Profit
№_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
Nr._9_2014 (222), septembrie 2014Alexandra Can
Dacă ar fi mai multă lume ca ea, atunci, cu siguranţă, o mulţime de lucruri în Moldova ar arăta altfel. Acesta este gândul care te cuprinde atunci când discuţi cu directorul general al fabricii de marochinărie din capitală Artima, ex-ministru al industriei şi comerţului al Republicii Moldova, Alexandra Can. Optimistă, ambiţioasă şi mereu plină de energie, a obţinut de la viaţă tot ce şi-a dorit doar prin muncă. Nu a aşteptat să i se dea ceva pe nemeritat. Şi-a stabilit scopuri, şi-a ierarhizat priorităţile, a muncit sistematic şi a reuşit. Iubeşte florile, iubeşte oamenii şi iubeşte viaţa. Este mereu cu zâmbetul pe buze şi emană atâta energie pozitivă într-o oră, cât nu emană alţii într-o lună. Chiar şi atunci când le cere socoteală subalternilor, o face tot cu zâmbetul pe buze şi cu bună dispoziţie. Aceasta este Alexandra Can – femeia respectată de angajaţi şi apreciată de politicieni.
1. A ştiut că va reuşi
Alexandra Can este o femeie puternică şi perseverentă, care întotdeauna a ştiut că va reuşi în viaţă. Nu s-a lăsat bătută nici chiar atunci când se părea că soarta o pune la încercare. Şi-a călit astfel voinţa, ambiţia şi curajul, iar astăzi nu există impedimente pe care nu ar putea să le depăşească. Timp de patru ani la rând a tot susţinut examene pentru a fi admisă la Facultatea de Economie a Institutului Politehnic, ca până la urmă să reuşească. A ales să facă facultatea serală, pentru ca ziua să muncească şi să-şi ajute mama care a crescut de una singură cinci copii. S-a angajat la Artima în anul 1971 la vârsta de 19 ani, iniţial în calitate de cusătoreasă, apoi în secţia control al calităţii, după care contabilă şi contabilă superioară. Îşi aminteşte cât de dificili au fost acei ani când ziua muncea, iar seara, până pe la ora 23.00, frecventa lecţiile. În primele săptămâni, pur şi simplu, dormea cu capul pe bancă. Mai apoi a aflat că ceilalţi studenţi se tot întrebau prin culoare: „Cum a ajuns la facultate această fată, care doarme tot timpul la ore?”. După ce a intrat însă în ritm, colegii au înţeles foarte repede cu cine au de a face.
2. A fost autodidact
Lucrând în calitate de contabilă începătoare la Artima, a învăţat, practic, singură cum se mănâncă pâinea de contabil. La acea vreme la întreprindere era doar o singură persoană care putea lucra la „celebra” maşina Felix, utilizată în contabilitate. A întrebat-o cum se lucrează şi a văzut că nu-i strălucesc ochii de bucurie ca să-i explice. Şi atunci a înţeles că trebuie să înveţe singură. „Încă pe vremea aceea exista concurenţa muncii şi nu se dorea ca cineva să te depăşească”, spune Alexandra Can. Făcea singură sute de calcule pe ciorne, pe care ulterior le trecea pe curat, nu-şi ridica ore în şir ochii de la hârtii, ca deja după două săptămâni să fie dată drept exemplu unei alte colege. „M-am simţit însă atât de jenant, pentru că eu ştiam ce ştiu. De fapt, ştiam că nu ştiu prea multe. Dar mai ştiam că voi şti şi pentru asta voi depune mult efort”, îşi aminteşte ea. A urmat mai apoi avansarea la funcţia de contabil superior, preşedinte al comitetului sindical al întreprinderii, a întemeiat o familie, iar în paralel a continuat studiile. La un moment dat era atât de obosită, încât prin anul patru de facultate a avut sentimentul că nu va reuşi să finalizeze studiile. Dar, nu s-a lăsat bătută.
3. Vot de încredere
În anul 1986 i s-a propus funcţia de şef al direcţiei evidenţă şi repartizare a spaţiului locativ al sectorului Buiucani din oraşul Chişinău. A activat în această funcţie, de altfel pentru alţii foarte „mănoasă” încă atunci, fără ca să existe careva nemulţumiri în legătură cu deciziile adoptate de Comitetul executiv. În 1990 i s-a propus să lucreze în calitate de contabil-şef la Ministerul Economiei Naţionale. Deşi nu avea experienţă în calitate de contabil-şef, totuşi i s-a acordat acel vot de încredere. „Ministrul Constantin Tampiza cunoştea bine capacităţile mele şi mi-a zis atunci: „Dnă Can, Dvs. aţi învăţat atât de mulţi oameni să lucreze, că ai să te înveţi şi aici”, spune Alexandra Can. Un an şi jumătate – atât i-a fost suficient ca să intre în materie, să progreseze şi să plece, pentru că deja se plictisea. Ulterior, s-a săturat de „schimbarea guvernelor ca mănuşile”. „De fiecare dată trebuia să fim stresaţi la gândul dacă îi vom plăcea sau nu unui şef nou, dacă acesta nu-şi va aduce oamenii lui în funcţii etc.”, îşi aminteşte ea. A decis să încerce să activeze în sectorul economiei reale.
4. Funcţia de ministru - nu doar o onoare
După ce s-a „perindat” prin diverse funcţii publice, a revenit în calitate de director la Artima, care la acea vreme se confrunta cu grave probleme financiare. 900 de angajaţi stăteau acasă, fabrica avea datorii enorme la furnizori, la buget şi la bănci. Având însă susţinerea angajaţilor, a reuşit în câţiva ani să pună din nou fabrica pe picioare. Şi atunci, a fost numită în funcţia de ministru al industriei şi comerţului. Activând timp de opt luni în cadrul Guvernului Sturza, a învăţat că „dacă dorim să dezvoltăm ţara, atunci o funcţie de ministru nu este doar o onoare, dar, în primul rând, o mare responsabilitate în faţa cetăţenilor”.
5. Responsabilitatea fiecărui vot
Cât a fost ministru şi mult timp după aceea, a crezut că va răspunde toată viaţa pentru orice vot dat în Guvern şi că trebuia să examineze toate proiectele de documente indiferent din ce domeniu erau. „Analizam minuţios orice proiect de teamă ca nu cumva să fiu pusă la puşcărie pentru că am votat o hotărâre care a adus prejudicii ţării. Am fost atât de naivă. Mult mai târziu am înţeles că pentru votul colectiv nu răspunde nimeni. Dacă ar exista responsabilitatea fiecăruia pentru că s-a angajat în nişte decizii părtinitoare, atunci ar fi altfel. Dar îmi pare bine că nu am ştiut că nu răspund pentru fiecare decizie. Poate atunci mă stricam şi eu”, spune Alexandra Can.
6. În funcţii publice a văzut de toate
Activând în diverse funcţii publice Alexandra Can a văzut ce înseamnă administraţia publică centrală, cum se decid lucrurile bune şi cele rele, cum cooperează între ele diverse instituţii, cum se creează diferite grupări pentru a-şi promova propriile interese etc. „Am văzut de toate. Am mai văzut cum o instituţie publică este dispusă să facă orice dacă trebuie. Personal, am auzit cum şeful Departamentului de statistică îi zicea premierului: „Dle Prim-ministru, dar cum trebuie să fie informaţia, că noi putem face cum trebuie?”, îşi aminteşte Alexandra Can.
7. Trebuie schimbat sistemul
Alexandra Can s-a simţit foarte confortabil oriunde a lucrat pentru că niciodată nu s-a aflat acolo unde nu ar fi putut face faţă lucrurilor. „Întotdeauna mi-am dat seama bine ce pot şi ce nu pot. Dacă mi s-ar propune să lucrez acum chirurg, evident că nu pot… Dar dacă ar fi să lucrez în calitate de director al unei instituţii de ocrotire a sănătăţii, atunci aş face-o foarte bine şi cu plăcere, pentru că ştiu ce înseamnă managementul, ştiu cum trebuie să lucreze sistemul, în general, şi fiecare angajat, în particular. În America nici nu reuşeşti să intri în biroul unui funcţionar, că deja cu zâmbet pe buze te întreabă: „Cu ce vă pot ajuta?” Aşa ar trebui să fie şi la noi. Trebuie schimbat sistemul, comportamentul şi mentalitatea. Este dificil, dar nu imposibil”, dă asigurări Alexandra Can.
8. Să facem lucruri bune
Chiar dacă demult nu mai deţine nicio funcţie publică, Alexandra Can continuă să fie luată în consideraţie, iar punctul său de vedere să fie apreciat. „Întotdeauna, m-am simţit respectată, m-au chemat, m-au întrebat şi am participat cu plăcere la discuţiile în jurul problemelor economice şi sociale ale ţării”, spune ea. Acum nu-şi propune să devină din nou funcţionar public, în acelaşi timp însă, nu-şi doreşte să părăsească zona de acţiune. „Voi continua să spun adevărul fără frică, voi aduna în jurul meu oameni, îi voi influenţa ca să facem lucruri bune, să nu aşteptăm să le facă alţii pentru noi, să nu stăm cu mâna întinsă sau la cheremul străinilor”, afirmă Alexandra Can.
9. Vrea să lase o urmă
Pe lângă activitatea de director la Artima, Alexandra Can este implicată activ în multe activităţi de voluntariat. Este preşedinta Patronatului din Industria Uşoară APIUS, membră a Clubului Rotary International din Chişinău, a Clubului Timpul, participă la Programul de Lidearship în cadrul CEED şi multe alte proiecte educaţionale, unde încearcă să transmită experienţa acumulată tinerei generaţii. „Desfăşor o mulţime de acţiuni de voluntariat care îmi produc plăcere atunci când văd că tânăra generaţie se arată interesată. Cel mai mult mă tem să nu iau cu mine tot ce am acumulat în această viaţă. De aceea vreau să las în urmă măcar ceva din experienţa mea”, spune Alexandra Can.
10. Acelaşi drum
Regretă multe, pentru că, spune ea, întotdeauna a fost loc pentru mai bine. Ar fi mers pe acelaşi drum, dar având experienţa de acum, este sigură că ar fi făcut mult mai mult. Alexandra Can nu se lasă niciodată învinsă, este optimistă, sigură de sine şi, cel mai important, reuşeşte să-i „molipsească” pe toţi cei cu care interacţionează de energia sa debordantă, de dorinţa de a înfrunta dificultăţile şi de a ieşi mereu învingători.■
Далее...
PayPass de la MAIB – Inovaţiile şi generozitatea nu au limite
A merge astăzi la magazin cu portmoneul plin cu bani nu este nici comod, nici sigur. Experienţa arată că cea mai bună soluţie este cardul bancar, unde banii sunt mereu în siguranţă şi, în acelaşi timp, mereu la îndemână. Tehnologiile în domeniu evoluează însă atât de rapid, încât un simplu card nu mai satisface necesităţile actualei generaţii care pune preţ pe timp şi comoditate. Tehnologia cardurilor ,,fără contact” PayPass, lansată recent de Moldova Agroindbank, vine să răspundă acestei nevoi de a economisi timpul, pentru a-l folosi într-un mod mai plăcut.
Maximum 3-4 secunde – atât durează procesul de achitare cu cardul bancar ,,fără contact” Debit MasterCard PayPass de la Moldova Agroindbank. De acest lucru a reuşit să se convingă şi un grup de jurnalişti care, alături de conducerea Moldova Agroindbank, au fost primii cumpărători care au testat cum funcţionează tehnologia inovaţională. Dacă ar fi s-o caracterizăm în câteva cuvinte atunci, cu siguranţă, acestea ar fi - rapid, comod şi sigur.
Printr-o singură atingere
Tehnologia cardului Debit MasterCard PayPass ,,fără contact” permite achitarea tranzacţiilor la POS-terminale prin simpla apropiere a cardului de terminal la o distanţă de 1-2 cm, fără a-l transmite casierului. Dacă suma tranzacţiei nu depăşeşte 200 lei sau 20 de euro în străinătate – clientul nu trebuie să introducă PIN-codul sau să semneze chitanţa.
În cazul în care suma tranzacţiei este mai mare, aceasta va fi efectuată la fel – prin atingerea POS-terminalului, doar că din motive de securitate se va solicita introducerea PIN-codului. Dacă achitarea cu cardul obişnuit sau în numerar durează între 26 şi 29 de secunde, atunci noua tehnologie permite reducerea acestui timp până la 3-4 secunde.
La prima vedere, cardul este unul obişnuit, însă conţine câteva elemente importante care îl fac distinct şi uşor de utilizat. În primul rând, are desenată o antenă, care, intuitiv, ne sugerează modul de utilizare. De asemenea, mai are un cip şi o antenă încorporată pe perimetru, care permit ca schimbul de date să fie realizat prin frecvenţă radio. Prin urmare, achitarea se face doar prin simpla atingere a cardului de POS-terminal.
Preşedintele Comitetului de Conducere al BC „Moldova Agroindbank” SA, Serghei CEBOTARI: În primul rând, cardul oferă posesorilor confort, rapiditate şi posibilitatea de a se simţi persoane moderne, pas în pas cu cele mai noi tehnologii. Acest card este recunoscut în întreaga lume, iar deţinătorii lui sunt persoanele care preţuiesc timpul. Prin lansarea acestui produs, MAIB a demonstrat odată în plus capacitatea de a fi în pas cu timpul în dezvoltarea soluţiilor bancare inteligente, dar şi de a anticipa aşteptările tot mai mari ale clienţilor. În continuare, cel mai important obiectiv al nostru este să implementăm aceste tehnologii noi şi în afara capitalei, astfel ca toate persoanele fizice şi comercianţii de pe întreg teritoriul ţării să poată beneficia de noile oportunităţi. Investiţiile sunt planificate şi se înscriu în strategia noastră de dezvoltare durabilă a băncii.
Account Manager International Markets MasterCard Europe în Ucraina şi Moldova, Igor STEPANOV: Lansarea MasterCard PayPass nu este o simplă extindere a gamei de produse, ci şi un imbold pentru dezvoltarea pieţei de achitări în ansamblu. Cardul permite efectuarea plăţii rapid, iar posesorul poate nici să nu scoată cardul din portmoneu. Astfel, clienţii beneficiază de tranzacţii rapide, comode şi sigure. Pentru comercianţi, cardul permite reducerea cozilor la casă şi majorarea fluxului de clienţi. În cazul băncilor, acest card permite consolidarea bazei de clienţi şi sporirea numărului de operaţiuni fără contact.
Directorul general al ICS ,,Fourchette” SRL, Adrian LAZARENCU: Apreciem parteneriatul nostru cu Moldova Agroindbank – o bancă mereu deschisă pentru soluţii novatoare. Mizăm mult pe menţinerea şi dezvoltarea acestei cooperări pentru a fi în avangarda proceselor de atragere şi de consolidare a loialităţii clienţilor. Această inovaţie va ajuta reţeaua de magazine să-şi îmbunătăţească substanţial calitatea serviciilor acordate clienţilor.
Inovaţiile nu au limite …
Cardul poate fi utilizat pentru efectuarea tranzacţiilor oriunde în lume, unde este indicat logotipul MasterCard şi PayPass. De obicei, cardurile „fără contact” sunt folosite atunci când este necesar ca tranzacţiile să fie efectuate rapid, fără a scoate cardul din portmoneu. În această categorie se înscriu supermarketele, centrele comerciale, transportul public, cinematografele, diferite acţiuni publice, cum ar fi concertele sau evenimentele sportive. Deocamdată, în Republica Moldova sunt în jur de 60 de puncte comerciale care acceptă tehnologia PayPass, însă geografia utilizării noii tehnologii se extinde rapid, iar până la finele anului aceasta va fi disponibilă şi în benzinării, restaurante, farmacii, fast-food-uri etc. Noua tehnologie PayPass poate fi încorporată nu doar în carduri, dar şi în brelocuri, ceasuri şi, cel mai promiţător, în telefoane mobile.
… la fel ca şi generozitatea
Reprezentanţii mass-media au putut utiliza cardurile lor fără contact pentru a participa la Maratonul cumpărăturilor de caritate în centrul comercial Fourchette din capitală. Produsele alimentare şi alte mărfuri de primă necesitate procurate prin intermediul MasterCard PayPass au fost duse în aceeaşi zi bătrânilor de la Centrul de zi din oraşul Străşeni, gestionat de Asociaţia pentru Educaţie ,,Neoumanist”. ,,Persoanele în etate de la azil sunt recunoscătoare băncii pentru atenţia acordată şi, în special, pentru atitudinea personală a conducerii MAIB faţă de sorţile lor”, spune Directorul Executiv al Asociaţiei, Veronica Ţîmbalari. În acest mod, MAIB şi-a reconfirmat rolul de bancă performantă, lider pe piaţa bancară din Moldova, dar şi ataşamentul pentru standardele înalte ale responsabilităţii sociale corporative.
Testat personal
Nici nu am reuşit să-mi trag respiraţia că procesul de achitare a luat sfârşit. O singură atingere a cardului de POS-terminal a fost suficientă pentru ca tranzacţia să fie considerată reuşită. Simplu, comod şi rapid. Cel mai important însă a fost că o acţiune de promovare a unui produs bancar a reuşit să fie îmbinată în cel mai armonios mod cu o acţiune de caritate. A fost suficient doar să vedem strălucirea din ochii bătrânilor ca să ne dăm seama că trebuie să facem atât de puţin pentru ca ei să se simtă fericiţi şi utili, iar noi - împliniţi. Cum se spune ,,fă-i câtuşi de puţin fericiţi pe alţii şi tu vei fi de o mie de ori mai fericit”.■
Далее...
Da, Moldova poate!
Cu un an înainte de finalizarea Programului Compact în valoare de $262 mil., Corporaţia Provocările Mileniului (CPM), responsabilă de monitorizare, este ferm convinsă că proiectul va fi un mare succes. La patru ani de la lansare, lucrurile arată foarte bine, deşi la diferite etape mulţi au fost foarte sceptici şi au pus la îndoială faptul că un proiect atât de mare va fi realizat în termenele stabilite, conform bugetului şi la standarde înalte, susţine Jeffrey Goveia, director-adjunct al reprezentanţei Corporaţiei Provocările Mileniului în Moldova. Într-un interviu acordat revistei Profit, Jeffrey Goveia vorbeşte despre progresul în implementarea proiectului, provocările cu care se confruntă, cooperarea cu autorităţile, măsurile de combatere a corupţiei şi impresiile sale despre Moldova.
Profit: Dle Goveia, a mai rămas un an din cei cinci prevăzuţi pentru implementarea Programului Compact finanţat de Guvernul SUA, termenul limită fiind 1 septembrie 2015. Care sunt cele mai importante rezultate obţinute în cadrul programului până în prezent, precum şi sarcinile ce urmează a fi indeplinite pe parcursul ultimului an?
J.G.: La moment, realizarea cea mai importantă constă în faptul că suntem pe cale de a finaliza proiectul de reconstrucţie a drumului Sărăteni-Soroca cu o lungime de 93 km. Mai avem însă câte ceva de făcut, dar planificăm darea în folosiţă a drumului pentru sfârşitul lunii curente. Intenţionăm să organizăm o cursă excepţională cu biciclete pe toţi cei 93 km de drum de la Sărăteni până la Soroca.
După cum, probabil, ştiţi, în reconstrucţia acestui drum au fost investiţi $100 mil. Proiectul include nu doar reconstrucţia drumului, ci şi a căilor de acces, a trotuarelor, iluminarea traseului, instalarea pavajului în curtea şcolilor, precum şi construcţia unui drum de acces de la staţia de pompieri din Soroca până la drumul în cauză. De aceea, putem spune că am obţinut un rezultat cu adevărat imens, care, la momentul dat, este cel mai important în cadrul Programului Compact.
În plus, primul sistem de irigare urmează să fie lansat în luna septembrie, urmat de al doilea, în octombrie sau noiembrie. Alte două sisteme vor fi puse în funcţiune până la sfârşitul anului curent sau la începutul anului viitor. În total, vor fi 10 sisteme care vor permite irigarea a circa 15 mii ha de pământ – ceea ce reprezintă o creştere substanţială a suprafeţelor irigate în Moldova.
Patru din cele 10 sisteme de irigare vor putea fi utilizate de către fermieri pe parcursul întregului sezon de irigare 2015. Celelalte şase sisteme vor fi finalizate până la 1 septembrie 2015.
Acestea sunt cele două mari componente ale Programului Compact, costul cărora se ridică la $200 mil. din totatul proiectului de $262 mil.
În plus, mai implementăm un proiect de finanţare în domeniul agriculturii în valoare de $7,8 mil. şi care a permis să fie oferite credite la 47 de întreprinderi care activează în domeniul pentru dezvoltarea infrastructurii postrecoltare.
De asemenea, ne-am ocupat de instruirea fermierilor şi a membrilor asociaţiilor utilizatorilor de apă pentru ca ei să poată beneficia de avantajele irigării. Există mai multe rezultate, dar cele mai mari abia urmează, odată cu crearea întregii infrastructuri.
Profit: Care au fost cele mai mari provocări cu care v-aţi confruntat în procesul de implementare a proiectului şi cum le-aţi depăşit?
J.G.: Cea mai mare provocare a fost să încercăm să implementăm proiecte de infrastructură cu grupuri noi într-o ţară nouă. În Moldova fuseseră implementate mai multe proiecte de infrastructură până în anul 2000, dar CPM şi partnerii săi nu mai lucraseră aici. Fondul Provocările Mileniului Moldova – structură creată de Guvernul RM şi responsabilă de gestionarea proiectului – a făcut un lucru bun la capitolul selectării companiilor internaţionale pentru implementarea proiectului. Majoritatea acestor companii activează în RM pentru prima dată.
Prima provocare pe care se pare că am depăsit-o cu succes a fost să implementăm proiecte de infrastructură foarte mari în termenele stabilite şi cu ajutorul companiilor care abia însepuseră să activeze în Moldova.
De asemenea, a trebuit să amintim permanent că CPM are un termen fix de implementare de cinci ani şi că proiectul se va finaliza la 1 septembrie 2015, iar acest lucru nu este o glumă. Unii ne spuneau: „Nu vorbiţi serios despre această dată limită?” Dar răspunsul nostru era: „Da, vorbim serios. Aşa prevede legislaţia SUA, nu putem prelungi proiectul după 1 septembrie 2015”. Atunci ei realizau că trebuie să-şi finalizeze lucrul în termenele stabilite.
Profit: Dar ce v-a surprins plăcut pe parcursul implementării proiectului?
J.G.: Parţial, m-am referit deja la acest subiect. CPM se bazează pe acest model unic care prevede implementarea unor proiecte de anvergură cu bugete şi termene fixe. Cred că multă lume avea dubii cu privire la succesul unor asemenea proiecte în Moldova şi deseori întrebau: „Poate Moldova implementa asemenea proiecte la standardele stabilite, în special cele de sănătate, siguranţă şi protecţie a mediului? Va lucra sistemul la nivel local, se vor ridica autorităţile la nivelul aşteptărilor?” Cred că, după patru ani, răspunsul la această întrebare este: „Da, Moldova poate”. Autorităţile ne acordă toată asistenţa de care avem nevoie, sistemul funcţionează, iar oamenii sunt dedicaţi rezultatului. La patru ani de la lansarea proiectului, lucrurile arată foarte bine. Cred că la diferite perioade de timp multă lume avea îndoieli la acest capitol. Moldova trebuie să analizeze rezultatele obţinute în această perioadă şi să spună: „Da, putem face acest lucru”.
Profit: Cum s-a schimbat viaţa oamenilor de rând în regiunile unde este implementat Programul Compact? Putem spune că în aceste regiuni numărul moldovenilor care pleacă peste hotare este mai mic decât în regiunile mai puţin dezvoltate?
J.G.: CPM este o organizaţie care ia procesul de evaluare foarte în serios. Nu dispunem de statistici la aceste capitol, cu toate acestea, pot vorbi despre acest subiect în baza experienţei mele de şapte ani de activitate în Moldova. Când am efectuat primele vizite la viitoarele şantiere de construcţie – am vizitat aceste locuri de foarte multe ori înainte de a începe nemijlocit lucrările - ne-am confruntat cu o foarte mare doză de scepticism: „Chiar veţi reuşi să realizaţi aceste proiecte?” La moment, nu există niciun dubiu că drumul va fi reabilitat şi că acesta va fi un drum de calitate înaltă, iar oamenii vor rămâne mulţumiţi.
În regiunile unde sistemele de irigare sunt în faza de finalizare, fermierii au început deja să ne mulţumească. În restul cazurilor, scepticismul continuă să prevaleze.
Profit: Unul dintre obiectivele iniţiale ale Programului Compact a fost să genereze noi investiţii în economia RM. Care sunt rezultatele la acest capitol?
J.G.: Cel mai bun exemplu este proiectul Accesul la finanţe în agricultură în care am investit $7,8 mil., iar fermierii, care au venit la noi pentru a primi asistenţă financiară, au investit alte $9 mil. din surse proprii. Aceasta înseamnă că la fiecare dolar investit de noi în finanţarea agriculturii, fermierii moldoveni au contribuit cu mai mult de un dolar din fonduri proprii. Este un indiciu clar că moldovenii doresc să investească în agricultură, iar sectorul se dezvoltă.
Cred că agricultura este sectorul în care vor fi făcute investiţii foarte mari. Agricultura de performanţă necesită investiţii de câteva mii de euro la hectar, ceea ce înseamnă că în cele 15 mii ha de pământ aprovizionate cu sisteme de irigare în cadrul Programului Compact vor fi făcute investiţii enorme. Sunt sigur că aceste investiţii vor urma de îndată ce agricultorii vor vedea că sistemele de irigare funcţionează.
Profit: Corupţia, înclusiv în procesul de organizare a tenderelor, este una din marile probleme cu care se confruntă Moldova în prezent. Cum este soluţionată această problemă în cadrul Programului Compact?
J.G.: Noi am apelat la companii internaţionale pentru efectuarea achiziţiilor. Am angajat, de asemenea, o companie internaţională responsabilă de monitorizarea procesului de achiziţii. În loc să încredinţăm acest proces unui grup de persoane care ar putea avea interese în Moldova, l-am încredinţat unor grupuri internaţionale pentru a fi siguri că procesul de achiziţii este unul corect.
De asemenea, procesul de examinare a ofertelor este unul foarte transparent la care participă persoane independente din diferite regiuni ale Moldovei, iar în cazul achiziţiilor mai mari aducem experţi din străinătate. În plus, experţii examinează ofertele stând unul în faţa celuilalt într-un birou şi ajungând, astfel, la un numitor comun.
În cazul în care participanţii la tender consideră că procesul de examinare a ofertelor nu a fost corect, ei pot cere revizuirea rezultatelor, lucru efectuat cu participarea experţilor externi.
Profit: Au fost înregistrate asemenea cazuri?
J.G.: Nu au fost înregistrate cazuri în care s-ar fi luat decizii împotriva Fondului Provocările Mileniumului. Cred că acest lucru se datorează, în special, faptului că participanţii la tendere, ştiind cum funcţionează sistemul, au avut încredere în el. Cred că rezultatele înregistrate până în prezent sunt un indicator clar al faptului că tenderele au fost organizate corect şi că sistemul funcţionează.
De exemplu, în cazul drumurilor, ofertele au fost mai mici decât s-a prognozat, lucru care a permis să se facă investiţii mai mari în sistemul de irigare.
În plus, există CPM care monitorizează procesul. CPM lucrează conform sistemului de granturi, iar acest proiect este un cadou foarte mare din partea poporului american pentru poporul moldovenesc, al cărui mesaj general, în opinia mea, este: „Nu irosiţi cadoul nostru”.
Această asistenţă diferă de un împrumut mare care, în cele din urmă, înseamnă utilizarea banilor cetăţenilor RM. În cazul dat, moldovenii folosesc banii Guvernului SUA.
Din punctul meu de vedere, banii acordaţi de Guvernul SUA sunt folosiţi conform destinaţiei – pentru construcţia unui drum şi a unor sisteme de irigare extraordinare şi pentru acordarea asistenţei de înaltă calitate fermierilor moldoveni.
Profit: Aceste proiecte au fost implementate atât de specialişti străini cât şi de cei locali. Dispuneţi de careva statistici cu privire la numărul de locuri de muncă nou create în cadrul Programului Compact pe parcursul celor patru ani?
J.G.: Nu dispun de asemenea date la moment. Dar vă pot spune că în cazul construcţiei sistemelor de irigare specialiştii străini reprezintă între 30% şi 50%, iar restul sunt specialişti locali.
Un alt aspect pozitiv este faptul că în procesul de implementare a proiectelor de renovare a drumurilor şi reabilitare a sistemelor de irigare companiile subcontractante din RM au avut posibilitate să înveţe de la companiile contractante străine care au folosit pe larg tehnici noi şi echipamente moderne.
Profit: Ce sfaturi aţi da autorităţilor RM în procesul de implementare a proiectelor cu finanţare internaţională?
J.G.: Modelul CPM – de a implementa proiecte de anvergură cu bugete şi termene fixe – a fost un test de integritate pe care Guvernul RM se pare că l-a trecut cu succes. Am demonstrat că proiecte de infrastructură mari pot fi realizate la timp, conform bugetului şi conform celor mai înalte standarde. Guvernul ar trebui să continue să urmeze acest model pe viitor. În acelaşi timp, să nu uite că pentru implementarea cu succes a unor asemenea proiecte este nevoie de angajamentul autorităţilor de a elimina anumite bariere.
Profit: Despre ce fel de bariere este vorba?
J.G.: Au existat câteva cazuri când a fost necesară revizuirea unor standarde şi politici învechite, iar având pe masă cele $262 mil. Guvernul s-a angajat să facă acest lucru. Compact a demonstrat Guvernului că acesta se poate implica şi poate uşura viaţa oamenilor de afaceri, diminua corupţia şi dezvolta ţara. Sfatul meu este: „Faceţi acest lucru pentru că aşa este corect, dar nu deoarece trebuie să implementaţi Programul Compact”.
Un alt sfat este să apăraţi investiţiile publice de comportamentul de răpitor al unora. Am vorbit deja mai sus de măsurile luate de Compact pentru a asigura organizarea transparentă a tenderelor. Guvernul RM poate face la fel - poate invita experţi străini şi implementa un sistem greu de corupt.
Un alt lucru la care aş vrea să mă refer este că Moldova are oameni foarte muncitori şi educaţi care vorbesc mai multe limbi. Locuiţi într-un spaţiu foarte interesant între est şi vest. Profitaţi de acest lucru, profitaţi de oamenii inteligenţi pe care îi aveţi, daţi-le de lucru, puneţi-i în funcţii de conducere, asiguraţi-vă că oamenii potriviţi sunt la locul potrivit şi sprijiniţi-i.
Am făcut deja acest lucru în cadrul Programului Compact şi am văzut rezultatele. Unica diferenţă este că în cazul nostrul există procesul de monitorizare, dar voi puteţi face acelaşi lucru. Deci faceţi-l.
Profit: În cadrul întâlnirilor cu oficialii americani, reprezentanţii Guvernului de la Chişinău au declarat în repetate rânduri că contează pe un nou Program Compact. Pe cât de real este acest lucru?
J.G.: Este foarte real. Moldova face parte din categoria ţărilor în care Guvernul SUA doreşte să investească prin intermediul CPM, lucru demonstrat prin acordarea primului Program Compact. Eligibilitatea RM pentru un al doilea Compact va fi examinată de consiliul de administraţie al CPM în luna decembrie. Criteriile vor fi aceleaşi ca şi în cazul primului Compact – buna guvernare a ţării , libertatea economică şi investiţiile în oameni. De asemenea, consiliul de administrare va analiza la ce nivel Compact poate contribui la reducerea sărăciei şi generarea creşterii economice. Cred că acest lucru este posibil în Moldova.
Întrebarea este de ce sume dispune agenţia şi în ce sectoare urmează aceste fonduri să fie utilizate.
De asemenea, vor fi examinate rezultatele obţinute la implementarea primului proiect Compact, cooperarea cu CPM etc.
Există totuşi câteva diferenţe care vor fi luate în consideraţie.
La momentul examinării dosarului pentru primul Compact, Moldova făcea parte din categoria ţărilor cu venituri mici şi, respectiv, a fost comparată cu alte ţări din aceeaşi categorie. Între timp, Moldova a fost promovată în categoria ţărilor cu venituri ceva mai mari, unde şi concurenţa între state este mai mare. Dar membrii consiliului sunt persoane foarte inteligente. Nu putem promite nimic, dar eligibilitatea RM pentru un al doilea Program Compact va fi examinată la modul cel mai serios.
Cât priveşte domeniile în care cel de-al doilea Compact ar putea investi, din câte ştiu, reprezentanţii Guvernului s-au arătat interesaţi de investiţii în sectorul energetic şi cel al educaţiei. Acestea vor fi evaluate de către CPM de comun acord cu Guvernul RM pentru a fi siguri că acestea sunt investiţii bune pentru Moldova.
Profit: Există cazuri când o ţară a câştigat deja două programe Compact?
J.G.: Există câteva ţări care au reuşit acest lucru. Dat fiind standardele stricte ale CPM, numărul ţărilor care se pot califica pentru un al doilea program Compact este destul de limitat. Ghana, Tanzania, Pepublica Capul Verde şi Georgia se numără printre ţările care s-au calificat deja pentru al doilea Compact.
Profit: O mare parte din fondurile acordate RM în cadrul Compact, este vorba de milioane de dolari, au fost cheltuiţi pentru monitorizare şi audit. A fost acest lucru, într-adevăr, necesar? Nu aveţi încredere în companiile care se ocupă de implementarea proiectului?
J.G.: Nu este vorba de încredere. Una dintre caracteristicile CPM este abordarea foarte serioasă a procesului de evaluare. CPM nu doreşte să fie o agenţie de dezvoltare care să spună că rezultatul activităţii sale este renovarea a 93 km de drum. Dorim să putem spune: rezultatul activităţii noastre este reducerea sărăciei şi creşterea economică. Este uşor să spui 93 km au fost reparaţi: da sau nu. Este mult mai greu să spui: această investiţie în sumă de $100 mil. în drumuri a adus Moldovei o creştere economică mai mare de $100 mil. Aceasta a fost cea mai bună cale pentru Guvernele RM şi al SUA să cheltuiască cei $100 mil. pentru îmbunătăţirea vieţii moldovenilor. Este un lucru mult mai dificil de realizat.
Auditul şi monitoringul sunt o investiţie menită să arate că noi facem lucrurile corect. Este o investiţie costisitoare, dar nu există posibilitate de a face o asemenea evaluare cu bani mai puţini.
Profit: Activaţi în RM deja de şapte ani. Cum s-au schimbat impresiile Dvs. despre Moldova în această perioadă?
J.G.: Am sosit în Moldova cu şapte ani în urmă. Până atunci nu am mai locuit în această parte a lumii. Au fost câteva lucruri care m-au impresionat. Primul a fost cât de capabili, inteligenţi, educaţi şi muncitori sunt moldovenii. Oamenii cu care lucrez cred în ceea ce fac şi cred în Moldova. Am fost foarte norocos să lucrez cu asemenea oameni aici.
Am învăţat, de asemenea, că moldovenii ştiu ce doresc şi ştiu cum să facă lucrurile corect. Iar când li se oferă şansa să facă acest lucru atunci rezultatul este fabulos.
În acelaşi timp, îmi vine greu să înţeleg cum moldovenii pot fi atât de capabili, dar rezultatul acestor capacităţi să nu se vadă în mod constant. Este un lucru surprinzător.■
Далее...
