Profit
№_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
Nr._9_2016 (242), septembrie 2016În căutarea lucrurilor bune
Goana după ştiri senzaţionale alungă încetul cu încetul umanul din mass-media şi oboseşte şi mai mult spiritele şi aşa îmbătrânite de atâta mizerie politică, socială, economică... În toată această avalanşă de ştiri negativiste şi de bătălii politico-electorale, ajungi să îţi doreşti cu disperare să vezi o brumă de bine dezinteresat, care să vină din pura dorinţă de a face bine.
Anume în această lumină am văzut grupele de voluntari tineri şi foarte tineri, care în ultimul timp sunt tot mai vizibili, inventivi, ingenioşi, entuziasmaţi şi încrezători în faptul că lucrurile pot fi schimbate şi că pentru aceasta nu sunt necesare neapărat sume enorme de bani. Dând o palmă tăcută celor de sus, tinerii le schimbă motto-ul nedeclarat, punând accentul pe fapte, nu pe vorbe. Fără nici un fel de zarvă mediatică sau de alt gen, ei pur şi simplu savurează plăcerea rezultatului obţinut, indiferent dacă este vorba de un parc curăţat, un bătrân ajutat, o staţie de autobuz renovată, sute de kilograme de maculatură strânse…
Şi dacă e să mă uit după vârstă, nu pot decât să mă bucur că în generaţia tinerilor consideraţi a fi „atrofiaţi moral” găseşti spirite altruiste, care-şi iubesc ţara şi-şi doresc un viitor frumos acasă şi care cu siguranţă pot servi drept exemplu celor de la guvernare: avem nevoie de fapte bune, nu de vorbe dulci şi deşarte, domnilor!■
Далее...
PARE 1+1 încurajează migranţii să revină acasă
Deşi în ultimele două decenii sute de mii de moldoveni au luat calea străinătăţii, există totuşi şi persoane care decid să revină în ţară şi nu pur şi simplu, dar motivaţi şi încurajaţi de ideea de a-şi lansa propriile afaceri. Programul naţional de atragere a remitenţelor în economie PARE 1+1, finanţat din resursele Uniunii Europene, pare a fi unul dintre magneţii care atrage moldovenii acasă, oferindu-le suport financiar şi logistic, instruire şi cel mai important încredere că pot reuşi şi la baştină. Reporterul Centrului de Informare al Vecinătăţii Europene a aflat despre reuşitele acestui Program şi a făcut cunoştinţă cu istoriile de succes ale doi moldoveni care au renunţat la salariile europene şi au decis să aducă Europa în Moldova.
Sub sloganul „Creează-ţi viitorul acasă”, Programul PARE 1+1 a reuşit timp de şase ani să susţină revenirea în Moldova a 785 migranţi sau rude de gradul I ale acestora, care au devenit astfel stăpânii propriei afaceri. Formula de finanţare prevede că fiecare leu investit de migrant este suplimentat cu un leu sub formă de grant din partea statului, sumă care, deocamdată, nu poate depăşi 200 mii lei (circa 9 mii euro). Inspirat din practicile internaţionale şi ajustat la realităţile economice ale Republicii Moldova, PARE 1+1 a izbutit să devină un partener de încredere al multor moldoveni plecaţi la muncă peste hotare, dar dornici de a reveni acasă, contribuind cu paşi mici, dar siguri, la dezvoltarea ţării. Istoriile de succes ale moldovenilor reveniţi la baştină după ani de muncă în străinătate sunt un exemplu elocvent că, în pofida dificultăţilor şi a tranziţiei care durează deja peste două decenii, în Moldova pot fi lansate şi dezvoltate afaceri. Pentru aceasta este nevoie atât de resurse financiare, cât şi de putere de muncă şi ambiţie de a reuşi.
Istoria de succes a EKO Mobila
Banii acumulaţi de Oleg Filipaşco în Irlanda timp de 14 ani şi cunoştinţele lui Oleg Siniţchii, care timp de 20 de ani activează în domeniul producerii mobilei, au făcut echipă bună în cazul companiei „OFOS-Grup”, fondatoarea brandului EKO Mobila. Compania îşi are sediul în orăşelul Durleşti, în imediata apropiere a mun. Chişinău, devenind deja un nume cunoscut pe piaţa mobilieră din Republica Moldova.
Funcţia de director de vânzări pe care a deţinut-o timp de nouă ani în Irlanda şi care i-a asigurat un salariu de 48 mii euro anual nu l-a ţinut totuşi departe de casă pe Oleg Filipaşco. „Este bine în străinătate, dar mi-am dorit să revin în patrie”, spune cu încredere protagonistul nostru, care în 2014 şi-a iniţiat în Moldova afacerea cu banii câştigaţi în Irlanda.
Pe lângă cei 400 mii lei investiţi într-o primă etapă pentru lansarea businessului, Oleg Filipaşco a beneficiat şi de suportul Programului PARE 1+1, care i-a suplinit investiţiile cu un grant nerambursabil de 200 mii lei, utilizaţi în mare parte pentru procurarea echipamentului performant. Astăzi, afacerea reprezintă o investiţie estimată la circa 800 mii lei, care poate asigura un rulaj anual de circa 1 mil. lei.
Având iniţial doar şase persoane angajate, compania a progresat vizibil, iar în prezent numărul lor se ridică la 30 de persoane. „În aceşti ani, am reuşit practic să ne dublăm echipamentul şi să majorăm de cinci ori numărul angajaţilor, fapt care ne încurajează să ne dezvoltăm în continuare”, spune proprietarul afacerii.
Abordarea individuală, materialele ecologice, calitatea înaltă a mobilei şi termenii restrânşi de confecţionare a acesteia i-au asigurat companiei un portofoliu solid de clienţi, printre care se numără companii petroliere şi de construcţii, reţele de supermarkete, instituţii publice şi persoane fizice. „Mobila companiei noastre este specială prin faptul că ne străduim să folosim fiecare centimetru, pentru a asigura o bună funcţionare a acesteia. Facem mobilă doar la comandă, în dependenţă de preferinţele clienţilor, care în mare parte reprezintă clasa de mijloc”, spune cel de-al doilea proprietar al companiei, Oleg Siniţchii.
Reacţiile pozitive ale clienţilor şi angajaţilor sunt dovada faptului că activitatea pe care o desfăşoară compania este una utilă şi importantă. „Am comandat mobilă pentru camera copiilor şi sunt foarte mulţumit de calitate şi termenii de realizare. Are un design personalizat şi este făcută din materiale calitative. Nu sunt interesat să comand mobilă de la o companie care peste două luni va dispărea şi nu poartă nicio responsabilitate pentru marfa livrată. Nu vreau să economisesc doi bănuţi, dar ulterior să pierd doi lei”, spune încrezut clientul companiei, Vadim Marandiuc.
„Am lucrat timp de opt ani în Spania, tot în domeniul producerii mobilei. Problemele de familie m-au determinat însă să revin acasă. Între timp, mi-am găsit acest loc de muncă, care mă face să mă reţin în Moldova deja de trei ani”, spune angajatul firmei, Serghei Voronovschi.
Pentru anul viitor compania îşi propune să lanseze o nouă linie de producere a mobilei, de altfel inedită pentru Republica Moldova, care vizează o categorie specială de oameni – persoanele cu dizabilităţi. „Intenţionăm să producem scaune speciale care ar asigura urcarea şi coborârea pe scări a persoanelor cu nevoi speciale, dar şi a paturilor pentru aceştia. Astfel de mobilier există în Europa, iar noi ne propunem să-l producem şi în Moldova”, spune Oleg Filipaşco.
Istoria de succes a Biscottini
Într-o zonă industrială a Chişinăului, pe o stradă cu acelaşi nume, Industrială, îşi are sediul o altă companie - „Crifort-Optim”, creată de un migrant, beneficiar al grantului nerambursabil de 200 mii lei prin intermediul Programului PARE 1+1. Igor Furtună a muncit timp de 14 ani în Italia cu gândul de a reveni în cele din urmă acasă şi a-şi lansa propria afacere. Dorinţa i s-a materializat în anul 2014, când inspirat de pasiunea fiicei pentru patiserie a deschis la Chişinău o fabrică de producere a biscuiţilor, comercializaţi sub marca Biscottini.
Mirosul plăcut de biscuiţi proaspeţi te cuprinde chiar de la intrarea în clădirea care găzduieşte fabrica Biscottini. „Sunt făcuţi după reţete italiene”, spune cu mândrie proprietarul afacerii, care ne întâmpină la intrare.
După o incursiune prin incinta fabricii, amplasată pe o suprafaţă de circa 380 m.p., aflăm că investiţiile de până acum s-au ridicat la circa 3 mil. lei, iar cele 200 mii lei, oferite de UE prin intermediul PARE 1+1, au fost de un real folos. „Evident, suma nu este atât de mare, raportată la investiţiile făcute, dar cu siguranţă a constituit un suport valoros în contextul lansării afacerii. Sursele obţinute au fost utilizate pentru procurarea echipamentului din Italia, care ne asigură un proces calitativ de producere”, spune Igor Furtună. 
Crearea fabricii a permis angajarea în câmpul muncii a 12 persoane, care au un loc permanent de muncă şi un salariu satisfăcător, care le permite să lucreze acasă, în Republica Moldova. „Anterior, am activat la o altă fabrică de biscuiţi, după care am venit aici. Sunt mulţumită de condiţiile de activitate, de salariu şi mă bucur că pot să lucrez în Moldova”, spune Natalia Mihai, care munceşte la fabrică de doi ani.
Produsele sunt distribuite în magazinele şi reţelele de supermarkete din ţară, iar reacţiile cumpărătorilor sunt dintre cele mai bune. „Anume acest lucru ne încurajează să activăm în continuare. La producerea biscuiţilor utilizăm doar cele mai bune ingrediente, pentru că ţinem la calitate şi la cumpărătorii noştri”, afirmă proprietarul fabricii, care intenţionează să-şi extindă afacerea, iar primul pas în acest sens ar fi achiziţionarea unui sediu propriu.
Rezultatele PARE 1+1
Programul PARE 1+1 a fost lansat în 2010 cu suficiente rezerve şi critici, dar s-a dovedit a fi unul viabil, reuşind pe parcursul a şase ani să atragă în economie investiţii de peste 386,5 mil. lei din partea migranţilor moldoveni. Beneficiarii Programului au iniţiat şi dezvoltat nu doar domenii tradiţionale, dar şi activităţi noi pentru Republica Moldova, cum ar fi afaceri în domeniul biomasei - peleţi şi brichete, energie verde. În cultura vegetală au fost introduse produse inovative, precum creşterea migdalului, salciei energetice, armurarului etc. De asemenea, beneficiarii Programului au creat primele ferme de creştere a melcilor, viperelor, chinchilelor etc.
Studiile arată că geografia migranţilor care au accesat Programul PARE 1+1 este destul de extinsă, cei mai mulţi dintre ei fiind din Italia - 50% şi Rusia - 15%. De asemenea, Programul a reuşit să atragă resurse ale migranţilor din România, Irlanda, Coreea, Germania, Grecia, Franţa etc. PARE 1+1 a contribuit la crearea a 371 de noi întreprinderi, ceea ce reprezintă circa 48% din totalul Beneficiarilor Programului.
„Pe parcursul a cinci ani, alocările statului au crescut de la 10 mil. lei în 2011 la 50 mil. lei în 2016. Pe parcursul întregii perioade de derulare a Programului investiţiile au fost finanţate cu suportul Uniunii Europene, suma totală a granturilor acordate fiind de circa 133 mil. lei. Aceste resurse la rândul lor au atras investiţii în economie de circa 386, 5 mil. lei din partea migranţilor, respectiv fiecare leu acordat sub formă de grant a generat circa 2,9 lei investiţii în economie”, spune Iulia Iabanji, Directorul general al Organizaţiei de Dezvoltare a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM), responsabilă de implementarea programului PARE 1+1.
Далее...
Cum dezvoltăm piaţa de asigurări
Dezvoltarea intensă a pieţei de asigurări din Republica Moldova este imposibilă fără introducerea unor noi segmente de asigurări obligatorii, promovarea de noi produse atractive pe piaţa de asigurări facultative, dezvoltarea produselor cvasi obligatorii şi, în mod prioritar, achitarea în termen şi volum complet a despăgubirilor şi indemnizaţiilor de asigurare. Directorul direcţiei supraveghere şi asigurări din cadrul Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare (CNPF), Svetlana Lupaşcu, consideră că companiile de asigurări trebuie să dea dovadă de mai multă iniţiativă, onestitate şi respect faţă de clienţi, să fie mai active şi mai inventive.
Profit: Dna Lupaşcu, piaţa de asigurări, ca şi orice alt domeniu de activitate, este la moment afectată de situaţia economică mai puţin favorabilă din ţară şi din regiune. Totuşi la moment credeţi că putem vorbi despre stagnarea sau recesiunea pieţei de asigurări din RM?
S.L.: Judecând după cifrele şi indicatorii din ultimii ani, aş zice că este vorba mai mult de stagnare decât de recesiune. Recesiunea există dacă facem calculele în valută străină. Astfel, dacă în lei moldoveneşti se înregistrează creşteri de circa 9-10 %, cum a fost de exemplu în primul semestru al anului curent, atunci în valută dinamica indicatorilor indică şi descreşteri. De asemenea, este evident şi declinul numărului companiilor de asigurări. La moment există 15 companii de asigurare licenţiate, or, faţă de anul 2007 cînd se înregistrau 33 asigurători, numărul acestora s-a restrâns cu 18 participanţi. Totodată, aceştia raportează creşteri atât ca număr de contracte, cât şi ca volum de prime de asigurare. Deşi avem drept sarcină şi scop redarea unui aspect mai dur cerinţelor legale de solvabilitate, credem că pe viitor nu vor fi înregistrate pierderi majore şi nu vom avea recesiuni de amploare.
Profit: Care sunt principalele caracteristici ale pieţei de asigurări la moment?
S.L.: După cum am menţionat, la moment, piaţa de asigurări este una stabilă, în pofida faptului că există creşteri şi descreşteri pe anumite clase de asigurări. Totodată, urmare a intrării în vigoare a amendamentelor legii cu privire la asigurări, autoritatea de supraveghere deţine mai multe instrumente de control şi intervenţie, inclusiv timpurie, ceea ce redă un aspect mai stabil şi credibil al situaţiei sistemului de asigurări. Un alt aspect este îmbogăţirea reţelei serviciilor de bancassurance cu persoanele juridice care practică serviciile de leasing, ceea ce, sperăm, va contribui la sporirea încrederii şi volumului de subscrieri.
În prezent, există cerinţe faţă de activele companiilor de asigurări care sunt admise la acoperirea fondurilor pe care trebuie să le formeze asigurătorii pentru a-şi onora obligaţiile pe contractele de asigurare. La formarea acestor cerinţe ne-am bazat pe legislaţia preluată din comunitatea europeană. To-todată, cadrul normativ în vigoare nu oferă o specificare foarte clară cât priveşte valoarea la care ar trebui reflectate aceste active, carenţe ce urmează a fi eliminate prin reglementări şi cerinţe pe care să le impunem pentru participanţi, în scopul oferirii unui tablou prudenţial al activelor. Astfel, se urmăreşte minimizarea riscurilor de ciocnire cu situaţii când companiile fiind solvabile şi stabile financiar potrivit datelor raportate, să poată ajunge în situaţii dificile sau, la survenirea mai multe riscuri, să nu poată face faţă obligaţiilor asumate. În acelaşi timp, se va pune accent şi pe modalitatea de formare a rezervelor de asigurare, fiind completate reglementările existente cu concretizări şi eliminări de lacune.
Un alt aspect este calitatea şi spectrul serviciilor de asigurare. La moment, piaţa din Repubica Moldova se axează mai mult pe asigurările auto, dintre care cea mai mare pondere o deţin asigurările obligatorii – asigurările obligatorii de răspundere civilă auto internă RCA şi Cartea Verde, precum şi asigurările auto CASCO.
Din păcate, rămân subdezvoltate asigurările benevole de proprietăţi, construcţii, terenuri, precum şi categoria asigurărilor de viaţă. Ponderea acestora din urmă este foarte nesemnificativă comparativ cu alte ţări din vecinătate, unde asigurările de viaţă reprezintă peste jumătate din serviciile de asigurări prestate. În Moldova, promovarea la scară largă a acestui tip de asigurare este încă latentă. Avem actualmente două companii de asigurări care prestează această categorie de activitate: SIGUR –ASIGUR şi Grawe Carat.
Considerăm că serviciile de asigurare benevole trebuie promovate prin diferite campanii de informare şi facilităţi fiscale care ar motiva persoanele fizice şi cele juridice să se decidă la contractarea acestei protecţii pentru diverse riscuri.
De asemenea, cred că este necesar de creat noi produse atractive, inclusiv servicii de asigurare obligatorii în medicină sau construcţii. Elaborarea acestora este discutată de mai mult timp, dar din păcate încă nu s-a ajuns la un numitor comun.
Şi nu în ultimul rând este necesar de majorat încrederea consumatorului în serviciile de asigurare, prin tratarea asiguraţilor/beneficiarilor în procedura de regularizare a daunelor şi achitare a despăgubirilor cu aceeaşi atenţie şi indulgenţă care este oferită la încheierea contractelor de asigurare şi încasare a primelor. Sunt cazuri de rezonanţă când nu sunt achitate despăgubiri sau cererile de despăgubire sunt examinate o perioadă mult prea lungă, or, în aceste cazuri, mulţi clienţi rămân dezamăgiţi de calitatea serviciilor şi încheie doar contracte de asigurare obligatorie numai pentru că sunt impuşi de lege.
Profit: Consideraţi că profitul înregistrat de cei 15 operatori ai pieţei de asigurări în primul semestru al anului 2016 – peste 50 mil. lei - este mare sau mic?
S.L.: CNPF nu pune accent prioritar pe profitul înregistrat de jucătorii pieţei. Profitul este un indicator relativ care depinde de mai mulţi factori, inclusiv politica internă a companiei, abilitatea de a-şi gestiona activitatea, administra şi optimiza cheltuielile. Amintesc că la calculul primelor de asigurare, asigurătorii includ în structura tarifului cota profitului aşteptat, dar pe care uneori sunt gata să îl ofere parţial/total clientului său pentru a-şi mări portofoliul de asigurare şi primele subscrise.
Înregistrarea profitului oferă un vot de încredere companiilor de asigurare, în special când profitul este îndreptat spre dezvoltarea societăţii.
Dar pentru CNPF, cei mai importanţi indicatori sunt cei de solvabilitate şi lichiditate, coraportul dintre obligaţiile din asigurare şi obligaţiile cedate în reasigurare, eficienţa politicii investiţionale, care reflectă capacitatea certă a asigurătorului de a-şi onora în totalitate obligaţiile de plată.
Profit: Companiile de asigurări fac faţă acestor indicatori?
S.L.: Da, fac faţă. Conform legislaţiei în vigoare, companiile care nu corespund cerinţelor sunt sancţionate, inclusiv, prin declanşarea procedurii de însănătoşire financiară, cum sunt redresarea financiară, remedierea financiară, instituirea administrării speciale, ce include în sine un şir de măsuri obligatorii, inclusiv, limitarea vânzărilor, în special, cele care ţin de asigurările obligatorii, capitalizare. Din această cauză, companiile încearcă să gestioneze situaţia şi riscurile în aşa mod încât să nu admită ca aceşti indicatori să cadă sub limita stabilită de reglementările interne.
Profit: Cum credeţi, de ce statul, inclusiv CNPF, nu ia în considerare propunerile asigurătorilor privind extinderea asigurărilor obligatorii în agricultură?
S.L.: Nu sunt de acord că statul sau CNPF nu ar opta pentru introducera asigurărilor obligatorii pentru alte clase de asigurări, cum ar fi asigurările în construcţii sau agricultură.
În anii precedenţi chiar au fost formate grupuri de lucru care au pus în discuţie crearea acestui mecanism, dar totuşi mai există un şir de întrebări pe care trebuie să le punem la punct.
Cu ajutorul experţilor externi a fost elaborat un proiect de lege cu privire la asigurarea obligatorie în construcţii. Acest concept a fost expediat tuturor instituţiilor interesate, inclusiv ministerelor, care s-au expus în acest sens. La moment există încă multe subiecte legate de acest mecanism, de exemplu, care va fi limita despăgubirilor de asigurare. În cazul asigurărilor agricole, având în vedere că Moldova este o ţară agrară, ar trebui delimitate foarte clar răspunderea asigurătorului şi cea a statului, stabilit mecanismul de apreciere a primei de asigurare, etc.
De asemenea, este necesar de creat un mecanism de reasigurare, deoarece dacă vorbim de asigurările medicale sau de cele în construcţii sau agricultură, atunci daunele din aceste domenii pot fi destul de mari.
Profit: Ce schimbări sunt preconizate pe piaţa de asigurări în anul curent, precum şi în anii 2017-2018?
S.L.: Au intrat în vigoare un şir de amendamente la Legea cu privire la asigurări şi la Legea asigurărilor obligatorii de răspunndere civilă auto. Conform acestora, începând cu anul 2018, tarifele RCA vor fi stabilite de asigurători şi nu de CNPF cum se întâmplă la moment. Totuşi, acestea vor fi coordonate cu CNPF.
Un alt aspect este transparenţa acţionarilor. Astfel, persoanele juridice înregistrate în zone offshore (lista a fost elaborată de CNPF) nu vor putea fi acţionari sau deţine cote direct sau indirect în capitalul social al companiilor de asigurare. Amendamentele ce ţin de cerintele faţă de acţionari şi transparenta acestora deja sunt în vigoare (art.29 si art. 291 din Legea nr.407-XVI din 21.12.2006 cu privire la asigurări), iar potrivit aceloraşi amendamente, persoanele juridice care deţin participaţie calificată în capitalul social al asigurătorului (reasigurătorului) se vor conforma cerinţelor pentru menţinerea capitalului propriu (activele nete) cel puţin în limitele participaţiei calificate, stabilite la art.29 alin.(21) lit.a) din Legea nr.407-XVI din 21 decembrie 2006 cu privire la asigurări, în termen de 18 luni de la data intrării în vigoare a modificărilor.
Totodată, persoanele care sunt rezidente în una din jurisdicţiile ce nu implementează standardele internaţionale de transparenţă şi/sau în una din ţările sau jurisdicţiile cu un grad sporit de risc şi care deţin, direct sau indirect, cotă de participare în capitalul social al asigurătorului (reasigurătorului) sunt obligate să înstrăineze această cotă în decurs de un an de la data la care această jurisdicţie sau ţară a fost inclusă în lista jurisdicţiilor aprobată de autoritatea de supraveghere.
Lista a fost aprobată prin Hotărirea CNPF, înregistrată la Ministerul Justiţiei, urmează să fie publicată în Monitorul Oficial.
În proces de lucru se află reglementările cu privire la certificarea persoanelor cu funcţie de distribuţie în asigurări. Aceasta este o normă legală mai de demult care prevede ca fiecare persoană care deţine atribuţie de distribuţie asigurări să dispună de certificat eliberat de către autoritatea de supraveghere şi să beneficieze de instruire în domeniul asigurărilor. Noi încercăm să promovăm acest act normativ, să-l aprobăm în varianta finală şi să iniţiem procedura de certificare pentru persoanele cu funcţii de distribuţie în asigurări. De asemenea, suntem în proces de actualizare a cerinţelor faţă de conducătorii companiilor de asigurări, a brokerilor, agenţilor de asigurare.
CNPF are drept scop implementarea supravegherii bazate pe risc. La moment, legislaţia prevede supraveghere bazată pe conformitate, ceea ce înseamnă că compania este verificată ex-post. Totuşi, organul de supraveghere tinde spre supravegherea bazată pe riscuri, care ar fi mult mai eficientă şi ar evita multe probleme ce pot afecta atât acţionarii, cât şi clienţii companiilor de asigurări.
Profit: Potrivit unor informaţii, la următoarea şedinţă a Adunării Generale a membrilor Consiliului Birourilor va fi examinată problema privind achitarea despăgubirilor pe certificatele de asigurare Carte Verde emise de către ASITO. În ce măsură această informaţie corespunde adevărului?
S.L.: Din câte cunosc, Consiliul Birourilor a expediat Biroului Naţional al Asigurătorilor de Autovehicule (BNAA) o scrisoare în care îşi arată îngrijorarea în legătură cu onorarea obligaţiilor asumate în baza poliţelor Cartea Verde de către ASITO. Consiliul Birourilor a fost informat că compania ASITO nu are dreptul să emită poliţe Carte Verde până când nu vor fi îmbunătăţiţi o serie de indicatori.
Concomitent, asigurătorilor de autovehicule din străinătate le-a fost expediată solicitarea de a actualiza informaţia privind datoriile ASITO pentru daunele pe poliţele de asigurare Carte Verde, astfel încât atât BNAA, cât şi Consiliul Birourilor să fie la curent cu situaţia reală legată de obligaţiile certe ale ASITO. În plus, Consiliul Birourilor cere să fie informat despre toate acţiunile care se întreprind în raport cu compania ASITO.
Profit: Credeţi că RM ar putea fi lipsită de dreptul de a emite poliţe de asigurare Carte Verde?
S.L.: Nu cred că vor fi asemenea situaţii deoarece se depune un efort considerabil pentru a ne conforma tuturor cerinţelor Consiliului Birourilor. Moldova se află sub monitorizarea strictă a Consiliului Birourilor, deci avem un şir de cerinţe pe care trebuie să le îndeplinim, atât din punct de vedere calitativ, cât şi cantitativ. Prin eforturi comune vom face faţă. Monitorizăm ca toate companiile membre ale BNAA, care emit de certificate de asigurare Carte Verde să fie capabile să-şi onoreze obligaţiile asumate, să formeze rezervele necesare şi în volum complet, astfel încât să nu fie periclitată încrederea pe care este bazat acest sistem.
Profit: Managerii unor companii de asigurări suţin că CNPF ar trebui să adopte o poziţie mai strictă faţă de companiile care recurg la dumping sau care stabilesc premii mult prea mari pentru brokeri şi intermediari, lucru care poate duce la situaţia când operatorii nu vor putea face faţă obligaţiilor asumate. Care este părerea Dvs. la acest capitol?
S.L.: Înţeleg insatisfacţia companiilor de asigurări la acest capitol, deoarece o parte din responsabilitate trece pe umerii companiilor de asigurări. Însăşi companiile de asigurări au obligaţia de a elabora reglementări interne prin care să stabilească anual cheltuielile de achiziţie, implicit comisioanele achitate intermediarilor în asigurări. CNPF urmează să verifice reglementările elaborate, dar organul de supraveghere la moment, nu deţine competenţa de a stabili un plafon maxim pentru comisioanele acordate intermediarilor în asigurări. Acest lucru ţine nemijlocit de politica companiilor, în special la asigurările obligatorii pe RCA şi Carte Verde. La licenţiere sunt prezentate informaţiile privind costul intermedierii serviciilor de intermediere, iar acest preţ este inclus în tarif. Asigurătorii sunt conştienţi că odată ce oferă un preţ mai mare intermediarilor, aceştia nu au de unde să-şi formeze rezerve pentru a achita despăgubirile de asigurare. În goană după clienţi şi prime de asigurare, companiile uneori cedează o bună parte din primă numai pentru ca intermediarii să lucreze pentru ei.
Este o problemă esenţială care, în opinia noastră, poate fi combătută cu concursul atât a companiilor cât şi a CNPF. Asigurătorii sunt cei care oferă brokerilor comisioane exagerate, nu indică acest lucru în rapoarte, le oferă diferite facilităţi, etc. Este o problemă complexă care nu poate fi soluţionată doar de CNPF.
Profit: Reprezentanţii unor companii de asigurări consideră că în această situaţie este necesar de majorat capitalul social al brokerilor. Dvs. ce credeţi?
S.L.: Conform noilor modificări la lege, capitalul social al brokerilor a fost majorat de la 25 la 100 mii lei. Totuşi, practica arată că aceste reglementări nu sunt suficiente şi nu pot soluţiona problema neachitării în termenele stabilite în contractele de mandat a primelor colectate faţă de asigurător. Intermediarii acumulează primele având împuterniciri de la asigurător, dar unii dintre ei nu transferă mijloacele financiare la asigurător în termenele negociate.
Conform legii, prima achitată la intermediar se consideră a fi achitată la asigurător. Respectiv, la producerea cazurilor asigurate, despăgubirea trebuie achitată indiferent de faptul dacă asigurătorul a primit sau nu de la intermediar prima.
Există, de asemenea, situaţii când brokerii acumulează datorii mari şi este declanşată procedura de insolvabilitate. Brokerul nu are mijloace financiare pe conturile sale, iar asigurătorul nu poate să-şi recupereze banii. Recent, prin amendamentele legale, a fost prevăzut un nou temei de suspendare a licenţei de activitate a brokerului de asigurare, în cazul în care nu achită în termen primele acumulate faţă de asigurători. Din 2012, asigurătorii pot cere în instanţă intentarea procedurii de insolvabilitate a intermediarilor care nu achită în termen primele de asigurare.
Profit: Care sunt tendinţele pieţei de asigurări în 2016?
S.L.: În primul semestru al anului 2016 au crescut semnificativ primele de asigurare, comparativ cu primul semestru al anului 2015. Asigurările generale au crescut cu 9,5%, dar asigurările de viaţă, din păcate, au scăzut cu 0,26%. În acelaşi timp, asigurările de sănătate au crescut cu 23,5%, asigurările de incendiu şi alte calamităţi naturale cu 22%, asigurările de răspundere civilă auto cu 16,6%, asigurările interne şi externe pentru asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto internă cu 28,2%, iar asigurările Carte Verde cu 5,8%.
Dacă vorbim despre numărul de contracte pentru asigurările RCA, acesta s-a micşorat în 2016, ceea ce denotă că creşterea s-a făcut pe baza cuantumului creşterii preţului. În rest dinamica nu a suferit mari schimbări.
În acelaşi timp, despăgubirile au crescut semnificativ, cu 42,5%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, în special pentru asigurările generale despăgubirile s-au majorat cu 43,3%, iar pentru asigurările de viaţă cu 11%. Avem creşteri semnificative şi la achitarea despăgubirilor pentru asigurările de accidente cu 70,6%, pentru asigurările de sănătate cu 59,5%, în special pentru cele cu valabilitate în Republica Moldova. De asemenea, avem creşteri mari pentru asigurările de bunuri de incendiu şi alte calamităţi naturale şi respectiv creşteri la achitările de despăgubiri pentru asigurările RCA.
În primul semestru al anului curent pentru asigurările interne s-au achitat despăgubiri cu 44% mai mari comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, iar pentru asigurările Cartea Verde cu 60%.
Pentru Cartea Verde, ţin să menţionez, că se înregistrează disciplinarea asigurătorilor, lucru care s-a datorat în mare parte pericolului excluderii RM din acest sistem internaţional.
Profit: Consideraţi justificată propunerea privind majorarea capitalului companiilor de asigurări de la 15 la 25-30 mil. lei?
S.L.: Şi da şi nu. Legea care este la moment în vigoare şi care stabileşte capitalul statutar al companiilor de asigurări la nivelul de 15 mil. lei a fost adoptată în 2006. Atunci această sumă echivala cu 1 mil. euro, astăzi 1mil. euro înseamnă 22 mil. lei.
Problema a fost discutată în 2015 şi s-a decis să se ceară majorarea capitalului social doar pentru emitenţii de Carte Verde până la 22,5 mil.lei. Pentru alţi asigurători această sumă a rămas nemodificată.
În acelaşi timp, aş vrea să menţionez că cerinţa unui cuantum minimal de capital social este una învechită. Astăzi ar fi relevant ca acest indicator să fie stabilit în dependenţă de capacitatea asigurătorului, riscurile pe care acesta şi le asumă, disponibilităţile pe care le are şi modul de evaluare a fiecărui risc.
Sunt de acord cu necesitatea de majorare a capitalului social, dar aş opta pentru un mecanism de calcul şi nu pentru o sumă fixă stabilită pentru toţi asigurătorii, deoarece nu toţi asigurătorii au aceleaşi riscuri asumate.■
Далее...
Un suflu proaspăt pentru Air Moldova
După ce în 2015 a înregistrat pierderi nete de 227 mil. lei, în primele opt luni ale anului 2016 compania de stat Air Moldova se poate lăuda cu un profit net de 75 mil. lei. Directorul companiei Iulian Scorpan, care a rămas un pilot activ chiar şi după revenirea la cârma companiei în august 2015, este ferm convins că, utilizând eficient resursele existente, Air Moldova îşi va menţine şi chiar consolida poziţia de lider.
Profit: Stimate Dle Iulian Scorpan, Air Moldova este cea mai mare companie aeriană din RM cu o cotă de piaţă de aproape 50%. Totuşi, compania a înregistrat o scădere dramatică a veniturilor şi chiar pierderi semnificative în ultimii ani, nu în ultimul rând ca urmare a apariţiei pe piaţă a unui număr tot mai mare de concurenţi. Cum se simte Air Moldova în această situaţie?
I.S.: Piaţa aeriană este una extrem de dinamică şi acest lucru este caracteristic nu doar pentru Moldova, ci pentru toate statele din regiune. Însă Moldova, cu o piaţă aeriană relativ tânără, într-adevăr este foarte atractivă, iar operatorii aerieni internaţionali nu ezită să încerce să o cucerească. Astfel, dacă acum 10-15 ani companiile aeriene care operau curse spre şi dinspre Chişinău puteau fi numărate pe degete, astăzi numărul acestora se ridica la circa 20. Cu toate acestea, Air Moldova a reuşit nu doar să reziste pe piaţă în ultimii 20 de ani, ci chiar să-şi consolideze poziţia de lider, atingând o cotă de piaţă de aproape 50% sau 1 milion de pasageri transportaţi în 2015 din totalul de 2,2 milioane înregistrat de Aeroportul Internaţional Chişinău.
Profit: Nu vedeţi un paradox în faptul că pe de o parte statul este acţionar principal al Air Moldova şi este interesat în dezvoltarea acestei companii, dar pe de altă parte permite unui număr tot mai mare de companii mici să-şi facă apariţia pe piaţă?
I.S.: Air Moldova este într-adevăr o companie de stat în proporţie de 100%, fondator fiind Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor. La prima vedere, dacă s-ar impune logica unui model de business privat, atunci proprietarul ar trebui să utilizeze toate pârghiile pentru a avea cât mai puţini concurenţi. Însă, noi totuşi vorbim despre un alt tip de proprietar – statul. Or acesta, în primul rând are rolul de a face politici, iar politicile trebuie să fie îndreptate în folosul societăţii. Este cunoscut faptul că o concurenţă corectă aduce doar beneficii consumatorului de rând. Pe acest lucru mizează statul. Cu toarte acestea, Air Moldova a reuşit şi reuşeşte în continuare să facă faţă oricărei concurenţe.
Profit: Ce arată experienţa altor companii de stat de peste hotare care se află/s-au aflat în situaţia Air Moldova?
I.S.: Practica este diferită. Aceasta depinde mult şi de politicile macroeconomice implementate de statele lumii. E greu de făcut o delimitare univocă cu privire la practica mondială, însă este cert faptul că exemple de companii cu rezultate bune pot fi enumerate şi pentru companiile aeriene de stat şi pentru cele private. Vice-versa e la fel valabilă. Foarte mult depinde de echipa managerială a companiei aeriene. Dar dacă vorbim despre suportul acordat de stat pentru companiile aeriene deţinute de acesta, practica iarăşi este diferită: sunt companii aeriene pentru care statul cumpără avioane, le subsidiază şi le acordă diferite facilităţi. Dar sunt situaţii în care companiile activează ca un agent economic ordinar, în condiţii similare companiilor private, acesta fiind şi cazul Air Moldova.
Profit: După câţiva ani în care au fost înregistrate pierderi, în anul curent situaţia financiară a Air Moldova s-a îmbunătăţit semnficativ, compania raportând deja profit. Care sunt cele mai recente date?
I.S.: În primele opt luni ale anului curent, Air Moldova a realizat un profit net de circa 75 mil. lei faţă de o pierdere netă de 122 mil. lei în 2015 pentru aceeaşi perioadă. Numărul pasagerilor transportaţi depăşeşte cifra de 600 mii, Air Moldova îndreptându-se către nivelul de 1 milion de pasageri pentru finele anului. La moment, în cadrul companiei sunt implementate mai multe reforme care prevăd printre altele utilizarea la maximum a resurselor, atât a avioanelor cât şi a echipajului, desigur nu în detrimentul siguranţei. Nu ne putem permite ca navele noastre să stea la sol.
Profit: Ce prevede business planul companiei pentru anii 2016-17?
I.S.: Planul companiei pe termen scurt prevede sporirea numărului de frecvenţe spre destinaţiile deja operate, deschiderea de curse noi (precum este cazul Florenţei, lansate în vara acestui an şi a Bruxelles-ului care va fi lansat pe 11 octombrie) şi oferirea de servicii noi clienţilor, mai ales în era tehnologiilor informaţionale. Toate acestea evident sunt corelate cu creşterea flotei cu diferite tipuri de aeronave – de la cele mici de 70 de fotolii până la avioane de peste 200 de fotolii, ţinând cont de destinaţie şi de raţionalizarea cheltuielilor, astfel încât compania să rămână profitabilă. Pentru anul viitor, vom propune curse noi clienţilor noştri pentru a putea călători direct din Chişinău spre cele mai populare destinaţii. Vor fi cel puţin cinci destinaţii noi, însă oraşele exacte vor fi anunţate ceva mai târziu.
Profit: Faceţi o prezentare a Air Moldova în cifre: numărul de curse, numărul de avioane şi angajaţi, salariul mediu pe categorii etc.
I.S.: La moment operăm curse spre 25 de destinaţii, la care se adaugă şi cursele sezoniere de vară. În flotă avem şapte avioane, inclusiv cele contractate în leasing. Conform statelor avem 520 de angajaţi, personalul navigant şi cel tehnic constituind în jur de 250 de persoane. Salariul mediu nu ar fi corect de enunţat, deoarece având specificul business-ului dat, există o diferenţă destul de accentuată între diferite categorii de salariaţi. Aş putea doar să menţionez că Air Moldova achită un salariu mediu ceva mai ridicat decât cel mediu pe economie.
Profit: O problemă majoră cu care se confruntă foarte multe companii din diferite domenii este cea a fluctuaţiei de cadre. Air Moldova se confruntă cu această problemă?
I.S.: Fluctuaţia de cadre a existat mereu în companie. Este o stare normală de lucruri când angajaţii odată cu trecerea timpului capătă noi cunoştinţe, noi interese şi decid să facă anumite schimbări ce ţin de locul de muncă: fie în acelaşi domeniu, fie în domenii conexe sau domenii noi. Evident, pentru companie este regretabil când un specialist bun pleacă, însă înţelegem că omul îşi croieşte singur soarta. Pe de altă parte, o dată cu aceste schimbări în companie vin specialişti noi, cu viziuni moderne şi acest lucru ne permite să progresăm continuu.
Profit: Care sunt cele mai profitabile curse? Dar cele mai puţin rentabile? Se prevede majorarea numărului de curse profitabile şi reducerea celor nerentabile?
I.S.: Este greu de specificat care anume curse sunt profitabile şi care nu. Cursele au un specific sezonier şi când mă refer la sezonier de fapt vorbesc nu despre perioada unui an, ci chiar de viaţa unei curse în analiza pe câţiva ani, unde se observă că o cursă poate 1-2 ani să fie profitabilă, apoi o perioadă să fie în declin, ca mai apoi iarăşi să revină la profit. Această tendinţă este una normală, deoarece comportamentul consumatorului depinde de o mulţime de factori ce nu ţin direct de Air Moldova. La rândul său, Air Moldova încearcă să găsească mereu acel punct de echilibru al frecvenţelor prin care să fie satisfăcută cererea din partea pieţei. Astfel, frecvenţele când se majorează, când scad, iar uneori cursele chiar se şi anulează în ideea revenirii asupra acestora la momentul oportun.
Profit: Ce curse noi intenţionaţi să deschideţi în viitorul apropiat?
I.S.: În ultimii ani, compania a deschis/redeschis opt curse noi precum Barcelona, Dublin, Verona, Veneţia, Torino, Viena, Surgut, Heraklion. La acestea se adaugă şi cursele planificate pentru 2016, Florenţa fiind deschisă în vara acestui an, iar Bruxelles urmând să fie lansat pe 11 octombrie 2016. Pentru viitor, harta zborurilor va fi evident completată cu destinaţii noi.
Profit: Care ar fi trei cele mai mari provocări cu care se confruntă compania la moment?
I.S.: Primul moment important ar fi lipsa posibilităţilor de finanţare a necesităţilor companiei din partea sectorului bancar din Moldova, dat fiind faptul că business-ul aviatic este un consumator semnificativ de resurse financiare - doar pentru achiziţia unui avion sunt necesare sume ce variază între $30 mil. şi $60 mil. A doua provocare este stereotipul vechi privind imaginea Air Moldova ca fiind o companie cu preţuri ridicate şi deţinând monopolul pe piaţă. Reiterez aici că pentru a rezista pe piaţă nu avem altă soluţie decât să concurăm cu operatorii care efectuează zboruri în Moldova, lucru imposibil de realizat fără servicii de calitate şi o politică de preţuri comparabile. În al treilea rând, aş menţiona dependenţa în mare măsură de puterea de cumpărare a populaţiei, dat fiind faptul că serviciile aeriene totuşi sunt relativ scumpe în raport cu veniturile medii ale populaţiei.
Profit: Dar care sunt trei cele mai mari realizări din ultimii trei ani?
I.S.: Lansarea de curse noi şi sporirea frecvenţelor, în prezent având luni când realizăm peste 600 de zboruri. Transportarea unui număr de 1 milion de pasageri într-un an. Rezistenţa pe piaţa dinamică a aviaţiei şi consolidarea poziţiei de lider incontestabil al acesteia.
Profit: În ultimii ani, preţul biletelor la avion a înregistrat anumite scăderi, spre bucuria pasagerilor, nu în ultimul rând din cauza concurenţei tot mai acerbe. Preţurile stabilite la moment de Air Moldova sunt cele mai mici posibile sau mai există totuşi posibilităţi de a le reduce fără a înregistra pierderi? Care este cel mai mic preţ cu care nu are rost să lucrezi?
I.S.: După mine, preţurile nu doar au înregistrat anumite scăderi ci s-au micşorat dramatic în ultimii ani. Acest lucru a fost posibil nu atât din contul diminuării ratei de profit a Air Moldova, ci mai degrabă ca urmare a gestionării mult mai eficiente a companiei. Concurenţa a avut şi ea un cuvânt greu la acest capitol. Ţin să amintesc că dacă acum 5-10 ani preţul unui bilet tur-retur spre Europa era de 400-600 euro, în prezent acesta variază între 150-350 euro. Ca şi oricare alt serviciu, serviciul de transport aerian are un cost sub care compania este în pierdere. Însă, spre deosebire de alte activităţi, specificul aviaţiei presupune că pentru a avea locurile ocupate de pasageri trebuie să duci o politică prin care ai reuşi să atragi atât un pasager care este dispus să plătească cel mult 100 euro pe bilet, cât şi pe cel care îşi face mai puţine griji în privinţa costului biletului. Astfel există cazuri când compania vinde bilete şi sub preţul-limită, deoarece orice leu este mai bun decât un fotoliu care zboară gol.
Profit: Credeţi că pe piaţă există companii care fac dumping intenţionat o anumită perioadă de timp pentru a atrage clienţii altor companii? Urmăreşte cineva acest proces? Se întreprind anumite măsuri?
I.S.: Da, pe piaţă există companii care fac dumping, atât locale, cât şi internaţionale. Dumping-ul este un instrument al concurenţei, însă intensitatea utilizării acestui instrument trebuie să fie monitorizată de organele abilitate. Air Moldova, la rândul său, sesizează organele vizate în cazurile când limitele unei concurenţe loiale se încalcă.
Profit: Air Moldova este deseori criticată pentru întârzieri. Care sunt cauzele acestor întârzieri şi ce face compania pentru a soluţiona această problemă?
I.S.: Air Moldova este sub media europeană la capitolul întârzieri. Mai mult decât atât, în ultima jumătate de an am fost lună de lună cea mai punctuală companie pe aeroportul din Domodedovo, Moscova. Faptul că Air Moldova apare mai des în vizorul public privind întârzierile este o chestie care până la urmă vorbeşte despre interesul deosebit pentru o întreprindere de stat. Acest lucru ne bucură. Dacă apelăm la cifre concrete, atunci aş vrea să menţionez că după legile statistice, Air Moldova, având 600 de zboruri pe lună ca valoare absolută, are şi întârzieri mai multe. Însă, daca ne referim la valori relative, ca pondere din total, atunci Air Moldova stă mult mai bine decât alte companii, cea mai apropiată având 80-100 de zboruri lunare de pe Aeroportul Internaţional Chişinău sau de 6 ori mai puţine. De aici şi percepţia, că Air Moldova întârzie cel mai mult. Nu este nici pe de departe aşa.
Profit: Cum vedeţi viitorul Air Moldova?
I.S.: Unul promiţător în contextul dezvoltării economice a Republicii Moldova, integrării europene, diversificării geografiei zborurilor Air Moldova, deprinderii pasagerilor cu comoditatea unui zbor aerian.
Profit: Potrivit unor experţi, există forţe/structuri interesate în bancrotizarea Air Moldova cu scopul de a privatiza ulterior această companie la un preţ de nimic. Ce părere aveţi la acest capitol?
I.S.: Nu pot comenta aceste afirmaţii, deoarece ca director general am un singur scop – maximizarea profitului şi valorii de piaţă a întreprinderii. Dacă se va decide privatizarea companiei, acest lucru trebuie să fie foarte transparent, iar statul trebuie să găsească momentul potrivit în care înstrăinarea unui activ precum Air Moldova ar aduce beneficii maxime.
Profit: La moment Aeroportul Internaţional din Chişinău se află în proces de modernizare. Care ar fi doleanţele Air Moldova la acest capitol? Le-aţi expus conducerii companiei Avia Invest? Se ţine cont de ele?
I.S.: Avem un dialog permanent cu Aeroportul Internaţional Chişinău, inclusiv la capitolul doleanţelor privind modernizarea. În mare măsură, se ţine cont de propunerile noastre, deşi uneori avem aşteptări mai mari. Multe lucruri depind nu doar de infrastructura aeroportului. De exemplu, chiar daca Avia Invest amenajează puncte suplimentare de control de paşapoarte sau de control fizic, apare deja problema lipsei unităţilor poliţiei de frontieră care ar asigura fluidizarea traficului de pasageri prin aeroport.
Profit: Credeţi că se va reuşi transformarea Aeroportului Internaţional Chişinău într-un Hub internaţional, între o punte de legătură între est şi vest? Este aceasta o misiune realizabilă sau totuşi una utopică?
I.S.: Nu este nici pe departe o misiune utopică. Prin acţiunile sale de ani buni, de fapt, Air Moldova contribuie nemijlocit la realizarea acestui deziderat, aducând peste 100 mii pasageri de transfer prin Aeroportul Internaţional Chişinău în 2015. Mai mult ca atât, aeroporturile din regiune, în special cele din Kiev şi Bucureşti, demonstrează ca acest model este viabil şi trebuie dezvoltat cu seriozitate maximă.
Profit: Securitatea în timpul zborului este o problemă majoră în ultimii ani. Ce face Air Moldova pentru a spori nivelul de securitate la bordul aeronavelor? Această problemă trebuie soluţionată de fiecare companie în parte sau totuşi este nevoie de un program la nivel de stat? Care sunt cele mai vulnerabile puncte ale sistemului de securitate la moment?
I.S.: Air Moldova este certificată de toate instituţiile internaţionale privind securitatea în domeniu. Odată la 2 ani are loc auditul internaţional al securităţii, iar Air Moldova o face cu forţele proprii zilnic. Nicio aeronavă nu decolează dacă nu există garanţia că aeronava este 100% funcţională la toate capitolele, iar careva întârzieri, anulări sau chiar aterizări forţate din motive tehnice nu vin decât să accentueze o dată în plus că securitatea pasagerilor este cel mai important lucru în companie. Mai bine să verifici un sistem o dată în plus, decât să supui oricărui grad de risc viaţa pasagerilor.
Profit: Dle Scorpan, chiar şi după ce aţi revenit în funcţia de director al Air Moldova în august 2015, continuaţi să rămâneţi un pilot activ, practicând cel puţin 1-2 zboruri pe săptămână. De ce continuaţi să faceţi acest lucru?
I.S.: Activitatea de pilot mă ajută foarte mult în activitatea de manager al companiei, îmi permite să ştiu care este situaţia reală pe teren, care sunt provocările cu care se confruntă personalul, mă ajută să iau deciziile corecte şi să schimb situaţia spre bine. Sunt sigur că dacă ar fi întrebaţi cu ce vor să se ocupe în continuare – să piloteze avioane sau să conducă o companie – majoritatea piloţilor ar alege prima opţiune.■
Далее...
