Profit
№_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
№_7-8_2020 (280) iulie-august 2020România şi Moldova: Depunerile băneşti în perioada crizei pandemice
Pandemia COVID-19 a afectat aproape toate ţările din lume, inclusiv pieţele emergente din Europa de Est, cum ar fi: România, Moldova, Polonia, Serbia, Federaţia Rusă, Macedonia de Nord etc. Chiar şi pentru ţările dezvoltate pandemia de coronavirus a avut un impact negativ semnificativ (un exemplu în acest sens poate servi descreşterea bruscă a PIB-ului din Regatul Unit), care va fi şi unul de durată. Deşi, există soluţii clare, care pot fi implementate după carantină şi izolare pentru a relansa economiile acestor ţări, costurile financiare directe şi indirecte sunt uriaşe. În această perioadă tulbure, depunerile băneşti sunt deosebit de importante pentru milioane de oameni, bănci comerciale, bănci centrale, precum şi guverne.
Necesitatea măsurilor de stimulare a acestora a fost accentuată într-un articol publicat, în data de 29 iunie 2020, de publicaţia Emerging Europe, cu sediul la Londra. Deci, sunt oare depunerile băneşti stimulate?
Specific pentru România, în perioada pandemiei, a fost faptul că rata de infectare a înregistrat iniţial o creştere accelerată, din cauza numărului semnificativ de români (1,7 mil.), care s-au reîntors din ţările dezvoltate ale Uniunii Europene (UE). În plus, într-o exprimare eufemistică, echilibrele macroeconomice ale României erau foarte fragile înainte de criză. Doi indicatori macroeconomici sunt prezentaţi în Tabelul 1 (pe o bază anuală (2019) şi pe o bază lunară pentru 2020 cu scopul de a reflecta impactul pandemiei).
În mod neaşteptat, în perioada pandemiei COVID-19, a crescut uşor nivelul depozitelor populaţiei şi ale entităţilor neguvernamentale în băncile comerciale. Deşi, o asemenea tendinţă este dificil de crezut, aceasta are totuşi o explicaţie. Cei 1,7 mil. de români, care au decis să se întoarcă în ţară, aveau unele resurse financiare disponibile, pe care le-au depus în valută la băncile comerciale româneşti. Majorarea soldului depozitelor în valută este una dintre cele mai neaşteptate trăsături ale comportamentului populaţiei în această perioadă tulbure a crizei pandemice. (vezi Tabelul 1 şi graficul 1). Dacă analizăm depunerile băneşti după regiunile României, observăm anumite particularităţi interesante. Oraşul Bucureşti împreună cu judeţul Ilfov deţin cea mai mare cotă a depozitelor atât în lei, cât şi în valută (44,5% la finele lunii mai, în creştere uşoară faţă de ianuarie 2020). Dacă analizăm soldul mediu al depozitelor, putem observa şi alte particularităţi importante. Potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR), citate de mass-media românească, în prezent, există 28 de mii de conturi cu un sold mediu de circa €350 mii, în timp ce alte 12,3 mil. de conturi au un sold mediu de €300. Această discrepanţă imensă ne dezvăluie multe lucruri. Evident, autorităţile monetare ar trebui să dedice mai mult timp pentru a înţelege pe de o parte, originea bogăţiei, iar pe de altă parte, cum ar putea fi făcut procesul de economisire mai remunerativ pentru marea majoritate a populaţiei.
„Marea panică”
Majorarea soldului depozitelor s-a datorat şi fenomenului de teamă, apărut în rândul populaţiei în timpul crizei pandemice. Luna aprilie 2020 a fost în mod special tensionată. Cu scopul de a evita deprecierea puternică a leului, mulţi deponenţi şi-au convertit depozitele din valută naţională în euro sau alte valute forte. Această lună poate fi caracterizată prin termenul de „marea panică”. Mulţi deponenţi au hotărât să închidă depozitele la bănci, fie în euro, fie în lei. Fără nici un motiv, aceştia au cerut înapoi sume mari de bani în numerar. Întrucât băncile comerciale au fost nevoite să-şi implementeze strict cash-flow-uri zilnice, în unele cazuri eliberarea depozitelor a fost limitată doar la sumele retrase rezonabil. Din fericire, acest comportament emoţional al populaţiei s-a atenuat în mai 2020.
Pe de altă parte, populaţia României a fost foarte prudentă şi a renunţat în această perioadă la achiziţionarea bunurilor de consum, care nu reprezentau necesităţi imediate (de exemplu, televizoare, mobilă, îmbrăcăminte etc.). Această situaţie poate fi explicată prin decretarea stării de urgenţă naţională la mijlocul lunii martie, urmată de starea de alertă valabilă până la 15 iunie. Într-un proces constituţional controversat, aceasta a fost extinsă de Guvernul României pentru încă o lună fără aprobarea Parlamentului. În mod practic, toate centrele comerciale au fost închise până la 15 iunie (unele măsuri de relaxare au fost introduse după această dată), iar achiziţionarea produselor nealimentare neesenţiale de către populaţie a fost practic imposibilă, în pofida faptului că au început să apară numeroase platforme de comerţ electronic, dezvoltate pentru comercializarea tuturor tipurilor de produse şi servicii.
Creşterea modestă continuă a depozitelor populaţiei a cunoscut o evoluţie vizibilă. BNR şi băncile comerciale trebuie să implementeze măsuri adecvate pentru a consolida această tendinţă pozitivă. De la începutul crizei pandemice, ratele dobânzilor la depozite sunt în descreştere.
Acest fapt se explică prin reducerea ratei de refinanţare stabilită de BNR. Rata dobânzilor, care trebuie să fie una adecvată şi să acopere cel puţin nivelul inflaţiei, precum şi calitatea serviciilor bancare (inclusiv prin mijloace electronice) sunt cruciale în menţinerea tendinţei pozitive de majorare a depozitelor populaţiei. Potrivit datelor Fondului de garantare a depozitelor bancare, la finele anului 2019, în sistemul bancar existau 14,2 mil. de conturi de depozit. Atitudinea existentă a unor bănci comerciale şi a unor politicieni români, precum că cei care deţin depozite trebuie să suporte singuri costurile crizei pandemice este total greşită. Manipularea dobânzilor nu trebuie permisă, în special în perioada alegerilor – când deponenţii îşi spun cuvântul la urna de vot (în România atât alegerile locale, cât şi cele parlamentare vor fi organizate în următoarele 6 luni). Astfel, costul pandemiei trebuie suportat în mod echitabil de către întreaga societate.
Cazul Republicii Moldova (Moldova în acest articol), deşi similar în multe privinţe cu cel al României, este totuşi diferit. Criza pandemică a lovit Moldova cu consecinţe economice clare asupra economiilor băneşti ale ţării. Comparativ cu România, depozitele atrase de băncile comerciale moldoveneşti au avut tendinţe foarte plate atât cele denominate în monedă locală, cât şi cele în valută. Acest fapt se explică prin îndemnul autorităţilor de a fi prudenţi într-o perioadă atât de nesigură, precum şi prin lipsa economiilor băneşti.
Moldova deţine un număr semnificativ de pensionari. Din numărul total de circa 2,68 mil. de persoane rezidente în ţară, majoritatea sunt pensionari cu pensii foarte modeste. Posibilităţile lor de a economisi sunt strict limitate. Aceştia îşi duc viaţa de zi cu zi cu ajutorul remitenţelor trimise acasă de cei circa un milion de moldoveni care lucrează în străinătate. Deşi remitenţele au înregistrat scăderi în ultimii ani, o revigorare a acestora a fost semnalată în mai 2020. În luna respectivă, remitenţele au înregistrat un nivel record de $134,5 mil. În primele cinci luni ale anului 2020, transferurile băneşti s-au majorat cu 3,1% comparativ cu perioada similară a anului 2019. Cu toate acestea, la finele anului 2019, datoria externă brută a ţării s-a majorat până la $7,55 mlrd. (Moldova a intrat în perioada de tranziţie cu datorii externe zero). La sfârşitul anului 2019, raportul acestui indicator faţă de PIB a constituit 63,1%, aproape dublu comparativ cu indicatorul similar al României. Există probabilitate că, în anul curent, această raţie va spori, întrucât Moldova va continua să atragă împrumuturi de la parteneri externi, în special de la Federaţia Rusă, precum şi de la alte instituţii financiare internaţionale, iar PIB-ul ţării cel mai probabil se va contracta (-4,5% estimare convenită cu Fondul Monetar Internaţional (FMI)).
Pentru România (incipient) şi Moldova (în special, pentru regiunea transnistreană) efectul colateral al distorsiunilor curente de pe pieţele locale şi internaţionale (provocate de dobânzile scăzute la depozite) se manifestă prin faptul că unii cetăţeni au început să opteze pentru soluţii/platforme inovatoare pentru a-şi plasa resursele financiare.
Criptomonedele sunt unul dintre instrumentele monetare nereglementate. De la bun început, toate criptomonedele au fost volatile, nepredictibile şi instabile. Acestea posedă un risc sporit de fraudă sau pierderea banilor investiţi în aceste instrumente financiare. Generarea şi păstrarea criptomonedelor pot fi considerate „înalt speculative” şi este foarte probabil ca în final aceste active virtuale să îşi piardă valoarea. Deşi, la prima vedere nu este evident, resursele financiare investite în criptomonede au, printre altele, de-a face cu dobânzile foarte joase în sistemul bancar oficial. Cererile băncilor centrale (BNR şi Banca Naţională a Moldovei – BNM) de a reglementa aceste instrumente sunt abia auzite. Astfel, ratele dobânzilor la depozite extrem de scăzute sunt un stimulent puternic pentru ca criptomonedele să se dezvolte şi să prospere.
Încotro?
Pentru a controla principalele corelaţii macroeconomice, România are nevoie de un set de măsuri interne. Stimularea continuă a economiilor este crucială în acest sens. După cum s-a menţionat, o analiza mai profundă a structurii depozitelor ar oferi BNR-ului şi băncilor comerciale instrumente valabile şi fiabile pentru a atrage în sistemul bancar mai multe resurse financiare din partea populaţiei. De exemplu, în ţările din zona balcanică se desfăşoară evenimente anuale sub genericul „Săptămâna economiilor”. Astfel, băncile comerciale din aceste ţări promovează dobânzile speciale la produsele financiare pe care le oferă, precum şi oferă anumite pachete promoţionale. Experienţa acumulată în acest sens, în ţări precum este Serbia, ar putea fi uşor implementată şi în România. În acelaşi timp, pe termen scurt, autorităţile române şi întreaga societate trebuie să se focalizeze pe granturile şi împrumuturile oferite de UE (€33 mlrd.). Aceste sume au fost alocate României în cadrul fondului de refacere economică (valoarea căruia constituie €750 mlrd. - în curs de aprobare) pentru ţările UE afectate de impactul epidemiei COVID-19.
Majorarea numărului deponenţilor este o necesitate şi pentru Moldova. Totuşi, pentru început, Guvernul moldovenesc şi BNM ar trebui să implementeze măsuri ce vin să stimuleze remitenţele provenite de la moldovenii care lucrează în străinătate. Având în vedere că Moldova este o ţară în care remitenţele contribuie cu circa 15% la formarea PIB-ului (sau chiar mai mult în unii ani), tendinţa de scădere a acestora, care s-a înregistrat la începutul pandemiei COVID-19, era una îngrijorătoare. Recentă revenire înregistrată în iunie 2020 (menţionată anterior) a fost considerată extrem de binevenită de către autorităţi şi trebuie stimulată în continuare.
În situaţia actuală, accesul Moldovei pe pieţele internaţionale este mai degrabă limitat. Din acest motiv, împrumuturile de la partenerii tradiţionali cum ar fi Federaţia Rusă sau instituţiile financiare internaţionale – FMI (negocierile cu privire la un program amplu în valoare de circa $550 mil. au fost lansate în iulie curent), Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi altele, ar fi o soluţie pentru depăşirea situaţiei actuale foarte dificile.
De asemenea, sunt necesare anumite măsuri interne pentru controlul gestionării datoriei publice (vezi marea fraudă din sistemul bancar moldovenesc, transferată la datoria publică, din care până în prezent a fost recuperată doar o sumă foarte modestă). Încrederea populaţiei în leul moldovenesc, sectorul bancar şi regulatorul pieţei financiare – BNM, trebuie consolidată, iar economiile interne ar trebui să fie o prioritate naţională.
În pofida faptului că criza încă nu s-a terminat, toate pieţele dezvoltate şi emergente din Europa, inclusiv România şi Moldova, au început să relaxeze restricţiile introduse din cauza pandemiei COVID-19. Stimularea procesului de economisire trebuie tratată ca o „cerinţă” şi nu doar ca o oportunitate. Pentru relansarea unor programe ample de investiţii, atât în România cât şi în Moldova, vor fi necesare, bineînţeles, surse adecvate de finanţare.
Împrumuturile externe vor fi fără îndoială una din aceste surse. Pe de altă parte, capitalurile şi economiile interne ar putea fi, de asemenea, foarte utile în lansarea unor reforme economice, de care ambele ţări vor avea nevoie pentru depăşirea crizei pandemice actuale. Economiile băneşti mai mari vor ajuta procesul investiţional şi, în final, vor contribui la bunăstarea întregii populaţii din ambele ţări.■
Далее...
Romania and Moldova: Savings during the pandemic crisis
The Covid-19 pandemic has hit almost every country in the world, including many Eastern European emerging markets, such as Romania, Moldova, Poland, Serbia, the Russian Federation, North Macedonia and others. The negative impact is deep even in developed countries (see the sharp decrease in UK GDP) and will be long-lasting. Although there are clear steps which can be taken to restart economies after the great lockdown, the direct and indirect financial costs are huge.
In these convoluted times, savings are instrumental for millions and millions of people, as well as commercial banks, central banks and governments. The need for stimulating measures cannot be emphasised enough (1). But are they incentivised?
Specific to Romania during the pandemic, however, was the fact that the infection rate was initially accelerated by a large number of Romanians (1.7 mln.) returning from other developed EU countries. Besides, the Romanian macroeconomic equilibrium before the crisis was very fragile, to put it mildly. Two key macro-economic indicators are presented in Table 1 on a yearly basis (2019) and on a monthly basis for 2020 to reflect the pandemic's impact.
Unexpectedly, the level of deposits made by the population and other non-governmental entities with banks has slightly increased during the current pandemic. While such a trend is almost difficult to believe, it has at least one prima facie explanation though. The 1.7 mln. Romanians returning home brought with them some money which they deposited in foreign currencies with Romanian banks. The higher increase of foreign currency deposits is one of the most unexpected features of the population's behaviour during this turbulent pandemic crisis (see Table 1 and graph below). There are very interesting features if a deeper analysis is undertaken by regions of Romania. Bucharest together with Ilfov County are holding the largest parts of deposits denominated both in Lei and foreign currencies (44.5% as of end-May, with a slight increase as compared to January 2020). There are very interesting features if the average amount of deposits is looked at. The Romanian mass media quoted recently the NBR saying that there are 28 thousand accounts with an average deposit of €350 thousand, while there are 12.3 mln. accounts with an average deposit of €300. This huge disparity tells us many things and the monetary authorities should dedicate some time to it to understand the origins of wealth and how the saving process could be more remunerative for the large majority of the population.
The "great panic"
An additional explanation is related to the fear created by the pandemic amongst the population. The month of April 2020 was especially tense with many depositors switching their deposits from lei to euros or other hard currencies to avoid sharp depreciation of the leu. This month could have been labelled as that of the "great panic". Many depositors turned to the banks to get hold of their deposits, either in lei or euros. Large amounts were requested back in cash without any rationale. The banks needed to conduct strict daily cash flows and in some cases, the release of deposits was limited to reasonable withdrawals only. Fortunately, the emotional behaviour of the population calmed down in May 2020.
On the other side, other segments of the population were quite prudent in buying white goods such as TV sets, furniture and clothing, which were not of immediate need at such times. The situation could also be explained through "stay at home" measures and the state of emergency introduced by the Romanian authorities in April 2020, followed in May by a state of alert, in force until June 15. In a much-disputed constitutional process, it was extended by the government for one more month without the approval of parliament. Practically all large shopping centres were closed until June 15 (some relaxation measures were introduced after that) and the acquisition of non-food products by the Romanian population was almost impossible despite the nascent electronic market for all types of goods and services.
The modest increase of the population's savings has been a good development. However, the National Bank of Romania (NBR) and the commercial banks should implement adequate measures to consolidate such a good trend. The interest rates are on a very downward trend, in accordance with the signal given by the refinancing rate established/decreased by the NBR. The level of interest rates, which should be adequate and cover at least inflation, and the quality of banking services (including through electronic means) are crucial in this respect. According to the Guarantee Fund of Banking Deposits, there were 14.2 mln. accounts collecting deposits in the banking sector as of end-2019.
The current attitude of some commercial banks and Romanian politicians - that savers alone should bear the cost of the pandemic - is wrong. Interest rates should not be manipulated, especially during an election year when savers will have their say at the ballot box (both local and parliamentary elections are to be held in Romania over the next six months). In short, the costs of the pandemic should be born fairly by the whole of society.
The case of Republic of Moldova (Moldova in this article), although similar in many ways to that of Romania, is nevertheless different. The pandemic also hit Moldova with clear economic consequences on the country's savings. As opposed to Romania, however, deposits have had very flat trends, both those denominated in local currency and foreign currencies (FC), which is a clear indication of the population's prudence in very uncertain times, and of lack of spare money to be saved.
Moldova also has a large number of retired people amongst its 2.68 mln. residents, most with very modest pensions. Their ability to save is severely limited and some of them manage their day-to-day expenses with the help of remittances sent by around one million Moldovans working abroad. Unfortunately, these remittances have in recent years been decreasing. Nevertheless, a recovery was signalled in May 2020 at a record level of $134.5 mln. During the first 5 months of 2020, the total inflow of remittances was higher by 3.1% as compared to the corresponding period of 2019. However, the total gross foreign debt of the country increased to $7.55 bln. at the end of 2019 (Moldova started its transition with zero foreign debt). The ratio of this key indicator to GDP was already at 63.1% as of end-2019, which is much higher than in Romania. It is very likely that such a ratio will increase this year as Moldova will continue to borrow from external partners (mainly the Russian Federation) and other international financial institutions and its GDP will probably contract (-4.5% estimation agreed with the International Monetary Fund (IMF)).
For Romania (incipiently) and Moldova (more so for the separatist region of Transnistria), one collateral result of the current distortion of international and local markets due to low-interest rates is that some peoples have started to turn to innovative schemes/platforms to place their money/savings.
Cryptocurrencies are one such unregulated monetary instrument. All cryptocurrencies have been in bubble mode from the very beginning, unpredictable, unstable and high risk. Generating and holding cryptocurrencies is highly speculative and it is very likely that these virtual assets will eventually deflate. While the relationship may not be immediately obvious, the amounts of money accumulated into cryptocurrencies have, inter alia, something to do with the low-interest rates in the regulated banking sector. Requests from central banks (both from the NBR and National Bank of Moldova - NBM) to regulate these instruments are barely heard, as long as the interest rates offered by the banks are not remunerative. The current extremely low level of these rates is a strong incentive for cryptocurrencies to flourish.
Quo Vadis?
To control its key macroeconomic correlations, Romania needs a set of domestic measures, amongst which the further stimulation of savings is crucial. As mentioned, an in-depth analysis of the structure of deposits would give to the NBR and commercial banks valid tools on how to attract more deposits. In the case of other countries in the Balkan region, there are special events organised once a year under the label of "Savings Week", with special interest rates and other promotional packages by all commercial banks. The experience accumulated in such country as Serbia in this respect could be easily replicated. In parallel, in the very short term, the Romanian authorities and the whole of society should first and foremost focus on the grants and loans offered by the EU (33 bln. euros) that were provisionally allocated for Romania out of the €750 bln. (under approval) recovery fund against the negative impact of Covid-19.
Increasing savings is a need in Moldova as well, but for now, the Moldovan government and the NBM should implement measures to stimulate the inflow of remittances from Moldovans working abroad. A decreasing trend was recorded during the first part of pandemic and this was worrisome in an economy in which remittances used to contribute 15% of GDP - or more in some years. The recent revival registered in June 2020 described above was extremely welcomed by the authorities and should be stimulated further. Under the current situation, Moldova's access to international markets is rather limited. Therefore, borrowings from traditional partners (such as the Russian Federation) or from international financial institutions such as the IMF (discussions for a very larger program of $550 mln. started in July 2020), the World Bank, EBRD, IFC and others would be a way-out from the current difficult position. Internal measures to control the public debt are much needed too (see the large fraud in the banking sector, transferred to the public debt, and of which only a very modest amount has so far been recovered). The trust of the population in the Moldovan Leu and the banking sector, starting with the NBM, should be enhanced and domestic savings should be a national priority.
All of Europe's developed and emerging markets, including Romania and Moldova, have started to relax the restrictions introduced due to the pandemic, but this crisis is not over yet. Stimulating the saving process should not be treated only as an opportunity, but as a clear "must" until the world, including the two countries, is out of trouble. The relaunching of the large investment programs in both Romania and Moldova will need, of course, adequate sources of financing. External borrowings will be, no doubt, one such source, but internal capitals and savings could be also useful in relaunching the needed economic reforms after the current pandemic crisis. Larger savings will help the investment process and finally the welfare of the entire population in both countries.■
