Profit №_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
Nr._9_2017 (252), septembrie 2017Cetăţenie contra investiţii?
Codaşă la capitolul atragerea investiţiilor străine, Republica Moldova a legiferat o posibilitate de a atrage noi surse financiare în ţară, oferind străinilor care investesc în ţara noastră peste 250 mii de euro dreptul de a obţine automat cetăţenia moldovenească. Iniţiativa legislativă, ca de obicei, frumos ambalată şi urmărind intenţia nobilă de a „contribui la sporirea atractivităţii investiţionale a ţării”, a stârnit mare zarvă în societate imediat ce a apărut în spaţiul public. Experţii atenţionează asupra faptului că există riscul major ca în Moldova să ajungă bani de provenienţă dubioasă.
Amendamentele operate la Legea cetăţeniei acum mai bine de jumătate de an oferă străinilor cetăţenia Republicii Moldova cu condiţia ca aceştia să verse în monedă naţională sau în una din valutele liber convertibile pe teritoriul ţării o contribuţie nerambursabilă în valoare de cel puţin 100 mii euro în Fondul de investiţii publice pentru dezvoltare durabilă sau să efectueze şi să menţină o investiţie în cel puţin unul din domeniile de dezvoltare strategică a Republicii Moldova, pentru o perioadă de cel puţin 60 de luni, în valoare de cel puţin 250 mii euro. De asemenea, o altă condiţie pentru ca un apatrid să primească cetăţenia ţării noastre este ca acesta să împrumute statul cu aceeaşi sumă pe o perioadă de cinci ani. Pe de altă parte, contribuabilii moldoveni se obligă să-i întoarcă respectivului investitor străin întreaga sumă şi dobânda la expirarea celor 5 ani.
Noile modificări, intenţionat sau nu, au fost ascunse de ochii lumii, şi au apărut în spaţiul public abia recent când, în baza amendamentelor, Ministerul Justiţiei a elaborat un proiect de hotărâre de guvern prin care sunt stabilite regulile de acordare a cetăţeniei prin investiţie.
Oficializarea banilor dubioşi?
Societatea civilă, care a fost pusă în faţa faptului împlinit, atenţionează că prin „acest amendament Moldova a fost transformată de către actuala guvernare într-un mecanism de legalizare a mijloacelor financiare de origine frauduloasă”.
Potrivit experţilor Transparency International - Moldova, noul mecanism „ar putea legaliza interesele clare de oficializare a unor fluxuri financiare de origine dubioasă, implicând instituţiile statului şi cetăţenii Republicii Moldova în noi scheme de cămătărie prin intermediul emiterii de instrumente de datorie publică internă”.
„Vorbim de o formă de cămătărie pusă la cale de un grup de cetăţeni, care deţin resurse financiare şi care, prin persoane interpuse doresc să stoarcă în continuare bani curaţi şi legalizaţi din bugetul Moldovei”, atenţionează Transparency International - Moldova.
Fără pârghii pentru verificare
Deşi autorităţile dau asigurări că vor verifica atent proprietarii şi investiţiile acestora care urmează să intre în ţară în rezultatul noilor modificări, experţii au mari dubii în ceea ce priveşte calitatea instituţiilor statului de a controla banii de provenienţă dubioasă. Expertul IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniţă, a declarat pentru Profit că în raportul Krol este menţionat expres că banii care au fost furaţi din cele trei bănci falimentare au fost, de fapt, investiţi din nou în RM. „Cu regret, Moldova are o capacitate slabă de a depista sursa capitalului, lucru demonstrat în 2014, în urma jafului fără precedent din sistemul bancar. În mod normal, autorităţile noastre erau obligate să depisteze că banii veniţi în ţară nu doar că au o provenienţă dubioasă, ci una criminală, rezultând dintr-o fraudă de proporţii săvârşită pe teritorul ţării noastre. Dacă autorităţile au fost neputincioase în a depista aceste resurse financiare de sorginte criminală din RM, acum riscăm să aducem alţi bani murdari de prin alte zone ale lumii. Este adevărat, că avem nevoie de investiţii străine, dar nu de orice fel de investiţii. Avem nevoie de investiţii corecte, curate şi transparente”, consideră Ioniţă.
Noi domenii de dezvoltare strategică?
Un alt aspect care trezeşte semne vădite de îngrijorare din partea experţilor este că acest proiect stabileşte noi „domenii de dezvoltare strategică” în care ar urma să investească străinii solicitanţi de cetăţenie, fiind vorba de „dezvoltarea sectorului imobiliar” şi „dezvoltarea sectorului financiar public şi a investiţiilor publice prin procurarea şi menţinerea în proprietate a hârtiilor de valoare de stat”. Societatea civilă atenţionează, însă, că aceste două domenii nu au o importanţă strategică pentru Republica Moldova, ci sunt domenii caracterizate de speculaţii financiare. Mai mult, acestea nu se regăsesc în documentele de politici privind dezvoltarea strategică a ţării până în anul 2020. „Ambele domenii ar permite doar o atragere temporară a resurselor financiare libere, aflate peste hotare, fiind o formă de legalizare a resurselor, cu extragerea ulterioară a acestora. Astfel, autorităţile îşi identifică drept „domenii strategice” acele sectoare care pot fi uşor încorporate în schemele internaţionale de spălare de bani”, susţine Transparency International – Moldova, precizând că „procurarea hârtiilor de valoare de stat în contextul acordării cetăţeniei nu reprezintă o investiţie, ci un împrumut impus statului”.
Paradis al criminalilor?
Perspectivele noilor modificări la Legea cetăţeniei sunt descrise în culori sumbre şi de către reprezentanţii opoziţiei de la Chişinău. „Oligarhul Vladimir Plahotniuc vrea să transforme Moldova „într-un paradis al criminalilor”, susţine vicepreşedintele Platformei Demnitate şi Adevăr, Alexandru Slusari. În opinia lui, pe un investitor sincer interesat să investească bani într-un stat precum Republica Moldova nu-l interesează cetăţenia, ci „un climat investiţional favorabil şi nivelul corupţiei în instituţiile de stat, dar şi o justiţie funcţională”. „Plahotniuc încearcă prin orice metodă să-şi ascundă sub drapelul european visul de a transforma Moldova într-o gaură neagră şi într-un paradis al criminalilor din toată lumea”, afirmă Slusari.
Coridor pentru terorismul internaţional?
Mari îngrijorări faţă de această iniţiativă îşi exprimă şi liderii Partidului Acţiune şi Solidaritate. Potrivit lor, legea care oferă cetăţenie moldovenească celor care investesc în ţară „ar putea transforma Moldova într-un coridor pentru terorismul internaţional sau ar putea legaliza banii murdari din afară”. În opinia secretarului general al Partidului Acţiune şi Solidaritate, Igor Grosu, „iniţiativa pune în pericol securitatea statului, banii murdari vor ajunge în zona legalităţii, existând riscul ca cetăţenia să fie obţinută de persoane cu trecut dubios”.
Vindem un bun ce nu ne aparţine
Veaceslav Ioniţă recunoaşte că în mod normal orice ţară îşi doreşte să atragă investiţii străine prin diferite instrumente, inclusiv acesta. Totodată, el atenţionează asupra faptului că în actuala conjunctură politică şi economică, iniţiativa strârneşte un şir de temeri. „Cea mai mare îngrijorare este legată de reacţia partenerilor noştri internaţionali. Trebuie să fim sinceri şi să spunem lucrurilor pe nume. Noi, de fapt, vrem să le oferim străinilor un bun care nu ne aparţine şi anume dreptul de a călători liber în spaţiul european. Nu cred că foarte mulţi cetăţeni străini sunt entuziasmaţi să devină cetăţeni moldoveni, excepţie fiind doar faptul că asta le-ar oferi dreptul de a călători fără vize în Europa. Dar acesta este un bun care nu este proprietatea noastră. Europenii ni l-au oferit în schimbul unor reforme şi promisiuni de racordare a legislaţiei la standardele europene. Ne amintim cu toţii că în momentul în care era abordată chestiunea liberei circulaţii în Europa pentru cetăţenii moldoveni, un subiect de discuţie era ca nu cumva RM să devină o portiţă de intrare pentru unele persoane pe care europenii nu ar dori să-i aibă în spaţiul comunitar. Acum, cu astfel de iniţiative riscăm să trezim mari întrebări în faţa instituţiilor europene care ne-au oferit şansa de a circula liber în UE. Sper că nu se va ajunge până la momentul în care moldovenii vor fi lipsiţi de acest drept”, afirmă expertul.
Noua iniţiativă are o „soră geamănă”
Noile modificări amintesc de o altă iniţiativă dubioasă, cea privind „liberalizarea capitalului”, care, de asemenea, a stârnit un val de critici dure la finele anului trecut. Interesant este faptul că autorii acestor două proiecte de legi sunt aceleaşi persoane – speakerul Andrian Candu, şi deputatul democrat Sergiu Sârbu. Atunci, ca urmare a presiunii publice, proiectul a reuşit să fie votat doar în primă lectură, după care a fost retras de pe agenda legislativului.■
Далее...
Viorica CĂRARE: Un Consiliu puternic nu înseamnă un mediu concurenţial adecvat
Pe parcursul celor 10 ani de activitate, Consiliul Concurenţei a devenit o autoritate competitivă şi apreciată atât la nivel local cât şi internaţional. În acelaşi timp, experienţa a arătat că o autoritate de concurenţă puternică nu înseamnă şi un mediu concurenţial loial şi adecvat, susţine Preşedintele Consiliului Concurenţei, Viorica Cărare. Înr-un interviu acordat revistei Profit, Viorica Cărare vorbeşte despre succesele înregistrate de consiliu, provocările cu care se confruntă şi planurile de viitor ale instituţiei.
Profit: Dna Cărare, în acest an Consiliul Concurenţei a împlinit 10 ani de activitate. Care sunt trei concluzii principale după un deceniu de activitate?
Viorica CĂRARE: Totalizând activitatea noastră, astăzi putem afirma cu mândrie, că în ultimii zece ani, am înregistrat rezultate importante. În special, am reuşit să construim o autoritate competitivă, apreciată şi la nivel internaţional – Consiliul Concurenţei. Totuşi, experienţa obţinută ne-a arătat că o autoritate de concurenţă puternică nu înseamnă şi un mediu concurenţial adecvat. Cât de puternică n-ar fi autoritatea de concurenţă, ea nu poate de una singură să asigure un mediu concurenţial loial în ţară. Acest lucru înseamnă că trebuie să depunem eforturi comune pentru a spori eficienţa activităţii tuturor instituţiilor statului întru liberalizarea economiei şi crearea unui mediu concurenţial loial.
Fiind o ţară mică şi ieşită dintr-un spaţiu cu o economie planificată, Republica Moldova are o economie de piaţă cu multe sectoare excesiv reglementate. Astfel, sarcina noastră este liberalizarea pieţelor.
În această ordine de idei am elaborat Programul naţional în domeniul concurenţei şi al ajutorului de stat pentru anii 2017-2020, în care autorităţile administraţiei publice centrale şi locale şi autorităţile de reglementare sunt responsabile de realizarea acţiunilor prevăzute. Astfel, în procesul de implementare a Programului, autorităţile vor colabora între ele, dar şi cu organizaţiile neguvernamentale şi profesionale, mediul academic, comunitatea de experţi, mass media, precum şi cu partenerii internaţionali de dezvoltare ai Republicii Moldova pentru a obţine un mediu concurenţial loial şi pentru a asigura creşterea PIB-ului. Într-un final, va creşte bunăstarea consumatorului şi calitatea serviciilor inclusiv.
În acelaşi timp, în condiţiile în care societatea evoluează, autoritatea de concurenţă are nevoie de fortificarea permanentă a capacităţii instituţionale, precum şi de preluarea experienţei şi celor mai bune practici internaţionale în activitatea sa. Însă cel mai important rămâne totuşi creşterea culturii concurenţiale în rândul societăţii.
Profit: Cu ce succese se poate lăuda Consiliu Concurenţei pe parcursul acestui deceniu? Au fost şi insuccese?
V.C.: În ultimii zece ani, am obţinut rezultate palpabile. Am elaborat şi am implementat o legislaţie cu cele mai bune practici internaţionale din domeniu. În acest sens, am reuşit reformarea cadrului legal şi instituţional din domeniul concurenţei şi al ajutorului de stat, în special Legea nr.139 cu privire la ajutorul de stat aprobată în Parlament la data de 15 iunie 2012 şi Legea concurenţei nr. 183 aprobată în Parlament la data de 11 iulie 2012, astfel, fiind consolidată şi fortificată activitatea autorităţii publice – Consiliul Concurenţei.
Am crescut cultura concurenţială în societate şi am iniţiat un dialog continuu cu autorităţile publice şi mediul de afaceri în scopul dezvoltării unui climat economic atractiv şi echitabil, deschis pentru lansarea şi dezvoltarea afacerilor.
Cum am menţionat anterior, am reuşit să construim o autoritate competitivă, apreciată şi la nivel internaţional. Respectiv, Consiliul Concurenţei a obţinut locul I la categoria tematică „Promovarea cooperării cu instituţiile publice relevante pentru a echilibra obiectivele de concurenţă cu interesul public”, în cadrul Concursului Grupului Băncii Mondiale din 2015 şi Menţiune Onorabilă la categoria „Creşterea gradului de conştientizare a părţilor implicate din sectorul privat şi capacitatea consumatorilor de a descuraja practicile anticoncurenţiale” în cadrul Concursului Grupului Băncii Mondiale „Acţiuni în domeniul promovării concurenţei” pentru anul 2013.
Totodată, Consiliul Concurenţei a devenit furnizor de expertiză la nivel internaţional, oferind consultanţă în politici de ajutor de stat pentru autorităţile publice din Ucraina.
Cât despre insuccese, eu aş spune că sunt provocări pe care le întâmpinăm şi la care permanent căutăm soluţii.
Una din aceste provocări ar fi aplicarea neuniformă a legislaţiei din domeniul concurenţei în ordinea contenciosului administrativ de către instanţele de judecată, manifestată prin: constatarea de către instanţa de judecată a încălcării Legii concurenţei, admiterea unor probe în procesul civil care nu au fost cunoscute Consiliului Concurenţei în cadrul investigaţiei efectuate, practica neunitară a instanţelor la dispunerea conexării pricinilor în cazurile contestării de către mai multe întreprinderi a unei singure decizii a Consiliului Concurenţei.
O altă provocare pentru noi este sesizarea redusă a autorităţilor publice centrale şi locale cu privire la problema drepturilor exclusive instituite de către acestea pentru diferite entităţi şi întreprinderi. Aplicarea incorectă a drepturilor exclusive împiedică implementarea adecvată a principiilor concurenţiale, liberalizarea şi deschiderea sectoarelor economice către concurenţă.
Profit: Unul dintre succese cred că a fost implementarea primului sistem electronic din lume de evidenţă a ajutorului de stat şi colaborare on-line cu furnizorii. Introducerea acestui sistem şi-a atins obiectivul?
V.C.: Crearea Sistemului informaţional automatizat „Registrul ajutoarelor de stat” (SIRASM) a fost o provocare pentru noi. Odată cu elaborarea şi implementarea legislaţiei în domeniul ajutorului de stat ne-am propus şi instituirea unui mecanism de monitorizare a ajutoarelor de stat acordate şi care ar asigura o colaborare eficientă între furnizorii de ajutor de stat şi Consiliul Concurenţei. În această ordine de idei, în vara anului 2014, am lansat SIRASM-ul, un sistem creat cu suportul nemijlocit al Băncii Mondiale.
În anul 2016, deja, SIRASM-ul a fost pe deplin pus în aplicare. Volumul notificărilor şi raportărilor transmise prin intermediul sistemului a crescut considerabil comparativ cu anii precedenţi. În total la sistem sunt conectaţi 596 de autorităţi, în special, 562 APL-uri şi 34 APC-uri. Astfel astăzi, la SIRASM sunt conectate 100% din autorităţile publice centrale şi fiecare a şasea autoritate publică locală (60%). În anul curent deja 100% din furnizori au efectuat notificarea prin SIRASM comparativ cu 88% în 2016. Totodată, 58% din furnizori au efectuat raportarea prin SIRASM.
La capitolul problemele şi provocări cu care ne confruntăm aş menţiona fluctuaţia cadrelor în autorităţile publice locale, care creează necesitatea unei instruiri continue a angajaţilor furnizorilor de ajutor de stat.
Profit: Se spune că concurenţa sănătoasă contribuie la dezvoltare, duce la reducerea preţurilor şi nu permite concurenţilor să se relaxeze. Care sunt domeniile de activitate din RM unde putem deja vorbi despre existenţa unei concurenţe sănătoase? Cum se manifestă aceasta? În ce domenii concurenţa se simte cel mai mult?
V.C.: Despre o concurenţa sănătoasă putem vorbi atunci când companiile activează pe o piaţă liberă, iar preţul produsului este dictat de cerere şi ofertă şi nu este reglementat într-un fel sau altul. Un exemplu reprezentativ ar fi domeniul operatorilor mobili. E vorba de Orange, Moldcell şi Unite. Deşi sunt puţini, vedem cât de acerbă e concurenţa între ei - permanent sunt în căutare, în schimbare, ne propun oferte noi, preţuri diferite.
O altă piaţă competitivă este piaţa de retail alimentar din Moldova. Conform estimărilor, aproximativ jumătate de cifra totală de vânzări revine reţelelor de supermagazine şi hipermagazine, această cotă fiind mult mai mare în mediul urban. La moment, piaţa de retail alimentar din Moldova este foarte diferenţiată. Fiecare reţea de succes are clientul său, pe care îl reţine prin mesaj distinct, de exemplu, „produse autohtone”, „preţuri joase”, „aproape de casă” şi/sau prin sistem de loialitate. În condiţiile lipsei creşterii naturale a pieţei, unele reţele se extind teritorial în oraşe mici, de exemplu, Linella, iar altele dezvoltă branduri paralele în segmente noi - Fourchette Gourment, Green Hills Velmart, Metro Odido.
Toate aceste evoluţii şi concurenţa acerbă între reţele au condus la scăderea treptată a nivelului mediu relativ al preţurilor în supermarketuri comparativ cu retail-ul tradiţional şi piaţa neorganizată. În paralel, a crescut în mod firesc şi cota reţelelor în rulajul global. Astfel, putem presupune că intrarea pe piaţă şi a altor investitori străini va continua aceste două dinamici, lansate odată cu intrarea pe piaţa noastră a reţelei Metro în anul 2004.
O deschidere pentru concurenţă liberă şi sănătoasă a suferit recent şi piaţa de comercializare a biletelor avia. Odată cu intrarea pe piaţa Republicii Moldova a companiilor aeriene internaţionale de low cost şi apariţia unei companii concurente - Fly One, au apărut numeroase oferte şi preţuri atrăgătoare pentru consumatori.
Profit: Dar care sunt domeniile unde se simte lipsa de concurenţă şi ce se întreprinde pentru impulsiona concurenţa? De exemplu, preţurile la carburanţi - practic sunt egale la toţi concurenţii. Este acesta un lucru normal?
V.C.: Domeniile în care există regulatori sunt cele care înregistrează cele mai multe probleme concurenţiale şi unde se simte lipsa concurenţei. Aceasta poate fi din două motive: sau din vina regulatorului, sau din vina legislaţiei existente. Reglementările presupun costuri directe impuse companiilor, dar şi costuri indirecte, care uneori lipsesc din vizorul autorităţilor de reglementare, cu toate că ele pot depăşi semnificativ costurile directe.
Costurile indirecte creează impedimente la intrarea pe piaţă şi limitează flexibilitatea companiilor. În aşa mod, se reduce atractivitatea investiţională a economiei Republicii Moldova per ansamblu, fiind strict necesară implicarea tuturor autorităţilor statului în asigurarea unui mediu favorabil dezvoltării economice şi atragerii de investiţii, lansării de noi afaceri, implementării de tehnologii avansate.
Printre pieţele cu pondere mare în PIB şi impact major asupra bunăstării sociale, şi care urmează a fi dereglementate, putem menţiona domeniul energetic, domeniile serviciilor informatice, turismului, culturii, politicii audio-vizualului şi mass-media, comerţului şi aspectelor legate de comerţ, prestării serviciilor, domeniile serviciilor financiare, serviciilor poştale şi de curierat, serviciilor de transport; achiziţiilor publice; proprietăţii intelectuale etc.
Piaţa carburanţilor este una reglementată. Aici activează un regulator - Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (ANRE). Deşi piaţa produselor petroliere în general este deschisă concurenţei, preţurile cu amănuntul al benzinei şi motorinei sunt reglementate prin plafonare. ANRE stabileşte bi-săptămânal plafonul maxim al preţurilor respective, în funcţie de cotaţiile Platts FOB MED, componenta fiscală şi marja comercială specifică, reglementată pentru fiecare produs.
În acelaşi timp, există bariere artificiale la intrare pe piaţă impuse de stat. În acest sens, Legea privind piaţa produselor petroliere prevede necesitatea deţinerii de către importatorii de produse petroliere principale a depozitelor petroliere proprii şi/sau închiriate pentru păstrarea produselor petroliere principale în volum minim de 5 mii m³ şi a cuantumului capitalului propriu în valoare de cel puţin 8 mil. lei.
O altă piaţă reglementată este piaţa farmaceutică. O parte din reglementări sunt justificate de interese de securitate, pe când altele de exemplu, plafonarea adaosurilor comerciale a angrosiştilor şi farmaciilor sunt preponderent de natură social-economică. Printre posibile acţiuni de dereglementare, care ar da efect major şi imediat ar putea fi permiterea importului paralel de medicamente de calitate.
Şi piaţa serviciilor de transport rutier interurban şi internaţional de pasageri este puternic reglementată. Unele reglementări sunt excesive, distorsionează sau chiar elimină concurenţa pe anumite segmente ale pieţei, şi urmează a fi reconsiderate. De exemplu, oferta de servicii pe o rută sub aspectul numărului mijloacelor de transport şi orarului este stabilită nu de operatorii pieţei în dependenţă de cerere, ci de autorităţile de reglementare cu respectarea unor intervale prestabilite. Astfel, oferta de servicii în orele de vârf este limitată artificial în detrimentul consumatorilor şi operatorilor.
În 2016, odată cu aprobarea Legii comunicaţiilor poştale, a început liberalizarea pieţei serviciilor poştale. Totodată, liberalizarea practică a sectorului este dificilă, deoarece Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi prevede că toate serviciile poştale, cu excepţia poştei exprese, pot fi prestate exclusiv de întreprinderi de stat.
În ultimii ani, Consiliul Concurenţei şi-a intensificat eforturile în direcţia liberalizării şi dereglementării pieţelor, în vederea creării unei economii de piaţă performante. Reducerea presiunii asupra actorilor de piaţă este o acţiune prioritară pentru Consiliul Concurenţei, deoarece reglementarea excesivă reprezintă un obstacol în dezvoltarea economică.
Profit: Dacă ar fi să vorbim despre cifre, câte sesizări cu privire la încălcările concurenţiale primeşte Consiliul anual/lunar şi la ce se referă ele?
V.C.: Consiliul Concurenţei primeşte zeci de sesizări cu privire la încălcarea legislaţiei concurenţiale şi se referă la toate tipurile de încălcări - fie abuzul de poziţie dominantă, fie acţiunile anticoncurenţiale ale autorităţilor publice, fie concurenţa neloială, nenotificarea concentrării economice sau acorduri anticoncurenţiale. În 2016 am avut circa 60 de dosare în derulare, cele mai numeroase fiind în domeniile acţiunilor anticoncurenţiale ale autorităţilor publice, abuzului de poziţie dominată şi acordurilor anticoncurenţiale.
Profit: În ce domenii intenţionează Consiliul Concurenţei să efectueze controale în următoarele luni pentru a vedea dacă principiul concurenţial nu este încălcat?
V.C.: Consiliul Concurenţei preponderent efectuează inspecţii la întreprinderi şi asociaţii de întreprinderi, în special în cadrul dosarelor unde există semne de înţelegeri de cartel. Controlul şi inspecţia sunt două proceduri distincte, cu scopuri diferite şi reglementate de acte legislative diferite. Controlul este reglementat de către Legea nr. 131 din iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător. Controlul reprezintă un proces de sine stătător, cu instrumente specifice care are scopul de a constata respectarea legislaţiei şi de a verifica unele fapte.
Pe când, inspecţia este un instrument procedural de obţinere a informaţiilor şi a documentelor necesare la locul aflării acestora, utilizat de Consiliul Concurenţei pentru constatarea încălcării legislaţiei. Legea ne permite exercitarea inspecţiei doar în cazul în care există careva indicii că pot fi găsite documente sau pot fi obţinute informaţii considerate necesare pentru investigarea unui presupus caz de încălcare a legislaţiei concurenţiale iniţiată printr-o dispoziţie a Plenului Consiliului Concurenţei.
O inspecţie nu poate fi planificată din timp deoarece obţinerea informaţiilor şi documentelor poate fi efectuată în urma dispunerii de către Plenul Consiliului Concurenţei a iniţierii investigaţiei concurenţiale.
Profit: Cum se stabilesc amenzile aplicate de Consiliul Concurenţei? Au fost cazuri când unii agenţi economic s-au plâns că amenzile au fost prea mari. Care este răspunsul Consiliului pentru aceşti agenţi economici?
V.C.: Amenzile aplicate de Consiliul Concurenţei nu sunt mici sau mari, ele sunt echitabile şi se stabilesc în conformitate cu prevederile Legii concurenţei. Astfel, pentru încălcarea normelor de procedură ale legislaţiei concurenţiale amenda se stabileşte în cuantum de până la 0,5% din cifra totală de afaceri realizată de întreprindere în anul anterior sancţionării, iar pentru încălcări ale normelor materiale ale legislaţiei concurenţiale - până la 5% din cifra totală de afaceri realizată de întreprindere în anul anterior sancţionării.
În instanţa de judecată majoritatea întreprinderilor solicită anularea integrală a deciziei prin care a fost stabilită o amenda în privinţa acestora. De exemplu, în cauza „Scavolin” S.R.L. către Consiliul Concurenţei, întreprinderea a solicitat reducerea amenzii de la 21 mil. lei până la 1,6 mil. lei, însă instanţa a respins această cerinţă ca neîntemeiată. Totodată, aş menţiona că la nivel european pentru încălcarea normelor din domeniul concurenţei se aplică amenzi în mărime de până la 10% din cifra de afaceri realizată de întreprindere în anul precedent sancţionării.
Profit: Care sunt 3-5 cele mai frecvente încălcări depistate de Consiliu?
V.C.: Cel mai des ne confruntăm cu încălcări în domeniul concentrărilor economice nenotificate, concurenţei neloiale, acordurilor anticoncurenţiale ale autorităţilor publice şi publicităţii. Din cele peste 400 de dosare finalizate în 10 ani de activitate circa 100 au fost finalizate în domeniul nenotificării concentrărilor economice, fuziunilor şi achiziţiilor, peste 80 de dosare au fost finalizate în domeniul concurenţei neloiale şi alte 80 în domeniul publicităţii, iar 76 de dosare au fost finalizate în domeniul abuzului de poziţie dominantă.
Profit: Cât la sută din amenzile aplicate în 2016 au fost achitate? În general, agenţii economici achită imediat amenzile sau atacă în judecată deciziile CC şi cât de des se întâmplă acest lucru?
V.C.: În anul 2016 Consiliul Concurenţei a aplicat amenzi în mărime de 19,2 mil. lei. Totodată în primele luni ale anului 2017 au fost aplicate amenzi în mărime de 4,2 mil. lei, iar amenzile încasate în bugetul de stat pentru încălcările legislaţiei concurenţiale în anul 2016 au constituit 4,71 mil. lei. Dacă ne referim la situaţia privind achitarea benevolă a amenzilor aplicate de Consiliul Concurenţei, pe parcursul anului 2016, ca urmare a Deciziilor emise de Plenul Consiliului Concurenţei, au fost achitate benevol amenzi în mărime de 294 323,27 lei.
Profit: Ce schimbări ar fi necesare la nivel legislativ/executiv pentru a ameliora mediul concurenţial din RM?
V.C.: La acest moment urmează a fi efectuate modificări la Codul Penal în vederea exceptării aplicării prevederilor legii penale faţă de agenţii economici care colaborează cu Consiliul Concurenţei, în limitele realizării politicii de clemenţă, conform prevederilor din Legea concurenţei, cât şi la Codul contravenţional în vederea stabilirii răspunderii pentru acţiunile autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale sau locale de restrângere, împiedicare sau denaturare a concurenţei.
Totodată, în iulie curent, în cadrul şedinţei plenare a Parlamentului a fost examinat şi aprobat proiectul legii pentru aprobarea Programului naţional în domeniul concurenţei şi ajutorului de stat pentru anii 2017-2020, elaborat de Consiliul Concurenţei. În Program sunt stipulate mai multe acţiuni pentru consolidarea mediului concurenţial, inclusiv de ordin legislativ. Aici vorbim de reexaminarea legilor, hotărârilor de Guvern, deciziilor autorităţilor publice locale etc., care au instituit drepturi exclusive precum şi alte bariere anticoncurenţiale. Aceasta este cea mai complicată şi responsabilă parte a Programului, fiind necesară implicarea tuturor autorităţilor publice, în limitele competenţelor deţinute.
În domeniul ajutorului de stat este necesar ca toate schemele de ajutor de stat să fie aliniate la acquis-ul Uniunii Europene. Aceasta va presupune: identificarea tuturor schemelor existente de ajutor de stat ce nu corespund cerinţelor legislaţiei în domeniu, identificarea actelor normative ce vin în contradicţie cu legislaţia în domeniul ajutorului de stat, elaborarea propunerilor de modificare a legislaţiei şi prezentarea acestora spre aprobare.
Profit: În ce măsură în activitatea Dvs. vă ajută experienţa şi practica Consiliilor din alte state?
V.C.: Consiliul Concurenţei colaborează intens cu alte Autorităţi de Concurenţă, dar şi organizaţii internaţionale de profil în baza acordurilor bilaterale, proiectelor europene şi participări active la training-uri şi conferinţe organizate de aceste platforme internaţionale.
De exemplu, până la moment avem semnate 8 tratate, 2 declaraţii, un plan de acţiuni, cu aşa ţări ca: Austria, România, Slovacia, Estonia, Cehia etc., iar recent, la evenimentul jubiliar de 10 ani de activitate a Consiliului Concurenţei, am semnat şi Declaraţia comună privind crearea reţelei a ajutorului de stat în cadrul Comunităţii Energetice. În acest context, vreau să menţionez că Republica Moldova a asimilat foarte bine experienţa statelor UE în domeniul ajutorului de stat şi astăzi, Consiliul Concurenţei a devenit un donator de experienţă pentru alte state din Parteneriatul Estic, cum ar fi Ucraina şi Georgia, în implementarea legislaţiei în domeniul ajutorului de stat şi promovarea reformelor necesare.
La capitolul asistenţă externă, fiecare proiect şi fiecare grant mic accesat presupune cooperarea şi lansarea dialogului, schimbului de experienţă cu autorităţi, experţi şi instituţii de profil din UE sau chiar SUA, toate fiind corelate cu implementarea Acordului de Asociere RM-UE. Am valorificat asistenţa externă şi până acum avem cu aproximaţie peste 25 de proiecte şi granturi deja implementate. Cei mai mari donatori de asistenţă externă pentru Consiliul Concurenţei sunt Delegaţia UE în RM şi Grupul Băncii Mondiale. Pe viitor, ne dorim şi ne simţim pregătiţi să fim incluşi în proiecte ca donatori de experienţă pentru ţările din Parteneriatul Estic care doresc să parcurgă acelaşi drum european care înseamnă aceleaşi reforme, deja implementate cu succes în Republica Moldova.
Suntem activi în cadrul evenimentelor, platformelor de discuţii, conferinţelor internaţionale şi participăm în schimb de informaţii, aplicarea politicilor şi metodologiilor promovate la nivel internaţional de organizaţiile internaţionale ca UNCTAD, OCDE, ICN, Comunitatea Energetică etc.
Profit: Pe cât de bine legislaţia naţională din domeniul respectiv este ajustată la practicile europene?
V.C.: Noua Lege a concurenţei, aprobată în 2012, transpune prevederile art. 101-106 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi este perfect armonizată cu prevederile legislaţiei comunitare şi practicele europene. Totodată, în vederea aplicării eficiente a Legii concurenţei şi a Legii ajutorului de stat au fost adoptate peste 30 de Regulamente, care la fel transpun prevederile legislaţiei europene.
Profit: Care sunt principalele trei obiective strategice ale Consiliului Concurenţei pentru anul 2017?
V.C.: Având în vedere evoluţiile şi progresele din 2016, precum şi realizarea atribuţiilor Consiliului Concurenţei pentru anul 2017, ne propunem realizarea următoarelor direcţii prioritare de activitate:
• Implementarea Programului naţional în domeniul concurenţei şi ajutorului de stat. Programul va asigura o nouă abordare de dezvoltare a concurenţei şi deschiderea sectoarelor economice către concurenţă. Intensificarea eforturilor pentru promovarea culturii concurenţiale în vederea lărgirii spectrului de participanţi la evenimentele de advocacy;
• Intensificarea eforturilor în vederea identificării ajutoarelor de stat ilegale şi/sau utilizate abuziv. Elaborarea şi adoptarea Raportului privind ajutoarele de stat acordate în anul 2016;
• Intensificarea activităţilor pro-active de investigare, realizarea studiilor utile de cunoaştere a pieţelor (în comun cu partenerii de dezvoltare), revizuirea cadrului normativ de reglementare a mediului de afaceri privind compatibilitatea cu Legea concurenţei, aplicarea softului pentru investigaţii;
• Fortificarea capacităţilor instituţionale;
• Realizarea angajamentelor Consiliului Concurenţei stipulate în documentele de importanţă internaţională şi naţională asumate în materie de concurenţă şi ajutor de stat, prevăzute în Acordul de Asociere şi PNAAA, Foia de parcurs privind ameliorarea competitivităţii, Planul de acţiuni al Guvernului pentru anii 2016-2018.■
Далее...
Päivi Pohjanheimo: Moldova are nevoie de mai multă transparenţă
Ambasadoarea Finlandei în Republica Moldova, Päivi Pohjanheimo, consideră că relaţiile comerciale modeste cu Finlanda se vor dezvolta mai rapid dacă mediul de afaceri din Moldova ar fi mai transparent şi mai previzibil. Päivi Pohjanheimo îndeamnă companiile moldoveneşti să exporte textile, haine şi produse alimentare organice de înaltă calitate în Finlanda. Potrivit ambasadoarei, finlandezii sunt parteneri în care poţi avea încredere.
Profit: Dnă Pohjanheimo, deşi îşi are sediul la Bucureşti, ambasada Finlandei în RM se implică activ în evenimentele care au loc în RM, sprijinind şi finanţând diferite proiecte. De ce este RM atât de importantă pentru Finlanda?
P.P.: Istoria i-a învăţat pe finlandezi că pentru a avea un stat democratic, sigur şi care să funcţioneze bine este nevoie de foarte multă muncă şi dedicaţie. Din acest considerent, Finlanda s-a angajat să sprijine procesul de reforme în Republica Moldova atât la nivel bilateral, cât şi prin intermediul UE şi al altor organizaţii internaţionale.
Profit: Care sunt principalele proiecte implementate cu sprijinul ambasadei Finlandei în RM?
P.P.: Ambasada Finlandei la Bucureşti dispune de un instrument de finanţare pentru Moldova. Aceste proiecte se axează pe drepturile persoanelor cu dizabilităţi şi pe sprijinul pentru transparenţa mass- media, fiind parte a politicii de dezvoltare globală a Guvernului Finlandei. Ambasada noastra a acordat recent finanţare pentru trei noi proiecte implementate în RM de către organizaţii non-guvernamentale.
Primul proiect este implementat de Centrul pentru Politici şi Reforme şi are drept obiectiv protejarea libertăţii presei şi asigurarea unui nivel mai înalt al transparenţei în procesul decizional şi cel de asumare a responsabilităţii pentru a crea obstacole în calea corupţiei în RM.
Un alt proiect este implementat de Asociaţia Somato şi are drept scop dezvoltarea unei reţele de experţi în domeniul drepturilor omului care lucrează cu persoanele cu dizabilităţi psiho-sociale şi intelectuale.
Obiectivul celui de-al treilea proiect este de a îmbunătăţi accesul la instituţiile de învăţământ a tuturor copiilor, inclusiv al celor care suferă de dizabilităţi intelectuale şi autism. Acest proiect este implementat de organizaţia non-guvernamentală Verbina în raioanele Ungheni, Orhei şi Leova.
Ambasada Finlandei pune accentul pe acordarea ajutorului celor mai vulnerabile categorii de persoane şi nu este de mirare că multe dintre proiectele noastre sunt oarecum legate de educaţie, un sector de o mare importanţă în Finlanda.
De exemplu, anul trecut, unul dintre proiectele pe care le realizăm s-a axat pe incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi de auz din RM. Proiectul a fost implementat de ONG Infonet. Potrivit acestei organizaţiei, precum şi Asociaţiei Surzilor din RM, ca urmare a contribuţiei noastre numărul traducătorilor care cunosc limbajul mimico-gestual practic s-a dublat în Moldova. Este un lucru foarte încurajator care demonstrează că proiectele implementate cu ajutorul nostru şi al partenerilor locali pot aduce rezultate palpabile pentru cetăţenii RM.
Profit: Dar ce proiecte noi intenţionează ambasada să desfăşoare în viitor?
P.P.: Proiectele noi sunt cele de care am vorbit. Ambasada Finlandei organizează anual un concurs pentru selectarea proiectelor pentru finanţare. Ultimul concurs de acest gen a avut loc primăvara trecută, iar următorul va avea loc la începutul primăverii viitoare. Anunţurile despre aceste concursuri sunt plasate pe pagina de Facebook a ambasadei şi pe pagina noastră web. Sperăm că organizaţiile interesate care încă nu urmăresc paginile noastre pe Internet vor face acest lucru în viitorul apropiat!
Profit: În calitate de ambasador al Finlandei, vizitaţi Chişinăul destul de des şi aveţi numeroase întrevederi cu oficiali, oameni de afaceri şi reprezentanţi ai societăţii civile din ţara noastră. Ce vă impresionează şi ce vă dezamăgeşte în timpul acestor întrevederi?
P.P.: Sunt întotdeauna impresionată de nivelul înalt de pregătire al persoanelor cu care mă întâlnesc. Impresia mea este că moldovenii sunt persoane dedicate şi foarte muncitoare, cel puţin când este vorba de domeniul care prezintă interes pentru ei sau de care sunt responsabili. În calitate de cetăţean al Finlandei, consider că aceasta este o valoare necesară cetăţenilor unui stat mic. În acelaşi timp, sunt dezamăgită de faptul că unele persoane consideră că ţara lor natală nu le oferă suficiente motive pentru a rămâne acasă şi nu văd o altă cale decât cea a migraţiei.
Profit: Cum aţi caracteriza relaţiile moldo-finlandeze, în special în domeniul economic? Cum ar putea fi acestea îmbunătăţite?
P.P: Comerţul bilateral între Moldova şi Finlanda este încă destul de modest, dar apar noi perspective dat fiind faptul că un număr tot mai mare de companii finlandeze sunt în căutarea de noi pieţe în regiune. Companiile urmăresc cu atenţie dezvoltarea mediului de afaceri, iar interesul lor faţă de o anumită piaţă creşte atunci când aceasta devine mai previzibilă şi mai transparentă.
În opinia mea, există oportunităţi pentru dezvoltarea relaţiile între ţările noastre în domeniul IT, agricultură şi procesare, aprovizionarea cu apă şi canalizare, construcţie şi managementul deşeurilor. De asemenea, sperăm că comerţul bilateral între Finlanda şi Moldova va creşte ca urmare a implementării Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (DCFTA) între RM şi UE.
Profit: Ce aspecte ale experienţei Finlandei în domeniul implementării reformelor consideraţi că ar fi benefice RM?
P.P.: Finlanda şi-a împărtăşit deja experienţa sa cu RM în mai multe domenii. Finlanda contribuie de mai mulţi ani la misiunea EUBAM. Astfel, un număr destul de mare de experţi finlandezi din sectorul vamal şi cel de frontieră au participat la respectiva misiune de la lansarea acesteia în anul 2005.
În cadrul cooperării bilaterale, Finlanda şi Moldova au beneficiat activ de mai multe instrumente oferite de UE.
Experţii din Finlanda au fost foarte activi în susţinerea reformelor implementate în Moldova prin intermediul proiectelor Twinning. Finlanda a jucat un rol important în primul proiect Twinning realizat în RM şi de care a beneficiat Curtea de Conturi. Un alt proiect Twinning în domeniul luptei împotriva corupţiei, în care Finlanda va juca rolul de partener junior, va fi lansat în viitorul apropiat.
De asemenea, mai multe misiuni de experţi TAIEX au efectuat vizite în RM şi Finlanda pe parcursul ultimului an, focusându-se pe infrastructura feroviară sau numerele de înmatriculare ale autovehiculelor.
Ţările noastre mai cooperează în domeniul managementului crizelor civile, iar cea mai recentă vizită a unei delegaţii moldoveneşti în Finlanda a avut loc cu câteva săptămâni în urmă.
Acestea sunt exemple ale cooperării noastre de până acum. Dar această cooperare va continua, puteţi fi siguri de acest lucru!
Profit: Corupţia este una dintre principalele probleme cu care se confruntă RM în prezent. Ce sfaturi aţi oferi autorităţilor RM la acest capitol? Este lupta împotriva corupţiei o misiune posibilă în ţări precum RM, unde acest fenomen are rădăcini destul de adânci?
P.P.: Statistica arată că ţările care au la bază statul de drept şi democraţia, unde cetăţenii au încredere în instituţii iar transparenţa şi responsabilitatea sunt principalele elemente ale sectorului public sunt mai stabile şi mai bogate la nivel global. Dat fiind faptul că lupta împotriva corupţiei este o valoare europeană, acest obiectiv nu trebuie considerat drept o misiune imposibilă în ţările care aspiră la integrarea în UE, inclusiv în RM.
Profit: Ce produse moldoveneşti consideraţi că ar putea fi exportate cu succes în Finlanda? Care sunt condiţiile pe care exportatorii moldoveni trebuie să le îndeplinească?
P.P.: Există potenţial pentru exportarea produselor textile şi de îmbrăcăminte, a legumelor şi produselor alimentare. Cererea pentru produsele organice a crescut semnificativ în ultimii ani, cultivarea produselor organice fiind un sector care se dezvoltă foarte rapid în mai multe state, inclusiv în Finlanda. Desigur, aceste produse trebuie să corespundă legislaţiei UE cu privire la produsele organice şi legislaţiei generale cu privire la produsele alimentare. Calitatea şi standardele înalte sunt cea mai bună carte de vizită pentru orice produs care are drept scop cucerirea pieţei europene.
Profit: Numiţi trei motive care vă determină să încurajaţi companiile moldoveneşti să-şi exporte produsele în Finlanda?
P.P.: Finlanda are o economie deschisă care este integrată în comerţul global. În Finlanda există stabilitate politică, iar nivelul corupţiei este scăzut. Şi mai există un lucru pe care eu întotdeauna îl repet: noi, finlandezii, spunem ceea ce facem şi facem ceea ce spunem. Din acest motiv se afirmă că Finlanda este cea mai funcţională ţară din lume. Finlandezii sunt parteneri în care poţi avea încredere.
Profit: Dar care sunt motivele pentru care aţi încuraja companiile din Finlanda să facă afaceri în sau cu Moldova? În ce sectoare aţi recomanda investitorilor finlandezi să investească?
P.P.: Moldova are o poziţie geografică strategică, fiind situată între UE şi CSI. Guvernul a creat câteva zone economice libere şi parcuri industriale pentru a atrage mai multe investiţii în ţară. Impozitele sunt relativ joase, forţa de muncă este bine pregătită şi cunoaşte mai multe limbi, iar viteza medie a internetului este mare. Dar după cum am menţionat deja, foarte multe lucruri depind de dezvoltarea mediului de afaceri - un nivel mai înalt al transparenţei şi mai multă predictibilitate vor determina mai multe companii străine să investească în RM.
Profit: Volumul investiţiilor finlandeze în RM este destul de mic. Una dintre cauze ar fi distanţa mare între cele două state. Care ar fi alte cauze?
P.P.: Din punct de vedere istoric nu există prea multe legături între ţările noastre, iar relaţiile moldo-finlandeze sunt abia la început de cale. Evident, distanţa este una dintre cauze. Sperăm că mediul investiţional se va îmbunătăţi, iar numărul obstacolelor care există în calea exportatorilor se va reduce în viitor, astfel încât volumul investiţiilor finlandeze în RM va creşte.
Profit: Finlanda este una dintre ţările cu cele mai înalte standarde de viaţă. Ce calităţi ale poporului finlandez i-au ajutat să înregistreze această performanţă şi cât de dificil a fost acest lucru? Toţi doresc să trăiască bine dar, din păcate, nu toţi doresc să depună prea mari eforturi.
P.P.: Fiecare naţiune are istoria sa care explică de unde venim şi ce am realizat. Finlanda a fost parte a Regatului Suediei timp de 600 de ani. Aceasta a fost o perioadă care ne-a legat irevocabil de Occident din punct de vedere cultural şi instituţional. Am continuat să aprofundăm instituţiile noastre, de exemplu, sistemul educaţional, pe parcursul celor 100 de ani, perioadă în care Finlanda a fost o autonomie în cadrul imperiului rus. Finlandezii întotdeauna au fost conştienţi de naţionalitatea lor, care şi-a atins momentul culminant în momentul în care Finlanda şi-a căpătat independenţa cu un secol în urmă.
Pe parcursul celor 100 de ani de independenţă, Finlanda a continuat să dezvolte unele elemente cheie care sunt importante pentru toţi cetăţenii. De exemplu, sistemul educaţional, egalitatea, drepturile copiilor şi ale femeilor şi statul de drept. A fost necesară multă muncă şi multe eforturi, provocări existând întotdeauna. Dar noi credem în sisu, cuvânt care înseamnă perseverenţă, şi sperăm să nu renunţăm la el niciodată.
Profit: Sunt planificate careva vizite ale oficialilor finlandezi în RM sau ale oficialilor moldoveni în Finlanda în 2017-2018?
P.P.: Este prea devreme să va dau careva informaţii la acest capitol. Dar sper că dialogul bilateral important între ţările noastre va continua! ■
Далее...