Profit
№_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
Nr._7-8_2017 (250), iulie-august 2017MOLDOVA - Aderarea la FMI şi la Grupul Băncii Mondiale Aniversarea de 25 de ani: Realizări şi Provocări
Independenţa, Aderarea şi Propria Monedă
Republica Moldova a devenit stat independent pe 27 august 1991, în urma dezmembrării Uniunii Sovietice. Un an mai târziu, în august 1992, Moldova a devenit membru cu drepturi depline al Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi al Grupului Băncii Mondiale în urma unui proces de pregătire care a fost în întregime sprijinit de autorităţile din Olanda, Moldova şi Romania, pe de o parte, şi de către FMI, de cealaltă parte. Aderările la aceste două organizaţii financiare (vezi Fig.1) au reprezentat o realizare importantă pentru noile autorităţi moldoveneşti. Semnarea Statutului (Articles of Agreement) FMI şi a Statutului Băncii Mondiale de către Prim-Ministrul de atunci, dl Andrei Sangheli, pe 12 august 1992 a fost bine comunicată în Moldova. Cotidianul „Moldova Suverană” i-a informat pe moldoveni în mod corespunzător în legătură cu această importantă realizare.
Aşa după cum s-a sperat încă de la început, prin aderarea la aceste două instituţii internaţionale, Moldova a beneficiat, înainte de toate, de suport financiar pentru reforme care urmăreau trecerea la economia de piaţă. De asemenea, Moldova a primit asistenţă tehnică, inclusiv training/suport pentru perfecţionare pentru personalul cheie din sectorul bancar şi financiar. Cu toate acestea, mult mai important, cooperarea Moldovei cu FMI şi cu Grupul Băncii Mondiale (inclusiv cu Corporaţia Financiară Internaţională (IFC) şi cu Agenţia Multilaterală pentru Garantarea Investiţiilor (MIGA)) a ajutat-o să obţină acces la pieţele internaţionale de capital, să fie cotată favorabil de agenţiile internaţionale de rating şi, în final, să negocieze şi să semneze pe 27 iunie 2014 un Acord de Liber Schimb (DCFTA) cu Uniunea Europeană (UE). Aderarea Moldovei la cele două instituţii internaţionale a pus bazele pentru noua monedă moldovenească, emisă un an mai târziu.
Pregătirea pentru aderarea la ambele instituţii a fost o prerogativă a Ministerului Economiei şi Finanţelor de atunci. Personalul din Moldova care era implicat în pregătire documentaţiei a fost în contact permanent cu Biroul Directorului Executiv pentru un grup de ţări conduse de Olanda, în care la acea vreme era inclusă şi România (D-l G. Posthumus era Directorul Executiv pentru întregul grup) din cadrul FMI. Cota Moldovei nu a fost foarte mare (50 mil. Drepturi Speciale de Tragere (DST)), ceea ce reflecta statutul Moldovei de economie emergentă. Astăzi, cota Moldovei este de 172,5 mil. DST, cu o putere de vot de 0,06%. Ca să punem aceste cifre în context, respectiva cotă este mai mare în termeni financiari decât cea a Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei (140,3 mil. DST), dar cu aceeaşi putere de vot de 0,06%. Guvernatorul actual pentru Moldova la FMI este Sergiu Cioclea, după ce alţi doi precedenţi Guvernatori ai Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) au fost, de asemenea, Guvernatori pentru Moldova la FMI.
Timp de un sfert de secol, Moldova a beneficiat de multe programe financiare, nu doar sub forma acordurilor clasice de Acorduri Stand-by, dar şi de facilităţi mai speciale ale FMI, cum ar fi Facilităţile Extinse de Finanţare (Extended Fund Facilities (EFF)) şi Facilităţile Extinse de Creditare (Extended Credit Facilities (ECF)). Acestea sunt acordate cu termeni şi condiţii speciale doar anumitor ţări care se califică pentru aceste facilităţi. o facilitate EFF a fost aprobată de FMI pe 29 ianuarie 2010 pentru o sumă totală de 184,8 mil. DST (trasă la nivelul de 149,2 mil. DST înainte de a fi expirată). Cele mai recente facilităţi (EFF şi ECF) au fost pentru o sumă totală de 129,4 mil. DST (178,7 mil. USD), au fost semnate pe 7 noiembrie 2016 şi au început să fie trase. Condiţionalitatea acestui ultim program este foarte bogată, în special în ceea ce priveşte supravegherea sectorului bancar şi restructurarea unor sectoare cheie. Până la sfârşitul lunii februarie 2017, o sumă de 35 mil. USD a fost trasă de Moldova. O analiză nouă pentru noua tranşă a fost efectuată în aprilie 2017. Autorităţile moldoveneşti au indicat suportul lor total pentru acest program economic de reformă.
FMI şi Banca Mondială sunt instituţii financiare prestigioase care au în prezent 189 de ţări membre (comparativ cu 156 membri în 1992). Cele două instituţii Bretton Woods au fost înfiinţate în 1944 în urma celui de-al Doilea Război Mondial şi scopurile lor iniţiale au fost, între altele, să promoveze cooperarea internaţională, să menţină stabilitatea preţurilor şi să pună la dispoziţia membrilor resursele financiare necesare pentru susţinerea nevoilor balanţelor lor de plăţi. Banca Mondială şi IFC au finanţat, de asemenea, proiecte în diverse domenii de activitate, cu un potenţial pozitiv semnificativ în dezvoltarea economică şi, în final, asupra nivelului de trai al oamenilor.
Bazat pe rezultatele obţinute în implementarea reformelor, Leul moldovenesc a reuşit să rămână stabil în primii 5 ani după punerea sa în circulaţie. Pe 29 noiembrie 1993, primul curs de schimb pentru Leu a fost stabilit administrativ de către BNM la 3,85 lei/USD. (Vezi Fig.2).
Până la finele anului 1994, procesul de depreciere a fost relativ blând la 4,27 lei/USD, apoi la 4,50 lei/USD până la sfârşitul anului 1995 şi la 4,66 lei/USD până la finele lui 1997. În aceste circumstanţe, Moldova a acceptat prevederile Articolului VIII, Secţiunile 2, 3 şi 4 din Statutul FMI pe 30 iunie 1995. Aceasta a fost făcută înaintea României, care a semnat Articolul VIII doar pe 25 martie 1998, în ciuda faptului că România era membră a FMI din 15 decembrie 1972. Membrii FMI care acceptă aceste clauze sunt obligaţi să se abţină de la introducerea oricăror restricţii în ceea ce priveşte plăţile internaţionale şi transferurile de la contul curent şi să elimine oricare practici discriminatorii în legătură cu regimurile valutare. Aceasta înseamnă, de fapt, convertibilitatea de cont curent a monedei.
În prima parte a tranziţiei sale, Moldova a fost o ţară care a implementat într-o manieră exemplară toate acordurile cu FMI şi cu alte instituţii financiare internaţionale (IFI), în special cu privire la nivelul creditelor din economie şi la reformele structurale. Pe baza rezultatelor bune obţinute în implementarea reformelor, Moldova a reuşit să obţină în anii ‘90 cotaţii favorabile de la agenţii internaţionale redutabile (vezi Tabelul 2). Cu toate acestea, acest avantaj a fost pierdut datorită evoluţiilor politice, bancare şi financiare severe din ultimii 3-5 ani. De exemplu, o nouă cotaţie recentă de la Moody's Investors Service a fost de numai B3 pe 13 ianuarie 2017 (cu perspectivă stabilă) şi aceasta a fost posibilă numai după un nou acord cu FMI.
Mai mult, trebuie notat că percepţia în legătură cu rolul celor două instituţii financiare internaţionale la nivelul populaţiei este foarte diferită astăzi comparativ cu anii ‘90. Condiţionalitatea programelor convenite/a împrumuturilor contractate de la cele două instituţii este adesea văzută la nivelul publicului general ca fiind foarte greoaie. Nivelul relativ scăzut de viaţă al populaţiei (se estimează că circa un milion de moldoveni au plecat din Moldova pentru un trai mai bun în străinătate) face sarcina FMI-ului şi a Băncii Mondiale şi mai dificilă, dar contribuţiile lor pozitive nu trebuie trecute cu vederea.
Potenţialul economic al Moldovei este destul de bun dacă se compară cu dimensiunile geografice şi umane ale ţării, dar acesta nu este utilizat pe deplin. La data introducerii propriei sale monede, Moldova înregistra un declin economic sever (-31% la PIB în 1994 şi -3,2% în 1995, după alţi patru ani precedenţi de masive reduceri de PIB în perioada 1990-1993).
Inflaţia era extrem de înaltă (1.283% în 1993 şi 587% în 1994) şi deficitele bugetului de stat erau, de asemenea, foarte mari (circa 5-8% din PIB). În ciuda aşa numitei opţiunea zero (neparticipare la datoria externă, neparticipare la împărţirea activelor), datoria externă a Moldovei a început să se acumuleze în ritmuri rapide. Nivelul de 700 mil. USD a fost atins deja în octombrie 1996. Până la mijlocul anului 1997, acelaşi indicator ajunsese la 1 mlrd. USD, conform cifrelor publicate de BNM.
Aceasta reprezenta 50% din PIB-ul Moldovei, ceea ce era aproape îngrijorător. Mai mult, în următorii 20 de ani, datoria externă moldovenească s-a acumulat până la un nivel extraordinar de 6,7 mlrd. USD la finele lui martie 2017. Aceasta era deja peste 100% din PIB. nivelul rezervelor internaţionale a evoluat rezonabil de bine în aceste circumstanţe şi asta cu atât mai mult dacă se ţine seama de dificultăţile pe care ţara le-a întâmpinat în dezvoltarea exporturilor.
Sectorul bancar moldovenesc, care a fost important în contextul aderării Moldovei, a fost foarte diferit comparativ cu cel din alte ţări în tranziţie, inclusiv comparativ cu cel al României. Moldova a moştenit de la fosta Uniune Sovietică patru sucursale ale fostelor bănci specializate, dintre care una pentru agricultură, una pentru industrie, comerţ şi servicii, una pentru finanţarea sectorului social şi ultima pentru a păstra depozitele/economiile populaţiei. Cele patru entităţi au fost rapid ajustate la noile realităţi şi au devenit bănci universale după 1991. Aceasta este descrierea pe scurt a celor patru dintre cele mai mari bănci din ţară în zilele de început ale tranziţiei: Moldova-Agroindbank, Moldindconbank, Banca Socială şi Banca de Economii (ultimele 2 banci sunt în proces de lichidare). În paralel, noi bănci private au fost înfiinţate. Toate băncile comerciale din Moldova au început să aplice standardele internaţionale de contabilitate, proces care deocamdată nu este finalizat.
Evoluţii Recente, Provocări Serioase
Situaţia Leului moldovenesc, atât în plan intern, cât şi extern a fost sub mare presiune în ultimii 5 ani. Supravegherea BNM până la sfârşitul lunii martie 2016 nu a fost la nivelul cerinţelor standard. Sistemul bancar moldovenesc a fost bântuit de scandaluri severe, dintre care cel fost denumit aşa-zisa „spălătorie moldovenească” a banilor ruseşti şi uriaşa fraudă bancară (de circa 1 mlrd. USD) au fost cele mai dezastruoase pentru Moldova şi Leul moldovenesc. Referitor la primul scandal, în sinteză unele bănci moldoveneşti erau implicate în tranzacţii de spălare de bani care au implicat fonduri ruseşti, entităţi ruseşti, bănci comerciale din Moldova, Federaţia Rusă şi ţările Baltice şi entităţi legale de stat/autorităţi (judecătorii, procurori, executori, notari publici, avocaţi, etc.). Potrivit unor analişti independenţi, circa 20 mlrd. USD (cifre mai recente vorbesc chiar despre 22 mlrd. USD) au fost “spălate” din Federaţia Rusă în jurisdicţii off-shore, pe baza unor scheme destul de sofisticate.
Unul dintre impacturile negative ale spălărilor de bani şi ale tranzacţiilor toxice frauduloase a fost creşterea fără precedent a creditelor neperformante în sectorul bancar moldovenesc. Creşterea puternică de la 9,79% la sfârşitul lui septembrie 2015 la 16,31% la finele anului 2016 a fost cauzată în principal de două tendinţe (una mai negativă decât cealaltă). Prima tendinţă a fost creşterea absolută a creditelor neperformante de la 3.877,24 mil. lei la 5.669,86 mil. lei în această perioadă care se explică prin situaţia economiei şi prin atitudinea economică a unei societăţi traumatizate de frauda bancară. Cea de-a doua tendinţă, şi mai îngrijorătoare, a fost cea de scădere a creditelor totale de la 39.613,06 mil. lei la 34.761,27 mil. lei. Acest al doilea trend are un impact substanţial asupra creşterii economice a ţării şi, de aici, recenta slăbire a Leului moldovenesc într-un context geo-politic regional turbulent.
O altă problema serioasă a băncilor moldoveneşti a fost legată de existenţa acţionarilor netransparenţi în aproape toate băncile din ţară (în afara unor puţine bănci medii sau mici care au acţionari străini cu reputaţie cum ar fi Mobiasbancă (parte a Groupe Societe Generale) şi BCR Chişinău (parte a Erste Group). Aceasta a condus sau a permis “atacurile raider” în legătură cu acţiunile celor mai mari bănci comerciale, cum ar fi Moldova-Agroindbank şi Victoriabank şi ale unor companii de asigurări. În această privinţă, supravegherea BNM a lăsat de dorit până când un nou Guvernator a fost numit de Parlamentul Moldovei (Decizia no. 31 din data de 11 martie 2016 cu data de începere de la 11 aprilie 2016) când măsuri de corectare a acestei situaţii inacceptabile au început să fie implementate.
În aceste circumstanţe, coroborate cu cel de-al doilea mare scandal prezentat mai sus, moneda s-a depreciat brusc la 20,87 lei/EUR şi la 20,04 lei/USD, respectiv, la finele anului 2016. În timpul anilor 2015-2016, nivelul de 22,00 lei/EUR a fost depăşit, lucru care arată slăbiciunea şi fragilitatea unei monede tinere care nu a fost aptă să facă faţă condiţiilor extreme generate de scandaluri, fraude şi o economie care se sufocă într-o ţară aflată la răscruce de drumuri. Un trend fragil de întărire a fost, însă, înregistrat în 2017.
Arc Peste Timp
În ultimii 20 de ani, peisajul economic, bancar şi financiar al Moldovei s-a schimbat mult şi în sensuri diferite. Din datele prezentate mai jos în Tabelul 2, o paralelă economică şi monetară poate fi făcută între zilele când Moldova a aderat atât la FMI cât şi la Banca Mondială şi situaţia sa curentă.
Concluzii de Final
Din perspectiva datelor prezentate mai sus, câteva caracteristici pot fi observate în mod sigur:
• Moldova a început procesul de tranziţie în august 1991 cu un mare potenţial financiar pozitiv, şi anume fără datorie externă. Însă acest avantaj a fost pierdut într-o perioadă scurtă de timp, cu consecinţe foarte profunde pentru destinele Leului moldovenesc;
• Procesul de tranziţie, dintr-o perspectivă istorică, poate fi calificat ca fiind într-o perioadă de început a tranziţiei, dar trebuie notat faptul că Moldova a suferit în ultimul sfert de secol de o acumulare sălbatică de bogăţii şi putere politică de către noii oligarhi. Oligarhii locali au lăsat urme negative foarte profunde în evoluţia Moldovei şi a imaginii sale externe;
• Moneda moldovenească a beneficiat în ultimele două decenii de sume importante de remitenţe din străinătate. Aceste transferuri considerabile au ajutat în mod semnificativ Leul moldovenesc să rămână stabil, dar tendinţele sunt de scădere, în unele trimestre sau chiar în unii ani. Presiunea pe monedă va continua, în special dacă remitenţele vor continua să scadă;
• Potenţialul economic al Moldovei este bun. Ţara este bine poziţionată să fructifice acest potenţial. A fost semnat Acordul Lărgit şi Cuprinzător pentru Comerţ Liber (DCFTA) cu UE în iunie 2014 (cu efecte legale depline de la 1 iulie 2016), dar beneficiile urmează a fi valorificate;
• Crearea unei economii puternice trebuie să fie un interes naţional pentru Moldova. Aderarea la acest scop a întregii comunităţi, a autorităţilor locale, a băncilor comerciale, a băncii centrale, a guvernului şi a politicienilor este crucială. Fără ca toţi să tragă împreună în aceeaşi direcţie şi într-o manieră coordonată, Moldova nu va prospera. Potenţialul său există şi aşteaptă să fie fructificat;
• În acest efort, Moldova poate fi ajutată atât de FMI, cât şi de Banca Mondială. După 25 de ani, aderarea ţării la aceste două instituţii financiare internaţionale contează încă foarte mult.
• De aceea, sărbătorirea anul acesta a celei de-a 25-a aniversări a aderării Moldovei la cele două organizaţii este pe deplin justificată şi plină de semnificaţii pozitive. La Mulţi Ani!■
_______________________________________________________________________________________________
Judecăţile şi opiniile exprimate nu sunt cele ale FMI şi/sau ale Băncii Mondiale şi/sau ale BNM şi/sau ale BERD şi/sau ale oricărei alte instituţii citate. Judecăţile şi datele sunt bazate pe informaţii disponibile la finele lunii Mai 2017.
DIN DOSARUL PROFIT:
Alex Tănase este un Consultant Independent şi fost Associate Director, Senior Banker la EBRD şi fost IMF Advisor. a fost însărcinat cu pregătirea aderării Moldovei la FMI până la semnarea Acordului pe 12 August 1992.
Vasile Pătraşcu este fost Consilier al Ministrului Economiei şi Finanţelor al Moldovei. a fost însărcinat la nivel de pregătire a documentelor pentru aderarea Moldovei la FMI.
Moldova îşi eficientizează consumul de energie
În prezent, folosirea unui consum redus de energie nu mai reprezintă pentru Republica Moldova o provocare greu de depăşit. Cu ajutorul fondurilor europene, sursele alternative de energie iau tot mai sigur locul celor tradiţionale, contribuind atât la diminuarea pierderilor de energie, cât şi la asigurarea securităţii energetice a ţării.
În ultimii ani, proiectele de eficienţă energetică în Republica Moldova şi-au demonstrat viabilitatea, devenind parteneri ai tuturor celor care pun preţ nu doar pe reducerea costurilor de încălzire, dar şi pe protejarea mediului ambiant. Energia solară şi geotermală este tot mai des utilizată, iar cazanele pe biomasă le înlocuiesc pe cele pe gaz, devenind mai accesibile atât pentru consumatorii casnici, cât şi pentru instituţiile publice.
Standarde de eficienţă energetică implementate la Călăraşi
În or. Călăraşi, situat la o distanţă de 50 km de Chişinău, mai bine de un an în urmă a demarat construcţia unei grădiniţe după standardul german de „casă pasivă”, care presupune un consum redus de energie termică, pierderi minime de căldură şi metode sporite de conservare. Proiectul, unul inedit nu doar pentru acest oraş, dar şi pentru întreaga ţară, a devenit posibil graţie susţinerii Băncii de Dezvoltare a unuia dintre membrii UE – Germania. Banca a alocat 1 mil. de euro pentru construcţia de la zero a noii grădiniţe, care a primit ulterior denumirea de „DoReMicii”. Investiţia a fost efectuată prin intermediul proiectului „Infrastructură socială şi eficienţă energetică”, implementat de Fondul de Investiţii Sociale din Moldova.
Conceptul presupune o independenţă totală a edificiului din punct de vedere energetic, încălzirea clădirii fiind realizată prin intermediul a trei tipuri de energie regenerabilă: un cazan pe biomasă, 5 pompe geotermale şi 4 panouri solare. Drept rezultat, costurile de întreţinere a grădiniţei, cu o suprafaţă de 1100 m.p., vor fi comparabile cu cele ale unui apartament cu trei odăi. Specialiştii dau asigurări că factura nu va depăşi, în medie, 2 000 lei pe lună.
„În primul rând, ne bucurăm de faptul că vom avea noi locuri disponibile pentru copii în grădiniţă, iar în al doilea rând vom avea o economie substanţială a consumului de energie termică şi electrică. Proiectul prevede că pentru 1 m.p. se vor cheltui doar 15 kw/an, faţă de 250 kw/an cât se consumă în prezent în cazul instituţiilor publice. Economiile acumulate vor putea fi direcţionate în alte scopuri, în special, pentru eficientizarea energetică a clădirilor publice din oraş”, spune primarul or. Călăraşi, Nicolae Melnic.
Situat în zona de Codri, oraşul Călăraşi are un amplasament pitoresc, iar locul ales de autorităţile locale pentru construcţia noii grădiniţe, pur şi simplu, l-a fascinat pe investitorul german: „Era o toamnă frumoasă, iar priveliştea care se deschidea în faţă de pe locul unde este construită acum grădiniţa era una uimitoare, Codrii Moldovei fiind îmbrăcaţi în straie de toamnă. Investitorul a privit cinci minute în zare şi a decis că anume acesta este cel mai potrivit loc pentru noua investiţie în ţara noastră”, îşi aminteşte primarul oraşului.
În 2012 autorităţile locale din Călăraşi au elaborat un plan de acţiuni de eficienţă durabilă, care prevede ca până în anul 2020 emisia de CO2 să fie micşorată cu 20%. „Urmărind acest scop, noi indubitabil contribuim la salvarea naturii. Zona în care este amplasat oraşul nostru este, într-adevăr, una foarte frumoasă şi ar fi păcat să nu protejăm natura, iar construcţia noii instituţii preşcolare se înscrie în acest obiectiv ambiţios, dar perfect realizabil”, spune Nicolae Melnic.
Astăzi, lucrările de edificare a noii instituţii preşcolare au luat sfârşit. Instituţia este pregătită să găzduiască 100 de copii din cei 400 de micuţi din Călăraşi înscrişi pe lista de aşteptare pentru a frecventa o grădiniţă. Designul original, care este unul total neobişnuit pentru grădiniţele din Moldova, culorile vii, curtea frumos amenajată şi sălile spaţioase fac din acest edificiu un loc mult aşteptat nu doar de copii, dar şi de părinţi.
Tânăra mămică, Silvia Secui, este impresionată de noua grădiniţă şi abia aşteaptă ca uşile acesteia să fie deschise, pentru a-şi aduce aici copilul: „Ne bucurăm foarte mult că oraşul nostru a beneficiat de suport pentru construcţia acestei grădiniţe eficiente energetic. Suntem siguri că ea va fi una confortabilă nu doar din punct de vedere al designului, dar şi al confortului termic. Copiii vor avea parte de căldură, iar acest lucru va permite creşterea şi educarea lor în condiţii foarte bune. Noua grădiniţă înseamnă mai puţini bani pentru întreţinere şi mai multă căldură pentru copii”, se arată convinsă Silvia Secui.
Managerul noii instituţii preşcolare, Silvia Dodon, susţine că lipsa locurilor vacante în instituţiile preşcolare reprezintă o problemă acută pentru oraş, motiv pentru care mulţi părinţi sunt nevoiţi să stea cu copiii acasă. „Acum, aceştia vor avea posibilitatea să se angajeze în câmpul muncii, ştiind că copiii lor sunt instruiţi în condiţii foarte bune şi se află în siguranţă şi confort la noua grădiniţă”, spune directoarea.
O nouă faţă pentru iluminatul public din Ialoveni
Autorităţile locale din Ialoveni, oraş situat la 12 km de Chişinău, au conştientizat pe deplin rolul eficienţei energetice pentru reducerea cheltuielilor bugetului local, care este insuficient pentru a face faţă tuturor problemelor oraşului. Pornind de la această realitate, Uniunea Europeană, prin intermediul suportului acordat Fondului pentru Eficienţă Energetică şi a iniţiativei Convenţia primarilor UE, care uneşte autorităţile locale şi regionale într-un angajament comun pentru sporirea eficienţei energetice şi utilizarea surselor de energie regenerabilă, a devenit partenerul fidel al primăriei or. Ialoveni în realizarea proiectelor de eficienţă energetică.
Graţie suportului acordat de Fondul pentru Eficienţă Energetică la Ialoveni este în derulare proiectul de eficientizare energetică a iluminatului public stradal, iar recent a fost finalizat procesul de izolare termică a gradiniţei Nr. 1 „Andrieş”. Fondul, care a beneficiat de asistenţa UE la etapa iniţială, fiind ulterior finanţat şi din alte surse, inclusiv cele din bugetul de stat al Republicii Moldova, este un exemplu al modului în care suportul oferit de UE devine unul durabil.
„În calitate de autoritate publică ne-am focusat pe utilizarea eficientă a mijloacelor financiare pe care le avem la dispoziţie”, spune viceprimarul oraşului Ialoveni, Radu Chilaru. „Astfel, ne-am propus să folosim raţional banii contribuabililor oraşului, atrăgând fonduri externe pentru realizarea unor proiecte importante de eficienţă energetică. Beneficiind de resurse europene noi contribuim la îmbunătăţirea vieţii în oraş. Banii economisiţi pentru consumul de energie în rezultatul implementării proiectului privind iluminatul public stradal urmează a fi direcţionaţi la reabilitarea drumurilor, a reţelelor inginereşti de alimentare cu apă şi canalizare. Într-o fază ulterioară, preconizăm să iluminăm trecerile pietonale din locurile publice, iar mai apoi şi terenurile de joacă pentru copii”, a adăugat viceprimarul.
Costul total al proiectului care vizează iluminatul public stradal în Ialoveni este de 4,1 mil. lei, dintre care 75% au fost acordaţi prin intermediul Fondului pentru Eficienţă Energetică, iar 25% este contribuţia primăriei. Proiectul prevede înlocuirea consolelor, a cablajului şi a corpurilor de iluminat cu un consum redus de energie.
Grădiniţa Nr. 1 „Andrieş” din Ialoveni este un alt beneficiar al suportului Fondului pentru Eficienţă Energetică. Cu suportul acestuia, au fost finalizate lucrările de izolare termică a instituţiei, fapt care permite păstrarea căldurii în grădiniţă pe timp de iarnă.
Directoarea instituţiei preşcolare, Carolina Nofit, spune că cele 2,8 mil. lei, dintre care 75% acordate de Fondul pentru Eficienţă Energetică şi 25% de Primărie, au fost folosite pentru termoizolarea pereţilor, schimbarea geamurilor şi a uşilor: „Până acum eram nevoiţi în fiecare iarnă să lipim geamurile pentru a menţine căldura în grădiniţă. Acum însă, lucrurile s-au schimbat, iar confortul termic în instituţie este mai mare. Termoizolarea pereţilor ne permite păstrarea căldurii, iar înlocuirea geamurilor a adus mai multă lumină în grădiniţă. Beneficiarii acestor schimbări majore sunt copiii. Ei nu doar că vor avea parte de mai multă căldură, dar vor beneficia şi de economiile făcute pentru consumul de energie termică. Din banii economisiţi vom procura jocuri şi suport didactic pentru copii”, afirmă managerul instituţiei.
Educatoarea Silvia Schiţco recunoaşte că în iarna care a trecut a fost mult mai plăcut să lucreze în grădiniţă: „De obicei, la activităţi lucram repejor, după care făceam multă mişcare pentru a ne încălzi. Acum, putem să ne concentrăm mai mult pe activităţi, suntem mai sănătoşi şi ne simţim mai confortabil. Dacă iarna, din cauza deselor îmbolnăviri, frecvenţa la grădiniţă era de circa 50%, acum aceasta este de 100%”, constată educatoarea.
Municipiul Bălţi: eficienţă energetică cu troleibuze noi
În municipiul Bălţi, capitala de nord a Republicii Moldova, autorităţile locale au implementat cu succes proiectul de renovare a parcului urban de troleibuze. Cu 4,6 mil. euro, dintre care 1,6 mil. euro grant din partea Uniunii Europene şi 3 mil. euro credit, oferit de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, municipalitatea a achiziţionat 23 de troleibuze noi, eficiente din punct de vedere energetic şi a realizat investiţii importante în cadrul Direcţiei de troleibuze din Bălţi.
„Acum, administraţia locală analizează posibilitatea procurării de noi troleibuze pentru a extinde transportul public şi a-l face mai comod pentru locuitorii municipiului, determinându-i în acelaşi timp să renunţe la utilizarea mijloacelor auto personale”, spune viceprimarul mun. Bălţi, Igor Şeremet. „Drept finalitate, ne propunem atât optimizarea transportului, cât şi reducerea emisiilor de CO2 în atmosferă, obiectiv asumat de mun. Bălţi odată cu semnarea în 2016 a Convenţiei primarilor UE”.
Locuitorii oraşului sunt mulţumiţi de achiziţionarea noilor unităţi de transport public, având în vedere că acestea sunt mult mai confortabile şi silenţioase, oferind posibilitate mamelor cu copii, persoanelor în etate şi celor cu probleme locomotorii să urce şi să coboare din transport mult mai uşor.
Administraţia municipiului este la moment în proces de consultări publice cu locuitorii, astfel încât ei să aprecieze care sunt priorităţile pentru atragerea unor noi resurse creditare: „Îmi place finalitatea tuturor acestor procese, pentru că astfel este asigurată o economie substanţială de resurse financiare la bugetul local, care pot fi direcţionate în alte scopuri. De exemplu, luăm în calcul modernizarea liniilor uzate de troleibuze, fapt care, de asemenea, va contribui la reducerea consumului de energie electrică”, spune Igor Şeremet.
Energia regenerabilă promovează securitatea energetică
În 2011 sursele de energie regenerabilă în Republica Moldova erau la nivelul de 2% din totalul energiei consumate. Astăzi, acest indicator a atins nivelul de peste 15%, dintre care 90% reprezintă energia pe bază de biomasă. Rezultatul în cauză a fost asigurat inclusiv graţie Proiectului finanţat de Uniunea Europeană „Energie şi Biomasă”, care promovează consumul de energie din biomasă şi stimulează producerea durabilă de energie şi dezvoltare locală.
Managerul Proiectului „Energie şi Biomasă”, Victor Cotruţă, susţine că acum un deceniu, ţara depindea integral de resursele energetice de peste hotare, în principal, a celor din Rusia. „Susţinerea domeniului energiei regenerabile este foarte importantă pentru asigurarea securităţii energetice a Republicii Moldova”, explică el, precizând că paşii care se întreprind în această direcţie vor permite ţării noastre să nu mai depindă integral de surse energetice din afară.
„Noi avem resurse proprii de energie, care până acum erau considerate deşeuri”, a adăugat Cotruţă. „Fiind o ţară agrară, Moldova dispune de cantităţi mari de deşeuri agricole, care pot fi utilizate la producerea energiei. Astfel, este protejat nu doar stratul de ozon de arderile ilegale de resturi agricole, dar din acestea este produsă energie, folosită la încălzirea locuinţelor private şi a instituţiilor publice. Utilizând resursele regenerabile, noi nu doar securizăm ţara din punct de vedere energetic, dar protejăm şi mediul, iar susţinerea UE este foarte importantă în acest sens”, spune managerul proiectului.
În acelaşi timp, utilizarea resurselor energetice regenerabile este sustenabilă şi din punct de vedere economic, costurile pentru încălzire fiind mai mici în cazul cazanelor pe biomasă, decât a celor pe gaz. „Este important să menţionăm că chiar dacă am plăti pentru instalarea cazanelor pe biomasă acelaşi preţ ca şi pentru cazanele alimentate cu gaz, folosirea resurselor locale este cu mult mai avantajoasă, pentru că sursele financiare rămân la noi în ţară. În loc să le transmitem în Rusia, le oferim posibilitate întreprinzătorilor noştri să-şi dezvolte propriile afaceri, producând peleţi, brichete etc. Cu alte cuvinte, prin promovarea surselor de energie regenerabilă se ating mai multe scopuri concomitent”, este de părere Victor Cotruţă.
Programul Naţional de Dezvoltare „Moldova-2020”, care stabileşte obiective de lungă durată pentru a atinge un nivel substanţial de eficienţă energetică, prevede reducerea până în anul 2020 a consumului de energie cu 20%, creşterea utilizării surselor regenerabile de energie cu 20%, sporirea utilizării de biocombustibil cu cel puţin 10% şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 25%.■
Foto: Proiectul „Vecinii UE est”
__________________________________________________________________________________
Acest articol este realizat în cadrul proiectului ”Vecinii UE est”. Opiniile exprimate aparţin exclusiv autorului.
Далее...
Dinamică pozitivă
Resursele financiare acordate pentru procurarea mijloacelor de transport au reprezentat circa 90% din totalul mijloacelor acordate pentru achiziţionarea bunurilor în condiţii de leasing în 2016. Urmează finanţarea utilajelor şi a echipamentelor şi, res-pectiv, a imobilelor şi altor mijloace fixe. Într-un interviu acordat în exclusivitate revistei Profit, directorul general al BT Leasing MD, Vasile Donica, susţine că interesul clienţilor faţă de finanţarea în leasing este în creştere, iar companiile de leasing depun eforturi pentru a menţine acest interes şi a dezvolta sectorul.
Profit: Dle Donica, cum apreciaţi situaţia pe piaţa serviciilor de leasing din Republica Moldova la mijlocul anului 2017?
V.D.: În continuare, în Republica Moldova leasing-ul reprezintă o sursă alternativă de finanţare pentru clienţi. Ei au încredere în acest produs, fapt demonstrat de datele oferite anual de Biroul Naţional de Statistică. Instituţia ne informează că în 2016 au fost acordate în leasing mijloace fixe în valoare de 1,231.5 mil. lei, cu 13% mai mult decât în 2015. Piaţa de leasing rămâne una dinamică, intrând în competiţie cu instrumentele clasice de finanţare oferite de bănci, aici ma refer la creditul bancar. Într-un final, concurenţa dintre jucătorii pieţei de leasing aduce beneficii consumatorului, deoarece permanent sunt elaborate şi implementate produse noi, având drept urmare sporirea calităţii serviciilor oferite, reducerea termenului de deservire a clientului etc. O companie de leasing este mult mai aproape şi mai receptivă faţă de solicitarea cumpărătorului, fapt care îl face să aleagă serviciile de leasing. Sunt sigur că un client, odată ce a apelat cel puţin o dată la finanţare în leasing, va reveni. Acest lucru se poate vedea şi în dinamica pieţei de leasing din ultimii ani.
Profit: Datele Biroului Naţional de Statistică arată că în 2016 piaţa a fost în creştere faţă de anul 2015. Care sunt alte tendinţe ale pieţei serviciilor de leasing?
V.D.: În funcţie de categoriile de bunuri, piaţa rămâne relativ constantă, astfel încât accentul cade pe finanţarea mijloacelor de transport, care reprezintă circa 90% din totalul mijloacelor fixe achiziţionate în sistem leasing. Urmează finanţarea utilajelor şi a echipamentelor şi, respectiv, a imobilelor şi altor mijloace fixe. Cererea clienţilor este foarte mare dacă vorbim de finanţarea autovehiculelor şi este foarte redusă dacă ne referim la finanţarea imobilelor. Prin urmare, ofertele pe piaţa de leasing se orientează către segmentul mijloacelor de transport, pentru a satisface cererea de pe piaţa locală.
În continuare, raportul clienţilor finanţaţi (persoane juridice/persoane fizice) rămâne relativ constant, având o distribuţie de circa 55%-45% pe piaţa de leasing.
Cu toate acestea, cred că potenţialul pieţei de leasing din Republica Moldova este mult mai mare. În acest sens, un indicator simplu reprezintă cota automobilelor noi achiziţionate în leasing, faţă de cele procurate cu mijloace „cash”. În Republica Moldova, o estimare aproximativă ne spune că această proporţie este de 30/70, pe când în alte ţări europene, mai mult de 60-70% din automobilele noi sunt procurate prin intermediul leasing-ului. Urmărind aceste cifre, sperăm că piaţa de leasing din Moldova va continua să crească şi în anii următori.
Profit: După cum aţi menţionat deja de cele mai multe ori când vorbim de leasing avem în vedere vânzarea automobilelor. În ce măsură sunt dezvoltate şi alte segmente ale pieţei de leasing? Ce frânează, de exemplu, dezvoltarea leasingului imobiliar?
V.D.: Datele statistice confirmă că, în Republica Moldova, clientul asociază leasing-ul cu vânzarea de automobile. Acest lucru se explică prin faptul că procedura de achiziţionare a unui bun în leasing este mult mai flexibilă comparativ cu procedurile altor tipuri alternative de finanţare, precum şi prin faptul că termenul maximal de leasing este avantajos, atunci când vorbim de achiziţionarea unui automobil nou. Totuşi, încercăm să încurajăm companiile să procure şi echipamente sau utilaje în leasing, oferind condiţii avantajoase în acest sens, raportându-ne la resursele europene la care avem acces. În acest sens, BT Leasing Moldova colaborează cu succes, de mai mult de 6 ani, cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), care ne-a oferit două credite în valoare de 6 mil. euro, destinate finanţării IMM-urilor din Republica Moldova.
Subdezvoltarea leasing-ului imobiliar trebuie privită, în primul rând, prin prisma consumatorului, raportându-ne cerinţelor acestuia în cazul achiziţiei unui imobil din surse împrumutate. Resursele atrase de companiile de leasing permit finanţarea pe o perioadă de maximum 5 ani, pe când clientul îşi doreşte un leasing imobiliar pe un termen de cel puţin 10 ani, lucru pe care îl poate oferi banca. Procedura de înregistrare a unei tranzacţii de leasing imobiliar este una mai costisitoare, comparativ cu înregistrarea unui gaj asupra imobilului. Într-un final, toate aceste lucruri îl determină pe client să se adreseze băncilor, în cazul unei tranzacţii de bunuri.
Profit: Pentru cei care deocamdată nu cunosc, spuneţi-ne vă rog care sunt avantajele leasingului faţă de alte metode de finanţare?
V.D.: Comparativ cu alte modalităţi de finanţare, achiziţionarea unui bun în leasing este mult mai simplă. Clientul primeşte decizia de finanţare mult mai rapid, în baza unui set restrâns de acte, fără a gaja un bun pe care îl deţine în proprietate şi fără a oferi careva garanţii suplimentare. Practic, solicitantul trebuie doar să completeze formularele standard şi să semneze contractul de leasing, iar noi efectuăm plata la furnizor, ne ocupăm de înmatriculare şi predăm bunul clientului. Ulterior, acesta se rascumpară, prin achitarea ratelor lunare de leasing. Totul este foarte simplu şi rapid, mai ales în cazul automobilelor noi, ţinând cont de faptul că întocmim şi semnăm contractul de leasing în decurs de 2 ore, din momentul prezentării actelor şi formularelor de solicitare.
Profit: Deci, BT Leasing MD a beneficiat de două linii de credit de la BERD, pentru dezvoltarea sectorului de Întreprinderi Mici şi Mijlocii (IMM). În prezent, cum stau lucrurile cu finanţarea acestui sector?
V.D.: La moment, avem un portofoliu actualizat de produse, care facilitează inclusiv finanţarea utilajelor şi a echipamentelor, contribuind la creşterea competitivităţii IMM-urilor din Republica Moldova. Prin urmare, ne dorim să susţinem antreprenorii locali, oferind acestora posibilitatea de a accesa resurse europene şi contribuind la sporirea calităţii produselor şi/sau serviciilor prestate de IMM-urile locale. Investiţiile pe care le face BERD-ul prin intermediul nostru au un impact direct asupra creşterii economice a ţării, retehnologizării utilajelor şi echipamentelor, inclusiv alinierii acestora la standardele europene.
Finanţatorul nostru principal este Banca Transilvania - piesa centrală a Grupului Financiar Banca Transilvania, din care face parte şi compania noastră – care, prin intermediul BT Leasing Moldova, asigură investiţii în Republica Moldova.
Profit: Cine solicită mai des acest tip de creditare: persoanele fizice sau cele juridice?
V.D.: Leasing-ul este avantajos şi la fel de simplu de accesat pentru ambele categorii, deşi, iniţial, clientul solicită finanţare pe persoană fizică. Totuşi, noi ne concentrăm mai mult pe segmentul B2B, astfel încât să păstrăm proporţia de 80% din finanţări acordate pentru persoane juridice şi 20% pentru persoane fizice. Încercăm să cultivăm în client dorinţa de a crea o istorie creditară în cadrul unei companii cu acţionariat puternic şi explicăm care sunt avantajele adiţionale pentru un client persoană juridică. Printre acestea putem puncta: monitorizarea eficienţei activelor proprii, obţinerea unor costuri preferenţiale şi posibilitatea creşterii rentabilităţii propriei afaceri prin investiţii minime în mijloace fixe şi investiţii maxime în business.
Profit: Care sunt principalele provocări cu care vă confruntaţi la moment?
V.D.: Cred că principala provocare cu care ne confruntăm pe piaţa Republicii Moldova este cunoaşterea tuturor avantajelor leasingului de către public. În acest sens, ne poziţionăm pe piaţă ca un partener financiar de încredere, care este susţinut de acţionari puternici, precum Banca Transilvania. În plus, avem deja 9 ani de experienţă pe piaţa de leasing din Republica Moldova şi un capital social de circa 20,4 mil. lei, fapt care contribuie la sporirea stării de siguranţă în rândul clienţilor noştri.
Profit: Cum aţi caracteriza evoluţia pieţei leasing-ului din Moldova în comparaţie cu alte state?
V.D.: Piaţa de leasing din Moldova avansează cu paşi lenţi, comparativ cu cea europeană şi este concentrată doar pe segmentul leasing-ului financiar. Consider că există încă loc pentru dezvoltare, nu doar prin creşterea numărului şi valorii mijloacelor fixe finanţate, dar şi prin abordarea segmentului de leasing operaţional, care la moment poate fi considerat drept nişă pe piaţă. Acesta din urmă, ar deschide noi oportunităţi, precum reînnoirea parcurilor auto în rândul companiilor din Moldova cu o frecvenţă avansată, contribuind în acelaşi timp la păstrarea calităţii mediului ambiant.
Profit: BT Leasing MD este la moment unul dintre cei mai mari jucători pe piaţa de leasing. Cine sunt principalii concurenţi ai companiei? Putem spune că principalii rivali sunt băncile şi organizaţiile de microfinanţare?
V.D.: Cu siguranţă, orice modalitate alternativă de finanţare poate concura cu o companie de leasing, însă costurile şi procedurile de lucru sunt total diferite de ceea ce oferim noi sau alte companii de leasing. Totuşi, noi nu ne propunem să eliminăm concurenţa sau să venim cu costuri mai mici decât cele oferite de către alte companii de leasing de pe piaţa locală. Misiunea noastră este să avem clienţi împliniţi şi multumiţi şi facem acest lucru prin intermediul tarifelor avantajoase, transparenţei şi rapidităţii de care dăm dovadă, apartenenţa la un grup financiar de încredere şi flexibilitatea pe care o propunem clienţilor noştri. În plus, avem şi un program de fidelitate, care presupune oferirea unor condiţii preferenţiale pentru beneficiarii existenţi ai serviciilor noastre.
Profit: Activitatea companiilor de leasing nu este reglementată. Care este opinia Dvs. faţă de acest aspect - are nevoie sectorul de un organ de reglementare?
V.D.: Cu siguranţă, este nevoie de un cadru de reglementare în activitatea companiilor de leasing, care ar facilita monitorizarea domeniului. În acest moment, evoluţia pieţei de leasing din Moldova este monitorizată doar de Biroul Naţional de Statistică. Prin urmare, atât companiile de leasing, cât şi publicul larg au acces doar la date statistice, precum structura şi valoarea de intrare a mijloacelor fixe acordate în leasing. Există puţini indicatori de măsurare a performanţei şi aceştia nu ţin cont, în totalitate, de operaţiuni de leasing, cum ar fi cesiunea sau refinanţarea.
Profit: Care sunt cele mai importante aspecte ale activităţii pieţei de leasing care credeţi că ar trebui modificate?
V.D.: Unul dintre cele mai importante aspecte care necesită ajustare este Legea cu privire la leasing, care stârneşte controverse şi nu a cunoscut nicio modificare din anul 2005, atunci când a fost actualizată. De asemenea, încă mai sunt dificultăţi operaţionale şi administrativ-legislative în cadrul procesului de înmatriculare.
Profit: Credeţi în potenţialul de dezvoltare al pieţei de leasing în Republica Moldova?
V.D.: În ultimii ani, piaţa de leasing a fost în continuă creştere. Noi ne propunem să contribuim la dezvoltarea acestui segment, prin aplicarea celor mai inovative şi flexibile soluţii de finanţare. De exemplu, în 2016 ne-am propus să acordăm finanţări preponderent pe segmentul automobilelor noi şi am devenit, ulterior, lideri. Acţiunile noastre s-au concentrat exclusiv pe satisfacerea nevoilor clientului şi a unei oferte de leasing la costuri extrem de avantajoase. Aici, mă refer la toate costurile, nu doar la dobândă (DAE, comisioane de acordare, comisioane de rambursare anticipată ş.a.). În acest caz, inovaţia a constat în oferirea unui răspuns de finanţare în decurs de două ore, inclusiv cu semnarea contractului de leasing în acest interval de timp. Cu certitudine, mai este loc de creştere şi dezvoltare atât pentru BT Leasing MD, cât şi pentru celelalte companii active pe piaţa de leasing din Moldova.
Profit: Care sunt prognozele privind evoluţia pieţei serviciilor de leasing în următorii ani?
V.D.: Ne dorim ca atât finanţarea mijloacelor de transport, cât şi a utilajelor şi echipamentelor, să sporească semnificativ. Acest fapt va permite creşterea competitivităţii produselor locale şi alinierea acestora la standardele europene. După cum am menţionat, ne propunem să acordam finanţări preponderent pe segmentul „Automobile noi”, fapt care va avea un efect benefic, indirect, asupra mai multor indicatori, precum majorarea impozitelor încasate. Acest lucru va avea un efect favorabil asupra bugetulului de stat, precum şi asupra diminuării ratei de poluare a mediului ambiant etc.
Profit: Care sunt planurile BT Leasing MD pentru următorii doi-trei ani?
V.D.: Echipa BT Leasing MD va pune în continuare la dispoziţia clienţilor săi produse unice şi inovative, care vor permite acordarea de facilităţi în accesarea leasing-ului. Ne dorim să consolidăm poziţia noastră de leader pe segmentul auto nou şi vom continua să depunem tot efortul în acest sens. Consider că obiectivul poate fi atins, doar prin educarea financiară a pieţei, în paralel cu ajustarea condiţiilor de leasing, în aşa mod încât, cei care folosesc serviciile respective să se simtă confortabil.
Profit: Către ce sectoare ale economiei credeţi că se vor orienta companiile de leasing în următorii ani?
V.D.: Republica Moldova este o ţară industrial-agrară şi ne dorim ca inclusiv companiile de leasing să contribuie la prosperarea acestui sector, prin prisma finanţărilor acordate. În acest sens, pot fi elaborate careva produse sau programe speciale de finanţare, cu acordare de facilităţi pentru fermieri sau gospodării ţărăneşti.
Profit: În opinia Dvs., care sunt principalele probleme şi provocări, cărora industria leasing-ului din Moldova va trebui sa le facă faţă în viitor?
V.D.: Una din principalele provocări asupra căreia lucrăm noi, ca şi companie de leasing, constă în digitalizare. Practic, ne propunem să educăm piaţa şi să oferim clienţilor noştri soluţii de finanţare la distanţă, fără a fi nevoie ca aceştia să se deplaseze la biroul nostru. Suntem la început de cale, dar este o direcţie de viitor, generată de progresul tehnologiilor informaţionale.■
Далее...
Misiune posibilă!
Sectorul agricol al Republicii Moldova va fi mult mai competitiv, mai performant şi mai orientat spre export după ce va beneficia, timp de cinci ani, de asistenţă şi modernizare în cadrul programului Agricultură Performantă în Moldova (APM) finanţat de USAID. Directorul Proiectului APM, Cynthia Steen, este convinsă că aceasta este o misiune posibilă în pofida provocărilor care se prefigurează.
Profit: Dnă Steen, pe parcursul ultimului deceniu SUA şi UE au acordat asistenţă semnificativă Republicii Moldova, ajutând ţara noastră să transforme agricultura într-o activitate prosperă şi astfel să îmbunătăţească nivelul de trai în localităţile rurale. În februarie curent, SUA a început implementarea în Republica Moldova a unui nou proiect în valoare de $21 mil. - Agricultură Performantă în Moldova (APM). De ce este ţara noastră atât de importantă pentru SUA?
Cynthia Steen: În calitate de beneficiari ai păcii şi prosperităţii pe termen lung, poporul american simte responsabilitatea de a ajuta pe cei mai puţin norocoşi şi speră că într-o zi ajutorul său nu va mai fi necesar.
În prezent, Moldova are cel mai mic PIB pe cap de locuitor din Europa, având o bază economică slabă şi puternic dependentă de remitenţe, care nu generează suficiente venituri pentru ca cetăţenii să poată beneficia de servicii de calitate.
O agricultură competitivă, cu o valoare adăugată înaltă şi orientată spre export ar putea contribui semnificativ la dezvoltarea ţării. Anume din acest consi-derent, dezvoltarea agriculturii este un recipient cheie al asistenţei acordate de SUA Republicii Moldova.
Profit: Primul obiectiv al proiectului APM este de a extinde comerţul şi a consolida legătura dintre sectorul de producere cu piaţa locală, cea regională şi internaţională pentru anumite grupuri de produse. Cum exact intenţionaţi să realizaţi acest obiectiv?
C.S.: Piaţa de desfacere este piatra de temelie a oricărei strategii de business, inclusiv a proiectului nostru. Extinderea exportului şi diversificarea pieţelor de desfacere sunt probabil principalele rezultate pe care le aşteaptă de la noi atât USAID, cât şi agricultorii moldoveni.
Chiar de la bun început, am făcut o evaluare a potenţialelor pieţe de desfacere pentru culturile agricole cu care lucrăm şi le-am identificat pe cele mai promiţătoare, ţinând cont de cantitatea şi calitatea ofertei, precum şi de barierele tarifare şi non-tarifare de pe pieţele externe.
Pe parcursul proiectului, vom sprijini diferite asociaţii care activează în sectorul agricol, precum şi pe cei mai importanţi exportatori să stabiliească legături cu cumpărătorii de pe diverse pieţe prin participarea la diferite târguri şi expoziţii, şi prin organizarea diferitor misiuni comerciale în Moldova sau peste hotare. Sunt foarte bucuroasă că împărtăşim aceeaşi viziune cu MIEPO şi sunt convinsă că parteneriatul între proiectul APM, MIEPO şi sectorul privat va aduce rezultate palpabile şi va servi drept un model de dezvoltare pentru alţii.
Suntem recunoscători USAID pentru acordarea proiectului nostru a unui program de granturi important. Aceste fonduri vor fi utilizate pentru modernizarea lanţurilor valorice şi satisfacerea cerinţelor cumpărătorilor, astfel încât să existe toate ingredientele necesare pentru a sprijini iniţiativele producătorilor şi exportatorilor din RM.
Profit: Autorităţile RM susţin că agricultorii moldoveni ar trebui să se orienteze către UE şi pieţe netradiţionale, în timp ce opoziţia consideră că piaţa rusă este unicul colac de salvare pentru agricultura ţării noastre. Care este sfatul Dvs. pentru fermieri?
C.S.: Noi, americanii, credem în puterea sectorului privat, iar economia americană este un exemplu care demonstrează ce rezultate pot fi obţinute atunci când sunt create condiţii bune de activitate pentru producători, industria de prelucrare, precum şi pentru exportatori.
În prezent, locuim într-o economie globalizată, unde există nu doar o concurenţă acerbă, dar şi numeroase oportunităţi. Într-adevăr, piaţa de produse alimentare a Federaţiei Ruse s-a extins şi a devenit una dintre cele mai mari din lume. În acelaşi timp, datorită progresului înregistrat la capitolul tehnologii post-recoltă şi logistică, piaţa Americii de Nord, a Orientului Mijlociu, precum şi cea a Chinei sunt acum mult mai aproape de Moldova decât ne-am fi putut închipui cu 10 sau chiar 5 ani în urmă.
Încurajăm autorităţile RM să deschidă toate posibilele pieţe pentru fructele şi legumele moldoveneşti. Federaţia Rusă continuă să impună o serie de bariere tarifare în pofida existenţei unui acord de liber schimb între cele două state. Chile, Africa de Sud şi Australia au reuşit să majoreze semnificativ exporturile către pieţele din Asia şi Africa după încheierea unor acorduri fitosanitare şi de facilitare a comerţului cu aceste ţări. Considerăm că Moldova ar trebui să urmeze exemplul acestor state, iar proiectul nostru este gata să ofere asistenţă tehnică pentru a ajuta la realizarea obiectivului în cauză.
Profit: A trecut jumătate de an de la lansarea oficială a proiectului APM. Ce ne puteţi spune despre procesul de implementare a proiectului şi despre provocările cu care vă confruntaţi sau aşteptaţi să vă confruntaţi pe parcursul următorilor patru ani?
C.S.: Dintre toate proiectele în care am fost implicată până în prezent, APM a avut cea mai agresivă fază de lansare. În paralel cu stabilirea procedurilor şi a proceselor cerute de către donatorul nostru, am reuşit să înregistrăm un progres vizibil în iniţierea parteneriatelor printre entităţile sectorului privat, precum cele care se ocupă de furnizare, creşterea fructelor şi legumelor, prelucrarea şi comercializarea lor în structurile de retail. De asemenea, am stabilit colaborări cu mai multe organizaţii guvernamentale, precum ar fi cele din domeniul cercetare şi dezvoltare, instituţiile de învăţământ.
Aceste parteneriate ajută la soluţionarea problemelor cu care se confruntă sectorul horticol şi care au fost ignorate o perioadă îndelungată de timp, ori succesul înregistrat în soluţionarea lor a fost destul de mic. Mă refer aici la lipsa seminţelor de calitate, la relaţiile slabe dintre producători şi companiile din industria de prelucrare, precum şi la decalajul între cererea de pe piaţă şi oferta instituţiilor de învăţământ.
Deja putem vorbi de creşterea volumului de vânzări în rezultatul parteneriatului stabilit cu Asociaţia Obştească „Pomuşoarele Moldovei”, companiile de retail, Fundaţia Elveţiană HEKS Moldova şi alţi donatori pentru sectorul de pomuşoare. În parteneriat cu Federaţia AGROinform şi Asociaţia Moldova-Fruct am organizat cu succes o serie de evenimente la care au participat peste 600 de producători care au demonstrat ce rezultate extraordinare pot fi obţinute de fermierii care se ocupă de creşterea intensivă a livezilor de sâmburoase. Suntem convinşi că lucrând împreună vom reuşi să facem faţă oricăror provocări.
Profit: Cât de interesaţi sunt fermierii moldoveni de acest proiect? Numărul cererilor pe care le-aţi primit până acum pentru diferite granturi sau alte servicii pe care le prestaţi este peste sau sub aşteptări?
C.S.: Sunt impresionată de implicarea activă a agricultorilor în trainingurile organizate în teritorii şi în cele care se axează pe componenta de grant, de dezbaterile intense din timpul seminarelor şi conferinţelor, precum şi de numărul mare al apelurilor telefonice şi vizitelor la oficiul nostru.
Acest lucru este o confirmare a faptului că fermierii sunt într-adevăr interesaţi de serviciile acordate în cadrul proiectului APM. În acelaşi timp, răspunsuri la aceste întrebări există deja la organizaţiile locale, precum şi la asociaţiile şi federaţiile de fermieri. Încurajăm agricultorii să devină membri sau parteneri ai acestor organizaţii, iar noi vom lucra cu ei pentru a stabili un mecanism sustenabil care să genereze şi să distribuie noi cunoştinţe pentru a spori competitivitatea sectorului horticol în RM.
Profit: Proiectul APM are un fond de $5,7 mil. pentru inovaţii în agricultură şi transfer de tehnologii care va fi utilizat pentru a crea modele şi mecanisme pentru a majora investiţiile publice şi cele private în agricultura performantă. Cine poate aplica şi ce condiţii trebuie să îndeplinească pentru a fi selectat? Ce inovaţii intenţionaţi să aduceţi în agricultura moldovenească?
C.S.: La începutul proiectului, împreună cu diferite asociaţii din sectorul agricol şi alte entităţi importante ale întregului lanţ valoric am identificat cele mai importante upgrade-uri care sunt necesare pentru a spori competitivitatea sectorului horticol moldovenesc la nivel internaţional. Acestea se referă la toate etapele lanţului valoric, începând cu puieţii şi seminţele certificate, tehnologiile de producere, sistemele de irigare, tehnologiile de post-recoltare, şi terminând cu liniile de pre-răcire şi împachetare.
Fondul de granturi este unul dintre instrumentele principale menite să ajute la modernizarea agriculturii de performanţă din RM. În mai 2017 am lansat primul apel de solicitări destinate producătorilor şi exportatorilor de miere. Aceste granturi vor fi acordate pentru procurarea unor recipiente uniformizate utilizate la colectarea mierii destinate procesării şi comercializării pe piaţa internă sau cea externă.
De atunci, au fost elaborate alte trei concepte de granturi pentru alte sub-sectoare cu care lucrăm. Vor urma şi alte sectoare. Pentru aceste granturi pot aplica entităţi de pe întreg lanţul valoric care corespund cerinţelor înaintate de proiect. Dat fiind faptul că granturile sunt competitive, iar numărul lor este limitat, încurajăm potenţialii solicitanţi să pună la dispoziţie detalii suficiente care ar demonstra viabilitatea proiectelor, capacitatea lor de a le implementa, precum şi eficienţa costurilor incluse în bugetul propus.
O altă cerinţă a proiectului este ca granturile să aibă un efect catalizator pentru întregul lanţ valoric, iar mijloacele financiare de care vor beneficia să aibă un impact asupra unui număr cât mai mare de crescători de fructe sau legume.
Profit: Deşi Moldova este deseori calificată drept o ţară agricolă, în sezonul rece, şi nu numai, pieţele sunt pline de fructe şi legume de import ale căror preţuri de multe ori sunt mai mari decât în multe ţări europene. Când credeţi că fructele şi legumele moldoveneşti vor fi disponibile pe piaţă anul împrejur? Ar trebui fermierii moldoveni să-şi stabilească un asemenea obiectiv?
C.S.: Când resursele sunt limitate este destul de costisitor să produci legume anul împrejur. Conştientizând această problemă, proiectul APM intenţionează să ajute fermierii moldoveni să crească fructe şi legume cu un sezon de recoltare extins, să îmbunătăţească condiţiile de stocare şi tehnologiile post-recoltare care ar putea prelungi termenul de valabilitate al produselor. De asemenea, suntem în proces de stabilire a parteneriatelor dintre agricultori şi procesatorii care congelează produsele agricole, pentru a majora volumul de fructe, pomuşoare şi legume îngheţate livrate pe piaţa locală în sezonul rece. Acestea sunt la fel de nutritive ca şi cele proaspete, dar la sigur mai ieftine. Probabil că este necesar să investim şi în educarea consumatorului!
Profit: Unii experţi susţin că producătorii moldoveni nu vor putea niciodată să concureze cu colegii din Turcia sau UE unde costurile de producere sunt mai mici, datorită volumelor mari şi asistenţei acordate de stat. Alţii susţin că subvenţiile statului nu sunt un panaceu, iar fermierii ar trebui să utilizeze toate oportunităţile puse la dispoziţie de diferite proiecte străine şi să-şi planifice mai bine activităţile. În opinia Dvs., în ce măsură subvenţiile acordate de stat sunt importante pentru sectorul agricol într-o ţară precum RM?
C.S.: Sprijinul financiar adiţional sub formă de subvenţii poate fi crucial în cazul lansării afacerilor de către tinerii fermieri, în condiţiile implementării de noi tehnologii sau atunci când este necesar de a încuraja producătorii să facă investiţii comune în infrastructura post-recoltare şi în marketing. În acelaşi timp, subvenţiile nu sunt „bagheta magică”: există, prea multe cazuri în lume, inclusiv în Moldova, când subvenţiile sunt utilizate pentru a finanţa investiţii mari care nu sunt utilizate corect din lipsa cunoştinţelor tehnice sau a pieţelor de desfacere. Noi practicăm o abordare complexă a sectorului, examinăm toate constrângerile atât de ordin financiar, cât şi non-financiar şi sperăm să construim modele care vor fi ulterior preluate atât de sectorul public, cât şi cel privat din Moldova.
Profit: În prezent, agricultura reprezintă circa 15% din PIB-ul RM. Consideraţi că ponderea acestui sector în PIB ar trebui majorată până la 20-30% sau chiar mai mult?
C.S.: Cu ajutorul unor politici implementate corect, a investiţiilor şi a tehnologiilor totul este posibil! Cu siguranţă, Moldova dispune de resursele naturale necesare pentru ca sectorul agricol să fie mult mai productiv decât este în prezent.
Economia fiecărei ţări este unică. Ponderea agriculturii este influenţată de mai mulţi factori, unii dintre care, la rândul lor, sunt influenţaţi de factorii de decizie, precum mediul de afaceri, iar alţii sunt în afara controlului lor. Să nu uităm că agricultura concurează pentru resurse cu alte sectoare ale economiei naţionale, în acelaşi timp contribuind la dezvoltarea lor şi beneficiind de sprijin din partea lor.
Îmi place foarte mult abordarea programului de asistenţă al SUA pentru Moldova. Nu s-au căutat câştigători, ci s-a acordat asistenţă pe termen lung pentru diverse sectoare ale economiei moldoveneşti - agricultură, vinificaţie, turism şi IT pentru a des-coperi întreg potenţialul moldovenilor.
Profit: Unii experţi şi agricultori susţin că una dintre problemele care împiedică exportul produselor agricole moldoveneşti este lipsa laboratoarelor moderne pentru testarea produselor. Cum ar putea fi soluţionată această problemă?
C.S.: Pe parcursul ultimului deceniu au fost făcute mai multe investiţii în laboratoare de testare. În sectorul agricol, USAID a susţinut moderniza-rea Laboratorului Fitosanitar Central în 2012-2014, alţi donatori au acordat suport pentru laboratoare care testează nivelul de pesticide, produsele mo-dificate genetic şi produsele de origine animală. La moment, îmbunătăţirea situaţiei la acest capitol este mai mult legată de felul în care autorităţile utilizează capacităţile respectivelor laboratoare, decât de procurarea unor laboratoare noi.
Să nu uităm că bazele calităţii şi securităţii alimentare sunt puse pe câmpurile unde cresc fructele şi legumele, precum şi la unităţile de prelucrare. Acestea sunt domeniile cărora fermierii, Guvernul şi donatorii trebuie să le acorde cea mai mare atenţie.
Profit: Şi ultima întrebare. Ce v-a impresionat până la moment în RM? Dar ce v-a dezamăgit?
C.S.: Îmi place foarte mult Chişinăul. Având un număr atât de mare de parcuri foarte draguţe, reputaţia Chişinăului de cea mai verde capitală din Europa este bine meritată. Profesionalismul persoanelor cu care lucrez este remarcabil. În Moldova există deja multe întreprinderi care fac agricultură performantă şi, fără excepţie, toate doresc să-şi împărtăşească din experienţă spre beneficiul altora.
Până în prezent nimic nu m-a dezamăgit în RM... poate cu excepţia zăpezii din luna aprilie. A nins exact în perioada în care înflorea liliacul - una dintre florile mele preferate.■
Далее...
Responsabilitatea – preţul măreţiei
„Banca cu cel mai mare impact social în Moldova” – acest titlu l-a obţinut recent BC „Moldova-Agroindbank” S.A. din partea revistei britanice „Capital Finance International” (CFI), Comisia de evaluare a căreia a specificat că „MAIB desfăşoară businessul bancar la un nivel înalt, aplicând principiile responsabilităţii corporative în activitatea sa printr-un management responsabil şi gestionează impactul acestei activităţi asupra comunităţii”. O concluzie, de altfel, greu de combătut. De ce? Pentru că din start banca şi-a asumat misiunea de a activa responsabil în societate şi de a produce efecte pozitive pe termen lung, iar după un sfert de veac de activitate putem spune cu certitudine că aceste obiective se realizează în totalitate.
Transformările sociale şi economice accelerate la nivel global impun companiilor, iar în cazul nostru – băncilor comerciale, necesitatea de a-şi schimba modelele de business şi de interacţiune cu clienţii şi stakeholderii. În Republica Moldova responsabilitatea socială corporativă (RSC), în ultimii ani, a încetat să mai fie un concept abstract, devenind o componentă importantă a strategiilor de dezvoltare sănătoasă a companiilor/băncilor comerciale. Totuşi, mulţi se întreabă: ce înseamnă RSC şi ce interes există de a investi în acest domeniu?
Responsabilitatea socială corporativă este definită ca ansamblul acţiunilor, principiilor şi practicilor prin care o companie se implică într-o societate, cu scopul de a asigura un impact pozitiv al activităţii sale şi de a contribui la dezvoltarea acelei societăţi.
În opinia Comisiei Europene, acest concept reprezintă şi capacitatea companiilor de a face, în mod voluntar, mai mult decât prevede cadrul legal, pentru a îndeplini obiectivele sociale şi de mediu în activitatea lor cotidiană, în diverse domenii. Adică, acolo unde statul nu acţionează sau acţionează insuficient în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii cetăţenilor, intervin companiile, care compensează aceste lipsuri prin implementarea diferitor proiecte. Majoritatea, din motive ce nu necesită explicaţii, se focusează pe educaţie şi sănătate.
Pentru Moldova-Agroindbank, RSC este o abordare a businessului responsabil în baza căruia construim relaţiile cu părţile
interesate. Ne organizăm activitatea astfel încât toţi cei cu care banca interacţionează să-şi atingă scopurile ţintite:
clienţii să obţină acces la servicii bancare de înaltă calitate, cu ajutorul cărora să-şi realizeze planurile;
angajaţii - o companie în care să-şi dezvolte potenţialul;
acţionarii - un obiect durabil şi profitabil pentru investiţii pe termen lung;
societatea - oportunităţi de dezvoltare şi de îmbunătăţire a calităţii vieţii.
Acum trăim într-o lume, unde banca este evaluată nu doar după serviciile prestate şi profitul obţinut, ci şi după modalităţile de susţinere a societăţii. În context, vreau să menţionez că MAIB se implică activ în susţinerea unor proiecte de responsabilitate socială, contribuind la dezvoltarea comunităţilor în care activează, din punct de vedere cultural, educativ, sportiv sau social.
Constat cu mândrie că Moldova-Agroindbank acordă suport financiar şi menţine relaţii de parteneriat îndelungat cu Fundaţia Filantropică Medico-Socială „Angelus Moldova”, Fundaţia „Clipa Siderală”, Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv, care sporesc eforturile noastre de implicare în viaţa societăţii.
Una din misiunile noastre sociale este şi producerea unei schimbări pozitive în societatea moldovenească, din punct de vedere al educaţiei copiilor şi tinerilor. Astfel, MAIB susţine Concursul Naţional de Business Planuri, care anual este organizat în parteneriat cu Asociaţia Naţională a Tinerilor Manageri. Deja de peste 16 ani banca acordă suport Centrului de Informaţii Universitare în realizarea Programului „Burse de Merit”, în cadrul căruia 50 cei mai buni studenţi ai ţării primesc burse speciale pentru studii. Acesta, de altfel, este şi cel mai longeviv proiect al MAIB destinat tinerilor.
Un proiect similar, în care banca se implică cu acelaşi nivel de responsabilitate, este şi „Burse pentru Viitorul Tău”. Proiectul este organizat doar pentru studenţii din familiile social-vulnerabile, 30 cei mai buni primind burse pentru continuarea studiilor. Moldova-Agroindbank este un participant activ la evenimentele desfăşurate în cadrul Săptămânii Internaţionale a Educaţiei Financiare, inclusiv ale celor organizate de către Banca Naţională a Moldovei.
Banca se implică voluntar în activităţile de educaţie financiară a tinerilor, pentru îmbunătăţirea nivelului lor de cunoaştere a mediului financiar, precum şi pentru a le oferi instrumentele necesare în vederea modelării propriului viitor.
Astfel, specialiştii MAIB de mai mulţi ani susţin ore de educaţie financiară în diferite universităţi şi instituţii de învăţământ preuniversitare din ţară, împărţind din experienţa lor profesională şi ajutându-i mai bine să înţeleagă domeniul financiar.
MAIB acordă ajutor păturilor social-vulnerabile, în special azilurilor de bătrâni, copiilor cu dizabilităţi, copiilor rămaşi fără îngrijirea părinţilor. La sfârşitul anului trecut, peste 40 de copii cu dizabilităţi din raionul Cahul au primit cadouri în ajunul sărbătorilor de iarnă, iar angajaţii băncii, din iniţiativă proprie, au colectat mijloace băneşti, care au fost transferate Centrului de plasament pentru bătrâni din oraşul Străşeni.
Având în vedere că Întreprinderile mici şi mijlocii, micro-întreprinderile reprezintă un sector-cheie pentru economia naţională în ansamblu, MAIB a devenit un partener traditional al Conferinţei Internaţionale a IMM-urilor, care este organizată de Ministerul Economiei şi Organizaţia pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii. Totodată, MAIB susţine şi diferite concursuri locale şi regionale, în cadrul cărora sunt desemnaţi cei mai buni antreprenori din comunităţi, încurajând în acest fel dezvoltarea businessului local. La fel, acordăm IMM-urilor acces la mijloace financiare necesare dezvoltării într-un mediu concurenţial sporit. Totodată, responsabilitatea noastră corporativă se axează şi pe asigurarea unor condiţii de lucru sigure pentru angajaţii noştri şi investirea în protecţia mediului.
Recent, revista britanică „Capital Finance International” a desemnat Moldova-Agroindbank drept „Best Social Impact Bank – Moldova 2017”, acest premiu fiind o recunoaştere a implicării active a băncii în susţinerea proiectelor de responsabilitate socială.
Desigur, întotdeauna am fost conştienţi de impactul acţiunilor noastre zilnice asupra condiţiilor de viaţă ale oamenilor, însă aprecierea acordată de CFI demonstrează că gestionăm corect businessul bancar, răspunzând nevoilor societăţii moldoveneşti şi facem viaţa unor cetăţeni mai bună.
Noi ne-am asumat anumite responsabilităţi faţă de clienţi, acţionari, echipa băncii, precum şi faţă de întreaga ţară, aducând un aport considerabil la dezvoltarea acesteia, şi astfel atingând noi performanţe în domeniul bancar. Nu în zadar spunea renumitul premier britanic, Winston Churchill: „Responsabilitatea este preţul măreţiei”.■
