Profit №_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
Nr._7_8_2014 (221), iulie-august 2014Un nou nivel al infrastructurii de irigare
O agricultură performantă nu are sorţi de izbândă fără un sistem performant de irigare. Acest lucru este demonstrat cu prisosinţă de ţările în care natura nu este atât de generoasă la capitolul ploi şi umiditate, dar care, datorită irigării, au reuşit să transforme agricultura în una din cele mai importante surse de venit. Este, de exemplu, cazul Turciei, unde, deşi ploile sunt o raritate meteorologică, fructele şi legumele sunt cultivate la scară largă, sistemele de irigare fiind condiţia esenţială pentru reuşita afacerii în agricultură. Treptat, lucrurile încep să se schimbe şi în Moldova, ţara fiind transformată în acest an într-un adevărat şantier de reabilitare a sistemelor de irigare.
Construite încă în anii `60-`70 ai secolului trecut, sistemele de irigare din Republica Moldova nu mai funcţionează de mult la capacitatea de altă dată, fiind total sau parţial distruse. Mai mult, reţelele defecte cauzează pierderi enorme de apă şi costuri exagerate de curent electric. Aflată între două râuri bogate în apă, Nistru şi Prut, având tradiţii în agricultură, ar fi păcat ca Moldova să nu beneficieze de oportunitatea de a-şi reabilita sistemele de irigare, astfel încât agricultura să nu mai depindă de ”capriciile” vremii.
În anii 2014-2015 Moldova urmează să valorifice cele $123 mil. oferite de guvernul SUA prin intermediul Programului Compact, realizat de Fondul ”Provocările Mileniului”, pentru ”Tranziţia la agricultura performantă”, inclusiv reabilitarea a până la 11 sisteme de irigare, pentru care au fost alocate $80 mil. Drept rezultat, peste nouă mii de producători agricoli vor benefica de apă pentru irigarea a 15 mii de hectare de terenuri agricole. Toate lucrările urmează să fie finalizate către luna august a anului 2015, când se încheie şi termenul de realizare al Programului Compact.
Companiile contractante pentru reabilitarea sistemelor de irigare sunt străine, cu o vastă experienţă în domeniu. Una dintre acestea este compania franceză SADE, care reabilitează patru sisteme de irigare (la Jora de Jos, Blindeşti, Grozeşti şi Leova), cu un buget total de $34,5 mil. pentru trasarea a 160 km de reţele de apeduct, construirea a şapte staţii de pompare cu 74 de pompe, care vor avea un debit de 1000 metri cubi pe oră.
Având în spate experienţa companiei SADE în reabilitarea sistemelor de irigare, managerul companiei în Republica Moldova, Anthony Mauger, se arată încrezător că echipa SADE va face faţă cerinţelor trasate de beneficiar.
Ţevile care sunt instalate în procesul de construcţie a noului sistem de irigare sunt din polietilenă cu densitate înaltă şi au o durată de viaţă de peste 60 de ani. Acestea vor substitui ţevile din azbest, care nu mai corespund cerinţelor tehnice şi de mediu. SADE lucrează doar cu furnizori din Europa care asigură o calitate bună a materialelor şi respectă termenii de livrare.
În decembrie 2013 compania nu avea niciun angajat în Moldova, acum însă numărul acestora este de 100, iar peste o lună compania va avea deja 120 de angajaţi a căror misiune este de a realiza proiectul în termenii şi condiţiile convenite în contract.
Anthony MAUGER: Persoanele angajate sunt din România şi Moldova, dar şi specialişti din şase ţări cu experienţă în domeniu. Sosind într-o ţară nouă, venim şi cu experţii noştri care vor dezvolta proiectul în cele mai bune condiţii. În acelaşi timp, nu ne putem permite să aducem doar resurse umane din exterior, pentru că asta ar însemna că nu dezvoltăm nimic, iar noi dorim ca la finalizarea proiectului să nu plecăm din Moldova, ci să rămânem pe această piaţă şi să lucrăm la realizarea altor proiecte interesante.
Compania, care are un centru regional la Bucureşti, a venit în Moldova cu 30 de utilaje din România, a achiziţionat noi echipamente din Franţa şi a investit 330 mii de euro în timp de patru luni, toate cu un singur scop – să dezvolte o filială SADE în Moldova. ”Front de lucru aici există foarte mult, în special în domeniul specific activităţii noastre – construcţia reţelelor de apă şi canalizare, gaz, electricitate, parcuri eoliene, staţii de pompare şi de epurare. Experienţa pe care o avem ne permite să fim încrezători că vom reuşi să construim aici o companie durabilă”, spune Anthony Mauger.
Pentru a-şi consolida poziţiile pe piaţa din Republica Moldova, managerul companiei este convins că, pe lângă realizarea eficientă a proiectului, mai este necesară integrarea în cultura moldovenească. ”Trebuie să ştim cum se lucrează aici, pentru că venim din culturi diferite, respectiv, problemele le abordăm tot diferit. Cert este că nu avem timp de pierdut şi nu ne putem permite să comitem greşeli, pentru că acestea ne pot costa”, afirmă managerul companiei.■
Далее...
Consiliul Economic - Mai multe rezultate palpabile
În procesul de soluţionare a numeroaselor probleme economice cu care s-a confruntat Moldova pe parcursul celor două decenii de independenţă, autorităţile deseori au cedat tentaţiei de a gândi ”macro”, lucru care presupune elaborarea diferitor strategii, mecanisme, planuri de acţiuni, foi de parcurs etc. Desigur, strategiile sunt esenţiale, dar acestea dau rezultate doar dacă sunt susţinute de o serie de paşi mici şi consecvenţi. În prezent, comunitatea de afaceri se confruntă cu câteva probleme mari şi complicate şi cu o multitudine de probleme ”micro”. Consiliul Economic de pe lângă Prim-ministru, creat cu jumătate de an în urmă cu sprijinul BERD, este instituţia care se ocupă de identificarea şi soluţionarea, una câte una, a problemelor ”micro” dar cu impact asupra mediului de afaceri. Şeful Secretariatului Consiliului, Dumitru Alaiba, este sigur că misiunea Consiliului – nu doar de a soluţiona o serie de probleme, dar de a face acest lucru cât mai curând posibil – este una realizabilă. Într-un interviu acordat revistei Profit, Dumitru Alaiba a vorbit despre rezultatele activităţii Consiliului, soluţiile ce urmează a fi propuse spre adoptare şi impactul lor asupra mediului de afaceri.
Profit: Consiliul Economic de pe lângă Prim-ministru şi-a început activitatea cu aproximativ jumătate de an în urmă. Care sunt obiectivele acestei structuri?
D.A.: Consiliul Economic este o platformă pentru dialog între Guvern şi sectorul privat, creată cu sprijinul BERD, care întruneşte reprezentanţi ai autorităţilor şi mediului de afaceri. Ideea creării unui asemenea consiliu a fost lansată în timpul Guvernului fostului Prim-ministru, Vlad Filat, dar a luat o formă concretă cu jumătate de an în urmă, în timpul mandatului actualului Prim-ministru Iurie Leancă.
Obiectivul Consiliului este de a ajuta la crearea unui mediu de afaceri deschis, stabil şi previzibil, lucru care va contribui la apariţia de noi locuri de muncă în sectorul privat şi la edificarea unei economii puternice şi competitive.
Rolul Consiliului Economic este de a stabili principalele bariere şi impedimente în calea climatului investiţional, de a identifica şi promova soluţii corecte.
De cele mai multe ori, membrii Guvernului sunt la curent cu problemele existente, dar mai mult dialog şi consultări suplimentare nu împiedică, din contra ajută la identificarea celor mai bune soluţii, atât timp cât procesul este unul deschis şi onest.
Consiliul lucrează cu trei grupuri de membri: şefii instituţiilor de stat, cum ar fi ministerele, agenţiile şi departamentele; comunitatea de donatori şi comunitatea de afaceri. Secretariatul Consiliului, pe care îl conduc, administrează activitatea de zi cu zi a Consiliului, promovează reformele şi acţionează în calitate de intermediar între diferite instituţii de stat şi asociaţii. Prim-ministrul Iurie Leancă, cel care deţine funcţia de preşedinte al Consiliului, este persoana care ia decizii şi dă instrucţiuni diferitor instituţii de stat.
Sprijinul pe care îl avem din partea BERD este extrem de valoros şi face din Consiliul Economic o instituţie profesionistă şi bine organizată.
Profit: Care este agenda întrunirilor Consiliului?
D.A.: Agenda este foarte diferită, de la agricultură la e-Guvernare. În acelaşi timp, purtăm discuţii cu diferite organizaţii sectoriale, cum ar fi asociaţiile crescătorilor de pomuşoare, ciuperci sau fructe, în cadrul cărora studiem problemele cu care acestea se confruntă şi încercăm să identificăm soluţii. Studierea unei probleme în detaliu poate ajuta la stabilirea impedimentelor reale şi la găsirea soluţiilor concrete.
Discuţiile despre lupta împotriva corupţiei, asigurarea independenţei sistemului judecătoresc sau a celui financiar - toate recunoscute drept probleme foarte serioase - sunt totuşi destul de generale. Studierea în detaliu a unor situaţii demonstrează existenţa multor probleme mici şi mult mai uşor de soluţionat, contribuind astfel la depăşirea problemelor ”mari”. Corupţia poate fi prevenită şi combătută doar procedură cu procedură, lege cu lege şi instituţie cu instituţie.
Lupta cu corupţia cu este o bătălie ce poate fi câştigată peste noapte.
Profit: Care sunt trei cele mai mari aşteptări ale BERD de la activitatea Consiliului Economic?
D.A.: BERD este interesată în accelerarea reformelor legate de îmbunătăţirea climatului de afaceri, astfel încât întreprinderile mici şi mijlocii să se poată dezvolta, iar investitorii locali şi cei străini să se simtă confortabil în Moldova şi să dorească să investească în ţara noastră. Pentru aceasta sunt necesare reguli clare şi valabile pentru toţi şi un nivel sporit de transparenţă.
BERD, de asemenea, este interesată în îmbunătăţirea procesului de comunicare între mediul de afaceri, instituţiile statului, investitorii străini şi comunitatea de donatori. Deseori, lipsa dialogului contribuie la calitatea joasă a deciziilor adoptate. Un alt obiectiv stabilit de BERD este evitarea lobby-ului. Activitatea şi agenda Consiliului trebuie să aducă beneficii tuturor: atât companiilor mari cât şi celor mici, atât celor locale, cât şi celor străine.
Aş spune că scopul Consiliului Economic este de a îmbunătăţi substanţial viaţa de zi cu zi a oamenilor de afaceri din Moldova, lucru care va reduce nivelul corupţiei în ţară.
Profit: Ce soluţii importante pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri au fost deja identificate de către Consiliu şi se află la moment în proces de implementare?
D.A.: Primele şase luni au fost mai degrabă o introducere în activitate. Cred că vom avea mult mai multe rezultate în următoarele şase luni. Cu toate acestea, Consiliul are deja câteva realizări.
În cadrul discuţiilor cu reprezentanţii sectorului agricol am identificat două probleme care au fost deja soluţionate. Mă refer la taxa la exportul de nuci în valoare de 1,5% care a fost anulată, şi la costul testării şi certificării produselor alcoolice pentru export care a fost redusă.
Toţi erau de acord cu faptul că taxa la exportul de nuci nu avea niciun sens, dar a fost nevoie de timp pentru a o elimina. Propunerea a venit din partea Asociaţiei Businessului European, iar Consiliul a fost cel care a promovat adoptarea unei decizii în acest sens în Guvern, fiind ulterior monitorizat şi procesul de aprobare în Parlament.
Cât priveşte costul testării şi certificării produselor vinicole, potrivit Asociaţiei Micilor Producători de Vinuri din Moldova, acesta era destul de mare - circa 3 mii lei - lucru care afecta mai ales producătorii mici. Deşi această sumă nu era semnificativă pentru companiile care exportă 100 de mii de sticle şi mai mult, ea putea reprezenta până la 30% din costul total al exporturilor efectuare de companiile mici care au comenzi de câteva sute de sticle.
Am analizat problema, am discutat-o cu Ministerul Agriculturii şi laboratoarele acreditate de către Centrul Naţional de Acreditare şi în rezultat costul acestei proceduri a fost redus cu circa 30%, în timp ce însăşi procedura a devenit mult mai transparentă, fiind acum publicată pe pagina web a Centrului Naţional pentru Verificarea Calităţii Producţiei Alcoolice (www.cnvcpa.md). În plus, exportatorii, care după o anumită perioadă doresc să mai exporte produse din acelaşi lot deja supus verificării, pot obţine o copie a certificatului contra taxei de doar 180 lei.
O altă problemă care a fost identificată şi care va fi în curând soluţionată ţine de înregistrarea companiilor. După înregistrarea la Camera Înregistrării de Stat, antreprenorii continuau să fie invitaţi la Casa Naţională de Asigurări Sociale, la Compania Naţională de Asigurări în Medicină, Biroul Naţional de Statistică şi Inspectoratul Fiscal pentru a le pune la dispoziţie practic aceeaşi informaţie care fusese deja furnizată Camerei Înregistrării de Stat. La propunerea noastră, aceste instituţii au primit instrucţiuni să nu mai invite reprezentanţii companiilor nou create la ele, iar scrisoarea de înştiinţare drept confirmare a înregistrării societăţii comerciale, pe care antreprenorii o primesc de la Camera Înregistrării de Stat stipulează clar că procedura de înregistrare a luat sfârşit.
De asemenea, am contribuit la creşterea transparenţei în activitatea celor 33 de instituţii de stat abilitate cu drept de efectuare a controalelor la întreprinderi. La moment, aceste instituţii sunt obligate să-şi planifice din timp inspecţiile, să le facă publice pe pagina web (www.controale.gov.md) astfel încât antreprenorii să ştie din timp ce instituţie urmează să le viziteze compania în viitorul apropiat şi să aibă posibilitatea să înlăture eventuale neregularităţi, eliminând astfel riscul corupţiei şi cel al mitei.
Consiliul Economic, de asemenea, a sprijinit diferite acţiuni care se află deja în proces de implementare cum ar fi promovarea facturilor electronice (e-factura).
Profit: Ce alte recomandări urmează să înainteze Consiliul Economic în viitorul apropiat?
D.A.: Secretariatul Consiliului Economic comunică în permanenţă cu asociaţiile de business, iar atunci când identificăm o problemă pe care o considerăm importantă pentru ţară şi pentru economie şi care este conformă mandatului nostru, ne implicăm şi o promovăm.
Una dintre acţiunile pe care le sprijinim este introducerea rapoartelor electronice în cadrul Biroului Naţional de Statistică. Cu cinci ani în urmă, practic nicio instituţie de stat nu primea rapoarte în format electronic. În prezent, Biroul Naţional de Statistică este ultima instituţie de stat care va introduce acest sistem în următoarele două luni.
Un alt proiect asupra căruia lucrăm este lansarea unei pagini web care va conţine informaţii despre toată asistenţa financiară – credite, granturi, garanţii pentru credite, subsidii – primită din exterior pentru finanţarea afacerilor în Moldova, în special a întreprinderilor mici şi mijlocii. Moldova beneficiază de un volum mare de asistenţă externă, dar considerăm că transparenţa în acest domeniu poate fi îmbunătăţită. Pagina web va conţine informaţii concise cum ar fi obiectivele proiectelor finanţate din exterior, sumele disponibile, condiţiile de finanţare, ratele dobânzii, instituţiile care acordă asistenţă şi informaţii de contact la fiecare proiect, unde poate fi obţinută informaţie suplimentară. La moment această informaţie există, dar trebuie să accesezi zeci de web-site-uri pentru a o găsi – este dispersată şi deseori neclară.
Pentru ca acest mecanism să funcţioneze, peste câteva săptămâni Guvernul urmează să ia o decizie potrivit căreia toate instituţiile vor fi obligate să furnizeze Cancelariei de Stat informaţii despre asistenţa primită de peste hotare, astfel încât aceste date să apară imediat pe pagina www.finantare.gov.md.
De asemenea, cooperăm cu organele fiscale pentru a elimina necesitatea prezentării certificatelor pe suport de hârtie care confirmă lipsa datoriilor la bugetul de stat.
O altă problemă de care ne vom ocupa în perioada imediat următoare este aşa-numitul principiu ”plus 1, minus 2” potrivit căruia fiecare instituţie care introduce o nouă reglementare cu impact asupra mediului de afaceri trebuie să examineze posibilitatea eliminării altor două reglementări vechi sau a reducerii costurilor cu 20%. Această procedură este implementată cu succes în Marea Britanie. Nu aşteptăm efecte imediate, dar sperăm că treptat acest principiu va prinde rădăcini în instituţiile de stat care vor realiza că întotdeauna există posibilităţi de reducere a numărului de proceduri şi a costurilor, şi de creştere a eficienţei şi îmbunătăţire a profesionalismului angajaţilor.
Profit: Au fost cazuri când propunerile înaintate de Consiliu nu au fost acceptate de Prim-ministru?
D.A.: Încercăm să nu pierdem timpul cu înaintarea propunerilor care nu au şanse să fie acceptate, ci să ne concentrăm pe probleme care pot fi soluţionate. Dar, desigur, Prim-ministrul este cel care ia decizii. Premierul Leancă a fost întotdeauna foarte deschis şi gata să se implice în orice acţiune care ar ajuta la soluţionarea problemelor comunităţii de afaceri. Premierul este conştient de faptul că în joc este prosperitatea oamenilor şi locuri de muncă.
Profit: Cum aţi caracteriza relaţiile Consiliului Economic cu asociaţiile de business din Moldova? Cât de des primiţi recomandări/sugestii din partea Camerei de Comerţ Moldo-Americane, Camerei de Comerţ Moldo-Franceze, Asociaţiei Businessului European şi a altor structuri similare?
D.A.: După cum am menţionat deja, nu există reguli stricte şi suntem deschişi pentru cooperare cu toţi cei care doresc să ajute. Desigur, nu putem soluţiona fiecare problemă identificată de către asociaţiile oamenilor de afaceri. Rolul Secretariatului este de a trece printr-un filtru problemele aduse la cunoştinţa Guvernului. Nu toate sunt relevante, unele trebuie discutate mai întâi cu diferite ministere şi agenţii. Trebuie să ne folosim discernământul şi să decidem dacă este vorba de lobby sau de o propunere de care va beneficia întreaga economie a ţării. Nu dorim să soluţionăm problemele unor companii individuale. Dacă este vorba despre o problemă care afectează un întreg sector atunci o punem în discuţie în cadrul Consiliului Economic şi atragem atenţia Premierului asupra ei.
În acelaşi timp, întotdeauna încercăm să le explicăm partenerilor noştri de ce o anumită problemă nu este inclusă în agenda Consiliului.
Profit: Intenţionează Consiliul Economic să înainteze Premierului careva recomandări în ceea ce priveşte amendarea taxelor şi a accizelor?
D.A.: Considerăm că politica fiscală este o problemă ce trebuie discutată cu Ministerul Finanţelor. Acest lucru se întâmplă în Germania, Franţa, Polonia şi alte ţări din Europa. Desigur, noi putem întotdeauna să oferim ajutor şi sfaturi, dar nu avem dreptul să decidem asemenea chestiuni în cadrul Consiliului.
Experienţa, precum şi sondajele efectuate la nivel local şi internaţional, arată că taxele şi impozitele nu sunt cel mai mare impediment în calea dezvoltării afacerilor. Birocraţia, protecţionismul, corupţia şi procedurile neclare şi imprevizibile sunt obstacole mult mai mari.
Profit: Corupţia este una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă Moldova astăzi. Pe cât de conştient este Guvernul de existenţa acestei probleme şi cum ar putea fi ea soluţionată?
D.A.: Guvernul, membrii Guvernului şi în primul rând Premierul Iurie Leancă sunt perfect conştienţi de această problemă majoră, existenţa căreia nu este negată. În opinia mea, este bine că problema este recunoscută. În prezent, se depun eforturi considerabile pentru a combate corupţia, dar acest lucru nu poate fi făcut peste noapte. Din păcate, corupţia a prins rădăcini în Moldova nu pe parcursul ultimilor 25 de ani, dar a existat aici de secole, într-o formă sau alta. Aceasta este realitatea. Corupţia afectează fiecare aspect al vieţii noastre: sistemul de educaţie şi cel de sănătate, justiţia etc.
Aş vrea să subliniez faptul că toate intervenţiile noastre au o componentă anticorupţie foarte importantă. Oamenii răspund la stimulente – acest lucru se întâmplă în Moldova şi în orice altă ţară a lumii. Există stimulente pozitive şi negative, stimulente care pot schimba lucrurile în bine sau în rău.
Dacă o anumită procedură este extrem de complicată şi neclară, atunci se formează cozi enorme şi reacţia naturală a oamenilor este să le evite achitând mită. La polul opus se află procedurile simple şi clare, lipsa atitudinilor preferenţiale care determină cetăţenii să respecte procedurile şi să nu achite mită. Procedurile efectuate on-line duc la eliminarea riscului interacţiunii între cetăţeni şi funcţionarii publici care ar putea fi tentanţi să ia mită.
Profit: Care este mandatul Consiliului Economic?
D.A.: BERD va sprijini financiar activitatea Consiliului pe parcursul primilor doi ani de activitate. Mai avem un an şi jumătate de lucru şi sper să avem rezultate importante pentru a demonstra că atât Guvernul, cât şi comunitatea de afaceri au nevoie de un asemenea organ.
Bugetul proiectului, finanţat de Fondul BERD pentru ţările în tranziţie timpurie este de 300 mii euro. Activitatea Consiliului este administrată de Oficiul regional BERD de la Chişinău în coordonare cu sediul central de la Londra. Este un proiect relativ mic, iar noi dorim să utilizăm cât mai eficient posibil aceşti bani. Deşi este asistenţă sub formă de grant, personal consider că aceasta este o investiţie a BERD care va avea un efect benefic asupra întregii economii.
Dacă ne referim la exemplul taxei la exportul nucilor în valoare de 1,5%, atunci doar anularea ei a ajutat oamenii de afaceri din sector să economisească anual circa 15 mil. lei. Această sumă este mult mai mare decât sprijinul financiar acordat de BERD pentru Secretariat. Anume aceste rezultate fac din asistenţa BERD o investiţie. Obţinând rezultate cât mai curând posibil noi ajutăm comunitatea de afaceri să economisească bani pe care îi poate reinvesti în creştere şi dezvoltare. Cu cât mai repede reuşim să eliminăm o problemă cu care se confruntă mediul de afaceri, cu atât mai repede acesta va deveni mai productiv, mai competitiv şi mai profitabil, care şi este obiectivul nostru de lungă durată pentru întreaga economie.
Rolul Consiliului Economic de pe lângă Prim-ministru nu este doar de a soluţiona o anumită problemă, dar de a face acest lucru cât mai curând posibil. Aceasta este misiunea noastră.
Profit: Este aceasta o misiune realizabilă?
D.A.: Cred că da. Dar după cum am menţionat, succesele nu pot fi obţinute peste noapte şi fără a depune eforturi. Da. Misiunea noastră este realizabilă, dar pentru aceasta trebuie să muncim.■
Далее...
Eximbank nu este de vânzare
Pe parcursul ultimului an, Eximbank Gruppo Veneto Banca a iniţiat un proces intens de curăţare a portofoliului de credite care a determinat încheierea anului 2013 cu pierderi. Chiar şi aşa, însă, Directorul General al Eximbank dă asigurări ferme că acesta este un proces necesar pentru a conferi transparenţă, iar clienţii ar trebui să aprecieze această alegere. În cadrul unui interviu acordat în exclusivitate revistei Profit, Lucio Gaita a accentuat faptul că Eximbank nu este de vânzare, nu are probleme de lichiditate şi doreşte să rămână un jucător important pe piaţa bancară din Moldova. Bancherul de origine italiană s-a referit, de asemenea, la importanţa modernizării băncii, la proiectele pentru perioada următoare, interacţiunile ”dezagreabile” cu sistemul judiciar, dar şi colaborarea eficientă cu Banca Naţională a Moldovei.
Profit: Dle Gaita, acţionarul şi conducerea BC Eximbank Gruppo Veneto Banca au fost preocupaţi în ultimul an de însănătoşirea băncii şi de îmbunătăţirea portofoliului de credite. Aţi putea să ne spuneţi la ce etapă se află acest proces şi dacă se apropie de final?
Lucio Gaita: Vreau să clarific cu fermitate că banca este sănătoasă şi nu este supusă vreunui proces de însănătoşire, iar provizioanele pe care noi le creăm în scopul asigurării creditelor nu creează probleme structurii şi proprietarului băncii. În 2013 am iniţiat o activitate de curăţare a portofoliului de credite. Am preferat să identificăm toate creditele pe care trebuie să le recuperăm, inclusiv prin acţiuni juridice, pentru a proteja interesele acţionarului şi a asigura o transparenţă maximă a băncii faţă de toţi clienţii. Am fi putut restructura aceste credite, prelungindu-le termenele de scadenţă şi gestionându-le ca şi cum ar fi fost performante, dar acest lucru nu corespunde unei administrări corecte a băncii. Prin urmare, am optat pentru această alegere. Am făcut şi treceri la pierderi foarte importante, anulări de active, chiar dacă mai dispunem de bunuri gajate, pe care le vom pune în vânzare iar cu resursele câştigate vom recupera o parte din pierderile suportate.
Continuăm şi în prezent procesul de curăţenie, iar anul 2014 îl vom încheia cu pierderi mai mari decât în 2013, însă acest aspect era cunoscut din timp. Obiectivul nostru este de a începe anul 2015 cu o calitate înaltă a portofoliului de credite pentru a ne putea concentra asupra dezvoltării comerciale a băncii.
Din cauza prognozelor de pierderi pentru anul 2014, acţionarul unic Veneto Banca a efectuat în februarie curent o majorare de capital în sumă de 14,5 mil. euro, fiind dispusă să facă şi alte majorări de capital în caz de necesitate.
Afirm acest lucru cu fermitate, pentru că există zvonuri că banca ar fi de vânzare, că întâmpină dificultăţi din cauza pierderilor, însă acest lucru nu corespunde realităţii, deoarece, în acest caz, acţionarul nu ar fi efectuat majorări de capital, nu ar fi permis investiţiile în imobile şi în tehnologii. Pe lângă achiziţionarea sediului în anul 2013, sunt în curs lucrările de renovare a sediului filialei №19 din Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, 6, fostul sediu istoric al băncii, unde se lucrează pentru a asigura încăperi funcţionale şi moderne pentru confortul angajaţilor şi al clienţilor.
Doar renovarea spaţiilor Filialei nr. 19 va determina o investiţie de aproximativ 650 de mii de euro. Şi la Bălţi, vom transfera în curând filiala într-un imobil cu două niveluri, foarte luminos, comod şi reprezentativ, iar acest fapt presupune un evident angajament financiar. Cu o lună în urmă, am transferat filiala din Căuşeni într-un nou sediu. La Chişinău, am deschis în ianuarie o nouă filială în Sectorul Ciocana.
Referitor la tehnologiile bancare, investim peste 200 de mii de euro în proiectul E-commerce, care va permite clienţilor noştri să-şi vândă produsele prin internet. Dacă veţi face suma tuturor investiţiilor pe care le facem, veţi vedea că banca nu întâmpină dificultăţi.
Profit: Aţi afirmat că nu este neapărat vorba de însănătoşirea băncii, ci de curăţarea portofoliului de credite. Aţi putea să descrieţi anumite particularităţi ale acestui proces, care îl disting de procedurile similare utilizate de instituţiile financiare din străinătate, de exemplu de băncile din Italia?
L.G.: Într-adevăr, nu este o însănătoşire, ci o curăţare. Însănătoşirea este atunci când o bancă are probleme structurale care pun în discuţie activitatea acesteia şi, prin urmare, este necesar de intervenit cu măsuri mai drastice, nemaivorbind de necesitatea unui aport de capital din partea acţionarilor, care, în multe cazuri, nu au capacitatea să o susţină. Banca noastră are un acţionar unic – Veneto Banca – şi nu avem probleme de lichidate. Ba, din contra, instituţii financiare internaţionale doresc să colaboreze cu noi pentru a ne finanţa, aşa cum o fac şi cu alte bănci, dar Eximbank nu are nevoie de niciun suport financiar extern.
Acţionarul nostru unic Veneto Banca este al 12-lea grup bancar italian ca mărime şi, din aceste considerente, este supus supravegherii din partea Băncii Centrale Europene. În general, banca noastră s-a conformat cerinţelor metodei de evaluare utilizate în Italia, inclusiv pe teritoriul RM şi, din acest motiv, efectuăm curăţenia radicală, ţinând cont că Eximbank face parte din bilanţul consolidat al grupului şi că ar putea fi supusă verificărilor din partea BCE. În esenţă, criteriile utilizate de noi, care corespund celor dictate de Banca Naţională a Moldovei, sunt utilizate şi în Italia, prin urmare, nu există o diferenţă de abordare a creditelor problematice.
Profit: Cum aţi caracteriza comportamentul clienţilor Eximbank în această perioadă deloc simplă?
L.G.: Din cauza articolelor publicate de unii jurnalişti, care, în opinia mea, nu ştiu să citească bilanţul unei bănci, am întâmpinat dificultăţi. Le-aş califica, totuşi, drept nesemnificative, întrucât clienţii importanţi nu ne-au cerut explicaţii. Ceea ce ne interesează mai mult este să protejăm imaginea Băncii şi părerea clienţilor mai mici, dar numeroşi. Unii ne-au scris şi le-am răspuns personal, unii au vrut să ne întâlnim. Cei care au scris nu au avut alte remarci după răspunsurile primite şi, prin urmare, consider că scrisoarea mea a fost exhaustivă.
Cei care au vrut să ne întâlnim au plecat mulţumiţi, pentru că le-am explicat că această dorinţă clară de a face curăţenie corespunde cerinţelor impuse de Banca Naţională a Moldovei şi de Banca-mamă Veneto Banca. Majoritatea instituţiilor bancare mari din Italia, supuse verificărilor din partea BCF au încheiat anul cu pierderi şi aceasta este o etapă firească în perioada crizei internaţionale, iar clienţii ar trebui să aprecieze acest proces selectiv şi de transparenţă, susţinut de majorări de capital, pentru a nu încălca indicatorii impuşi de legislaţie, dar şi pentru a conferi certitudine şi garanţii clienţilor privind soliditatea instituţiei.
Este necesar de precizat că pierderile contabilizate de noi, la fel ca şi cele contabilizate de băncile italiene şi europene, se datorează exclusiv provizioanelor efectuate în scopuri prudenţiale. Acest lucru înseamnă că, odată cu trecerea timpului, cu siguranţă vor exista recuperări, însă, la moment, cu aceste provizioane se identifică tipologia necesităţilor pe care le are banca pentru a face faţă acestor cerinţe de prudenţă. Veneto Banca a încheiat la moment două operaţiuni de majorare a capitalului, în special: transformarea unui împrumut obligaţionar de 300 mil. euro în acţiuni şi majorarea de capital în sumă de 500 mil. euro; totodată, este în curs de vânzare o cotă de participare mai puţin strategică, în rezultatul căreia vor fi încasate alte 200 mil. euro.
În urma tuturor acestor intervenţii, Veneto Banca îşi va majora mijloacele proprii cu aproximativ un miliard de euro, depăşind cu mult indicatorii prevăzuţi şi recomandaţi de BCE. În esenţă, nimeni nu trebuie să-şi facă griji în legătură cu încheierea anului 2013 cu pierderi. Eximbank va finaliza anul 2014 cu pierderi şi mai mari, dar toate aceste pierderi sunt prevăzute şi calculate. După aceasta, clienţii noştri vor putea fi mândri de faptul că sunt clienţii unei bănci transparente, sănătoase şi solide, care are drept obiectiv dezvoltarea activităţii comerciale şi îmbunătăţirea serviciilor acordate şi care aparţine unuia din cele mai mari grupuri bancare italiene.
Profit: Câte dintre creditele pentru care banca şi-a constituit deja un fond de risc ar putea fi achitate prin vânzarea bunurilor ipotecate?
L.G.: Estimarea vizând ceea ce vom reuşi să recuperăm este de câteva zeci de milioane de euro, însă o cifră precisă nu pot comunica, pentru că multe lucruri depind de procesele de judecată. Nu îmi este frică să afirm că aici, în Moldova, protecţia drepturilor nu este asigurată, din câte am putut vedea şi trăi în aceste luni. Mă refer, evident, la unele dosare pe care le avem cu clienţii noştri, în rezultatul cărora s-au pronunţat sentinţe care nu sunt pozitive pentru banca noastră şi pe care le-am atacat la Curtea Supremă de Justiţie. Chiar dacă va trebui să cheltuim sume semnificative pentru procesele de judecată, vom merge până la capăt.
Din cauza incertitudinii legate de sistemul judiciar, nu putem face prognoze. Vă pot spune doar că am recuperat bunuri cu o valoare consistentă, pe care le vindem treptat. Mai sunt multe alte bunuri pentru care avem procese de judecată în scopul recuperării forţate şi aici mă refer la clienţii mai puţin serioşi. Aceştia sunt asistaţi de avocaţi şi consultanţi financiari, care îi ajută să fraudeze băncile şi să creeze nişte situaţii inexistente, cu creditori inexistenţi care apar după ceva timp şi pretind încasarea unor sume de bani la fel inexistente. Evident, toate aceste acţiuni se fac pentru a tergiversa procesul de recuperare a bunurilor şi creditelor legitime. Nu pot să cred că judecătorii care iau decizii în favoarea acestor clienţi nu sunt în stare să citească şi să aibă o părere firească în această privinţă. Chiar zilele acestea a fost emisă o încheiere de către un judecător care nu recunoaşte creditul nostru asigurat de gaj ipotecar doar pentru că avocatul clientului i-a spus că cel care a semnat actul băncii nu ar fi avut împuternicirile necesare. Nu a fost luat în consideraţie niciun document prezentat de noi, inclusiv extrasul din Registrul de Stat, scrisoarea Băncii Naţionale, declaraţia Băncii, extrasul din procesul-verbal al şedinţei Consiliului Băncii şi altele şi, în pofida acestor dovezi, judecătorul a hotărât să adopte acea decizie. Veţi afla în curând cum se va sfârşi... Evident, nu este o situaţie generalizată, pentru că sunt foarte mulţi judecători buni şi adevăraţi profesionişti, însă mulţi alţii ne creează impedimente.
Dacă Republica Moldova vrea să intre în Europa, primul lucru pe care trebuie să-l facă este să soluţioneze această problemă importantă legată de justiţie.
Profit: Aţi abordat aceste probleme în discuţiile cu autorităţile competente?
L.G.: Le cunosc cu toţii. Şi celelalte bănci se confruntă cu aceleaşi dificultăţi. Probleme similare întâmpină şi clienţii noştri, care, la rândul lor, au probleme cu clienţii lor. Este o situaţie generală, nu doar pentru banca noastră. Această stare de lucruri este bine cunoscută. În permanenţă primim asigurări verbale că situaţia se va îmbunătăţi, mass-media relatează despre demiterea sau intentarea de procese penale unor judecători corupţi, dar fenomenul continuă să existe.
Profit: Reprezentanţii BNM sunt înclinaţi să creadă că acţiunile băncilor de curăţare a portofoliului de credite nu se soldează neapărat cu pierderi, ci reprezintă mai curând „amânarea profitului pentru perioada următoare”.
L.G.: Este o afirmaţie corectă, dar acest lucru este valabil pentru băncile care încheie cu profit. Poate exagerează un pic cu provizioanele pentru a reduce rezultatul din punct de vedere fiscal, însă nu este cazul nostru, pentru că BNM, care este atentă, ştie foarte bine care sunt acţiunile pe care le întreprindem şi multe dintre acestea au fost coordonate.
Profit: Gruppo Veneto Banca este obligat să-şi supună băncile subsidiare din alte state unor proceduri similare de însănătoşire?
L.G.: Da. Din Grup fac parte bănci controlate 100%, inclusiv o bancă în Croaţia şi una în Albania. Iar în România, era o bancă autonomă foarte mare – Italo Romena – care a fuzionat recent cu Veneto Banca, pentru că era o bancă de drept italiană. Chiar dacă avea filiale, ghişee, personal în România, direcţia generală se afla în Italia. Pentru toate băncile controlate de grup au fost efectuate aceste acţiuni.
Profit: De ce este condiţionată majorarea atât de frecventă a capitalului statutar al Eximbank de către acţionar, ţinând cont de faptul că, după acest indicator, Eximbank este lider incontestabil în Republica Moldova, având 1,25 mlrd. lei în condiţiile în care limita minimă este 200 mil. lei?
L.G.: Aşa cum se întâmplă şi în cazul celorlalte bănci membre ale grupului, Veneto Banca dotează băncile controlate cu un patrimoniu adecvat în raport cu activităţile de dezvoltare comercială planificate, pe lângă investiţiile efectuate în imobile şi în tehnologii. De aceea, majorările de capital au fost făcute în baza unui plan strategic precis.
Profit: Cum explicaţi faptul că majorarea volumului depozitelor atrase de Eximbank nu se reflectă asupra portofoliul de credite?
L.G.: Ţinând cont de excesul de lichiditate pe care îl avem, care se datorează inclusiv depozitelor de la banca-mamă, la ora actuală, majorăm volumul creditelor acordate întreprinderilor mici şi mijlocii. Din păcate, această majorare nu se vede ca şi rezultat final deoarece este compensată de trecerea la pierderi a altor credite.
Suntem foarte interesaţi să creştem numărul clienţilor. Dorim să avem un portofoliu de credite şi de depozite fracţionat la maximum.
Profit: Cum aţi caracteriza indicele de lichiditate al băncii?
L.G.: Indicele de lichiditate este pozitiv şi, în orice caz, nu avem preocupări pentru că, chiar şi în rezultatul testelor de stress, ţinând cont de disponibilitatea liniilor de credit acordate de Banca-mamă şi pe care la moment nu le utilizăm, suntem liniştiţi.
Profit: Paralel cu curăţarea portofoliului de credite, Eximbank îşi sporeşte într-un ritm de invidiat activele, aspect care totuşi nu se reflectă în mod evident asupra unor asemenea indicatori ca ROA (rentabilitatea activelor) şi ROE (rentabilitatea capitalului). Cât de repede intenţionează banca să atingă un nivel pozitiv al acestor indicatori?
L.G.: Creşterea activelor pe care o vedeţi în bilanţul băncii se datorează investiţiilor imobiliare consistente efectuate în 2013, în special legate de achiziţionarea noului sediu. Acesta este un semn pentru clienţi, dar şi pentru angajaţii noştri, că acţionarul unic crede în acest teritoriu şi, prin urmare, investeşte în Eximbank.
Profit: Când mai multe bănci străine, inclusiv Gruppo Veneto Banca, au intrat pe piaţa RM, bancherilor autohtoni le-a fost teamă că nu vor putea face faţă concurenţei dat fiind experienţa şi resursele financiare mai ieftine şi pe termen lung de care dispun investitorii străini. Totuşi, se pare că teama a fost zadarnică, dat fiind faptul că din partea băncilor cu capital străin nu se simte încă o concurenţă foarte puternică. Prin ce se explică acest fapt sau consideraţi că totul e încă înainte?
L.G.: De obicei, băncile care merg într-o ţară străină nu au drept obiectiv să devină cele mai mari şi să creeze probleme concurenţilor. Noi am decis să investim în Moldova pentru că exista un interes puternic din partea clienţilor noştri, a companiilor ce provin din regiunea Veneto şi din toată Italia, care aveau activităţi şi intenţii să investească în România şi Moldova, inclusiv fiind siguri de interesul puternic din partea comunităţii europene faţă de această ţară. Noi am venit în vârful degetelor ca să activăm în această ţară şi să creăm o concurenţă loială băncilor, remarcându-ne, în special, prin eficienţă.
Atunci când cineva vrea să ”cucerească” un teritoriu care nu-i aparţine, îşi creează doar probleme. Ştim că băncile din Republica Moldova sunt cele care cunosc cel mai bine teritoriul şi acest lucru face diferenţa.
Ţinând cont de problemele pe care le-am avut cu creditele, la ora actuală lucrăm cu foarte mare atenţie. Uneori renunţăm la clienţii cu un potenţial foarte înalt, dar pe care nu reuşim să-i apreciem, anume din cauza că nu cunoaştem teritoriul. Prin urmare, activitatea noastră actuală se bazează pe o verificare detaliată a companiilor şi a persoanelor care le gestionează. De asemenea, atragem o atenţie deosebită asupra examinării cererilor de finanţare şi, prin urmare, a personalului implicat în acest proces.
Profit: Prin ce se explică faptul că băncile moldoveneşti înregistrează an de an profit, iar unele dintre ele plătesc regulat dividende, în timp ce băncile cu capital străin rămân în urmă la acest capitol?
L.G.: O să mă refer la Eximbank. Acţionarul nostru unic nu este interesat de primirea dividendelor, deoarece acestea sunt reinvestite în Bancă. Atunci când o bancă are acţionari privaţi, trebuie să-i mulţumească şi, prin urmare, acest lucru poate determina o mai puţină atenţie pentru investiţii care sunt efectuate pentru a privilegia remunerarea acţionarului. Dar cazul nostru este diferit.
Profit: Care sunt obiectivele Eximbank pentru anul 2014, precum şi pentru 2015-2016?
L.G.: Obiectivele pentru 2014 sunt investiţiile în tehnologiile bancare. Aşa cum am precizat anterior, este vorba de E-commerce şi de o nouă platformă pentru Internet Banking, pe lângă multe alte acţiuni îndreptate spre îmbunătăţirea serviciilor prestate clienţilor. În prezent, lucrăm la reorganizarea structurii băncii, care a fost deja aprobată de Consiliu şi autorizată de BNM. Totodată, lucrăm mult asupra ofertei de produse, inclusiv a celor de asigurare. Recent, am primit licenţa din partea BNM şi am încheiat un acord de colaborare cu compania de asigurări Grawe Carat, controlată de grupul Grawe din Austria. Am organizat mai multe traininguri pentru angajaţii băncii şi vom vinde poliţe de asigurare nu doar contra incendierii şi deteriorării bunurilor pe care le luăm în gaj, dar şi poliţe RCA auto şi asigurări de viaţă şi poliţe cu un plan de acumulare, care vor aduce venituri titularilor la finele perioadei. Cu această restructurare organizatorică în curs de desfăşurare vom creşte eficienţa filialelor, unele persoane vor avea ceva mai mult timp pentru a-l dedica activităţii noului departament comercial.
Profit: Intenţionaţi să faceţi careva disponibilizări?
L.G.: Nu disponibilizăm pe nimeni. Aceste persoane vor fi implicate în activitatea de dezvoltare comercială şi, în 2015, acest lucru va permite Băncii o consolidare semnificativă, fapt care rămâne a fi unul din obiectivele noastre strategice.
Profit: Care sunt elementele pe care le consideraţi pozitive în sistemul bancar din RM şi pe care le-aţi include în categoria celor negative şi de ce?
L.G.: Un element pozitiv este colaborarea foarte eficientă cu BNM. Controalele efectuate de banca centrală contribuie la îmbunătăţirea eficienţei băncii pentru că rezultatele constituie un motiv bun pentru a reflecta şi a corecta abaterile.
Angajaţii BNM sunt foarte profesionişti, ceea ce ne este de mare ajutor, pentru că, chiar şi în caz de dubii interpretative, avem răspunsuri foarte rapide şi exhaustive. Moldova este o ţară mică cu un număr relativ mic de bănci comparativ cu alte state şi, prin urmare, există o legătură strânsă cu Banca Naţională, care ne permite, în caz de necesitate, să avem chiar şi un contact direct cu guvernatorul şi viceguvernatorul în scurt timp. Acesta ar fi un aspect pozitiv pe care aş vrea să-l menţionez.
Un element negativ este experienţa pe care o avem cu instanţele de judecată. În rest, sunt foarte multe lucruri care trebuiesc îmbunătăţite, dar ele se vor face cu timpul. Venind în Moldova, după o perioadă de trei ani în care am activat în Albania, am observat că sistemele bancare din cele două ţări sunt foarte asemănătoare şi cam la acelaşi nivel. Există posibilitatea de îmbunătăţire pe viitor şi acest lucru depinde foarte mult de tehnologie, pentru a putea permite băncilor să facă un schimb reciproc de informaţii într-un timp mult mai rapid.
Profit: Una dintre condiţiile obligatorii pentru angajaţii Eximbank va deveni cunoaşterea limbii italiene?
L.G.: În Eximbank nu va deveni niciodată o condiţie obligatorie şi nici nu a fost până acum. Recent, am angajat o nouă persoană responsabilă de departamentul juridic şi contencios, care nu cunoaşte limba italiană. Mai degrabă ar fi un defect al nostru, pentru că noi suntem cei care ar trebui să cunoaştem limba ţării în care lucrăm. La moment, fac ore de limba română, poate nu am această înclinaţie spre limbi străine, dar cu siguranţă voi reuşi să o învăţ şi eu.
Oricum, am organizat cursuri gratuite de italiană pentru angajaţii băncii şi din toamnă vom continua acest proces. Majoritatea colegilor noştri înţeleg limba italiană şi reuşesc să se exprime. Trebuie să vă spun că voi, moldovenii, aveţi o capacitate foarte mare de a învăţa limbile străine.
Profit: Istoria ne-a ajutat… Aţi vorbit deja despre dezvoltarea şi modernizarea unor filialele. Veţi mai deschide unele noi?
L.G.: Pentru moment, nu intenţionăm să facem acest lucru. Avem în prezent 20 de filiale, dintre care zece în Chişinău şi alte zece în raioane, în zone strategice. În plus, avem şapte agenţii în Chişinău şi în alte zone, ceea ce contribuie la o bună deservire a clienţilor. În unele zone, avem o cotă de piaţă mică şi trebuie să depunem eforturi pentru a îmbunătăţi situaţia. La moment suntem preocupaţi de creşterea eficienţei filialelor existente, ulterior vom vedea dacă este cazul şi când să deschidem altele noi.
Profit: Care este întrebarea la care v-aţi aşteptat în cadrul acestui interviu, dar pe care nu v-am adresat-o?
L.G.: Mi-aţi pus toate întrebările posibile cu excepţia uneia. De fapt, nu m-aţi întrebat cum mă simt în Moldova.
Profit: Şi cum vă simţiţi?
L.G.: Foarte bine.■
Далее...