Profit
№_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
№_7-8_2019 (271), iulie-august 2019Noi Oportunități
Masterat în Comunicare și Jurnalism Economic la ASEM. Fii în primii 15 studenți care vor beneficia de 50% reducere a taxei de studii în primul an
Trăim într-o eră a economiei și afacerilor digitale. În economie startup-urile sunt la ordinea zilei. Asistăm la uber-izarea muncii, pentru că generațiile tinere vor să dispună de mai mult timp și să lucreze per proiect. Companiile vor închiria angajați pentru proiecte, vor lucra cu experți part time și vor apela la metode mai flexibile de contractare a potențialilor angajați. Corporațiile se întrec la nivelul de capitalizare a banilor. Iar piața locală are nevoie de joburi noi, de specialiști care să traducă economia pe înțelesul tuturor.
Dacă ești atras de o carieră de succes și vrei să faci parte din trendurile de pe piață, atunci noul Masterat în Comunicare și Jurnalism Economic de la ASEM este exact ceea de ce ai nevoie ca să devii un adevărat profesionist. În timp ce multe roluri tradiționale într-o redacție de știri dispar, jurnalismul economic crește, iar astfel de specialiști sunt vitali pentru societate și foarte solicitați.
Acest program de masterat este destinat atât pentru absolvenții facultăților de economie sau jurnalism și comunicare (studii licență, 3 ani), cât și pentru cei care au absolvit alte facultăți sau sunt profesioniști care-și doresc această specializare. Masteratul în Comunicare și Jurnalism Economic este lansat cu sprijinul Programului USAID Reforme Structurale în Moldova în cooperare cu Clubul Presei Economice din Moldova.
Pentru primul an de studii beneficiezi de 50% REDUCERE A TAXEI DE STUDII. Iar pentru dosarul de înscriere ai nevoie de o scrisoare de motivare. Studiile presupun prelegeri cu specialiști din domeniu, inclusiv vei avea parte de prelegeri ținute de doi conferențiari/jurnaliști din România. Grație implicării ASEM, USAID și a Clubului Presei Economice programul de stagiere va fi în cadrul instituțiilor de presă economică. Vei avea parte de mentorat pentru elaborarea materialelor de presă, iar pe parcursul studiilor în calitate de masterand vei avea statut de membru stagiar al Clubului Presei Economice.
Mai multe informații despre programul de masterat, planul de studii și disciplinele acestuia, cât și perioada de depunere a dosarelor le găsești pe www.ase.md/master_jurnalism_economic.
Далее...
Drepturile succesorilor asociatului
Unul dintre avantajele companiilor este continuitatea activităţii indiferent de durata vieţii asociaţilor. De exemplu, cea mai veche companie din lume este Kongo Gumi Co., o companie japoneză de construcţii care a funcţionat independent peste 1 400 de ani. Revista Profit continuă rubrica „Sfatul Avocatului” cu o analiză a drepturilor succesorilor în cazul decesului unuia dintre fondatori ai societăţii cu răspundere limitată (SRL) în contextul modernizării legislaţiei. Potrivit statisticilor, 61% din cele peste 163 mii de persoane juridice şi întreprinzători individuali înregistraţi la data de 1 iulie 2019 erau SRL. Rubrica este susţinută de avocatul Valentin CIURIC, magistru în dreptul afacerilor.
Capitalul social al societăţii comerciale este expresia valorică, exprimată în lei, a tuturor aporturilor cu care fondatorii contribuie la formarea patrimoniului (bani, imobile etc.). Capitalul social este divizat între asociaţi în părţi sociale, adică fracţiuni ale căror cuantum se stabileşte în funcţie de cuantumul aportului (de ex: 50%, 25%, 25%) şi include toate drepturile şi obligaţiile asociatului. (Potrivit Legii cu privire la SRL, la data înregistrării de stat a societăţii, fondatorii acesteia devin asociaţi.) Partea socială deţinută este considerată un bun al asociatului, de aceea în cazul decesului aceasta va fi moştenită de succesori de rând cu alte active (terenuri, automobile, depuneri băneşti) şi pasive (datorii ale decedatului).
Drepturile succesorului. Succesorul testamentar (cel a cărui nume este menţionat în testamentul asociatului decedat) sau cel legal (de ex. copiii, nepoţii, soţul/soţia, părinţii, buneii, alte rude conform legii) se consideră că a acceptat moştenirea implicit dacă nu a refuzat expres în termen de 3 luni din momentul aflării despre decesul asociatului. Este un concept nou pentru legislaţia noastră preluat din dreptul german. La fel, succesorul este în drept să accepte expres moştenirea prin depunerea unei declaraţii de acceptare a moştenirii în acelaşi termen. Succesorul nu mai este obligat să prezinte un extras din Registrul de stat al persoanelor juridice deţinut de Agenţia Servicii Publice (ASP), deoarece bunurile moştenite nu se mai indică în certificatul de moştenitor.
Succesiunea părţii sociale reprezintă de fapt trecerea succesorului în locul asociatului decedat şi beneficierea de toate drepturile pe care le avea asociatul, inclusiv de a participa la conducerea companiei, de a primi dividende sau de a primi o parte din bunurile societăţii în caz de lichidare.
Succesorul căruia îi revine cota parte din capitalul social poate opta pentru una din următoarele opţiuni: a) renunţarea la moştenire în favoarea unui alt comoştenitor sau fără indicarea beneficiarului; b) vânzarea cotei succesorale la etapa procedurii notariale; c) vânzarea părţii sociale înainte de înregistrare sau după; d) păstrarea calităţii de asociat şi obţinerea dividendelor din activitatea companiei. Succesorul poate identifica şi alte modalităţi de valorificare a drepturilor în dependenţă de specificul companiei şi numărul asociaţilor.
Înregistrarea dreptului. Până la operarea modificărilor din 28 iulie 2017 în Legea cu privire la societăţile cu răspundere limitată nr. 135/2007, înregistrarea dreptului asupra părţii sociale era condiţionată de permisiunea din partea celorlalţi asociaţi prin modificarea actului de constituire de către Adunarea Generală a Asociaţilor (AGA). La 26 septembrie 2016, Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale aceste prevederi, întrucât afecta dreptul de proprietate a părţilor sociale moştenite, garantat de art. 46 alin. (6) din Constituţie.
Actualmente, potrivit art. 25 alin. (11) din Legea nr. 135/2007, în cazul dobândirii părţii sociale prin succesiune, succesorul dobândeşte de drept calitatea de asociat de la data operării modificărilor în Registrul de stat al persoanelor juridice dacă actul de constituire nu prevede că dobândirea acestei calităţi este condiţionată de acordul asociaţilor.
Astfel, succesorul este în drept să se înregistreze în calitate de asociat în baza certificatului de moştenitor la ASP fără a fi necesar modificarea actului de constituire de către AGA.
În cazul în care actul de constituire prevede că dobândirea de către succesor a calităţii de asociat este condiţionată de acordul asociaţilor, iar acordarea unei astfel de calităţi succesorului îi este refuzată, atunci orice asociat sau societate este obligată să dobândească partea socială a succesorului.
În cazul în care, în termen de 3 luni de la data prezentării de către succesor a certificatului de moştenitor, niciunul dintre asociaţi şi nici societatea nu dobândesc partea socială, succesorul dobândeşte de drept calitatea de asociat, fiind în drept să solicite personal operarea modificărilor.
Existenţa testamentului. Testamentul este un act întocmit doar de către asociat prin care acesta indică expres numele succesorului şi bunurile care urmează să le primească după decesul său. Succesor testamentar poate fi orice persoană, inclusiv care nu se află în relaţii de rudenie. În acest caz, partea socială va trece la succesorul indicat, iar rudele decedatului nu vor fi în drept să pretindă la partea socială din companie.
Totuşi, legea oferă garanţii moştenitorilor legali de clasa întâi, părinţilor decedatului, precum şi soţului supravieţuitor de a primi independent de conţinutul testamentului cel puţin ½ din cota succesorală ce i s-ar fi cuveni dacă nu ar fi existat testamentul, în cazul în care la data deschiderii moşteniri, decedatul avea nemijlocit obligaţii de întreţinere a rudei conform Codului familiei (rezerva succesorală).
Preţul părţii sociale. Asociaţii sau societatea va cumpăra partea socială a succesorului la un preţ nu mai mic decât cel mai mare preţ dintre preţurile oferite de asociat/asociaţi sau de societate şi preţul determinat pe baza valorii activelor nete la data prezentării de către succesor a actului ce atestă dreptul asupra părţii sociale dobândite prin succesiune. Valoarea activelor nete se confirmă de către un auditor. La acordul părţilor, preţul părţii sociale va fi determinat de un evaluator pe cheltuiala societăţii comerciale.
După înregistrarea dreptului asociatul-succesor este în drept să vândă partea socială la un preţ stabilit de sine însăşi.
La partajarea părţii sociale între mai mulţi moştenitori urmează să se ţină cont de modificările substanţiale ale dreptului succesoral (clasele de moştenitori legali, acceptarea succesiunii, partajarea masei succesorale) operate la 1 martie 2019 prin Legea de modernizare a Codului Civil.
În cazul în care există mai mulţi moştenitori averea rămasă se va partaja între succesori în baza art. 2498-2514 din Cod Civil. În cazul în care partea socială din companie nu este divizibilă, succesorii vor trebui să decidă modul de partajare, iar în caz de litigiu să se adreseze în judecată.
Codul Civil prevede câteva priorităţi de a primi partea socială pentru anumiţi succesori. Astfel, succesorul care a fost co-asociat cu decedatul are dreptul preferenţial de a dobândi partea socială. În cazul în care mai mulţi comoştenitori invocă drepturile preferenţiale, se va ţine cont de durata participării personale a solicitantului în acea activitate înainte de data deschiderii moştenirii.
Pentru a evita în viitor litigiile de partaj a părţii sociale între succesori, asociatul poate întocmi un testament în care să indice numele succesorului, să înstrăineze cota sa succesorului (vânzare, donaţie) sau să înstrăineze cota sa succesorului sub condiţie suspensivă. În ultimul caz, asociatul va participa la activitatea societăţii pe durata vieţii, iar succesorul va obţine calitatea de asociat îndată după decesul asociatului.■
Далее...
„Moldova IT Park” - depăşind aşteptările
La doar un an de la lansare, „Moldova IT Park” a reuşit să devină un catalizator important al dezvoltării economice, a atragerii investiţiilor străine, precum şi a încurajării forţei de muncă de a rămâne în ţară. Administratorul interimar „Moldova IT Park”, Valentina STADNIC, susţine că rezultatele activităţii primului parc IT au depăşit cu mult prognozele iniţiale prezentate în Studiului de fezabilitate al instituţiei. Într-un interviu acordat revistei Profit, Valentina Stadnic vorbeşte despre succesele înregistrate de „Moldova IT Park”, provocările cu care se confruntă şi planurile de viitor ale instituţiei.
V.S.: „Moldova IT Park” a încheiat anul de activitate cu 339 companii rezidente, dintre care 96 companii erau cu capital străin, iar 94 - nou-create. Acest lucru demonstrează că modelul fiscal din cadrul „Moldova IT Park” a fost pe deplin acceptat de comunitatea IT, ceea ce în final a contribuit la sporirea interesului din partea investitorilor străini, cât şi la creşterea companiilor mici nou-înfiinţate.
Venitul raportat al vânzărilor rezidenţilor „Moldova IT Park” a constituit 1,9 mlrd. lei, iar profitabilitatea afacerilor în Parc a atins nivelul de 30,4%. Totodată, suma impozitului unic colectat în bugetul de stat de la companiile rezidente a constituit peste 133 mil. lei.
Volumul serviciilor şi produselor IT exportate de rezidenţii „Moldova IT Park” a fost de 1,5 mlrd. lei, iar a vânzărilor locale - 363,6 mil. lei.
Ceea ce priveşte numărul angajaţilor, la sfârşitul primului an de activitate rezidenţii „Moldova IT Park” au înregistrat un număr total de 6 739 persoane.
Profit: Din ce ţări provin companiile străine şi ce volum al vânzărilor au generat acestea?
V.S.: Cinci cele mai semnificative destinaţii de provenienţă a capitalului străin au fost SUA, România, Marea Britanie, Italia şi Germania. În total, avem companii cu capital din 27 de ţări. Acestea au generat 2/3 din venitul total din vânzări, adică circa 1,23 mlrd. lei.
Profit: Corespund aceste date aşteptărilor şi obiectivelor stabilite iniţial?
V.S.: Rezultatele primului an de activitate au depăşit cu mult prognozele iniţiale. Potrivit Studiului de fezabilitate, efectuat anterior lansării „Moldova IT Park”, la cifra de 400 companii rezidente urma să ajungem în 10 ani, iar pentru primul an erau preconizate aproximativ 80 companii. Astfel, în primul an de activitate practic a fost atins numărul companiilor rezidente, ce urmau să adere la Park conform estimărilor în 10 ani.
Totodată, venitul realizat pe parcursul anului 2018 de companiile raportoare a depăşit venitul prognozat cu circa 27%. Respectiv, avem tot temeiul să ne mândrim cu rezultatele obţinute.
Profit: Cărui fapt se datorează o creştere atât de semnificativă?
V.S.: În primul rând, „Moldova IT Park” fost un proiect mult aşteptat de sectorul IT. În al doilea rând, modelul fiscal, care aduce plusvaloare atât sectorului IT, cât şi întregii economii, implementat în cadrul Parcului, atrage din ce în ce mai multe companii.
Nu în ultimul rând, creşterea se datorează suportului pe care l-am avut atât din partea Guvernului şi a partenerilor de dezvoltare, cât şi a jucătorilor importanţi pe piaţa IT. Acest lucru a reprezentat un imbold pentru a orienta toate activităţile pe rezultat.
Ba mai mult, dinamica de creştere continuă şi după primul an de activitate. Respectiv, după primul trimestru al a.c., numărul rezidenţilor a ajuns la cifra de 388 companii, iar numărul angajaţilor a atins cifra de 7524 persoane.
Cele 388 companii rezidente au declarat un venit prognozat pentru anul 2019 în suma de 2 655 mil. lei. Acest indicator a depăşit suma declarată în anul precedent de 339 companii cu 777 mil. lei, ce constituie o creştere de circa 42%.
Profit: Odată depăşite obiectivele stabilite iniţial, ce alte obiecteve v-aţi propus să realizaţi? Pe ce creştere a numărului de rezidenţi şi a companiilor cu capital străin mizaţi în anul doi de activitate?
V.S.: Obiectivele noi nu au fost stabilite pe extern, ci doar pe intern. Acestea sunt incluse în Planul de Dezvoltare Strategică al „Moldova IT Park” elaborat şi aprobat în cadrul adunării generale a rezidenţilor.
Prognozăm să atingem cifra de 500 companii rezidente până în anul 2020. De asemenea, avem drept scop să sporim vizibilitatea în 10 ţări. Nu am stabilit exact cifra rezidenţilor cu capital străin pe care am dori să-i avem în cadrul „Moldova IT Park”, pentru că suntem deschişi pentru toţi rezidenţii. Nu suntem focusaţi doar pe companii cu capital străin sau doar pe cele cu capital local. Nu facem de asemenea diferenţă între companiile, care lucrează pentru export, de cele care lucrează pe piaţa locală.
De fapt noi, în calitate de administratori ai parcului, avem alte obiective. Cel mai important ţine de poziţionarea şi promovarea imaginii parcului şi a rezidenţilor acestuia.
Chiar recent, în luna iunie, am avut prima misiune de promovare la Bucureşti şi Cluj.
Profit: Deci, prima ţară pentru poziţionarea „Moldova IT Park” a fost România. Cum aţi fost întâmpinaţi în ţara vecină?
V.S.: În acest an, am decis să participăm la Bucharest Tech Week 2019. Am avut un program complex, cu prezenţă fizică şi virtuală a rezidenţilor. Timp de câteva zile am participat, alături de companii IT cu renume din România, la mai multe panele de discuţii şi ateliere de lucru. Ideea privind crearea „Moldova IT Park” a fost apreciată şi salutată. Am avut şi feedback-uri interesante.
Speakerii din România au calificat drept inovativă iniţiativa lansată la Chişinău. Acest lucru se datorează faptului că în lume există foarte multe parcuri, însă „Moldova IT Park” este diferit de celelalte prin felul în care funcţionează, este structurat şi organizat. Respectiv, lumea este intrigată de felul în care am decis să abordăm situaţia şi să stimulăm sectorul IT.
Profit: Ce semnifică interesul sporit din partea companiilor IT străine? Având în vedere prezenţa companiilor din peste 27 de ţări, putem vorbi despre îmbunătăţirea climatului investiţional din R. Moldova?
V.S.: Este prematur să evaluăm schimbarea mediului de afaceri din R. Moldova. Este important să menţionăm că avem şi multe companii nou-create.
Ca să poţi judeca cu cât s-a schimbat situaţia, trebuie să fii prezent pe piaţă o perioadă mai mare de timp.
Ceea ce observăm este că companiile vin nu doar pentru a crea concurenţă adiţională pentru companiile deja existente, ci pentru a stabili parteneriate noi, a tinde spre o poziţionare geografică regională şi globală. Trebuie să fim sinceri, piaţa din R.Moldova este destul de mică. În acelaşi timp, avem un potenţial major pentru a ne poziţiona activ pe piaţa regională.
Interesul din partea acestor companii înseamnă că Parcul creează un mediu propice pentru ei. Companiile străine au încredere în piaţa locală. Totodată, acestea contribuie la atragerea şi reţinerea profesioniştilor de înaltă calificare.
Respectiv, crearea de locuri de muncă, salarii mari, impozit unic, per ansamblu, toate îşi aduc aportul la îmbunătăţirea nivelului de trai şi la creşterea economică a ţării.
Profit: La cât se estimează salariul mediu în acest sector?
V.S.: Salariul mediu înregistrat de rezidenţii „Moldova IT Park” constituie aproximativ 30 mii de lei. După lansarea parcului, salariile medii achitate de companiile rezidente s-au majorat de 2,3 ori, ceea ce confirmă procesul de oficializare a salariilor în sector.
Totodată, vreau să menţionez că, în prezent, se observă tendinţa companiilor de a investi în capitalul uman. Este o investiţie strategică şi necesară pentru a avea personal calificat, care întruneşte necesităţile pieţei.
Profit: Deci, astăzi, numărul şi capacităţile specialiştilor corespund necesităţilor industriei IT locale, cât şi a potenţialelor proiecte investiţionale de anvergură?
V.S.: Necesităţile sunt întotdeauna în creştere. La nivel global există un deficit de resurse umane în domeniul IT. R.Moldova nu se află într-o poziţie mult mai avantajoasă.
Un fapt îmbucurător este dinamica activă de reprofilare. Observăm că vin specialişti noi din domenii conexe şi nu prea cu IT. Mulţi aleg să se reprofileze, urmează cursuri de programare etc. Respectiv, există interes major din partea noilor specialişti să facă parte din ecosistemul IT.
Profit: Pe lângă lipsa forţei de muncă, o problemă majoră pentru alte sectoare este exodul populaţiei. Pe cât de acută este această problemă în domeniul IT?
V.S.: Resimţim această problemă la fel ca şi celelalte domenii şi sectoare. Totodată, tindem să considerăm că „Moldova IT Park” a reuşit cumva să contribuie la stoparea exodului, cel puţin în domeniul IT. Analizând cifrele menţionate mai sus şi numărul impresionant de angajaţi, înţelegem că pieţei îi este caracteristică retenţia.
Plus, pe lângă salariul motivant, angajaţii rezidenţilor „Moldova IT Park” mai beneficiază de o facilitate pe care noi o numim „salariul brut egal cu salariul net”, adică angajaţii nu sunt adiţional taxaţi de stat. Credem că această facilitate ajută semnificativ la motivarea personalului calificat de a rămâne în ţară.
Profit: Deseori, prejudecăţile împiedică femeile să încerce să-şi facă o carieră în IT. Credeţi că în R. Moldova femeile beneficiază de şanse egale cu bărbaţii în sectorul IT?
V.S.: În opinia mea, nu cred că femeile sunt defavorizate. Dacă analizăm statistica „Moldova IT Park”, observăm că raportul dintre bărbaţi şi femei este de 72% la 28% implicaţi direct în activităţile permise în cadrul parcului.
În plus, actualmente, există suficiente programe care au drept scop stimularea interesului din partea genului feminin faţă de sectorul IT.
De asemenea, în ultimii ani se întreprind măsuri pentru a spori numărul femeilor în acest sector. Prin urmare, nu cred că femeile sunt cumva defavorizate.
Profit: Care au fost cele mai solicitate activităţi în cadrul „Moldova IT Park” pe parcursul primului an de activitate?
V.S.: Cele mai solicitate activităţi au fost realizarea soft-ului la comandă, cota căruia a depăşit 50% în totalul acţiunilor realizate. Aceasta este urmată de astfel de preocupări precum prelucrarea bazelor de date şi gestionarea paginilor web (12%) şi activităţi de consultanţă în IT (10%).
Pe de altă parte, în anul curent observăm o altă tendinţă interesantă. Având în vedere că lista activităţilor stipulate iniţial în legislaţie la crearea parcului a fost extinsă, companiile s-au reorientat spre alte domenii precum cercetare, dezvoltare, instruire, design şi grafică. Aceste domenii permit asigurarea unui ciclu mult mai extins de dezvoltare a produselor şi serviciilor. Respectiv, cred că această oportunitate doar va amplifica rezultatele impresionante înregistrate de „Moldova IT Park” şi va facilita atragerea noilor rezidenţi. Vom urmări cu interes dinamica din anul curent.
Profit: Sectorul IT ocupă o pondere în PIB de 6,6%. Cât de curând aceasta ar putea ajunge la nivelul de 10%? Ce factori credeţi că pot contribui la creşterea acestui indicator?
V.S.: Există o multitudine de factori din economia naţională care pot contribui la creşterea sectorului IT în PIB. Ne bucură faptul că există multe inţiative în acest sens, unele deja lansate.
De exemplu, recent a fost deschis „Artcor” – Centrul Industriilor Creative din Moldova. Aceasta este o platformă de colaborare, ideaţie şi dezvoltare pentru cei care fac grafică, muzică, sunet, animaţie, artă plastică, design, producţie video, film, arhitectură şi nu doar.
Respectiv, ne bucură lansarea unor astfel de iniţiative, care ajută oamenii să interacţioneze mai activ, să experimenteze, să lanseze afaceri şi, prin urmare, să contribuie la dezvoltarea economiei, inclusiv a sectorului IT.
Profit: Înainte de crearea „Moldova IT Park”, companiile din zona IT din Moldova plăteau un impozit cumulat de aproximativ 12% din volumul vânzărilor. Ulterior, a fost stabilită taxa unică de 7%. Ce include, cum şi unde este repartizat impozitul unic perceput de la rezidenţii „Moldova IT Park”?
V.S.: Structura taxelor menţionate este diferită. Respectiv, noi nu vorbim de o scădere de la 12% la 7%, ci de o structură total diferită a modului de impozitare.
Impozitul unic în mărime de 7% din venitul din vânzări perceput de la rezidenţii parcului, include: impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător; impozitul pe venit din salariu; contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii datorate de angajaţi şi angajatori; primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală datorate de angajaţi şi angajatori; taxele locale; impozitul pe bunurile imobiliare; precum şi taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în R.Moldova.
Procedura de repartizare este una simplă. Compania rezidentă achită un impozit unic în adresa Ministerului Finanţelor. Ulterior, mijloacele băneşti sunt repartizate la toate structurile responsabile în conformitate cu procentul stipulat prin lege.
Impozitul nu trece direct prin „Moldova IT Park”. Există structuri de stat responsabile de repartizarea acestuia. Procesul în cauză diminuează din barierele birocraţietice, precum şi din numărul de acte, care trebuie completate pentru a realiza tranzacţii separate pentru fiecare structură de stat.
Profit: Din iunie curent, R.Moldova are un nou Guvern. Acesta a anulat deja mai multe iniţiative şi proiecte lansate de fostele autorităţi. Aţi avut deja discuţii cu reprezentanţii noului Guvern? Care este părerea lor referitoare la activitatea „Moldova IT Park”? Intenţionează noul Guvern să introducă anumite schimbări în planul acestuia de acţiuni?
V.S.: Administraţia Parcului se află într-un dialog continuu cu fondatorul său şi până în prezent nu au fost semnalate careva schimbări ce ne pot afecta activitatea.
Totuşi, vorbind despre „Moldova IT Park”, menţionăm unul din instrumentele eficiente de dezvoltare a sectorului IT şi de fortificare al unui cluster capabil să ofere o valoare adăugată atât în termeni economici, cât şi de sporire a imaginii ţării drept una deschisă inovaţiilor.
Profit: Ce paşi trebuie să parcurgă o companie pentru a deveni rezident al „Moldova IT Park”?
V.S.: Compania trebuie să fie înregistrată pe teritoriul R. Moldova în calitate de entitate economică, fie este vorba de o societate cu răspundere limitată sau întreprindere individuală.
Ulterior, procedura fiind una simplă, e nevoie de urmat doar câţiva paşi. Se completează o cerere cu solicitarea înregistrării în calitate de rezident, care poate fi descărcată de pe site-ul web: www.moldovaitpark.md. Cererea semnată electronic, împreună cu trei acte statutare obţinute la înregistrarea companiei, este transmisă la adresa noastră de e-mail: [email protected]. După ce administraţia analizează dosarul are loc procedura de perfectare a contractelor.
Profit: În cât timp se aprobă o cerere?
V.S.: Administraţia „Moldova IT Park” are la dispoziţie şapte zile lucrătoare pentru a oferi un răspuns la cererea rezidentului. Dar, încercăm să o facem cât mai curând posibil.
Profit: Aţi oferit şi răspunsuri negative?
V.S.: Până la moment, refuzuri nu au fost. De fapt, unica limită pentru companiile rezidente sunt genurile de activitate permise în cadrul „Moldova IT Park”. Respectiv, companiile singure cunosc de la bun început, dacă practică sau nu activităţile stipulate în legislaţie.
Profit: Care au fost trei cele mai mari provocări cu care s-a confruntat „Moldova IT Park” pe parcursul primului an?
V.S.: Să începem de la simplu fapt că o structură juridică similară nu există nici în Moldova, nici în lume. „Moldova IT Park” este unic în felul său de fi. În acest context, suntem permanent în proces de reinventare. În special, întotdeauna lucrăm asupra identificării unor soluţii pentru problemele pe care le întâmpinăm zi de zi. Această provocare probabil a devenit deja parte din viaţa noastră. Pe de altă parte, depăşind aceste obstacole creştem şi ne dezvoltăm.
O altă provocare ţine de necesitatea de a întruni necesităţile tuturor rezidenţilor. Ţinând cont de numărul lor, nu este un lucru deloc uşor. Totuşi, încercăm să facem tot posibilul în limita mandatului prestabilit de legislaţia în vigoare şi să-i susţinem.
Totodată, noi suntem prinşi între structurile guvernamentale, având în vedere că „Moldova IT Park” a fost creat de Guvern şi se află în subordinea Ministerului Economiei, şi între rezidenţii parcului.
Profit: Deci, Dvs. sunteţi o punte de legătură dintre mediul privat şi cel de stat...
V.S.: Exact. Aş spune chiar dintre două lumi total diferite... (zâmbeşte). Suntem cei care balansează interesele şi modul de operare a două părţi diametral opuse.
Partea pozitivă în această situaţie este că companiile rezidente sunt la fel de implicate în procesul de luare a deciziilor în cadrul parcului ca şi Guvernul. Respectiv, nu putem vorbi de un monopol. Există permanent un dialog deschis între părţi.
Profit: În luna septembrie 2018, companiile rezidente au semnalat careva deficienţe legate de aplicarea facilităţilor fiscale, menţionând că pe lângă impozitul unic de 7%, aceştia sunt nevoiţi să achite şi taxe suplimentare. Au fost întreprinse careva măsuri de remediere a situaţiei?
V.S.: Evident, au fost întreprinse măsurile necesare. De fapt, era vorba despre interpretarea cheltuielilor, care pot fi incluse în impozitul unic achitat de rezidenţii parcului. În special, dacă bonusurile şi premiile pot fi incluse în salariile neimpozabile.
În final, s-a permis includerea acestora, doar dacă plăţile vor fi eliberate în formă bănească, deoarece remunerarea angajatului nu este permisă în formă de bunuri în R. Moldova. Acestea au fost calificate ca plăţi în favoarea angajatului.
Profit: Pe lângă crearea „Moldova IT Park”, cum credeţi ce alte măsuri sunt necesare pentru impulsionarea creşterii industriei tehnologiei informaţiei?
V.S.: Multe dintre măsurile necesare pentru impulsionarea creşterii industriei tehnologiei informaţiei sunt stipulate în agenda Guvernului. Cred că în viitor trebuie pus accentul pe resurse umane, susţinerea educaţiei în IT, cât şi promovarea imaginii la nivel global şi regional.
Profit: Cum vedeţi „Moldova IT Park” peste 5-10 ani?
V.S.: Sperăm să rămânem funcţionali în următorii 10 ani şi să demonstrăm că aducem plus-valoare sectorului IT.
Domeniul este foarte dinamic, în acest context, nu ştim exact ce ne va aduce ziua de mâine. Astfel, nu ne rămâne decât să fim inovaţionali şi să găsim soluţii la toate provocările.■
Octavian ARMAŞU: Viitorul aparţine plăţilor fără numerar
Încet, dar sigur, Republica Moldova intră pe făgaşul plăţilor fără numerar. Timp de patru ani, valoarea acestor plăţi a crescut de la 3,5 mlrd. lei în 2014 la 12,3 mlrd. lei în 2018. În medie, o plată efectuată cu cardurile emise în Republica Moldova constituia circa 364 lei sau 18 euro în 2018. În prezent, nimeni nu mai pune la îndoială faptul că viitorul aparţine plăţilor fără numerar, iar Banca Naţională a Moldovei (BNM) depune eforturi pentru a impulsiona acest proces. „Am înregistrat succese, dar mai este mult de lucru în acest domeniu,” spune guvernatorul BNM, Octavian Armaşu. Într-un interviu acordat revistei Profit, Octavian Armaşu vorbeşte despre acţiunile întreprinse de BNM pentru a face acest mijloc de plată cât mai atractiv, avantajele plăţilor fără numerar şi eforturile de a educa societatea din punct de vedere financiar-bancar.
Profit: Dle Armaşu, cum pot trece la plăţile fără numerar instituţiile de stat, cele financiare şi populaţia, diminuând utilizarea banilor cash în circulaţie şi majorând volumele plăţilor electronice comode?
O.A.: Banca Naţională depune multiple eforturi pentru a crea condiţiile necesare stimulării interesului populaţiei pentru plăţile fără numerar. În acest sens, există soluţii variate pe care banca centrală le studiază în scopul materializării lor în beneficiul societăţii. Rezultatele asistenţei tehnice primite din exterior, dar şi analiza efectuată de Banca Naţională asupra situaţiei din Republica Moldova, denotă că evoluţia plăţilor fără numerar este strâns legată de nivelul de bancarizare a populaţiei şi de nivelul educaţiei financiare a consumatorilor, dar şi a antreprenorilor.
În această ordine de idei, voi menţiona că sectorul bancar, implicat în prezent într-un amplu proces de reformă, şi-a redobândit credibilitatea. Crearea unui cadru legal care asigură transparentizarea acţionariatului băncilor, supravegherea lor conform standardelor internaţionale şi atragerea investitorilor de calitate reflectă un sector bancar sigur şi sănătos, indispensabil creşterii nivelului de bancarizare.
De asemenea, BNM, dar şi băncile licenţiate desfăşoară proiecte de educaţie financiară destinate publicului larg, cu finalitatea incluziunii financiare. Trecerea treptată la plăţile electronice este un proces inevitabil, care necesită timp. Avantajul de primă importanţă, care le face atractive pentru populaţie, este că soluţiile de achitare fără numerar sunt comode, simple şi sigure.
Profit: Cine joacă în acest sens rolul principal, cine pe cel secundar şi de ce?
O.A.: Acest subiect presupune conlucrarea strânsă a autorităţilor cu mediul privat pentru a înţelege şi a proteja interesele tuturor părţilor, dar şi pentru a asigura un cadru normativ omogen în toate domeniile: fiscal, al plăţilor, antreprenorial etc.
În context, a fost creat un grup de lucru interdepartamental, format din reprezentanţii Băncii Naţionale a Moldovei, Ministerului Finanţelor, inclusiv ai Serviciului Fiscal de Stat, precum şi ai Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale. Activitatea acestuia s-a materializat în elaborarea unui proiect de lege aferent promovării plăţilor fără numerar şi combaterii economiei subterane.
Profit: BNM a aprobat recent o hotărâre, care va contribui la reducerea tarifului în cazul plăţilor populaţiei faţă de buget în sistemul MPay. Cu cât noul tarif va fi mai mic faţă de cel actual?
O.A.: Într-adevăr, BNM, în urma consultărilor publice, a aprobat o hotărâre ce vizează stabilirea valorilor maxime ale comisioanelor interbancare la plăţile cu carduri, aplicate de prestatorii de servicii de plată, şi ale comisioanelor pentru operaţiunile de plată ce presupun utilizarea sistemului automatizat de plăţi interbancare (SAPI). Reglementările preconizate constituie un pas important în promovarea plăţilor fără numerar. De asemenea, modificările operate au drept scop optimizarea cheltuielilor din bugetul de stat şi generarea beneficiilor atât pentru comercianţi, cât şi pentru consumatori.
Astfel, pentru comisioanele aplicate de prestatorii de servicii de plată la plăţile guvernamentale efectuate cu cardurile de plată, BNM a stabilit un plafon de 0,5% per operaţiune.
Banca Naţională ţinteşte să majoreze numărul plăţilor efectuate cu cardurile, astfel reducând şi costurile per tranzacţie şi pentru operatori. Totodată, intenţionăm să dăm un imbold operatorilor să-şi optimizeze costurile operaţionale.
De asemenea, BNM a stabilit valorile maxime pentru comisioanele la operaţiunile prin SAPI, încurajând în acest mod executarea ordinelor de plată în format electronic faţă de ordinele de plată pe suport de hârtie.
Profit: Ce măsuri stimulative din punctul de vedere al regulatorului trebuie să aplice statul pentru a majora plăţile electronice?
O.A.: Practica internaţională ne-a dat exemple elocvente în acest sens, cum ar fi facilităţile fiscale pentru antreprenorii care acceptă plăţi fără numerar, loteriile fiscale pentru consumatori, limitarea comisionului interbancar ca o stimulare pentru comercianţi. Unele din aceste măsuri s-au dovedit a fi eficiente, iar altele mai puţin eficiente. Este cert că fiecare măsură necesită a fi adaptată la particularităţile pieţei locale şi la specificul statului în care este aplicată.
Profit: Cui îi revine rolul principal – Băncii Naţionale, băncilor, centrelor de decontare sau sistemelor VISA şi Master Card?
O.A.: Subiectul respectiv creează loc de dialog între toţi cei menţionaţi. Banca Naţională însă este autoritatea de reglementare şi supraveghere cu atribuţia de a reprezenta inclusiv interesele statului şi cele ale populaţiei, fapt ce presupune o responsabilitate sporită.
Totodată, doresc să asigur operatorii că vom căuta o soluţie echilibrată, astfel încât să obţinem rezultatul scontat – creşterea numărului de tranzacţii efectuate prin instrumente de plată fără numerar.
Profit: Pe de o parte, tarifele aplicate la utilizarea plăţilor electronice în Republica Moldova sunt comparativ înalte din cauza volumelor mici ale acestor plăţi, iar pe de altă parte, volumele plăţilor electronice sunt mici din cauza tarifelor înalte. Cum consideră BNM că se poate ieşi din acest cerc vicios?
O.A.: Considerăm că implementarea unor soluţii inovative şi mai eficiente în efectuarea plăţilor care vor crea reduceri de costuri pentru prestatori, dar şi pentru utilizatori, vor contribui la dezmembrarea acestui cerc vicios.
Trebuie să fim deschişi pentru inovaţii şi crearea condiţiilor normative favorabile pentru ca piaţa plăţilor din Republica Moldova să se dezvolte fără impedimente nejustificate. BNM are în derulare unele iniţiative de dezvoltare a infrastructurii sistemelor de plăţi, dar rezultatele acestor iniţiative depind de comportamentul actorilor pieţei şi creşterea nivelului de educaţie financiară a populaţiei.
Profit: Cum arată în ultimii ani statistica plăţilor fără numerar din Republica Moldova? Ce puteţi spune, comparând volumele respective cu alte ţări din regiune?
O.A.: Pe parcursul anului 2018, prin intermediul cardurilor emise de prestatorii de servicii de plată din Republica Moldova au fost efectuate plăţi fără numerar în valoare de 12,3 mlrd. lei, cu 38% mai mult comparativ cu anul 2017.
Totodată, accentuăm că valoarea plăţilor fără numerar cu cardurile emise în Republica Moldova a înregistrat o creştere pe parcursul ultimilor cinci ani. Astfel, valoarea plăţilor fără numerar s-a majorat de peste 3,5 ori - de la 3,5 mlrd. lei în anul 2014 la 12,3 mlrd. lei în anul 2018. Valoarea medie a unei plăţi fără numerar efectuate cu cardurile emise în Republica Moldova constituie pentru anul 2018 circa 364 lei (≈18 euro). Pentru comparaţie, în România acest indicator constituie circa 30 euro, iar în Ucraina 13 euro.
De asemenea, în anul 2018, în medie fiecare locuitor al Republicii Moldova a efectuat plăţi fără numerar cu cardurile de plată în valoare de circa 170 euro. De asemenea, conform datelor disponibile, în România valoarea medie a plăţilor fără numerar efectuate cu cardul de către un locuitor a constituit 700 euro în anul 2017, iar în Ucraina circa 618 euro.
Profit: În opinia Dumneavoastră, ce ar putea influenţa eficient decizia cetăţenilor care, la intrare în magazinele mari, retrag bani din bancomat şi achită pentru cumpărături în numerar?
O.A.: Acest comportament reprezintă mai mult o deprindere decât o decizie bine gândită şi asumată. După cum s-a menţionat, este o problemă de educaţie financiară, unii nu cunosc toate posibilităţile pe care le oferă cardul, alţii deţin informaţii eronate despre operaţiunile cu cardul şi, nu în ultimul rând, există şi o pondere mare de comercianţi, care încă nu au o soluţie/dispozitiv de achitare cu cardul, considerând-o fie inutilă, fie prea scumpă pentru afacerea lor.
Este important ca consumatorii să cunoască faptul că la efectuarea plăţilor cu cardul nu se percep comisioane de la cumpărător decât în cazurile în care are loc conversia valutară.
BNM depune eforturi pentru a educa societatea la subiectul financiar-bancar. Este oportun să consolidăm şi să dezvoltăm educaţia financiară la nivelul întregii ţări, astfel încât consumatorii să fie bine informaţi şi protejaţi. În acest sens, recent, BNM, împreună cu Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, a lansat proiectul de educaţie financiară „Învaţă! Dă sens banilor”, care va contribui la sporirea nivelului de educaţie financiară a populaţiei. La prima etapă, am atras în proiect elevi şi studenţi, iar ulterior ne propunem să extindem grupurile-ţintă şi să implicăm întreprinderile mici şi mijlocii.
Profit: Enumeraţi cinci avantaje de bază ale plăţilor fără numerar faţă de cele în numerar.
O.A.: Sunt comode şi sigure, dacă respecţi regulile de utilizare, pot fi efectuate atât în ţară, cât şi peste hotare, acestea ne economisesc timpul, sunt transparente şi benefice pentru economie şi, desigur, sunt viitorul pe care nu-l putem neglija.
Profit: Puteţi să ne spuneţi, câte carduri bancare aveţi şi ce achitaţi mai frecvent prin intermediul acestora?
O.A.: Întrucât viitorul aparţine plăţilor fără numerar, este firesc să optez pentru acestea, însă, cu siguranţă, nu sunt un „colecţionar” de carduri. Mi-aş dori să folosesc în exclusivitate cardul pentru a achita bunuri şi servicii, însă, cu părere de rău, realităţile de la noi încă nu permit acest lucru.
Mai sunt multe de făcut. Şi Banca Naţională se implică, prin acţiunile pe care le desfăşoară, cu multă responsabilitate.■
Далее...
