Tema numărului

Dezvoltarea dinamică a tehnologiilor financiare nu permite specialiştilor în combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului să se „relaxeze”. Republica Moldova îşi reformează legislaţia naţională, încercând să respecte standardele Uniunii Europene. Cu toate acestea, deocamdată, ţara nu dispune de cadre suficiente, care posedă aptitudini şi abilităţi specifice acestui domeniu. Redacţia revistei Profit publică un articol semnat de juristul Veaceslav VRABII, în care autorul atrage atenţia asupra unei „probleme vechi”, explicând necesitatea formării unor astfel de specialişti în ţară.

În data de 12 iunie 2020, în „Monitorul Oficial” a fost publicată Legea nr. 75 din 21.05.2020 „cu privire la procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii spălării banilor şi finanţării terorismului şi modul de aplicare a sancţiunilor”. Aceasta intră în vigoare după şase luni de la data publicării.

Respectiva lege defineşte clar persoanele, în cadrul entităţilor raportoare, împotriva cărora pot fi aplicate sancţiuni pentru încălcarea Legii nr. 308 din 22.12.2017 „cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului” (PCSB/FT).

În conformitate cu alin. (1) art. 1 din Legea nr. 75, prezenta lege stabileşte procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului, comise de către entităţile raportoare, persoanele cu funcţii de conducere de rang superior, persoanele cu funcţii de răspundere şi angajaţii entităţilor raportoare, precum şi modul de aplicare a sancţiunilor.

Desigur, o asemenea lege este necesară pentru executarea mai eficientă a cerinţelor Legii nr. 308, precum şi pentru formarea unei practici unificate de stabilire a încălcărilor şi aplicarea sancţiunilor în domeniul PCSB/FT şi, nu în ultimul rând, pentru formarea disciplinei în rândul angajaţilor entităţilor raportoare, care astăzi este relevantă ca niciodată.

Să încercăm să enumerăm pe scurt, cantitativ, cerinţele pentru unităţile de raportare şi angajaţii acestora, în conformitate cu prevederile Legii 308:

- art. 5 „Măsurile de precauţie privind clienţii” - 32 de puncte;

- art. 6 „Evaluarea riscurilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului şi abordarea bazată pe risc” - 9 puncte;

- art. 7 „Măsurile de precauţie simplificată privind clienţii” - 17 puncte;

- art. 8 „Măsurile de precauţie sporită privind clienţii” - 43 puncte;

- art. 13 „Politici, controale interne şi procedure” - 19 puncte.

Luăm în considerare nu doar „aliniatele” articolelor, ci şi „literele”, întrucât acestea sunt cerinţe separate sau suplimentare. De asemenea, există cerinţe privind raportarea activităţilor sau tranzacţiilor care cad sub incidenţa prezentei legi, cu privire la interzicerea divulgării, păstrarea datelor etc. Lista este destul de impresionantă. În acelaşi timp, Legea nr. 75 conţine alte 22 de articole, care stabilesc acţiuni ce prezintă încălcări şi, în consecinţă, sancţiuni pentru acestea.

În această ordine de idei, multe persoane care, datorat diferitor motive, sunt implicaţi în domeniul PCSB/FT, au întrebări rezonabile: unde să găseşti cadre? unde sunt instruiţi specialiştii, care ştiu şi sunt capabili să creeze, în cadrul entităţilor raportoare, sisteme interne PCSB/FT eficiente? dacă există criterii ce determină nivelul necesar de cunoştinţe şi profesionalism, atunci cine şi cum îi va ajuta pe reprezentanţii entităţilor raportoare să-şi sporească calificarea personală la nivelul corespunzător? cum poate fi stabilit, dacă persoana angajată deţine o calificare suficientă, conformă cu standardele definite la nivel naţional şi internaţional, pentru a nu supune entitatea raportoarea sancţiunilor prevăzute de lege?

Problema nu este una nouă, iar adoptarea Legii nr. 75 a adăugat cu siguranţă acesteia luminozitate şi contrast.

Piaţa muncii autohtonă nu îl „răsfaţă” pe angajator cu propuneri de la astfel de specialişti. Până în prezent, calificările angajaţilor responsabili de PCSB/FT în structurile comerciale sunt mai puţin satisfăcătoare, cu excepţia anumitor categorii (de exemplu, bănci comerciale, furnizori de servicii de plată sau organizaţii de creditare nebancare). Acesta este unul dintre factorii, care împiedică implementarea efectivă a politicii PCSB/FT la nivel naţional.

Am demonstrat o listă de cerinţe pentru entităţile raportoare şi angajaţii acestora, care implică prezenţa unei pregătiri cu profil mai restrâns de specialişti anume în acest domeniu. Dar, în această listă lipseşte o regulă importantă, care ar întemeia asigurarea acestei pregătiri – crearea unei şcoli naţionale sau cel puţin organizarea şi desfăşurarea unor cursuri pentru pregătirea profesională a cadrelor pentru entităţile raportoare pe baza organului naţional specializat -Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (SPCSB) sau a uneia dintre universităţile din R. Moldova.

Pe fundalul evoluţiei legislaţiei naţionale în domeniul PCSB/FT, dezvoltării vertiginoase a tehnologiilor financiare şi blockchain, precum şi răspândirii acestora în R. Moldova, este foarte actual subiectul organizării în viitorul apropiat a unor cursuri specializate, de exemplu:

1. primare (o singură dată) - pentru începători, studenţi etc.;

2. instruire avansată (anuală) - pentru toţi angajaţii de profil ai entităţilor raportoare;

3. confirmarea calificării (la fiecare 2 sau 3 ani în contextul Legii 308) - pentru specialiştii PCSB/ FT din cadrul entităţilor raportoare, inclusiv din instituţiile de stat menţionate în art. 4 din Legea 308;

4. la distanţa - online - pentru specialiştii din regiuni (ţinând cont de dificultatea frecventării cursurilor de către specialiştii din regiuni);

5. seminare tematice - pe probleme actuale, în vederea unificării abordării implementării normelor legale etc.

Conform recomandărilor Grupului de Acţiune Financiară Internaţională (FATF), fiecare ţară ar trebui să implementeze o politică PCSB/FT, luând în considerare evaluarea riscurilor şi aplicând abordări bazate pe riscuri, ceea ce face necesară formarea specialiştilor în acest domeniu.

Obligativitatea perfectării cursurilor implică creşterea nivelului de calificare a anumitor categorii de angajaţi din structurile comerciale (şi organele statale). Pregătirea profesională a angajaţilor entităţilor raportoare va crea un strat eficient de monitorizare primară în sistemul naţional de PCSB/FT, eşalonând o parte din sarcina monitorizării, urmăririi şi responsabilităţii pentru îndeplinirea cerinţelor Legii nr. 308 către entităţile raportoare şi persoanele lor responsabile pentru PCSB/FT, ce se conformă cu practicile internaţionale.

Astfel, autorităţile de supraveghere, în special SPCSB, vor avea posibilitate să se concentreze pe acţiuni reale - prevenirea şi combaterea fenomenului SB/FT şi să nu cheltuie o parte din sursa administrativă pentru „cernerea” şi selectarea operaţiunilor, schemelor infracţionale reale din toată gama de informaţii, care urmează a fi raportate autorităţilor competente în contextul Legii nr. 308.

De asemenea, implementarea proiectului privind organizarea cursurilor de specialitate va contribui la consolidarea dialogului dintre subiectele Legilor nr. 308 şi nr. 75, ceea ce va contribui la implementarea mai eficientă a politicii PCSB/FT la nivel naţional şi, în final, la creşterea reputaţiei R. Moldova în acest domeniu la nivel internaţional.

Crearea unor astfel de cursuri şi obligativitatea de a le trece, pentru categoriile de persoane menţionate mai sus, este dictată de următoarele:

- majoritatea angajaţilor din cadrul entităţilor raportoare nu au o înţelegere clară asupra conceptului sistemului naţional PCSB/FT, în cel mai bun caz au citit o singură dată legea şi/sau reglementările interne şi, în consecinţă, nu sunt în măsură să răspundă şi să evalueze în mod adecvat riscurile asociate cu SB/FT în ramurile economiei naţionale în care sunt implicaţi;

- organizaţiile, în care specialiştii PCSB/FT sunt pregătiţi în conformitate cu cerinţele cadrului normativ de sector, desfăşoară această formare mai formal şi exclusiv în limitele acestei baze, ceea ce în final duce la asimilarea unor cunoştinţe fragmentare, înţelegerea superficială şi implementarea necalitativă a cerinţelor Legii nr. 308. Toate acestea duc la sporirea volumului de muncă şi la utilizarea ineficientă a resurselor administrative ale autorităţilor competente;

- implementarea acestui proiect va duce la consolidarea tuturor subiecţilor din acest domeniu, la unificarea cerinţelor şi nivelului de pregătire a personalului, precum şi la creşterea eficacităţii sistemului naţional PCSB/FT în segmentul calificărilor persoanelor responsabile;

- perfectarea cursurilor de specialitate şi eliberarea unui certificat corespunzător (semnat, printre altele, de exemplu, de directorul SPCSB,) va contribui la o atitudine mai responsabilă în ceea ce priveşte pregătirea specialiştilor din acest domeniu la toate nivelele sistemului naţional PCSB/FT, la identificarea vulnerabilităţilor în procesul de instruire a cadrelor, precum şi la implementarea prevederilor Legii nr. 308, în special la etapa primară de monitorizare a operaţiunilor şi a tranzacţiilor, care cad sub incidenţa prezentului act normativ.

Instituţiile străine specializate în formarea profesională în domeniul PCSB/FT sunt:

Directorul-adjunct al Camerei de Comerţ Americane din Republica Moldova (AmCham Moldova), Adrian Gheorghiţă, consideră că în perioada pandemiei, cauzate de COVID-19, unele companii moldoveneşti au reuşit să transforme constrângerile sale în oportunităţi. Actualmente, acestea explorează posibilitatea de a intra pe piaţa online, de a crea noi linii de business sau de a identifica noi parteneri de export. Astfel, această criză a maturizat o bună parte a mediului de afaceri moldovenesc, susţine Adrian Gheorghiţă.

Venirea a două companii mari de producere – Fujikura şi Sumitomo Electric pe piaţa din Republica Moldova, precum şi succesele înregistrate de acestea, pot fi un semnal pentru alţi investitori potenţiali japonezi că R. Moldova este o destinaţie investiţională potrivită. Într-un interviu acordat în exclusivitate revistei Profit, Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Japoniei în R. Moldova, Yoshihiro Katayama, a recunoscut faptul că a fost cu adevărat surprins de numărul locurilor de muncă create de aceste două întreprinderi japoneze - peste 5000. Diplomatul şi-a exprimat speranţa că exemplul lor va inspira şi alte companii japoneze să deschidă o afacere în R. Moldova, ceea ce va spori volumul investiţiilor directe ale Japoniei în economia moldovenească.

Profit: Domnule Ambasador Katayama, relaţiile diplomatice între R. Moldova şi Japonia au fost stabilite la 16 martie 1992. Cum aţi caracteriza aceste relaţii astăzi, inclusiv dimensiunea economică a acestor relaţii şi legăturile culturale moldo-nipone?

Yoshihiro KATAYAMA: În primul rând, aş vrea să vă mulţumesc pentru invitaţia la acest interviu. Aş dori să încep prin a spune că ţările noastre s-au bucurat întotdeauna de o relaţie frumoasă de prietenie, iar acest parteneriat se dezvoltă constant în mai multe direcţii. În domeniul cooperării economice, există un potenţial semnificativ şi sper să putem înregistra un volum mai mare al schimburilor de afaceri şi comerciale, la fel şi al investiţiilor directe între Japonia şi R. Moldova. Trebuie să menţionez, că anul 2020 reprezintă o adevărată provocare atât pentru economia ţărilor noastre, cât şi pentru posibilităţile de cooperare în domeniul culturii. Până la izbucnirea pandemiei, împreună cu partenerii noştri din R. Moldova, ambasada noastră a organizat cu succes mai multe expoziţii de muzeu, proiecţii de filme, festivaluri de artă şi limbă japoneză, dar, în acest an, cu regret, astfel de evenimente au fost suspendate. Chiar şi câştigătoarea unei burse oferite de Guvernul Japoniei, nu a reuşit să-şi înceapă cercetarea în Japonia. În acest sens, îmi exprim speranţa că anul 2021 ne va aduce noi oportunităţi.  

Profit: În prezent, R. Moldova nu figurează nici măcar în Top-70 parteneri comerciali ai Japoniei. Au antreprenorii din R. Moldova şansa de a majora exporturile pe piaţa Japoniei?

Y.K.: Sunt de acord cu dumneavoastră că volumul comerţului bilateral dintre ţările noastre este încă unul modest, însă chiar şi pe fondul pandemiei, datele statistice pentru perioada mai îndelungată arată că atât importurile de bunuri japoneze în R. Moldova, cât şi exporturile producţiei moldoveneşti în Japonia, au înregistrat o creştere constantă. Trebuie să recunosc faptul că accesul pe piaţa japoneză este destul de dificil din cauza concurenţei, standardelor înalte, precum şi distanţei. Totuşi, acest lucru este posibil. În acest context, aş dori să salut eforturile Ambasadei R. Moldova la Tokyo, care este foarte activă în promovarea vinului excelent moldovenesc la diferite expoziţii şi evenimente.

Crearea brandului de ţară pentru un anumit produs, în cazul dumneavoastră pentru vin, care uneşte şi multiplică eforturile producătorilor, şi promovarea unei politici ce ţinteşte exportul unor anumite produse, poate facilita accesul pe o piaţă competitivă.

Trebuie spus că puţin se ştie despre R. Moldova şi produsele sale în Japonia, şi de aceea este important să vă faceţi produsul cunoscut. De exemplu, colegii noştri de la oficiul JETRO (Japan External Trade Organization) din Bucureşti au invitat reprezentanţi ai unor reţele de supermarketuri din R. Moldova să participe la o expoziţie regională specializată în Polonia pentru a întâlni distribuitori ai produselor alimentare japoneze. Consider că exemplul organizării unor astfel de misiuni de afaceri poate fi efectiv în impulsionarea comerţul bilateral.

Profit: De-a lungul cooperării moldo-nipone, în R. Moldova au fost create doar 11 întreprinderi cu capital nipon, cu investiţii în valoare de 107 mil. de lei. Ce şi cum ar putea genera majorarea numărului de întreprinderi cu capital nipon în ţara noastră?

Y.K.: Eu cred că trebuie să interpretăm datele statistice cu precauţie. De exemplu, multe companii japoneze investesc prin intermediul unor sucursale deja bine stabilite în Europa de vest, din acest motiv investiţiile lor în R. Moldova sunt catalogate ca fiind germane sau spaniole, sau din oricare altă ţară, chiar dacă compania-mamă este din Japonia. Acesta este şi cazul a două companii mari de producere Fujikura şi Sumitomo Electric, cu fabrici deschise la Orhei, Chişinău şi Comrat. Venirea lor pe piaţa moldovenească şi succesele înregistrate pot fi un semnal pentru alţi investitori potenţiali japonezi că R. Moldova este o destinaţie investiţională potrivită.

La fel cum produsele moldoveneşti sunt necunoscute în Japonia, aşa sunt şi condiţiile de business şi facilităţile investiţionale din R. Moldova. Consider că organizarea unor misiuni de afaceri, schimburi sau seminare reprezintă o soluţie bună pentru a înlătura acest neajuns. În luna mai a anului curent, am participat la un seminar online organizat la iniţiativa JETRO, la care experţii moldoveni au prezentat condiţiile preferenţiale oferite investitorilor străini, iar mai multe companii japoneze s-au familiarizat cu aceste oportunităţi de afaceri. Sunt fericit că acest seminar a adus şi rezultate. Nu pot să nu accentuez încă o dată importanţa conexiunilor personale. De aceea, astfel de evenimente, cu prezenţă fizică sau virtuală, sunt absolut necesare. Companiile japoneze din regiune, în special din România, au participat în calitate de oaspeţi la Moldova Automotive Days şi sesiunile B2B organizate în cadrul acestui eveniment. Totodată, Ambasada Japoniei a susţinut participarea anumitor oficiali şi experţi din R. Moldova la conferinţe investiţionale şi vizitarea unor fabrici japoneze din România.

Aş vrea să subliniez că promovarea relaţiilor de afaceri poate aduce rezultate palpabile doar dacă climatul investiţional general se va îmbunătăţi. Este esenţial să se respecte statul de drept şi principiile unei pieţe libere şi competitive, în cazul în care se doreşte invitarea companiilor japoneze sau din alte ţări pentru a investi în R. Moldova sau a participa la apelurile de privatizare sau concesiune anunţate de autorităţi. Reformele structurale trebuie însoţite de dezvoltarea infrastructurii fizice şi sociale. Afacerile vor deveni puternice şi prospere doar dacă astfel de schimbări vor avea loc.

Profit: Pe ce ar trebui să se concentreze R. Moldova şi cetăţenii acesteia pentru a atinge un PIB pe cap de locuitor comparabil cu cel al Japoniei?

Y.K.: În opinia mea, concentrarea pe astfel de indicatori cum ar fi PIB pe cap de locuitor nu este cea mai bună abordare. Îmbunătăţirea nivelului şi calităţii vieţii pentru locuitorii R. Moldova trebuie să devină obiectivul atotcuprinzător pentru autorităţi. Politica Japoniei în R. Moldova se axează anume în această direcţie: dezvoltarea economică sustenabilă, reducerea sărăciei prin promovarea creşterii industriale, în special în agricultură, dezvoltarea IMM-urilor, îmbunătăţirea serviciilor publice în medicină şi educaţie. Japonia a oferit credite preferenţiale şi granturi în aceste sectoare în valoare de peste $150 mil., atât în cadrul unor proiecte de mare amploare, cum ar fi 2KR sau Programul de Dezvoltare Socială şi Economică, cât şi prin intermediul unor programe de granturi locale, de exemplu Programul de Granturi pentru Securitatea Umană „Kusanone”. Pe parcursul anului 2019, aproape $750 mii au fost oferiţi sub formă de grant instituţiilor moldoveneşti din domeniul sănătăţii şi educaţiei.

Investiţiile în educaţie sunt importante, în special pentru pregătirea forţei de muncă calificate. Deşi forţa de muncă în R. Moldova este destul de competitivă, tutuşi există o lipsă acută de specialişti înalt calificaţi, în special ingineri. Acest lucru este cauza mai multor factori, printre care şi migraţia. Noi susţinem dezvoltarea proiectelor educaţionale noi, în care sunt implicaţi şi investitori japonezi, de exemplu proiectul învăţământului dual din cadrul şcolii Profesionale din Orhei. De asemenea, în cadrul programelor de training organizate de JICA (Japan International Cooperation Agency) continuăm să organizăm vizite de studiu ale specialiştilor moldoveni în Japonia, pentru a acumula cunoştinţe în materie de know-how japonez. Acestea sunt doar câteva dintre puţinele exemple pe care le-aş putea enumera acum.

Profit: În opinia Dvs., în R. Moldova există sectoare, unde, în condiţiile unei „revoluţii tehnice”, am putea face un „salt de tigru” în dezvoltarea economică şi modernizarea ţării?

Y.K.: După cum ştiţi, mă aflu relativ puţin timp în R. Moldova şi încă învăţ despre această ţară. Totuşi, am reuşit să observ că sectorul IT se dezvoltă rapid. Pare să existe infrastructură necesară şi efortul comun al mai multor persoane cointeresate, locale şi internaţionale, pentru a îmbunătăţi educaţia şi pregătirea în domeniul IT.

Profit: În curând, se vor împlini şase luni de când deţineţi funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Japoniei în R. Moldova. Anterior, deşi demult, dar aţi mai întreprins vizite în ţara noastră. În opinia Dvs., ce schimbări pot fi observate la prima vedere în ţara noastră?

Y.K.: Mi-am început cariera diplomatică cu mult timp în urmă în România, unde am învăţat limba română. Ulterior, am fost responsabil de mai multe dosare atât la sediul central din Tokyo, cât şi în cadrul misiunilor din Canada (Toronto), Statele Unite ale Americii (New York), Ucraina şi Kenya. Fiind la Kiev în perioada 2004-2008, am fost responsabil de relaţiile cu R. Moldova, întrucât eram unicul diplomat japonez care vorbea limba română, iar o Ambasadă a Japoniei la Chişinău nu era la acel moment. Respectiv, am avut oportunitatea să vizitez R. Moldova de câteva ori.

În calitate de Ambasador al Japoniei, am sosit la Chişinău pe 14 februarie şi am avut o imensă plăcere să-i reîntâlnesc pe moldoveni, care întotdeauna au fost atât de prietenoşi şi buni cu japonezii. Locuind aici deja de şase luni, pot spune cu certitudine că nimic nu s-a schimbat în această privinţă.

Însă ceea ce m-a surprins cu adevărat, este prezenţa a două companii japoneze mari Fujikura şi Sumitomo Electric, care au creat peste 5000 de locuri de muncă în R. Moldova. Este un lucru pe care nu mi l-am fi putut imagina când activam la Kiev. Aş dori să văd mult mai multe investiţii japoneze aici. Consider că semnarea Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (DCFTA) cu Uniunea Europeană a jucat un rol important în aducerea companiilor japoneze şi sper că alte afaceri din Japonia vor fi încurajate de exemplul lor.

Profit: Care sunt planurile Ambasadei pentru perioada mandatului Dvs.?

Y.K.: Începutul mandatului meu a fost marcat de izbucnirea pandemiei, care a avut un impact major asupra vieţii oamenilor din R. Moldova şi Japonia. Totuşi, sper că parteneriatul nostru va trece peste această provocare şi va deveni mai puternic ca niciodată. Japonia rămâne prietenul loial al R. Moldova. Momentan aşteptăm finalizarea procedurilor legale, ratificarea creditului şi programelor de grant în domeniul agriculturii, sănătăţii şi culturii. Sper că odată ce formalităţile vor fi îndeplinite, aceste proiecte vor putea fi implementate pentru binele cetăţenilor moldoveni. De asemenea, am convingerea că dialogul nostru politic poate atinge un nou nivel calitativ, iar în mandatul meu de Ambasador voi munci mult pentru consolidarea cooperării politice.

Și desigur, ca un japonez care locuieşte în R. Moldova, aş dori ca mai mulţi concetăţeni japonezi să viziteze această ţară frumoasă, să se bucure de priveliştile acesteia şi să servească vinul delicios moldovenesc.■