Profit
№_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
№_7-8_2018 (261), iulie-august 2018Moldova: Are turismul rural şanse de dezvoltare?
Potenţialul turismului moldovenesc este unul promiţător, însă, deocamdată, nu este pe deplin valorificat. Republica Moldova are câteva locuri care favorizează dezvoltarea turismului rural, cum ar fi Oraşul Vechi din Orhei, Cetatea Soroca, vestitele crame Cricova, Hânceşti etc., celebrele mânăstiri Căpriana şi Hâncu (ambele, nu foarte departe de Chişinău), malurile blânde ale Nistrului şi multe alte asemenea locuri pitoreşti care ar putea fi puse în valoare.
Datele recente ale Biroului Naţional de Statistică (BNS) arată că Moldova a fost vizitată de 337 mii de turişti în 2017, comparativ cu 306 mii de turişti în 2016 (+10,1%) şi cu 227 mii de turişti în 2009. Creşterile sunt relativ bune, dar numărul absolut este redus comparativ cu alte ţări similare Moldovei. Mai mult, este de remarcat că din cele 3,9 mil. persoane care au intrat în Moldova în 2017, circa 55,2% sunt din România, 27,0% din Ucraina, 8,1% din Federaţia Rusă şi 1,1% din Bulgaria. La 30 martie 2018, numărul total al persoanelor care au intrat în Moldova a fost de 788 mii, dintre care din România - 64,5%, Ucraina - 22,7%, Federaţia Rusă - 5,2% şi Bulgaria - 1,6%. Bineînţeles, numărul persoanelor care au intrat în ţară nu este acelaşi cu numărul turiştilor (care este mult mai mic), deoarece multe dintre persoanele care vizitează Moldova o fac pentru afaceri, vizite la rude, participări la conferinţe internaţionale etc. Distribuţiile pe ţări sunt până la urmă reflectate de numărul de turişti şi de structura acestora. Ţări majore cum ar fi SUA, Turcia, Germania, Franţa, Marea Britanie au ponderi foarte mici în ceea ce priveşte numărul de vizitatori şi de turişti.
În esenţă, nu este nimic greşit în această paletă de persoane intrate în ţară/turişti care vizitează Moldova, dar strategia autorităţilor moldoveneşti trebuie îndreptată mai mult spre atragerea turiştilor din ţări dezvoltate, cu potenţial mare de consum pe teritoriul ţării. Bineînţeles, acest potenţial este mult mai mare decât al turiştilor din ţările vecine. Credem că Moldova poate dezvolta mai mult turismul din ţările europene dezvoltate, SUA, Canada, Orientul Mijlociu, Turcia (în special, în contextul legăturilor cu Găgăuzia – UTAG), Japonia şi din alte zone. Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune a fost redus şi în anumiţi ani chiar în scădere.
Articolul de faţă nu se canalizează însă pe dezvoltarea turismului în general, care trebuie să rămână în sarcina autorităţilor moldoveneşti. Obiectivul acestui demers este îndreptat spre o mică parte a turismului şi anume turismul rural (diferit în cele mai multe cazuri de turismul montan, unde potenţialul nu este prea mare în cazul Moldovei datorită reliefului specific). Şi în această privinţă, perspectivele turistice rurale sunt mari. Datele publicate de BNS sunt elocvente în acest sens. Din totalul turiştilor sosiţi în 2017 de 337 mii, doar 21 mii turişti au fost cazaţi în agro-pensiuni, iar dintre aceştia doar 3,3 mii erau turişti străini. În primele trei luni ale anului 2018, numărul turiştilor sosiţi a fost de 50 mii, dintre care doar 2,4 mii au fost cazaţi în pensiuni agro-turistice. Problema este că pe parcursul mai multor decenii se discută cum Moldova poate atrage mai mulţi turişti, însă rezultatele nu sunt pe măsura aşteptărilor. Se poate oare rezolva această problema? Răspunsul simplu şi imediat este: Da. Urmează însă un „dar”. Deci se poate dezvolta turismul, inclusiv turismul rural, în Moldova, dar este necesar ca un set de condiţii minime să fie îndeplinite. În prezent, aceste condiţii nu sunt implementate în totalitate, cu diferite grade de satisfacere ale acestora în realitate.
Facilităţi la nivel european pentru turismul rural
Câteva dintre cerinţele minime (în afară de hotel/transport, dacă este nevoie, şi costurile de întreţinere) pentru un turism rural dezvoltat sunt prezentate mai jos. Lista nu este exhaustivă, iar multe dintre aceste cerinţe minime pot fi îndeplinite şi de unele localităţi (raioane, oraşe, sate) sau zone moldoveneşti. Evident, sunt necesare fonduri de investiţii în acest sens. Mai este nevoie, de asemenea, de antreprenori locali, în special educaţi profesional pentru a face faţă cerinţelor adesea complexe ale turistului moldovean şi/sau din străinătate. Presa din ţară poate juca un rol pozitiv în acest sens. Presa naţională, cât şi locală poate şi ar trebui să contribuie la atragerea turiştilor, în primul rând al celor locali în fiecare regiune în parte, în funcţie de specificul zonei. O simplă fotografie a unei familii de la oraş care se joacă cu un miel alb la ţară, publicată în ziare înainte de week-end, poate avea un impact emoţional puternic. Copiii de vârstă şcolară, în special cei din ciclul primar, şi familiile lor pot fi un segment adecvat pentru promovarea turismului rural, unde relaxarea se poate intercala excelent cu educaţia. 
Aspectul localităţilor rurale
Aspectul zonelor/satelor vizitate contează predominant atunci când se pune problema atragerii turiştilor în mediul rural. Serviciile de salubritate locale, din subordinea primăriilor, trebuie să-şi îndeplinească atribuţia principală referitoare la conservarea mediului înconjurător. În afară de aceste servicii, mai importantă însă este cultura/atitudinea oamenilor care trăiesc în mediul rural de a-şi menţine fiecare casă/curte/stradă/localitatea în condiţii excelente de curăţenie. Marea majoritate a satelor englezeşti, de exemplu, au facilităţi de cazare (aşa numitele bread and breakfast, care pot fi rezervate şi online). Acest lucru necesită obţinerea unor autorizaţii corespunzătoare de la organele abilitate. Totul este făcut astfel încât turistul să se simtă confortabil şi în siguranţă.
Centre de Informaţii Turistice
Centrele de informaţii turistice sunt prezente în marile oraşe din Moldova şi din alte ţări, în special, în zonele turistice intens vizitate de turişti. Întrebarea este câte asemenea centre sunt prezente în mediul rural? Într-adevăr, pentru organizarea şi dezvoltarea turismului rural, aceste centre sunt necesare. În Marea Britanie, centrele respective sunt asistate în unele cazuri de voluntari, un lucru care, credem, nu este suficient de bine dezvoltat în Moldova. Pe lângă cunoştinţele locale, parcări adecvate şi alte echipamente necesare/utilităţi, centrele sunt dotate cu hărţi locale care adesea sunt folosite de turiştii veniţi din marile aglomerări urbane. De asemenea, sunt necesare autorizaţii şi bineînţeles fonduri. Acest sistem de organizare poate şi trebuie replicat şi în Moldova pentru mediul rural. Un mare potenţial în acest sens sunt suburbiile Chişinăului şi excelentele păduri din apropiere.
Semnalizare turistică rurală
Cineva ar putea să spună că acest lucru nu este foarte important. Dimpotrivă, chiar şi în marile oraşe englezeşti, unde semnalizarea/marcarea este bine pusă la punct, turistul are şansa să se „piardă”. Lucrurile însă pot fi uşor redresate. Populaţia locală este amabilă şi îndrumă cu bunăvoinţă turiştii pe drumul corect. În cazul turismului rural, acest mare avantaj nu există. Marcarea corespunzătoare a potecilor/cărărilor/drumurilor de acces etc. este crucială pentru siguranţa turistului. Totul este orientat ca turistul să se simtă confortabil şi în siguranţă. În Anglia şi Ţara Galilor sunt circa 225,000 de kilometri de cărări publice oficial marcate. Acest lucru poate fi replicat în Moldova cu investiţii modeste. În general, marcarea cere forţă de muncă. Liceele din mediul rural şi alte şcoli pot fi folosite pentru a atinge acest obiectiv. Persoanele aflate în şomaj, de asemenea, reprezintă un mare rezervor de resurse umane care şi-ar putea aduce contribuţia în acest sens.
Agricultura - sursă de turism
După obţinerea independenţei în 1991, dezvoltarea agriculturii moldoveneşti nu a mai reprezentat o prioritate imediată. S-a crezut şi se crede în continuare, din păcate, că Moldova poate foarte bine să consume produse agricole din import, plătite cu preţul acumulării unei datorii externe care a atins proporţii majore (circa USD 7,2 miliarde în martie 2018, date publicate de BNM, ceea ce înseamnă peste 100% din PIB). Nimic mai greşit. Potenţialul agricol al acestei ţării este unul dintre cele mai mari în Europa şi în rândul fostelor republici sovietice. Dezvoltarea acestei ramuri economice ar contribui direct la dezvoltarea turismului rural. Mai mult, o agricultură dezvoltată pe baze raţionale, ecologice poate fi un argument major pentru miile de turişti potenţiali din marile oraşe şi/sau din străinătate. Din suprafeţele totale cultivate în Moldova probabil doar o mica parte au fost ocupate cu culturi ecologice. Tendinţa recentă de a stimula consumul produselor organice trebuie „exploatată” în sensul bun al cuvântului pentru dezvoltarea turismului rural. Potenţialul Moldovei din acest punct de vedere este deocamdată nevalorificat. 
Tradiţii locale, religioase şi cinstirea eroilor
Utilizarea tradiţiilor locale pentru stimularea turismului local nu este un lucru nou, dar importanţa acestora a devenit din ce în ce mai mare într-o lume dominată de modernism, Facebook şi sute de canale TV. Participarea la o nuntă autentică, în nordul Moldovei, de exemplu, poate constitui un motiv de călătorie pentru un număr mare de turişti, mai ales pentru cei din statele dezvoltate unde tradiţiile locale fie au dispărut complet, fie au fost „modernizate”. Marea majoritate a satelor englezeşti au ridicate monumente în cinstea eroilor lor locali (vezi Fig. 4 sus). Această pistă de dezvoltare a turismului rural a început să fie folosită şi în Moldova. Au apărut comunităţi în care pentru eroii naţionali şi/sau locali s-au ridicat monumente. Iniţiativa a schimbat faţa satului şi în zilele de sărbătoare atât localnicii cât şi turiştii îşi amintesc de străbunii lor care s-au sacrificat pentru Moldova. Mai nou, îmbinarea turismului rural cu cel religios este o nouă tendinţă. Acest lucru nu se întâmplă doar în ţările avansate din punct de vedere economic. Dezvoltarea acestui trend în Moldova ar avea un potenţial semnificativ, dacă ţinem cont de puternicile tradiţii religioase ale moldovenilor (aproape suprimate până la 27 August 1991). 
Viticultura şi cramele
Spre deosebire de alte ţări, inclusiv Marea Britanie, Moldova are un potenţial viticol extraordinar. Solul, configuraţia geografică a reliefului (în principal dealuri), tradiţiile, temperatura şi clima în general sunt deosebit de prielnice pentru aceasta ramură agricolă. Moldova a fost principalul furnizor de vinuri al fostei Uniuni Sovietice, dar Federaţia Rusă a introdus măsuri de restricţionare a importurilor de vinuri şi alte băuturi alcoolice din Moldova în ultimii 10 ani. Motivele invocate au fost de ordin fito-sanitar, dar toţi analiştii evoluţiilor moldoveneşti recente sunt de acord cu faptul că la baza restricţiilor au fost motive geo-politice. În aceasta situaţie, exporturile de vinuri, coniac etc. au fost reorientate, iar dezvoltarea turismului în general ar putea avea efecte benefice. Vizitarea podgoriilor ar avea un impact pozitiv asupra turismului rural, mai ales în perioada culesului. Vizitarea vestitelor crame moldoveneşti Cricova (Fig. 5), Hânceşti şi altele poate fi organizată pe tot parcursul anului. Guvernul Moldovei ar trebui să dezvolte o strategie pe termen lung în acest sens şi să susţină cu fonduri investiţiile necesare dezvoltării turismului rural.
În loc de concluzii
Cele câteva sugestii prezentate pentru dezvoltarea turismului rural necesită într-adevăr eforturi umane şi fonduri investiţionale pentru transpunerea lor în practică. Nu este însă nevoie de o copiere mecanică. Adaptarea la condiţiile locale este cea mai bună cale. Turismul în general şi turismul rural, ca parte integrantă a întregului sector, au un potenţial sporit în cazul Moldovei. Este nevoie doar ca acest potenţial să fie transformat în realitate prin eforturi susţinute, atât la nivel naţional, cât şi local. Atât populaţia, micii întreprinzători privaţi, cât şi autorităţile publice centrale şi locale pot schimba lucrurile în bine în folosul comunităţilor. Dacă există voinţă trebuie să existe şi o cale de urmat. Această cale trebuie însă gândită la nivel naţional.■
_____________________________________________________________________________
Alexandru M. Tănase este Consultant Independent şi fost Associate Director, Senior Banker la BERD şi fost Advisor la FMI. Aceste opinii reprezintă opiniile personale ale autorului şi nu ale vreuneia dintre instituţiile menţionate. Datele disponibile sunt de la sfârşitul lunii iulie 2018.
Далее...
Coridoarele comerciale ale RM: stadiul actual şi perspectivele de dezvoltare
„Timp de 50 de ani, costul livrării bunurilor şi a produselor de lux practic s-a triplat, în timp ce costurile de producţie s-au redus cu o cincime. Ce economisim la capitolul producţie, pierdem la capitolul livrare.” Declaraţia aparţine americanului Ralh Borsodi şi a fost făcută încă în anul 1929. În multe ţări lucrurile nu s-au îmbunătăţit semnificativ de atunci, iar în ţări precum Moldova chiar s-au înrăutăţit.
Care este situaţia la capitolul transport, logistică şi livrare a mărfurilor în şi din Republica Moldova şi cum poate fi aceasta îmbunătăţită a fost unul dintre scopurile studiului „Evaluarea coridoarelor comerciale ale Moldovei”, realizat timp de opt luni în cadrul Programului pentru Reforme Structurale în Moldova, finanţat de USAID.
Rezultatele studiului au fost prezentate în a doua jumătate a lunii iulie în cadrul unui eveniment organizat la Centrul Tekwill din Chişinău. La eveniment au participat Ambasadorul SUA în RM James Pettit, Secretarul de Stat al Ministerului Economiei Iuliana Drăgălin, directorul adjunct al Serviciului Vamal Iurie Ceban, precum şi reprezentanţi ai companiei americane Nathan Associates care au realizat studiul.Autorii acestuia au identificat 3 probleme legate de coridoarele comerciale ale RM: existenţa unui singur port fluvial din secţiunea maritimă a Dunării, cel de la Giurgiuleşti, regiunea transnistreană a cărui teritoriu nu este controlat de autorităţile constituţionale ale RM şi perioada mare de aşteptare la frontiera cu România.
„Dat fiind faptul că frontiera cu România reprezintă şi frontiera cu UE, cerinţele faţă de traficul care vine din RM sunt foarte stricte, iar în rezultat timpul de aşteptare în vamă este foarte lung,” a declarat în cadrul prezentării Douglas Muir, directorul Programului pentru Reforme Structurale în Moldova.
El a adus exemplul vamei Leuşeni-Albiţa unde, potrivit statisticilor, durata medie de aşteptare pentru camioane este de 1032 minute sau 17 ore, comparativ cu media de 380 de minute de la 6 posturi vamale de la frontiera României cu statele care nu sunt membre ale UE şi 24 de minute perioada medie de aşteptare la alte 17 posturi vamale de-a lungul întregii frontiere a UE cu statele ne-membre ale Uniunii. Această situaţie este şi mai gravă dacă ţinem cont de faptul că cel mai mare număr de camioane traversează frontiera RM anume prin vama Leuşeni-Albiţa. Astfel, în 2016 acest punct vamal a gestionat 23% din traficul rutier de camioane în Moldova.
Potrivit studiului, această situaţie se datoreză faptului că exporturile RM către UE s-au majorat semnificativ, de la 35,1% în 2000 la 65% în 2016. În acelaşi timp, în această perioadă nu a avut loc o îmbunătăţire semnificativă a calităţii drumurilor, precum şi o modernizare şi extindere a punctelor vamale, unde volumul de lucru a crescut considerabil.
Situaţa la punctele de trecere a frontierei cu Ucraina este ceva mai bună, susţin autorii studiului. „Îmbunătăţiri, însă, sunt necesare şi aici, mai ales la capitolul reducerea perioadei de aşteptare,” susţine Douglas Muir.
Studiul, de asemenea, a arătat că RM se află cu mult în urma standardelor internaţionale în ce priveşte colectarea şi publicarea datelor statistice şi accesul la serviciile online. Una dintre concluziile principale se referă la faptul că problemele legate de coridoarele comerciale aduc pierderi semnificative atât Guvernului, cât şi sectorului privat. Soluţionarea acestor probleme necesită investiţii costisitoare şi pe termen lung, în special în reparaţia drumurilor, susţin autorii studiului.
În acelaşi timp, ei remarcă faptul că situaţia ar putea fi îmbunătăţită semnificativ, mai ales la capitolul reducerea timpului de aşteptare la frontieră, cu ajutorul unui şir de măsuri mai puţin costisitoare.
„Modernizarea punctelor de trecere a frontierei, inclusiv introducerea programării online pentru camioanele care transportă mărfuri, poate reduce preţul transportării produselor cu 50% sau chiar mai mult,” susţine Paul Kent, Vicepreşedinte Senior al companiei Nathan Associates.
„În prezent, cozile la frontieră sunt pur şi simplu enorme. Dar situaţia s-ar putea schimba radical în momentul în care transportatorii vor avea posibilitatea să-şi facă programare şi să se prezinte la punctul de trecere a frontierei cu camionul la ora stabilită, aşa cum la moment se prezintă la aeroport pentru a zbura cu avionul. În cadrul unui proiect pilot, acest lucru ar putea fi realizat timp de 9 luni din momentul încheierii contractului pentru procurarea echipamentului necesar,” a declarat pentru Profit Paul Kent.
În acelaşi timp, el a îndemnat autorităţile RM să îmbunătăţească mediul de afaceri pentru a atrage în acest domeniu investiţii din partea sectorului privat. „Proiectele bune sunt la mare căutare în toată lumea”, susţine Paul Kent.■
OPINII:
Iuliana Drăgălin, Secretar de Stat la Ministerul Economiei: Această radiografie atât a coridoarelor comerciale, cât şi a nivelului de facilitare a comerţului ne oferă pârghiile necesare pentru elaborarea şi implementarea unor politici şi acţiuni eficiente care vor îmbunătăţi situaţia din domeniul infrastructurii, serviciilor de transport şi logisticii. Scopul nostru este să dezvoltăm în Moldova un sistem de transport şi logistică modern, care să atragă mai multe investiţii în domeniu şi să contribuie la crearea mai multor locuri de muncă pentru cetăţeni.
Iurie Ceban, Director adjunct al Serviciului Vamal: Suntem recunoscători USAID pentru recomandările făcute. În special pentru cele ce ţin de îmbunătăţirea infrastructurii şi a sistemelor informaţionale ale Serviciului Vamal. Suntem încrezuţi că odată cu implementarea şi dezvoltarea coridoarelor comerciale se va reduce timpul de aşteptare, iar frontiera RM va deveni mai atractivă, lucru care va duce la creşterea fluxurilor comerciale şi la crearea unui mediu confortabil pentru agenţii economici.
Kristen Hartpence, specialist logistică, Nathan Associates: Sperăm că analizele şi recomandările noastre vor fi de mare ajutor pentru Guvernul RM, pentru partenerii de dezvoltare şi pentru alte proiecte. În cazul comerţului, cea mai mare perioadă de aşteptare este la frontieră şi sperăm că autorităţile RM vor lua măsuri pentru a reduce această perioadă şi astfel a facilita comerţul.
Aurelia Ieşeanu, director adjunct de program, Programul pentru Reforme Structurale în Moldova: Republica Moldova ar trebui să ia în considerare elaborarea unui plan general de logistică a transportului de marfă, care să cuprindă o serie de studii de fezabilitate şi opţiuni de finanţare, care să sprijine Guvernul, instituţiile internaţionale de finanţare şi potenţialii investitori privaţi în procesul de prioritizare a proiectelor. Studiul denotă că Republica Moldova trebuie să depună eforturi pentru a spori utilizarea fondurilor din sectorul privat şi a parteneriatului public privat, inclusiv asigurarea caracterului deschis şi complet al procedurilor de achiziţie şi a supravegherii adecvate a achiziţiilor publice.
James Pettit, ambasadorul SUA în RM: Este un studiu inedit care oferă mai multe soluţii practice pentru a îmbunătăţi performanţele coridoarelor comerciale, a reduce costurile şi, cel mai important, pentru a creşte competitivitatea produselor moldoveneşti pe pieţe internaţionale.
Paul Kent, Vicepreşedinte Senior, Nathan Associates: Cea mai importantă concluzie este că în RM există oportunităţi pentru a îmbunătăţi situaţia prin intermediul colaborării între sectorul privat şi structurile instituţionale existente. Situaţia poate fi îmbunătăţită considerabil timp de 1-3 ani în cazul în care există voinţă, dorinţă şi implicare.
Далее...
Accent pe calitate
Sectorul de microfinanţare din Republica Moldova urmează a fi mult mai competitiv, după intrarea în vigoare a noii legi cu privire la organizaţiile de creditare nebancară, aprobată recent de Parlament. Expertul financiar din cadrul Camerei de Comerţ Americană din Moldova (AmCham), Adrian Gheorghiţă, este convins că noile amendamente vor permite sectorului o tranziţie de la creşterea cantitativă, la cea calitativă.
Profit: Dle Gheorghiţă, Parlamentul a adoptat recent o nouă lege ce va reglementa activitatea organizaţiilor de microfinanţare (OM), cu intrarea în vigoare de la 1 octombrie 2018. În opinia Dvs., pe cât de necesară a fost elaborarea şi adoptarea acesteia?
Adrian Gheorghiţă: AmCham Moldova a susţinut iniţiativa Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare de a introduce reglementări instituţionale în sectorul microfinanţării şi leasingului.
Mizăm că investirea CNPF-ului cu atribuţii de supraveghere a activităţii organizaţiilor de creditare nebancară va permite sectorului o tranziţie de la creşterea cantitativă, la cea calitativă. Pentru societăţile care intenţionează să obţină statutul de „Organizaţie de Creditare Nebancară” (OCN) sunt stabilite cerinţe suplimentare, de exemplu, respectarea unui minim de standarde prudenţiale, transparentizarea structurii de proprietate şi respectarea unor exigenţe faţă de administratori etc. În acelaşi timp, pe viitor, statutul de OCN va permite extinderea listei de servicii financiare furnizate, precum şi sporirea transparenţei întregului sector.
Profit: Potrivit proiectului de lege, capitalul social minim al OM se stabileşte în mărime de 300 000 lei, necesar a fi depus integral de către fondatori în formă bănească. În opinia Dvs., vor fi acestea capabile să se conformeze cerinţei în cauză, dar şi obligaţiei de a deţine şi menţine capitalul propriu în raport cu valoarea activelor la orice dată în mărime de cel puţin 5%?
A.G.: Respectiva normă este aplicabilă începând cu data de 1 ianuarie 2021. La acest capitol, CNPF a propus o trecere graduală la cerinţele faţă de capitalul social minim. Pentru prima perioadă este prevăzut un capital social minim de 100 000 lei, cerinţă care este mai mult decât fidelă companiilor ce activează astăzi în domeniul microfinanţării şi leasingului.
În ceea ce priveşte cerinţele faţă de capitalul propriu, astăzi acest indicator se autoreglementează, fiind impus un raport minim mult mai dur dintre capitalul propriu şi totalul activelor de către creditorii acestor organizaţii. Prin urmare, cred că majoritatea organizaţiilor cu adevărat funcţionale vor fi încă reînregistrate în prima jumătate a anului 2019.
Profit: De asemenea, au fost introduse modificări aferente auditului obligatoriu pentru OM. Astfel, organizaţia de creditare nebancară ale cărei active, la sfârşitul perioadei de gestiune, au o valoare totală ce depăşeşte 50 mil. lei este obligată să efectueze auditul situaţiilor financiare anuale. CNPF consideră că este o cerinţă întemeiată, pe când unii operatori ai pieţei susţin că „OM nu sunt entităţi publice, respectiv, doar acţionarii sunt cei care ar trebui să fie interesaţi în primul rând de audit”. Care este poziţia AmCham la acest capitol?
A.G.: Actualmente, majoritatea organizaţiilor de microfinanţare şi companiilor de leasing de un astfel de calibru efectuează auditul situaţiilor financiare anuale în mod voluntar. De regulă, rapoartele de audit sunt solicitate de diverse categorii de creditori instituţionali, pentru a demonstra caracterul transparent al activităţii, reconfirmarea indicatorilor interni de profitabilitate şi prudenţialitate.
Profit: Potrivit noii legi, organizaţiile de creditare nebancară, vor achita o plată regulatorie în mărime de până la 0,1% din valoarea medie anuală a soldului creditelor nebancare şi leasingului financiar înregistrat, dar nu mai puţin de 5000 lei. Pe cât de justificată este această cerinţă?
A.G.: Atât timp cât Comisia Naţională a Pieţei Financiare este o instituţie publică aflată la autogestiune este judicioasă finanţarea acesteia, inclusiv din taxa regulatorie aplicată organizaţiilor de creditare nebancară. Fondurile atrase din aplicarea respectivei plăţi trebuie să fie în raport direct cu costurile necesare unei supravegheri adecvate a sectorului.
Este importantă formula de calcul a plăţii, mecanismul de taxare procentuală din soldul creditelor şi leasingului financiar, care vor impune bariere în accesul la finanţare pentru întreprinderi mici şi mijlocii, şi va încuraja acordarea împrumuturilor pe termen scurt şi foarte scurt, fapt ce este în disonanţă cu priorităţile statului în ce priveşte dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii. De asemenea, considerăm necesară plafonarea maximă a acestor plăţi, după modelul instituirii unui plafon minim. La introducerea plafonului minim a stat la bază ideea că indiferent de mărimea organizaţiei, supraveghetorul suportă nişte costuri minime.
Profit: Dle Gheorghiţă, există şi o iniţiativă legislativă privind transparenţa dobânzilor la microfinanţări. De asemenea se propune ca documentul să conţină şi prevederi ce ţin de stabilirea unor sancţiuni pentru companiile de microfinanţare care ascund dobânzile reale. În ce măsură aceasta va influenţa activitatea companiilor de microfinanţare?
A.G.: În acest exerciţiu, AmCham Moldova a pledat pentru calitatea amendamentelor propuse în cadrul iniţiativei legislative, acestea fiind adoptate pe data de 4 iunie a.c. Să nu uităm că sunt şi debitori de rea credinţă, care în anumite circumstanţe fac abuz de anumite ambiguităţi legislative. Respectivele norme se referă atât la transparenţa dobânzilor la împrumuturile oferite de organizaţii de microfinanţare, dar şi la creditele furnizate de bănci, existând practici mai puţin oneste în ambele industrii.
Majorarea penalităţilor au un rol de descurajare a încălcării legislaţiei privind contractele de credit cu consumatorii, dar lipseşte o abordare exhaustivă a problemei. Pledăm pentru dezvoltarea unor programe de educaţie financiară a populaţiei, în vederea sporirii gradului de înţelegere a angajamentelor asumate în cadrul contractelor de credit.
Profit: Într-o scrisoare adresată către CNPF şi Ministerul Economiei, AmCham solicită oferirea accesului organizaţiilor de creditare nebancară la instrumentele Fondului de garantare a creditelor pentru ÎMM. Pe cât de necesar este acest lucru având în vedere că jucătorii pieţei nebancare din RM în mare parte se bazează pe creditarea persoanelor fizice?
A.G.: Premisa că sectorul de creditare nebancar este axat pe creditarea persoanelor fizice este una greşită, astăzi sunt mai multe companii ce creditează exclusiv business-urile şi start-upurile. Însăşi principiul care a stat la baza creării sectorului de microfinanţare la nivel global este „asigurarea accesului la finanţare a persoanelor nebancabile”. Accesul la Fondul de garantare a creditelor pentru ÎMM ar spori atingerea misiunii acestor companii, în paralel contribuind la dezvoltarea mediului antreprenorial în Republica Moldova.
Profit: O altă propunere ţine de oferirea organizaţiilor de creditare nebancară a statutului de subiect-creditor în cadrul Programului de stat „Prima casă”. Având în vedere că doar cinci bănci din cele 11 prezente pe piaţa din RM participă la acest program, de ce s-a ghidat AmCham înaintând o astfel de propunere? Pe cât de real este ca OM să ofere credite la o rată a dobânzii prevăzută în program de circa 8-9%?
A.G.: Filosofia AmCham în spatele acestei propuneri, ca şi în cazul altor subiecte pe care le abordăm, ţine de faptul că statul urmează să asigure un climat favorabil pentru crearea şi dezvoltarea diverselor oportunităţi de afaceri. Prin urmare, este doar o chestiune de timp până la apariţia jucătorilor şi pe acest segment.
Profit: Unii experţi vorbesc despre o concurenţă „neloială” între sectorul bancar şi cel nebancar, dat fiind faptul că aceste instituţii nu sunt supuse practic niciunor reglementări, în timp ce băncile sunt strict reglementate. Ce părere aveţi la acest capitol?
A.G.: Subiectul trebuie privit în complex, prin prisma particularităţilor de funcţionare a acestor două sectoare.
De regulă, OM sunt mai flexibile în ce priveşte refinanţarea şi restructurarea împrumutului, oferirea unor perioade de graţie, factori care chiar în pofida costului împrumutului îi face mai competitivi. De fapt, ratele ridicate se datorează, în primul rând, costului resurselor financiare atrase de către organizaţie. De asemenea, deloc de neglijat sunt şi costurile de funcţionare.
Pe de altă parte, astăzi piaţa respectivă se află practic la autoreglementare, efectele acesteia traducându-se în creşterea sectorului. Multe din aceste organizaţii se finanţează de la bănci locale, fonduri internaţionale sau regionale specializate pe creditarea organizaţiilor de creditare nebancare, fiindu-le impuse atât cerinţe prudenţiale, cât şi de etică profesională.
Profit: Deja de mai mulţi ani se discută posibilitatea de exercitare a controlului asupra sectorului nebancar de către BNM. Ce părere aveţi la acest capitol? Cine ar trebui să exercite controlul? Ar putea RM să preia practica României în acest sens sau asta va stopa dezvoltarea sectorului?
A.G.: Oricare ar fi supraveghetorul pieţei, acesta urmează să desfăşoare activitatea în corespundere cu cadrul regulator. Anume pe asigurarea calităţii cadrului regulator raportat la particularităţile pieţei ne concentrăm eforturile.
Profit: În opinia Dvs., ce ar mai trebui să întreprindă statul pentru a îmbunătăţi situaţia din sector?
A.G.: Autorităţile trebuie să înţeleagă că dezvoltarea sectorului de creditare nebancară, înseamnă dezvoltarea economiei în ansamblu, înfiinţarea de noi întreprinderi, realizarea unor idei de afaceri. Creditele de consum, de asemenea, contribuie la dezvoltarea pieţei, la comercializarea produselor locale. Credem că o mare nedreptate a fost eliminată prin recunoaşterea organizaţiilor de creditare nebancară ca furnizori de credite şi nu de împrumuturi cum este actualmente.
Profit: Cum puteţi caracteriza sectorul organizaţiilor de microfinanţare şi care sunt tendinţele acestuia? Putem spune că rezultatele din anul 2016 diferă de cele din 2017? Cum aţi prognoza anul 2018 pentru OM? Întrezăriţi o îmbunătăţire a rezultatelor şi în ce mărime?
A.G.: Sectorul se află în continuă ascensiune, fapt dovedit atât de evoluţiile în cadrul acestuia, cât şi în raport cu sectorul bancar. Situaţia se datorează mai multor factori, cum ar fi contextul de pe piaţa bancară de creditare, atractivitatea sectorului pentru investitori, o înţelegere mai bună din partea pieţei a avantajelor creditării. Produsele preferate ale industriei rămân a fi creditele de consum, apar diverse subtipuri ale acestora, „credite până la salariu”, la nivel global cunoscute drept „payday loans”, de regulă caracterizate printr-un cost ridicat. Apar noi produse care targhetează start-up-urile, microîntreprinderile, acel public care este mai puţin eligibil finanţării bancare.
Credem că respectiva tendinţă se va păstra în continuare, eventual un pic mai temperată. Deloc de neglijat este venirea noilor jucători pe piaţa bancară, fapt ce va fi resimţit şi în sectorul nebancar.■
Далее...
Investiţiile în tehnologie: un impuls pentru dezvoltarea ÎMM-urilor şi îmbunătăţirea calităţii vieţii
Deşi sectorul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ÎMM) este unul de perspectivă în Republica Moldova, lipsa investiţiilor îl face necompetitiv, iar drept rezultat creşterea economică, ce ar putea fi generată de sectorul privat, se lasă aşteptată. Creditele comerciale oferite de sectorul bancar au dobânzi mult prea mari pentru posibilităţile businessului mic, dar şi termene prea mici de rambursare, fapt care nu oferă mediului de afaceri siguranţa necesară unei dezvoltări de perspectivă. Împrumutul pus la dispoziţie de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) companiei BT Leasing reprezintă acea „gură de aer” care permite businessului mic să se dezvolte.
Societatea comercială Biox Comerţ din Chişinău, specializată în construcţii hidrotehnice, este una dintre companiile care a beneficiat de un împrumut de la BT Leasing, oferit de BERD pentru finanţarea utilajelor şi echipamentelor necesare ÎMM-urilor. În septembrie 2016, compania a obţinut un împrumut de leasing în valoare de 29,6 mii euro, care i-a permis să achiziţioneze un utilaj german performant necesar pentru a realiza construcţii hidrotehnice. Costul total al utilajului, de altfel unic în Moldova, a fost de 37 mii euro, împrumutul fiind esenţial pentru realizarea achiziţiei. Această parte a proiectului este susţinută de UE. „Fiind vorba de un echipament specific, la acea vreme puţine instituţii financiare au dorit să finanţeze procurarea lui. Oferta BT Leasing a fost cea mai avantajoasă din acest punct de vedere, motiv pentru care am şi acceptat-o. În acest an expiră termenul de rambursare, iar noi am reuşit să ne încadrăm graficului de restituire a împrumutului”, ne-a explicat directorul Biox Comerţ, Roman Balan.
Primul obiectiv unde a fost testat noul utilaj se află în or. Durleşti, o localitate situată în partea de vest a mun. Chişinău, unde în cadrul unui proiect european a fost curăţată şi amenajată albia râului Durleşti.
Noi tehnologii pentru un mediu mai curat
Astăzi, locuitorii or. Durleşti se pot considera printre puţinii fericiţi, care se bucură de un mediu mai curat. O bună parte din albia râului Durleşti ce străbate localitatea a fost transformată dintr-un loc uitat, într-o zonă atractivă şi frumos amenajată, pe care pericolul de inundaţii nu o mai ameninţă. Acum câţiva ani, râul era extrem de poluat, acesta devenind loc de depozitare a reziduurilor menajere şi implicit o sursă de poluare a altor râuri cu care comunică, în special Bîc şi Nistru. Mai mult, fiecare ploaie se solda cu inundarea caselor din preajmă. Pentru a salva zona de pericolul iminent al inundaţiilor, dar şi pentru a reduce poluarea apelor şi a menţine aspectul natural al mediului, în anul 2014 au fost iniţiate lucrări de curăţare şi amenajare a râului, realizate în cadrul proiectului „Oraşe-eco – o viziune comună în zona transfrontalieră”, finanţat de Uniunea Europeană prin Programul Operaţional Comun România-Ucraina-Republica Moldova. Costul total al investiţiilor a fost de 26 mil. lei.
Antreprenorul principal al acestor lucrări a fost compania Biox Comerţ, care a reuşit să probeze cu succes noul utilaj la instalarea palplanşelor pentru consolidarea malurilor râului pe o porţiune de circa 600 m. „Doar datorită achiziţiei utilajului am reuşit să ne onorăm obligaţiunile contractuale”, spune Roman Balan. Alte 230 m din albia râului au fost amenajate după o tehnologie germană, utilizată încă din anii ’70 ai secolului trecut, a cărei eficienţă a fost demonstrată în timp. Tehnologia pe bază de incomate permite apelor subterane să iasă la suprafaţă prin ochiurile de drenare şi să se scurgă în râu, fiind astfel prevenită acumularea subterană a resurselor de apă. Incomatele, asemănătoare unor saltele pline cu mortar, au o rezistenţă bună la eroziune şi putrezire, termenul de exploatare fiind de cel puţin 35 de ani. De asemenea, proiectul de consolidare a presupus reparaţia capitală a trei poduri care intersectează râul, fapt care a facilitat şi securizat accesul locuitorilor de pe un mal pe altul al acestuia.
Deşi doar o parte a celor 1246 m din râul Durleşti au fost amenajaţi până la acest moment, oricum situaţia ecologică în regiune s-a îmbunătăţit considerabil. Râul a fost curăţat, iar malurile lărgite şi consolidate, fapt care a permis mărirea debitului de apă, iar drept consecinţă problema inundaţiilor a rămas în trecut. În procesul de realizare a proiectului, Biox Comerţ a acordat o atenţie deosebită amenajării teritoriului. Prin urmare, lucrările au prevăzut nu doar ecologizarea şi consolidarea albiei râului, dar şi amenajarea teritoriului adiacent. Au fost plantaţi copaci, instalate bănci de odihnă şi coşuri de gunoi, fiind creat chiar şi un spaţiu de odihnă pentru locuitori. Astfel, în urma implementării proiectului, oraşul Durleşti s-a aliniat cu încredere oraşelor eco susţinute şi promovate de Uniunea Europeană. 
Un singur proiect – mai mulţi beneficiari
Acum, în jur de 1000 de oameni care locuiesc în imediata apropiere a râului Durleşti beneficiază de efectele salvării pârâului de la degradare. Ba mai mult, „schimbarea la faţă” a albiei acestuia a contribuit la majorarea costurilor terenurilor şi caselor din apropiere. Zona a devenit mult mai atractivă.
„Chiar dacă la început oamenii erau sceptici, la final s-au convins că a fost făcut un lucru bun. Construcţia este una capitală, iar nivelul de realizare a lucrărilor, declar cu toată responsabilitatea, este de nivel european”, dă asigurări directorul companiei Biox Comerţ, Roman Balan.
Tehnologia pe bază de incomate poate fi utilizată şi la amenajarea albiei râului Bîc, ce traversează or. Chişinău, însă din lipsă de resurse iniţiativa nu are deocamdată sorţi de izbândă. „Proiectul „Oraşe-eco”, finanţat de UE, poate fi o şansă şi pentru salvarea râului Bîc, însă pentru a accesa aceste fonduri este nevoie ca autorităţile capitalei să apeleze la ele. Zicala „Bate şi ţi se va deschide” este perfect valabilă în această situaţie”, consideră Roman Balan.
Noi proiecte de succes din palmaresul Biox Comerţ
Compania Biox Comerţ are în palmares o serie de alte lucrări realizate cu succes care permit protejarea mediului ambiant, un obiectiv important asumat la nivel european. De exemplu, în raionul Drochia, unde compania mixtă moldo-germană ÎM Südzucker Moldova SA face investiţii în cultivarea sfeclei de zahăr, Biox Comerţ a construit două lagune pentru depozitarea borhotului de sfeclă de zahăr. De asemenea, compania a construit lagune şi pentru depozitarea dejecţiilor la câteva ferme de animale, astfel încât acestea să nu fie aruncate în ape, ci utilizate la producerea biogazului, promovând astfel „energia verde” şi folosirea raţională a îngrăşămintelor organice.Experienţa Biox Comerţ demonstrează că investiţiile făcute la timp în utilaje, dezvoltare sau noi tehnologii pot crea valoare adăugată înaltă companiilor. Astfel, acestea devin competitive şi inovative, în acelaşi timp, reuşind să-şi onoreze obligaţiunile asumate, iar prin aceasta să se dezvolte încontinuu.
EU4Business susţine ÎMM-urile din Moldova
Odată cu investiţia în sectorul privat din Moldova şi îmbunătăţirea accesului la finanţare, iniţiativa EU4Business susţine autorităţile statului în crearea unui climat economic mai favorabil pentru stimularea investiţiilor locale şi străine. În Republica Moldova ponderea ÎMM din totalul întreprinderilor este de peste 97%, iar ponderea angajaţilor de peste 55%. Acestea sunt considerate motorul economiei, fiind apreciate şi ca un generator de noi locuri de muncă. Deşi este recunoscut potenţialul ÎMM din Republica Moldova, acestea continuă să se confrunte cu o serie de obstacole, cum ar fi accesul limitat la finanţare, birocraţia şi dificultăţi în accesarea noilor pieţe de desfacere. Programele iniţiativei EU4Business acordă suport pentru întreprinderile mici şi mijlocii, oferind acces la resurse financiare, consultanţă şi suport pentru operaţiuni de import şi export.■
_________________________________________________________________________________
Acest articol a fost publicat în cadrul iniţiativei EU4Business.
Volodymyr Tulin: BNM, Guvernul şi Parlamentul lucrează în echipă
Guvernul, Parlamentul şi Banca Naţională a Moldovei au demonstrat că au capacitatea de a lucra în echipă atunci când vine vorba de îndeplinirea angajamentelor asumate de autorităţi în cadrul programului susţinut de FMI, afirmă Reprezentantul permanent al FMI în Moldova, Volodymyr Tulin. În opinia sa, efortul de echipă al autorităţilor Republicii Moldova merită apreciere. Într-un interviu exclusiv acordat revistei Profit la 17 iulie, Volodymyr Tulin s-a referit la cooperarea dintre Fondul Monetar Internaţional şi Republica Moldova, dar şi la situaţia din sectorul bancar.
Profit: Domnule Tulin, autorităţile moldoveneşti au ajuns la jumătate de cale în realizarea programului pe trei ani (noiembrie 2016 – noiembrie 2019), susţinut de FMI. Ce aţi putea spune despre rezultatele obţinute până acum?
V.T.: Autorităţile moldoveneşti promovează în continuare cu fermitate programul cuprinzător de reforme, elaborat în scopul consolidării economice şi eliminării vulnerabilităţilor cheie. În general, judecând după progresul atins până în prezent, condiţiile programului se realizează, în linii mari, în parametrii conveniţi, stabilitatea macroeconomică a fost asigurată şi economia continuă să se dezvolte. Acestea fiind spuse, programul prevede realizarea unui număr important de jaloane în a doua jumătate a termenului convenit. Prin urmare, este esenţial de menţinut angajamentul ferm de a promova politici bine gândite şi buna guvernanţă economică, pentru a consolida progresul realizat şi a îmbunătăţi perspectivele economice ale ţării.
Profit: La 29 iunie curent, Consiliul de directori executivi al FMI a finalizat a treia evaluare a programului Republicii Moldova, susţinut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) şi Mecanismul de finanţare extinsă (EFF), în urma căreia Republica Moldova a primit circa $33,8 mil. Înseamnă oare aceasta că FMI este pe deplin mulţumit de acţiunile întreprinse de autorităţile moldoveneşti în contextul implementării programului?
V.T.: După finalizarea celei de-a doua evaluări în luna decembrie a anului trecut, autorităţile au întreprins acţiuni importante pentru implementarea următorului set de angajamente legate de politici, asumate în cadrul programului. În baza acordului la nivel de personal atins în martie curent şi a implementării satisfăcătoare a acţiunilor prealabile convenite, experţii FMI şi, ulterior, Consiliul de directori executivi al FMI au sprijinit finalizarea celei de-a treia evaluări a programului. Desigur, mai sunt necesare eforturi susţinute pentru a îmbunătăţi în continuare guvernarea, a duce la bun sfârşit procesul de remediere a sistemului financiar, dar şi acţiuni mai hotărâte în ceea ce priveşte recuperarea activelor fraudate.
Profit: Care dintre angajamentele asumate de Republica Moldova par destul de dificile, din punctul de vedere al autorităţilor?
V.T.: Cred că autorităţile ar putea răspunde mai bine la această întrebare. Totuşi, din perspectiva noastră, Republica Moldova, fiind în cadrul unui acord extins cu FMI, beneficiază de asistenţă în implementarea unor programe cuprinzătoare de reforme structurale, menite să elimine deficienţele instituţionale sau economice profunde, pe lângă asistenţa în promovarea unor politici menite să restabilească şi/sau să menţină stabilitatea macroeconomică. Programul curent prevede reforme de durată, care pot fi realizate doar prin eforturi serioase şi care sunt, în esenţa lor, dificile. Deci, aş spune că programul în principiu se bazează pe angajamente şi obiective care nu pot fi nicicum uşoare.
Profit: Autorităţile Republicii Moldova mereu par a fi încrezătoare în ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor stipulate în programul convenit cu FMI. FMI împărtăşeşte această încredere?
V.T.: Deşi, aşa cum am spus, s-au realizat multe şi autorităţile sunt încrezătoare în ceea ce priveşte îndeplinirea angajamentelor legate de politici, totuşi, nu s-a ajuns încă la punctul în care putem considera că progresul obţinut este ireversibil. În acest sens, angajamentele de ordin politic sunt vitale pentru implementarea cu succes a programului. Este important ca autorităţile să promoveze în continuare politici prudente şi să asigure avansarea reformelor pe parcursul duratei programului. De exemplu, este esenţial ca în perioada preelectorală autorităţile să se abţină de la cheltuieli bugetare neprevăzute.
La moment, unele instituţii sunt mai protejate de ingerinţa factorului politic decât în trecut, inclusiv ca urmare a reformelor realizate în cadrul programului curent. De exemplu, Banca Naţională este acum mai bine protejată de ingerinţe politice sau de altă natură decât înainte, ceea ce contribuie la sporirea încrederii.
Profit: Cum ar arăta o cooperare ulterioară cu FMI dacă guvernul va realiza cu succes programul actual, care expiră în noiembrie 2019? Ce va urma în caz contrar?
V.T.: Evident, autorităţile moldoveneşti au de făcut încă foarte multe pentru ca veniturile populaţiei să crească şi condiţiile de viaţă să se îmbunătăţească. Datorită unei guvernanţe mai bune şi a unor instituţii mai performante, vor fi asigurate stabilitatea macroeconomică şi creşterea productivităţii, dezvoltarea potenţialului uman şi investiţiile capitale. Fondul dispune de resurse şi este întotdeauna gata să ajute, fie în contextul programelor susţinute de FMI, fie sub formă de asistenţă tehnică, fie prin exerciţiile periodice de supraveghere a situaţiei în economie şi în sistemul financiar în absenţa unui program de finanţare. Respectiv, autorităţile vor alege la propria discreţie modalitatea de interacţiune cu Fondul.
Profit: Cum aţi evalua politica bugetar-fiscală promovată la moment de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova?
V.T.: Autorităţile s-au axat în mod clar pe obiectivul de îmbunătăţire a performanţei în materie de venituri. Reforma administraţiei fiscale iniţiată în 2016 a contribuit la creşterea nivelului de conformare fiscală, fapt ce a dus la o creştere puternică a veniturilor bugetare din contul impozitului pe venit şi al TVA în anul 2017, dar şi pe parcursul anului curent. Şi autorităţile vamale au înregistrat o creştere semnificativă a veniturilor. Deşi se întreprind măsuri la scară largă, o realizare care merită de menţionat în mod special este comasarea Inspectoratului Fiscal Principal de Stat cu inspectoratele fiscale teritoriale într-o singură entitate - Serviciul Fiscal de Stat. Totodată, mai sunt multe de făcut în ceea ce priveşte îmbunătăţirea administrării fiscale. De exemplu, veniturile ar putea fi majorate în urma îmbunătăţirilor legate de infrastructura sistemului informaţional şi procesele electronice. Promovarea unor politici fiscale mai eficiente, de exemplu pentru soluţionarea problemei „salariilor în plic”, ar conduce, de asemenea, la creşterea veniturilor. În ceea ce priveşte politica bugetară, motivele de îngrijorare ţin totuşi de cheltuieli. Trezeşte îngrijorare nevalorificarea pe deplin a alocărilor pentru investiţii, adeseori din cauza incertitudinii sau întârzierilor la toate etapele de realizare a proiectelor investiţionale, de la selectare până la implementare. Având în vedere că anul curent este un an preelectoral, este necesar de gestionat cu mare grijă fondul de salarizare şi de evitat cheltuielile neprevăzute în buget.
Profit: Ce credeţi despre politica monetară promovată de Banca Naţională a Moldovei? FMI are comentarii sau sugestii la acest capitol?
V.T.: Din punctul nostru de vedere, politica monetară a BNM trebuie să rămână axată pe obiectivul ancorării inflaţiei la nivelul ţintit de 5%. Chiar dacă se anticipează că inflaţia va scădea şi mai mult în lunile următoare, politica monetară promovată la moment de BNM este axată, în mod adecvat, pe nivelul aşteptat al inflaţiei în 2019 şi chiar şi mai departe.
Printr-o serie de reduceri ale ratei dobânzii în perioada anilor 2016-2017, BNM a reacţionat în mod corespunzător la reducerea presiunilor inflaţioniste. Totodată, nu a fost uşor de a ajusta cu precizie politica monetară, dat fiind că sistemul financiar nu se recuperase pe deplin, fapt reflectat în eficienţa redusă a mecanismelor de transmisie monetară. La moment, politica monetară promovată de BNM pare adecvată şi BNM monitorizează îndeaproape perspectiva inflaţiei. În cele din urmă, există încă posibilităţi de îmbunătăţire a capacităţii operaţionale ce ţine de promovarea politicii monetare, consolidarea comunicării pe intern şi pe extern şi îmbunătăţirea coordonării între diverse instituţii.
Profit: Moneda naţională a Moldovei, leul, s-a apreciat cu aproximativ 14% faţă de dolarul S.U.A. în 2017. Ce impact a avut acest fapt asupra economiei Republicii Moldova? Care ar fi recomandările FMI în această privinţă?
V.T.: Pentru Moldova, ca pentru orice economie deschisă mică, regimul flexibil al cursului de schimb este coloana vertebrală a economiei, care asigură rezilienţa necesară pentru a face faţă şocurilor externe. În afară de aceasta, la sfârşitul lunii iunie curent, rezervele internaţionale ale BNM au atins cel mai înalt nivel din istorie, un nivel mai mult decât adecvat din punct de vedere a măsurilor de precauţie. Respectiv, noi recomandăm recurgerea în continuare la intervenţii doar pentru atenuarea volatilităţii excesive a cursului de schimb, fără a opune rezistenţă fluctuaţiilor cursului de schimb determinate de factori fundamentali, mai ales atunci când situaţia se ameliorează.
Acestea fiind spuse, în general, aprecierea reală a monedei naţionale afectează negativ exportatorii. Însă în economiile mici deschise este imposibil de stimulat competitivitatea doar prin gestionarea cursului de schimb. O politică adecvată presupune continuarea implementării reformelor structurale menite să stimuleze productivitatea şi să îmbunătăţească competitivitatea pe plan extern, permiţând în acelaşi timp o creştere treptată a salariilor în termeni reali.
Profit: Cât de oportun este ca BNM să cumpere valută în situaţia în care lichiditatea băncilor depăşeşte 50%, iar intervenţiile BNM duc la creşterea volumului de monedă naţională pe piaţă?
V.T.: Aveţi dreptate, procurările de valută pe piaţă presupun injectarea de lichidităţi în lei. Totodată, în aceleaşi condiţii, cumpărarea valutei străine în volume mai mici ar duce la o apreciere şi mai mare a leului! Cu toate acestea, obiectivul primordial al BNM, conform mandatului legal, este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor. O politică monetară adecvată presupune sterilizarea lichidităţii excesive prin operaţiuni de absorbţie a lichidităţilor, de exemplu, prin vânzarea certificatelor BNM. Totodată, trebuie de ţinut cont şi de faptul că sterilizarea are costuri mari. Este imperativ pentru independenţa operaţională a BNM ca ea să aibă un bilanţ viabil.
Profit: Unul dintre capitolele acordului cu FMI vizează necesitatea de a stabiliza sistemul financiar-bancar al Republicii Moldova, a asigura o guvernare corporativă de calitate în bănci şi a atrage investitori strategici în sectorul bancar. Cum apreciază Fondul activitatea de până acum a Guvernului şi a BNM în acest sens?
V.T.: Autorităţile au înregistrat progrese semnificative în ceea ce priveşte curăţarea sectorului financiar, dar este necesar de a continua eforturile în acest sens şi de a manifesta vigilenţă. S-a pus accent pe sporirea transparenţei acţionarilor, identificarea acţionarilor care corespund criteriilor de profesionalism şi onorabilitate, dar şi pe consolidarea cadrului care să permită eliminarea acţionarilor care nu corespund acestor criterii. În afară de aceasta, BNM consolidează cadrul de reglementare şi de supraveghere, finalizează diagnosticarea băncilor şi fortifică sistemele de siguranţă financiară.
Ceea ce ne-a impresionat este capacitatea BNM, Guvernului şi Parlamentului de a lucra în echipă pentru onorarea angajamentelor asumate. În general, progresul atins este rezultatul unui efort de echipă şi autorităţile merită aprecierea noastră în această privinţă.
Profit: Care este opinia FMI cu privire la planul de acţiuni al BNM ce vizează vânzarea a 41,09% din acţiunile Moldova-Agroindbank?
V.T.: Progresul atins în privinţa Moldova-Agroindbank este un exemplu excelent de lucru în echipă, ce a implicat toate autorităţile ţării, nu doar BNM, deşi, în calitatea sa de organ de supraveghere bancară, BNM a avut partea leului din efort în acest proces.
Adoptarea legilor necesare pentru facilitarea vânzării acţiunilor anulate ale băncilor de importanţă sistemică le-a permis autorităţilor să iniţieze negocieri privind achiziţionarea acţiunilor aşa-zise „problematice” ale Moldova-Agroindbank. Adoptarea legilor respective a fost o acţiune prealabilă, nerealizarea căreia ar fi periclitat finalizarea celei de-a doua evaluări a programului. Deci, ne bucurăm să vedem că eforturile depuse se materializează în rezultate concrete.
Profit: Guvernul intenţionează să verse veniturile din vânzarea acţiunilor Moldova-Agroindbank şi Moldindconbank la bugetul de stat, în loc să le transfere foştilor acţionari, acţiunile cărora au fost blocate şi apoi anulate de BNM. Este oare aceasta o decizie justificată?
V.T.: Nu cunosc nimic referitor la planurile respective. Dar vă pot spune că, după cum a stabilit şi Curtea Constituţională în anul 2017, cadrul juridic existent prevede în orice caz plata unei compensaţii monetare echitabile foştilor proprietari ai acţiunilor anulate deţinute în bănci. În afară de aceasta, decizia adoptată în decembrie 2017 de Institutul de Arbitraj al Camerei de Comerţ din Stockholm oferă un plus de confort în ceea ce priveşte aplicabilitatea prevederilor privind despăgubirea bănească a foştilor acţionari în astfel de cazuri. Acestea fiind spuse, o problemă separată ar fi existenţa unor careva pretenţii ale statului către foştii acţionari.
Profit: Guvernul are vreun angajament faţă de FMI în ceea ce priveşte termenul limită pentru vânzarea a 63,89% din acţiunile Moldindconbank?
V.T.: Autorităţile intenţionează, în contextul următoarei evaluări a programului, să-şi concentreze eforturile privind ieşirea Moldindconbank de sub regimul de administrare temporară într-o manieră ordonată, cu perspectiva de facilitare a unei soluţii ce ar implica sectorul privat. Noi considerăm că acesta ar fi un pas crucial în direcţia reabilitării sectorului financiar al Republicii Moldova. Progresul atins în privinţa Victoriabank şi Moldova Agroindbank reprezintă o temelie bună în acest sens.
Profit: Ce credeţi despre progresul atins de autorităţi în depăşirea problemelor cauzate de „Laundromat” şi, în general, despre eforturile depuse pentru combaterea spălării banilor?
V.T.: Indiscutabil, combaterea evaziunii fiscale şi a spălării banilor constituie la moment o mare provocare la nivel global. Pentru statele cu pieţe în curs de formare, facilitarea stabilităţii financiare şi a fluxurilor de capital a devenit mai dificilă din cauza creşterii costurilor de conformitate şi datorită unor abordări mai stricte pentru evaluarea de către agenţiile internaţionale de monitorizare a respectării cerinţelor în domeniu.
În contextul programului, autorităţile Republicii Moldova şi-au asumat angajamentul să continue să exploreze posibilităţi pentru a demonstra o schimbare clară de regim în ceea ce priveşte eforturile de contracarare a spălării banilor. Am atestat progrese bune, date fiind adoptarea noii legi privind combaterea spălării banilor şi eforturile continue în această privinţă. Totodată, este esenţial ca în acest domeniu să fie întreprinse rapid măsuri pentru implementarea pe deplin a cadrului aprobat şi asigurarea unei aplicări corecte a prevederilor legale. În toamna anului curent va avea loc o vizită a misiunii de evaluare a MONEYVAL, ceea ce va constitui un test important pentru Moldova.
Profit: Guvernul şi Parlamentul au anunţat că Legea privind bugetul pentru anul 2019 va fi votată până la sfârşitul sesiunii de primăvară-vară. Credeţi că este bine ca deputaţii să adopte un buget care va trebui executat de un alt Parlament şi un alt Guvern?
V.T.: Cred că este mult mai bine să ai un buget decât să nu-l ai. Dar bugetul nu este singurul element al cadrului bugetar pentru politica bugetar-fiscală pentru anul 2019. Mai există CBTM-ul, care, din perspectiva pe termen mediu, reflectă planurile de politică bugetar-fiscală pentru următorii trei ani. În afară de aceasta, mai există şi cadrul de responsabilitate bugetar-fiscală care, la general, formează baza disciplinei fiscale încontinuu. În cele din urmă, procesul bugetar permite, de asemenea, o rectificare şi la mijlocul anului, care să ţină cont de posibilele schimbări ale politicii şi de ultimele evoluţii economice.
Profit: PSRM a declarat în repetate rânduri că va revizui majoritatea acordurilor internaţionale semnate de autorităţile proeuropene, dacă vor veni la putere după alegerile parlamentare. În cazul programului cu FMI, este oare posibil acest lucru din punct de vedere tehnic? Ce ar însemna aceasta pentru Moldova?
V.T.: În calitate de organizaţie apolitică şi tehnocrată, nu facem previziuni asupra rezultatelor viitoarelor alegeri sau a intenţiilor viitoarelor guverne. Avem un acord care confirmă că împărtăşim priorităţile în materie de politici stabilite de actualul Guvern şi de Banca Naţională a Moldovei şi ne concentrăm pe implementarea deplină a acestora.
Profit: Ce trebuie să facă Moldova pentru a primi undă verde din partea instituţiilor financiare internaţionale, inclusiv a FMI, pentru a obţine accesul la pieţele de creditare externe şi a contracta fonduri în condiţii comerciale?
V.T.: În principiu, actualul acord cu FMI nu constituie un impediment pentru autorităţile Republicii Moldova dacă vor dori să apeleze la împrumuturi externe în condiţii comerciale. În orice caz, aceste proiecte vor trebui să fie în concordanţă cu obiectivele şi parametrii macroeconomici conveniţi în contextul programului. Să nu uităm că există încă destule resurse financiare concesionale de care ar putea beneficia Republica Moldova, care ar trebui iniţial explorate, înainte de a contracta credite comerciale, care au un grad de risc mai mare şi sunt mai costisitoare pentru ţară.
Profit: Ce părere aveţi despre următorii paşi care urmează a fi întreprinşi în sectorul financiar în contextul programului susţinut de FMI?
V.T.: Cel mai important este de a realiza în continuare acţiunile planificate şi de a rămâne vigilenţi. Ce ţine de priorităţi: în primul rând, autorităţile trebuie să se asigure că toate băncile au acţionari şi administratori care corespund criteriilor de profesionalism şi onorabilitate. Legislaţia recent aprobată oferă un set cuprinzător de instrumente pentru a soluţiona problema acţionarilor care nu corespund exigenţelor respective. În al doilea rând, BNM şi băncile comerciale vor trebui să acţioneze în continuare în direcţia promovării unor practici robuste de guvernare corporativă, în contextul implementării prevederilor noii Legi privind activitatea băncilor. În afară de aceasta, urmează să fie modificate cadrul legal şi cel de reglementare în ceea ce priveşte elaborarea planurilor de acţiuni pentru situaţii neprevăzute, asigurarea depozitelor şi lichidarea băncilor. În al treilea rând, este nevoie de vigilenţă nu doar în bănci, ci şi în sectorul financiar nebancar, fie vorba de instituţii de micro-creditare sau de companii de asigurări. CNPF trebuie să asigure cadrele şi supravegherea de cea mai înaltă calitate pentru a evita acţiunile de arbitraj şi migrarea riscurilor.
În cele din urmă, pornind de la Strategia de recuperare a activelor fraudate, aprobată recent, autorităţile trebuie să întreprindă acţiuni şi mai hotărâte pentru recuperarea acestor active.■
Далее...
