Profit
№_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
Nr._9_2013 (212), septembrie 2013Vilnius – între aşteptări şi obstacole
Moldova este in febra pregatirilor pentru Summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius din luna noiembrie care se doreste a fi un adevarat succes pentru tara noastra, fiind asteptata parafarea Acordurilor de Asociere si Liber Schimb cu UE. Urmarind retorica autoritatilor, parafarea este tratata ca un lucru deja realizat, pe care se pare ca nimeni si nimic nu-l mai poate compromite. Intr-un interviu acordat in exclusivitate revistei Profit, directorul executiv al Asociatiei pentru Politica Externa, Victor Chirila, apreciaza Summit-ul de la Vilnius ca pe un „eveniment istoric”, insa, in acelasi timp, atentioneaza asupra obstacolelor care ar putea reduce din succesul preconizat a fi obtinut in capitala Lituaniei.
Profit: Dle Chirila, putem considera parafarea Acordului de Asociere si Liber Schimb un fapt deja implinit sau exista inca anumite rezerve in acest sens?
Victor Chirila: Mesajele care vin din diferite capitale ale UE vorbesc despre faptul ca Moldova va parafa la Vilnius Acordul de Asociere si creare a zonei de comert liber. In prezent, nu sunt obstacole serioase care ar impiedica acest lucru. Evident, ar putea surveni unele potentiale pericole, insa mai degraba acestea tin de situatia interna din Republica Moldova.
Am putea asista la o noua destabilizare a situatiei politice interne din cauza unor noi scandaluri in cadrul Coalitiei de guvernare, desi acest lucru mi se pare putin probabil. Cred totusi ca politicienii nostri au tras anumite lectii din criza de la inceputul acestui an si nu se vor aventura sa provoace un nou scandal, mai ales in preajma unui eveniment istoric, precum este Summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius.
Avand in vedere intentia, cel putin declarata, a PCRM de a organiza o revolutie de catifea, o posibila destabilizare a situatiei ar putea, totusi, avea loc. Pentru multi este o enigma ce inseamna acest lucru. Este mai degraba o dorinta a PCRM de a destabiliza situatia din RM, de a crea o psihoza generala care sa inoculeze opiniei publice ca in tara nu exista stabilitate, securitate, ca tara nu are viitor si nu exista o guvernare eficienta care sa administreze treburile in stat. Acest lucru ar putea duce la anumite schimbari interne in RM, dar ar putea trimite si mesaje proaste in capitalele europene cu privire la capacitatea acestei tari nu doar de a parafa si semna Acordul de Asociere, dar si de a-l pune in aplicare. Acesta este un real pericol.
Un alt pericol este legat de Transnistria care in ultimul timp a generat o serie de provocari la adresa RM, in special in zona de securitate. Din fericire, aceste provocari nu au dus la transformarea tensionarilor in conflicte armate si speram ca acest lucru nici nu se va intampla. Dar nu putem exclude ca provocarile vor continua, prin urmare, Chisinaul trebuie sa fie prudent si sa monitorizeze constant evolutiile din regiune.
Acestea sunt potentialele pericolele care ar putea crea obstacole serioase in calea noastra spre Vilnius si parafarea Acordului de Asociere si Liber Schimb. Asta nu inseamna ca ele neaparat se vor adeveri. Autoritatile insa trebuie sa le ia in calcul si sa fie foarte atente la tot ce se intampla in interiorul tarii.
Profit: Moldova este sau nu pregatita sa obtina multasteptatul succes la Vilnius?
V.C.: Cred ca Moldova a realizat mai multe progrese in diferite domenii. Acest lucru inspira incredere ca Summit-ul de la Vilnius va fi unul de succes pentru tara noastra, iar realizarile obtinute vor fi apreciate de statele membre ale UE nu doar prin parafarea acordului, dar, inclusiv, prin declaratii deschise de incurajare si angajamente de sustinere politica si financiara a Republicii Moldova. Eforturile noastre pe calea reformelor vor trebui, insa, dublate dupa parafarea Acordului de Asociere. UE asteapta progrese serioase mai ales la capitolul combaterea coruptiei, reforma justitiei. Daca Moldova nu va demonstra progrese, in mod cert vor aparea multe semne de intrebare in privinta capacitatii statului de a-si indeplini angajamentele asumate, iar semnarea acordului ar putea fi amanata.
Profit: Semnarea Acordului de Asociere urmeaza sa fie aprobata de catre toate statele membre UE. Sunt tari care sustin deschis parcursul european al RM, dar sunt tari care privesc sceptic procesul de extindere al UE. Cum credeti din partea caror tari ne-am putea astepta la anumite reticente?
V.C.: Nu exista reticente serioase din partea statelor membre ale UE pentru parafarea Acordului de Asociere, dimpotriva exista un consens pentru ca acest acord sa fie parafat si semnat in timpul apropiat. Reiterez, totul depinde de situatia din interiorul tarii. Reticente sunt sau ar putea sa apara din partea unor state fata de unele evolutii in anumite domenii cum ar fi justitie, combaterea coruptiei, unde statele UE asteapta ca vinovatii de acte de coruptie sa fie nu doar cercetati penal, dar si pedepsiti. Or, acest lucru nu se intampla deocamdata. Avem multe dosare, insa fara finalitate. In domeniul reformei justitiei de asemenea avem multe scandaluri cu implicarea judecatorilor insa lucrurile nu se schimba. Ei continua sa-si exercite functiile si sa comita noi ilegalitati. De aceea, autoritatile trebuie sa dea dovada de mai multe realizari practice la aceste capitole daca vor sa progreseze pe interior si in paralel sa lase o impresie buna occidentalilor. In caz contrar, UE se va intreba daca aceasta guvernare intr-adevar este capabila sa faca ceva real sau doar vorbeste si promite frumos. Nu este in interesul guvernarii sa tergiverseze schimbarile calitative, pentru ca se apropie alegerile si guvernantii vor trebui sa vina cu realizari practice, nu doar imaginare, in fata cetatenilor. Atunci de fapt va fi momentul adevarului pentru noi toti.
Profit: Credeti ca Acordul de Asociere va fi semnat in 2014?
V.C.: Depinde foarte mult de felul cum vor evolua lucrurile in Republica Moldova. Consider ca semnarea in 2014 nu este, inca, un lucru cert. Depinde de situatia din interiorul Coalitiei de guvernare, de rezultatele si reformele din diferite sectoare, dar si de faptul daca nu se va clatina corabia proeuropeana.
Profit: Apropo, exista voci care sustin ca dupa summit-ul de la Vilnius va fi dezgropata securea razboiului politic de la Chisinau. Impartasiti acest punct de vedere?
V.C.: Acest lucru este posibil, insa daca se va intampla, va avea de suferit foarte mult credibilitatea Coalitiei de guvernare. In aceste conditii, nu cred ca aceasta va mai avea vreo sansa sa se reabiliteze in fata cetatenilor care i-au acordat deja de atatea ori vot de incredere si care au sperat ca dupa criza de la inceputul acestui an politicienii au tras anumite lectii utile. Guvernantii vor sa arate ca exista mai multa comunicare, coordonare la nivel de Guvern si Parlament si asta bucura. Exista evolutii bune, speram ca ele nu sunt doar de ochii lumii.
In acelasi timp, recentele scandaluri publice legate de concesionarea netransparenta a Aeroportului International Chisinau unei companii rusesti, precum si instrainarea dubioasa a actiunilor statului de la Banca de Economii, arunca o mare umbra de neincredere asupra caracterului proeuropean al actualei coalitii guvernamentale. Ambele scandaluri sunt in masura sa fragmenteze fragila majoritate parlamentara, aruncand tara intr-o noua criza politica al carei final este incert.
Profit: In opinia Dvs., in cat timp Moldova ar putea obtine perspectiva de integrare europeana?
V.C.: Totul depinde de cat repede vom implementa Acordul de Asociere pe care speram sa-l semnam in 2014. Atat timp cat nu avem semnat acest acord este greu sa facem previziuni in acest sens. Dar judecand dupa experienta statelor din Europa Centrala si Balcanii de Vest, asta ar insemna nu mai putin de 10-15 ani. Acordul de Asociere va fi incheiat pentru cel putin 10 ani, iar pe parcursul acestei perioade ar putea surveni si alte schimbari de abordari strategice din partea UE fata de tara noastra. Deocamdata, astfel de schimbari strategice nu se intrezaresc, iar obiectivul UE pentru spatiul Parteneriatului Estic este asocierea politica si integrarea economica prin crearea Zonei de Liber Schimb. Atunci cand vorbesc despre schimbarea abordarii strategice de catre UE, am in vedere anume oferirea acestei perspective intr-un viitor apropiat statelor din Parteneriatul Estic. Aceasta decizie trebuie luata la nivelul statelor membre ale UE. Deocamdata, o astfel de discutie nu este pe agenda UE. Este adevarat, la un moment dat, in special dupa vizita cancelarului german Angela Merkel la Chisinau, a existat iluzia ca la Summit-ul de la Vilnius Republicii Moldova ar putea sa i se ofere perspectiva de aderare la UE.
Mesajele incurajatoare transmise oficial si, mai ales, neoficial de Angela Merkel la Chisinau, i-a facut pe unii politicieni, diplomati si experti sa creada ca la Summit-ul de la Vilnius Republicii Moldova ar putea sa i se deschide usa integrarii politice cu UE. Incurajarile dnei Merkel au fost insotite, insa, de un sir de conditionari, care ulterior au fost ignorate de politicienii moldoveni. Nu am avut stabilitate politica, nu am dat dovada de continuitate la capitolul implementarii reformelor in domeniul justitiei si nu am demonstrat ca avem o guvernare stabila. Dimpotriva, cele cinci luni de criza politica au redus la zero povestea noastra de succes.
Profit: Desi la nivel oficial, Rusia declara ca respecta optiunea privind integrarea europeana a RM, in realitate observam unele actiuni care dau de inteles ca Rusia nu se va impaca cu gandul ca isi poate pierde influenta in Moldova. Pe cat de mult Rusia poate influenta decizia care va fi luata la Vilnius?
V.C.: Cred ca Rusia are tot mai putine parghii pentru a stopa definitiv acest proces. Desigur, ea poate sa ne creeze obstacole, tensionand relatiile economice, dialogul politic sau incurajand Tiraspolul sa fie mult mai intransigent la masa de negocieri sau chiar sa deraieze aceste negocieri. Evident, anumite incomoditati in dialogul nostru cu UE ar putea surveni, dar Rusia nu mai poate sa opreasca procesul de parafare si apoi semnare a Acordului de Asociere si Liber Schimb. Mai devreme sau mai tarziu, acestea se vor intampla. Pur si simplu, in prezent, Rusia isi joaca ultima carte, cartea santajului si a amenintarilor economice si politice in relatiile cu Republica Moldova.
Profit: Un oficial rus a declarat deschis ca Ucraina, care si ea aspira la integrarea europeana si semnarea Acordului de Asociere si Liber Schimb, nu poate face parte din doua sisteme economice diferite. In aceste conditii, cum credeti ce piedici ne poate pune Rusia si la ce trebuie sa se astepte economia Moldova - restrictii, blocade economice, tinand cont de faptul ca Rusia este unul dintre cei mai mari parteneri comerciali ai RM?
V.C.: Daca Ucraina va semna Acordul de Asociere la Vilnius, atunci pentru Moldova lucrurile sunt clare, iar presiunile asupra tarii noastre din partea Rusiei ar putea fi mult mai mici. Moldova poate adera la spatiul economic euroasiatic numai daca Ucraina va face acelasi lucru. Or, in momentul in care Ucraina va semna Acordul de Asociere, ea va opta definitiv pentru asocierea politica si integrarea economica cu UE, iar Rusia va trebui pur si simplu sa se impace cu acest fapt.
Profit: Rusia are temeri ca prin intermediul Acordului de Liber Schimb piata sa va fi invadata cu marfuri din UE, prin intermediul RM care are Acord de Liber Schimb cu tarile CSI. Sunt justificate aceste temeri?
V.C.: Este o minciuna crasa promovata insistent de consilierul economic al presedintelui rus Vladimir Putin. In primul rand integrarea economica cu UE a RM si Ucrainei prin intermediul Zonei de Liber Schimb nu contravine cu Acordul de Liber Schimb al CSI. Acest fapt a fost consfintit de expertii UE si cei ai OMC, care au analizat Acordul de Liber Schimb cu CSI la solicitarea Ucrainei si Moldovei, inainte ca respectivul acord sa fie semnat. Acordul cu CSI vizeaza doar marfurile care sunt produse in Moldova si in Ucraina, fiind foarte clara originea acestor produse. Noi nu avem cum sa reexportam produsele care le importam din UE, pentru ca originea lor este bine determinata, iar Moldova si Ucraina sunt obligate sa-si respecte angajamentele asumate in fata UE si OMC, in caz contrat risca sa fie penalizate. Prin urmare, este un fals pe care intentionat il promoveaza propaganda mediatica de la Moscova.
Profit: Cum explicati faptul ca euroscepticismul a devenit mult mai pronuntat in ultimul timp in Moldova?
V.C.: Criza euro si-a avut impactul sau asupra opiniei publice din RM, afectand si conditiile de trai in statele unde muncesc moldovenii. De asemenea, cred ca luptele interne din Moldova au influentat foarte mult opinia cetatenilor fata de perspectivele noastre de aderare. Nu in ultimul rand, un rol important l-a jucat si schimbarea macazului PCRM, care din partid proeuropean, care a declarat integrarea europeana drept obiectiv national, s-a transformat intr-un promotor activ al Uniunii Eurasiatice.
Profit: Ce ar putea duce la renasterea optimismului european in Moldova?
V.C.: Schimbarile pozitive in interiorul tarii si o atitudine responsabila si onesta din partea guvernantilor. Autoritatile trebuie sa demonstreze ca prioritare sunt interesele cetatenilor si ale tarii si nicidecum interesele de grup sau de partid. Numai in acest caz euroscepticismul moldovenilor va scadea. Cheia succesului integrarii europene este aici, la noi acasa, schimband realitatile economice, sociale si politice. Anume acest fapt va conta foarte mult la urmatoarele alegeri parlamentare, cand vom decide cine va implementa viitorul Acord de Asociere si Liber Schimb cu UE, politicienii de meserie dedicati tarii sau sarlatanii de meserie dedicati propriei capatuiri.
Despre succes
• Succesul în afaceri presupune pregătire, disciplină şi multă muncă. Dar dacă nu eşti speriat de aceste lucruri, oportunităţile sunt mereu foarte mari.
(David Rockefeller)
• Succesul în afaceri presupune pregătire, disciplină şi multă muncă. Dar dacă nu eşti speriat de aceste lucruri, oportunităţile sunt mereu foarte mari.
(David Rockefeller)
• Încearcă să fii un om de valoare şi nu neapărat un om de succes.
(Albert Einstein)
• Doreşte-ţi succesul şi nu perfecţiunea. Nu renunţa niciodată la dreptul tău de a greşi, pentru că atunci îţi vei pierde abilitatea de a învăţa lucruri noi şi de a înainta în viaţă.
(David Burns)
• Trebuie să încerci necontenit să urci foarte sus, dacă vrei să poţi să vezi foarte departe.
(Constantin Brâncuşi)
• Un om de succes este acela care poate construi o viaţă solidă cu cărămizile pe care alţii le aruncă în el.
(David Charles Brink)
• Caracterul nu se poate dezvolta în linişte şi pace. Numai prin încercare şi suferinţă se poate întări sufletul, însufleţi ambiţia şi atinge succesul.
(Helen Adams Keller)
• Scara succesului nu este niciodată aglomerată pe treapta cea mai de sus.
(Napoleon Hill)
• Tot de ce ai nevoie în viaţă este ignoranţă şi încredere; astfel succesul este garantat.
(Mark Twain)
• Sunt succese care te înjosesc şi înfrângeri care te înalţă.
(Nicolae Iorga)
• Succesul reprezintă abilitatea de a trece de la un eşec la altul fără să-ţi pierzi entuziasmul.
(Winston Churchill)
• Succesul este utilizarea la maximum a capacităţilor pe care le posezi.
(Zig Ziglar)
• Mulţi dintre cei ce eşuează în viaţă sunt persoane care nu au realizat cât de aproape au fost de succes în momentul în care au renunţat.
(Tomas Alva Edison)
• Succesul unui singur minut ne răsplăteşte pentru eşecuri de ani de zile.
(Robert Browning)
• Unicul ingredient important în formula succesului este să ştii să fii prietenos cu oamenii.
(Theodore Roosevelt)
• Dacă vei reuşi să-ţi pese şi de alţii în afară de tine, vei avea succes.
(Maya Angelou)
• Judecă succesul tău prin ceea la ce trebuie să renunţi ca să poţi obţine.
(Tenzin Gyatso)
• Dă-i unui om un peşte şi va fi sătul o zi întreagă: învaţă-l să pescuiască şi va fi sătul o viaţă întreagă.
(Lao Tzu)
• Pentru cei mai mulţi dintre noi, marele pericol nu este că ţintim prea sus şi nu reuşim, ci că ţintim prea jos şi reuşim.
(Michelangelo)
• Toate visele par imposibile până când le îndeplineşte cineva.
(Barry Neil Kaufman)
• Un succes care nu are urmări nu înseamnă nimic.
(Voltaire)
• Munceşte ca şi cum nu ai avea nevoie de bani. Iubeşte ca şi cum nu ai fi suferit niciodată din dragoste. Dansează ca şi cum nimeni nu s-ar uita.
(Mark Twain)
• Nu te întreba ce îi trebuie lumii – întreabă-te ce te face să prinzi viaţa şi pune-te pe treabă. Deoarece lumii îi trebuie oameni care au prins viaţă.
(Howard Thurman)
• Singurul tiran pe care îl voi urma este mica şi liniştita voce interioară.
(Mahatma Gandhi)
• Nu există oameni proşti, doar stări proaste.
(Anthony Robbins)
• Secretul succesului – cazi de 7 ori; te ridici de 8.
(Proverb chinez)
• Mulţi oameni se duc la pescuit toată viaţa fără să ştie că nu caută peştele.
(Henry David Thoreau)
• Viaţa naşte viaţă, energia naşte energie. Doar cheltuindu-te pe tine devii bogat.
(Sarah Bernhardt)
• Ori găsim un drum, ori facem unul.
(Hannibal)
Далее...
Ochii sperie, dar mâinile bucură
În fiecare an, în Chişinău, apar zeci de localuri noi - cafenele, terase, baruri, pizzerii. Cu timpul, unele dintre ele dispar, fie din cauza suprasolicitării pieţei, fie a procedurilor birocratice. Altele însă rezistă şi se dezvoltă în ciuda tuturor dificultăţilor şi a concurenţei. Care este secretul rezistenţei unui astfel de local aflăm de la directorul pizzeriei Jar-Pizza, Svetlana Popov.
Profit: Dnă Popov, ce v-a motivat să lansaţi o afacere de acest gen în condiţiile în care concurenţa în domeniu este una acerbă?
Svetlana Popov: Am lansat afacerea acum 10 ani, când ni se părea că putem face faţă situaţiei. Ştiam ce înseamnă business şi am decis să riscăm. Şi nu regretăm. Prima pizzerie a fost deschisă în Sectorul Botanica, iar peste un an şi jumătate un nou local şi-a deschis uşile în sectorul Râşcani al capitalei.
Profit: Din ce surse aţi iniţiat afacerea?
S.P.: Principalele surse au fost investiţiile noastre personale acumulate pe parcursul anilor. Acum 10 ani, economia, mai mult sau mai puţin, progresa şi am simţit că putem face faţă acestei provocări. Era începutul anilor 2000 şi ni se părea că la acel moment nu era atât de periculos să întemeiezi o afacere.
Profit: Înseamnă că nu aţi întâmpinat dificultăţi în ceea ce priveşte obţinerea creditelor?
S.P.: În opinia mea, este destul de riscant ca astfel de afaceri să fie bazate pe credite, pentru că niciodată nu poţi fi convins de reuşită sută la sută, cu atât mai mult într-un domeniu în care riscul de a pierde este destul de mare. Deschiderea unui business în domeniul pizzeriilor este o afacere rapidă, însă nu aduce un câştig atât de mare încât să-ţi permiţi să achiţi creditul fără probleme. Dimpotrivă, este destul de complicat. Am arendat localul fapt care deja presupunea cheltuieli suplimentare. Arenda, plus rata dobânzii bancare, ni s-au părut cheltuieli mult prea exagerate, prin urmare am decis să riscăm doar cu banii proprii.
Profit: În cât timp v-aţi recuperat investiţiile?
S.P.: La pizzeria de la Botanica investiţiile au fost recuperate timp de 4 ani, iar la cea din sectorul Râşcani - timp de 5 ani. Asta pentru că, în primul rând, situaţia economică s-a schimbat, iar în al doilea rând, concurenţa a crescut.
Profit: Cine sunt furnizorii cu care lucraţi?
C.P.: Lucrăm cu astfel de companii cum ar fi Vitanta, Coca-Cola, Pepsi, cafeaua este marca MGM, iar caşcavalul este „Drochia”. În principiu, lucrăm strict cu producătorii sau distribuitorii oficiali.
Profit: Cine sunt clienţii localului?
S.P.: În general, avem clienţi permanenţi, dar idee n-am cum au apărut (râde). Deseori, printre clienţi se numără studenţi, dar majoritatea oaspeţilor noştri sunt locatarii sectorului în care ne aflăm. De regulă, acestora le place şi îşi invită şi prietenii pentru a petrece timpul frumos.
Profit: Ce sfaturi utile le-aţi oferi tinerilor antreprenori?
S.P.: Pornind de la experienţa acumulată pe parcursul a 10 ani, nu le-aş recomanda să ia credite. Mai ales acum, când concurenţa a crescut considerabil, iar la o distanţă de câţiva metri sunt amplasate trei localuri. În acelaşi timp, vreau să-i încurajez şi să-i îndemn să ţină cont de zicala „Ochii sperie, dar mâinile bucură”. Micul business creează probleme, la fel ca şi cel mare, diferenţa este doar în proporţii. Important însă este să nu te temi de greutăţi şi să faci totul cu plăcere. Atunci succesul îţi este garantat.■
Далее...
Succesul unor eforturi de milioane
Fără a nega importanţa agriculturii şi necesitatea de a dezvolta acest domeniu în continuare în Republica Moldova, experienţa naţională şi internaţională demonstrează că doar susţinerea acestei ramuri nu poate contribui la dezvoltarea unei economii durabile. Prin urmare, în ultimii ani, în paralel cu agricultura, se încearcă să se pună preţ şi pe alte sectoare de perspectivă ale economiei moldoveneşti, cum ar fi industria textilă şi a mobilei, încălţăminte şi accesorii de modă, sectorul vinificaţiei, turism sau IT. Dezvoltarea acestor domenii implică eforturi financiare serioase, cifrate doar în ultimii ani la ordinul milioanelor de dolari. Cu siguranţă însă investiţiile se merită. Asta pentru că în rezultat creşte competitivitatea ţării, iar odată cu aceasta creşte şi nivelul de bunăstare al populaţiei.
Sporirea competitivităţii sectorului privat, iar prin aceasta - consolidarea creşterii economiei şi reducerea sărăciei, sunt obiective care stau în faţa Republicii Moldova de mai bine de 20 de ani. Pe parcursul ultimilor ani, au fost implementate cu succes mai multe proiecte care şi-au adus contribuţia la dezvoltarea unor sectoare ale economiei pe care mulţi dintre noi le consideram pierdute, cum ar fi industria textilă sau cea de încălţăminte şi accesorii de modă, sau, dimpotrivă, au contribuit la dezvoltarea unor sectoare la care anterior nu ne-am fi gândit că au perspectivă în Moldova, cum ar fi, de exemplu, domeniul IT.
În ultimii 20 de ani, Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) a construit un parteneriat de succes şi durabil cu Republica Moldova, materializat prin implementarea unor astfel de proiecte care au sporit competitivitatea ţării, au consolidat guvernarea democratică şi creşterea economică.
Sergiu Botezatu, manager superior pentru proiecte, Misiunea regională USAID pentru Ucraina, Belarus şi Moldova, este unul dintre cei care pe parcursul mai multor ani de zile a „plantat” succesul USAID în Moldova. Având studii economice şi o vastă experienţă internaţională de gestionare a proiectelor, Sergiu Botezatu a reuşit să contribuie la dezvoltarea şi implementarea reuşită a unor proiecte care au „reanimat” sectoare importante ale economiei naţionale.
A dezvoltat şi a gestionat proiecte dintre cele mai variate - de la creşterea economică, anticorupţie, agricultură la microfinanţare şi dezvoltare bancară. Mai mult, succesul obţinut în Moldova a constituit un motiv pentru a implementa proiecte similare în alte state, cum ar fi România, Ucraina, Georgia, Armenia, Kyrgyzstan, Belarus, Maroc, Egipt sau Irak.
Într-un interviu acordat în exclusivitate revistei Profit, Sergiu Botezatu vorbeşte despre experienţa sa naţională şi internaţională în gestionarea proiectelor cifrate la milioane de dolari, despre schimbările în rezultatul implementării acestora, dar şi despre perspectivele de viitor ale economiei naţionale.
Profit: Dle Botezatu, aveţi o experienţă solidă de activitate în cadrul USAID Moldova, dar şi în alte ţări unde aţi avut misiuni de scurtă durată. Care sunt domeniile de care sunteţi responsabil?
S.B.: Experienţa de activitate în cadrul USAID a început în anul 2001 în calitate de coordonator de proiecte economice.
Iniţial, am fost responsabil de dezvoltarea şi gestionarea proiectelor care se refereau la domeniul agriculturii şi sectorul financiar. Ulterior, experienţa mea s-a extins şi asupra domeniului guvernării democratice, în special, combaterea corupţiei în sectoarele judiciar, vamal, al poliţiei şi al sănătăţii. În general însă sunt responsabil de dezvoltarea şi gestionarea proiectelor economice. Complexitatea proiectelor a fost dictată de cerinţele timpului. Am început cu dezvoltarea şi gestionarea proiectelor mai simple, dar foarte necesare la acel moment, cum ar fi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, a sectorului de microfinanţare, susţinerea fermierilor privaţi şi, treptat, am început să dezvolt şi să gestionez proiecte mai complicate de genul Creşterea Competitivităţii şi Dezvoltarea Întreprinderilor (CEED) şi CEED II care contribuie la dezvoltarea a şase sectoare - textile şi confecţii, încălţăminte şi accesorii de modă, mobilier şi accesorii pentru casă, tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, turism şi vinificaţie. Acestea sunt deja proiecte de o generaţie mai avansată care necesită şi un efort mai mare.
În toţi aceşti ani, activând în cadrul USAID, am avut şi misiuni de scurtă durată în străinătate unde am gestionat proiecte foarte mari şi am contribuit la implementarea în practică a experienţei obţinute în Moldova. De exemplu, am lucrat în Irak timp de jumătate de an, unde am dezvoltat un proiect de circa 400 mil. dolari în domeniul agriculturii. Agricultura este un sector care oferă multe locuri de muncă, iar angajarea în câmpul muncii a populaţiei era problema nr. 1 în Irak. Neavând un venit stabil, tinerii erau foarte vulnerabili pentru organizaţiile teroriste. Prin dezvoltarea proiectului am reuşit să contribuim la oferirea locurilor de muncă pentru cetăţenii din Irak şi la diminuarea într-o măsură oarecare a numărului de acte teroriste.
În Moldova, au fost obţinute multe succese care au atras atenţia partenerilor noştri din alte ţări. De exemplu, în România am activat în direcţia dezvoltării reţelei de magazine agricole, în Egipt - la dezvoltarea sistemului de microfinanţare, în Maroc – la dezvoltarea proiectelor legate de sectorul bancar şi anume - garanţiile bancare.
Profit: Anul trecut, USAID a împlinit 20 de ani de activitate în Republica Moldova. Cum aţi caracteriza rezultatele activităţii instituţiei în Moldova, în special la capitolul dezvoltării economice?
S.B.: Făcând o retrospectivă a activităţii USAID în Moldova, putem constata că această instituţie internaţională a desfăşurat o activitate vizibilă în ţara noastră chiar de la început, fiind implicată plenar în proiecte menite să contribuie la dezvoltarea economică durabilă a ţării. Asistenţa iniţială era destul de mică şi simplă, accentul principal fiind pus pe acordarea ajutorului necesar pentru ca Moldova să treacă de la economia centralizată la economia de piaţă. La etapa incipientă, susţinerea a vizat procesul de privatizare, crearea pieţei de valori, dezvoltarea agriculturii.
După finalizarea procesului de privatizare, s-a constatat că este nevoie şi de asistenţă postprivatizare. Aceasta pentru că peste noapte multă lume s-a trezit cu loturi agricole, însă fără pregătirea necesară pentru a dezvolta afaceri de succes.
Prin urmare, a fost nevoie de o asistenţă masivă acordată fermierilor pentru a-şi iniţia şi gestiona afacerea. Astfel, cu susţinerea USAID, a fost creată o reţea naţională de magazine agricole (care, ulterior, a fondat cooperativa „Agrostoc”), pe tot teritoriul ţării pentru ca agricultorii să poată beneficia de tot de ce au nevoie pentru a prelucra terenurile. În plus, au fost dezvoltate numeroase parteneriate, afaceri agricole şi centre regionale de acordare a serviciilor agricole pe întreg teritoriul Moldovei. Aici aş menţiona astfel de parteneriate ca Alfa-Nistru din Soroca, Orhei-Vit din Orhei, frigoriferele cu atmosfera controlata din Bucovăţ şi Romaneşti şi multe altele.
De asemenea, s-a acordat asistenţă masivă dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii. La acea vreme, sectorul bancar nu era foarte prietenos cu micii antreprenori, acesta preferând să colaboreze doar cu întreprinderile mari. Acum lucrurile s-au schimbat radical. Întreg sistemul bancar este foarte activ în creditarea întreprinderilor mici şi mijlocii. Ba mai mult, unele bănci chiar şi-au redirecţionat portofoliile renunţând la creditarea întreprinderilor mari. Acesta este şi rezultatul muncii noastre pentru că, susţinând la etapa iniţială întreprinderile mici şi mijlocii, am demonstrat că acestea sunt viabile şi au un potenţial de dezvoltare.
Profit: În anul 2005, USAID a lansat un proiect de generaţie nouă, aşa cum aţi menţionat chiar Dvs., fiind vorba despre Proiectul de promovare a competitivităţii şi dezvoltării întreprinderilor (CEED) care a vizat acordarea susţinerii pentru trei sectoare: textile şi confecţii, IT şi vinificaţie. În anul 2010, a fost lansat CEED II la care, pe lângă cele trei sectoare, au mai fost adăugate alte trei: încălţăminte şi accesorii de modă, mobilă şi turism. La un an până la finalizarea CEED II, cum apreciaţi rezultatele acestor două proiecte?
S.B.: Prin intermediul acestor proiecte am încercat să intrăm în esenţa fiecăruia dintre cele şase sectoare, să analizăm lanţul valoric, să depistăm problemele şi să ajutăm întreprinderile să se dezvolte. În cei 8 ani de zile putem constata cu mândrie că, deşi există încă numeroase probleme, am reuşit totuşi să schimbăm lucrurile, să demonstrăm că aceste sectoare sunt de perspectivă în Moldova şi că susţinerea lor în continuare va asigura o dezvoltare economică durabilă.
Toate industriile selectate demonstrează un potenţial real de creştere. De exemplu, industria uşoară reprezintă circa 3% din PIB-ul Moldovei, 20% din numărul total al angajaţilor în sectoarele industriale (22 mii de persoane) şi 17% din totalul exporturilor ţării. În prezent, în această industrie activează circa 400 de companii.
Sectorul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor (TIC) este unul cu cea mai rapidă creştere, fiind orientat predominant către export. Astfel, exporturile de servicii de tehnologii informaţionale (TI) au crescut din 2005 până în 2011 de 13 ori, numărând în total peste 6000 de angajaţi. În industria TIC am susţinut activităţi ce contribuie la dezvoltarea abilităţilor în domeniul IT care să corespundă cerinţelor pieţei, stimulând şi organizând evenimente care ajută la dezvoltarea start-up-urilor şi proiectelor de antreprenoriat, poziţionând şi promovând Moldova la nivel regional, stimulând dialogul între mediul de afaceri, Guvern şi mediul academic.
Pentru a promova cariera IT în rândul tinerilor din Moldova, am susţinut activ Târgul Anual de Carieră IT în cadrul universităţilor, organizând prezentări live la licee pentru a evidenţia avantajele unei cariere în domeniul IT în rândul adolescenţilor. De asemenea, am acordat în acest scop asistenţă în planificarea şi implementarea unei campanii eficiente TV şi pe internet. În rezultatul campaniilor de promovare, am reuşit să atingem o audienţă de 100 mii de persoane în 2011 şi de 2 mil. de persoane în 2012. Peste 300 de studenţi din Moldova au avut posibilitatea să se întâlnească şi să discute despre aspectele legate de cariera în domeniul IT cu 10 companii din domeniu şi să fie acceptaţi la practică în cadrul acestora.
În sectorul încălţăminte şi accesorii de modă din Moldova activează în jur de 60 de întreprinderi care contribuie cu 0,4% la formarea PIB-ului ţării. Acest sector reprezintă 4% din totalul exporturilor Moldovei şi asigură circa 4,5 mii locuri de muncă. În rezultatul implementării programelor de instruire şi audit în merchandising, companiile din sector şi-au perfecţionat magazinele. Zece companii şi-au îmbunătăţit activităţile de marketing, fapt ce a permis sporirea vânzărilor totale pe piaţa locală. Peste 50% din companiile asistate şi-au sporit producţia sub branduri proprii vândute pe piaţa autohtonă.
Industria mobilei, cu un număr de aproximativ 30 de întreprinderi importante din totalul celor 400 de companii, acoperă 3-5% din exporturi şi angajează în jur de 4500 mii de persoane. De asemenea, ne-am propus să ajutăm companiile moldoveneşti din sectorul mobilei la consolidarea unei industrii care era dispersată, la îmbunătăţirea abilităţilor de marketing ale întreprinderilor, la crearea şi lansarea unui centru comercial comun de mobilă „MOBIMALL”, la promovarea mobilei produse în Moldova pe piaţa autohtonă.
Industria vinicolă contribuie la formarea a circa 2,3% din PIB şi este responsabilă de 7,2 % din totalul exporturilor, angajând direct şi indirect un număr de aproximativ 200 mii de persoane. 85% din vinurile produse în Moldova sunt exportate, în special, în ţările CSI. În prezent, în Moldova activează în jur de 150 de companii vinicole, iar 10 dintre acestea asigură 50% din volumul total al exporturilor de vin îmbuteliat al Moldovei.
În industria vinicolă susţinem numeroase activităţi orientate spre îmbunătăţirea dialogului public-privat şi crearea unor modele durabile de colaborare între sectorul privat şi Guvern, îmbunătăţirea mediului de afaceri şi reformarea cadrului legislativ şi normativ, promovarea culturii consumului de vin şi sporirea loialităţii consumatorilor locali faţă de vinurile autohtone, susţinerea industriei vinicole în poziţionare, branding şi promovare, îmbunătăţirea promovării şi sporirea vânzărilor de vinuri moldoveneşti pe pieţele ţintă.
De asemenea, în aprilie 2012 am început să susţinem companiile din sectorul turismului, printre care operatori de turism şi agenţii turistice, vinăriile care dispun de servicii turistice, unităţi de cazare, proprietari de atracţii turistice, prestatori de servicii de transport aerian şi auto, ghizi turistici etc. Acest sector a demonstrat o creştere a numărului de vizitatori în Moldova în fiecare an şi reprezintă aproximativ 0,98% din PIB-ul ţării.
Moldova atrage turişti în calitate de nouă destinaţie pentru cei care caută ţări mai puţin explorate, fiind un loc cu oameni ospitalieri, vinuri aromate, cultură bogată şi bucătărie tradiţională. Pentru a ajuta operatorii din sector să dezvolte în continuare oferta turistică a Moldovei, am lucrat împreună la poziţionarea corectă şi promovarea eficientă a acesteia. În acest scop, am ajutat partenerii din industria turismului la poziţionarea sectorului şi la elaborarea şi promovarea brandului şi website-ului Moldova Holiday (http://www.moldovaholiday.travel), îmbunătăţind profilul on-line al turismului moldovenesc.
Profit: Aţi oferit deja multă informaţie, dar totuşi, foarte scurt, prin ce s-a manifestat asistenţa acordată acestor şase sectoare?
S.B.: Proiectul USAID CEED II acordă asistenţă tehnică, instruire şi alt tip de suport care vizează optimizarea tehnologiilor şi a proceselor business, dezvoltarea capacităţilor forţei de muncă, dezvoltarea capacităţii prestatorilor de servicii şi altor actori ai lanţului valoric din cadrul sectoarelor, îmbunătăţirea calităţii produselor şi a serviciilor oferite de către întreprinderi, poziţionarea şi promovarea produselor şi a serviciilor pe pieţele strategice, sporirea accesului întreprinderilor la finanţare şi investiţii.
Profit: Care au fost bugetele celor două proiecte?
S.B.: Bugetele nu au fost mari. Aceasta pentru că Agenţia pentru Dezvoltare Internaţională şi întreaga comunitate donatoare îşi focusează atenţia asupra ţărilor din regiunile foarte sărace, cum ar fi Africa şi Asia. În Moldova este un anumit nivel de sărăcie, însă nu putem să-l comparăm cu nivelul de sărăcie din Africa.
CEED a avut un buget de 8 mil. dolari, iar CEED II - de 9,7 mil. dolari. La prima vedere, s-ar părea că sunt sume foarte mari, dar când împărţim aceste sume la numărul de ani şi la numărul de sectoare, atunci vedem că bugetul nu este atât de mare. Impactul însă este unul vizibil. În toţi aceşti ani am demonstrat că, având surse nu atât de mari, putem face lucruri care să lase o amprentă pentru mulţi ani înainte.
Profit: Fără a nega succesul celorlalte sectoare, dintr-o parte se creează totuşi impresia că industria textilelor şi a confecţiilor a devenit cea mai vizibilă în ultimii ani, fiind lansate mai multe campanii şi desfăşurate acţiuni care au sporit competitivitatea sectorului. De ce acţiuni mai este nevoie pentru a continua în acelaşi ritm?
S.B.: În primul rând, este necesar să sporim numărul de companii cu branduri proprii în raport cu companiile care operează după scheme de producere în Lohn, să promovăm branduri proprii, să încurajăm consumatorii moldoveni să se mândrească cu bunurile elaborate şi produse în Moldova, să îmbunătăţim designul produselor şi al strategiilor de marketing, să penetrăm noi pieţe, să îmbunătăţim abilităţile de merchandising şi marketing în magazine.
În ultimii ani, prin campaniile promovate şi prin eforturile depuse, am reuşit să schimbăm faţa industriei textile din Moldova. Mai mult, am reuşit să schimbăm percepţia cetăţenilor faţă de această industrie şi să-i convingem că în Moldova poate fi creat un brand de calitate care poate concura de la egal la egal cu cele din străinătate. Prin lansarea campaniei „Din ♥ branduri de Moldova” am reuşit nu doar să promovăm imaginea producătorilor autohtoni, dar şi să determinăm consumatorii noştri să aprecieze valoarea industriei de textile autohtone. Branduri de genul Sekana, Crème Brulee, L’âme de Femme, Ionel, Georgette, MNatali au devenit branduri a căror valoare este apreciată atât în ţară, cât şi peste hotare.
Profit: Coordonând mai multe proiecte în Moldova, aveţi un proiect la care ţineţi cel mai mult şi pentru care aţi depus cel mai mare efort?
S.B.: Toate proiectele au fost aproape de suflet, pentru fiecare dintre ele am depus efort şi am aşteptat rezultate. Dar, probabil, proiectul la care lucrez acum, CEED II, fiind şi cel mai sofisticat, este şi cel mai aproape de suflet. Dacă iniţial am lucrat cu trei sectoare, acum lucrăm cu şase şi fiecare necesită efort şi atenţie deosebită.
Profit: Putem vorbi despre un număr de persoane care a fost angajat în câmpul muncii în rezultatul implementării proiectelor CEED şi CEED II?
S.B.: Un număr exact nu cred că aş putea să enunţ, dar prin acţiunile implementate eu consider că s-au obţinut rezultate esenţiale şi la acest capitol. În acelaşi timp, trebuie să înţelegem că a fi competitivi nu înseamnă a angaja mai multe persoane. Efectul pe termen scurt în rezultatul creşterii eficienţii şi productivităţii companiilor duce la scăderea numărului de angajaţi. Este nevoie de mai puţină forţă de muncă, dar mai calificată. Însă, dacă e să vorbim în termeni economici, efectul pe termen lung este, inevitabil, creşterea numărului de persoane angajate, fiindcă o industrie competitivă devine mai atractivă investiţiilor şi, crescând, are nevoie de mai mulţi angajaţi. În general, cred că prin eforturile depuse în ultimii ani am reuşit să transmitem un semnal către potenţialii investitori din ţară şi de peste hotare că în Moldova sunt sectoare competitive şi companii eficiente în care merită să investeşti.
Profit: Vorbind despre competitivitate, care sunt şansele Moldovei să se poziţioneze ca o ţară neagricolă vs. doar ca o ţară agricolă? Care sunt sectoarele de perspectivă ale economiei?
S.B.: Experienţa ţărilor prospere demonstrează că pentru a dezvolta o economie durabilă, paralel cu agricultura, trebuie dezvoltate şi alte sectoare care aduc plusvaloare. Toate cele şase domenii riguros selectate în urma unui studiu au perspective în Republica Moldova şi pot contribui la dezvoltarea unei economii durabile, care să asigure locuri de muncă bine plătite, o imagine competitivă ţării şi vizibilitate pe plan internaţional. Pentru aceasta însă este nevoie ca cele şase domenii să fie susţinute şi promovate în continuare. Succesul este asigurat doar prin muncă asiduă, perseverenţă şi încredere în forţele proprii.
Profit: Cum credeţi, toate aceste proiecte au contribuit la schimbarea percepţiei cetăţenilor că şi în Moldova pot fi obţinute succese?
S.B.: Evident, schimbări sunt, ele ne bucură şi ne inspiră încredere. De exemplu, doar în rezultatul implementării proiectului IT Essentials, cererea pentru facultăţile IT a crescut considerabil. Un impact similar au avut şi campaniile de promovare a brandurilor autohtone, când în rezultat tot mai mulţi consumatori locali îşi îndreaptă atenţia spre mărfurile autohtone, considerate până acum câţiva ani lipsite de valoare. Este un rezultat care trebuie nu doar consolidat, dar şi dezvoltat în continuare. Moldova are potenţial de dezvoltare, important este să conştientizăm acest lucru.
Profit: Se vor schimba, pentru următorii ani, priorităţile USAID în relaţia cu Moldova?
S.B.: Recent, s-a finalizat lucrul asupra noii Strategii USAID de asistenţă pentru Republica Moldova pentru următorii 5 ani şi trebuie să menţionez că domeniul competitivităţii se regăseşte în noua strategie, fiind unul dintre pilonii de bază în asistenţa care va fi acordată Moldovei în domeniul dezvoltării economice.■
Далее...
Să fie oare cleptomania în faza de epidemie?
Zilele acestea, după vacanţă şi câteva kilograme în plus, m-am dus la sala de sport. Mare mi-a fost mirarea să văd în vestiar sisteme antifurt agăţate de prosoape, exact cum sunt pe hainele scumpe din magazinele de lux.
Prima mea reacţie a fost de umilinţă şi indignare, m-am simţit suspectat de ceva. Revolta s-a redus după ce administratorul mi-a explicat că săptămânal dispar jumătate dintre prosoape, iar achiziţia acestora a devenit o „plăcere” prea scumpă. Ca să înţelegeţi, profilul clientului acestui club de sport considerat de „elită” este constituit din oameni cu venituri medii spre mari, antreprenori, manageri, vedete mici şi mari. Fiecare dintre ei au tone de prosoape acasă şi, totuşi, fură de la acest club. Aşa cum se fură pixuri de la ghişeu, linguriţe din magazinele de încălţăminte, flori din parc, ziarele vecinului, muzică şi filme de pe internet. Mic, puţin, dar plăcut, cum spun ruşii.
Proprietarii pe bună dreptate se apără cum pot - sisteme antifurt, câini, pază. Dar ce este de făcut când vine vorba de întreprinderi, bănci, aeroporturi etc.? Ce sistem antifurt putem aplica? Este oare şi asta o parte a unei epidemii de cleptomanie? Cum să ne apărăm proprietatea publică?
În Moldova se vorbeşte mult că statul este un prost administrator. Sunt de acord, cu o mica precizare: acest stat se numeşte Republica Moldova. Este o eroare să credem că în ţările cu economie de piaţă nu există sector de stat. Există, nu este mic şi funcţionează destul de bine. Întrebare: din care motive?
Pentru că se respectă bunul simţ şi câteva reguli simple. Guvernarea companiilor se face pe principii corporatiste, exact ca la cele private, managerii se aleg prin concurs pe criterii profesioniste şi nu politict sau de cumetrism. Consiliul de administraţie este alcătuit din directori independenţi, nu din funcţionari nepregătiţi şi corupţi. Criteriile de performanţă sunt clar enumerate şi, invers, neperformanţa, drastic penalizată.
Măcar în una dintre companiile de stat din Moldova managerii au fost aleşi pe aceste criterii? Întrebarea este retorică. De aceea şi statul este „prost”, iar cei care recunosc acest lucru - „tare deştepţi”. Şi încă ceva: dacă doriţi cu tot dinadinsul „s-o faceţi lată”, „faceţi-o inteligent”. Aţi decis să concesionaţi, vindeţi, privatizaţi cuiva ceva, iniţiaţi o dezbatere reală în cadrul unei şedinte a unui Guvern în drept să discute acest subiect, veniţi cu o propunere argumentată în Parlament, ca decidenţii politici suverani să o aprobe. Anunţaţi o campanie de consultanţă internaţională care va pregăti caietul de sarcini, plasaţi anunţuri în presa internaţională, organizaţi un concurs, creaţi o comisie independentă, invitaţi ziarişti. Astfel, se vor respecta măcar aparenţele. Până la urma este vorba de companii strategice ale Republicii Moldova de care depinde securitatea economică şi nu numai.
Toţi vrem în UE, dar se acţionează ... ca la noi. Fumul Vilniusului se va aşeza rapid şi vor începe să se vadă scheletele din dulapuri. Mare va fi deziluzia.
Să fie oare cleptomania în faza de epidemie?■
Далее...
