European Bank for Reconstruction and Development, Odile Renaud-Basso, said that Moldova and its banking sector were doing very well despite all the problems caused by the Russian war against neighbouring Ukraine. The banker described the business environment in Moldova as "promising" and "very brave" and cited as an example maib's plans to be listed at the stock exchange. She expressed hope that other Moldovan companies will follow maib's example.
EU ambassador to Moldova Janis Mazeiks said that investing in Moldova meant investing in a future EU member state. He stressed that the EU candidate status that Moldova was granted in June was an additional incentive to invest in the country's economy because future EU membership "means working in a transparent and predictable climate with European standards and access to European markets".
The diplomat said that maib's preparation for the IPO was a "historic event" which few could imagine a year ago.
"The EU candidate status means hard work but also good reward. In terms of European reforms, the Moldovan authorities started working on them before getting the candidate status, but there is still much work to do... The EU membership will give Moldova additional opportunities that are not available to the partner or candidate countries," the ambassador said.
The president of the board of directors of the Bucharest Stock Exchange, Radu Hanga, welcomed maib's decision to choose the Bucharest Stock Exchange for listening and congratulated its CEO Giorgi Shagidze. He said that the Bucharest Stock Exchange and maib would start building a "financial bridge" between the two states, harmonising regulations and legislation to this end.
"We already have the successful example of Purcari Wineries, the first Moldovan company listed at the Bucharest Stock exchange since 2018," Hanga said and expressed satisfaction that maib views the stock exchange not only as a tool for placing securities, but also for developing the bank and attracting investments into the Moldovan economy.
Here it is important to stress the benefits of being listed at an international stock exchange not just for maib's major but also its 3,000 minor stakeholders.
Today maib shares are listed at the Moldovan Stock Exchange but this exchange lacks liquidity. Despite the attractive price of 4,300-4,500 lei ($220-$230) per share, minor shareholders find it difficult to sell just a few dozens or hundreds of them.
The listening at the Bucharest Stock Exchange will give them the possibility to sell their shares in any number, at any time and at the market price.
Maib CEO Giorgi Shagidze, who has 10 years of experience at the helm of Georgia's TBC Bank (the bank successfully launched its IPO at the London Stock Exchange in 2014), draws attention to the fact that listing at an international stock exchange would show the real price of shares.
"Listing maib's shares at the Bucharest Stock Exchange would have a positive impact on Moldova's business climate. Maib could become a flagship for integrating other Moldovan companies into international financial markets as investors will be ready to channel funds to other Moldovan companies," Shagidze explains.
Asked about the price of maib securities at the Bucharest Stock Exchange, the CEO says, citing the experience of TBC Bank at the London Stock Exchange, that it would become known when investors subscribe to them.
"The price of listed shares depends on many factors, but the main ones are the country's rating and the financial condition of the issuer. The latter should promote the best practices of corporate governance, have financial discipline and maximum transparency," Shagidze says.
He adds that the IPO is not just about price but also about the opportunity to buy and sell shares at any time.■
From Profit's archives: Purcari Wineries listed its shares at the Bucharest Stock Exchange in 2018 with the help of its foreign shareholder Horizon Capital (which is also a maib shareholder). Since then, the price of Purcari shares has gone up 50%. The daily deals with Purcari shares reach $250,000.
Purcari Wineries is now seen as a leading company in Central and Eastern Europe.
Horizon Capital has recovered its investment in Purcari Wineries with a capital multiplier of 3.33. Later, Purcari Wineries' founder Victor Bostan asked Horizon Capital to invest in his company once again, which it did, helping the Moldovan company to develop, modernize and compete successfully on international markets.
Далее...
