Profit
№_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
N_6_2018 (260) iunie 2018Un Centenar de la naşterea lui Vladimir ARPENTIEV
La 12 iulie 2018, un om deosebit cu o istorie deosebită, cel mai longeviv ministru al Finanţelor al (fostei) RSS Moldoveneşti, Vladimir ARPENTIEV, ar fi împlinit 100 de ani de la naştere. A deţinut funcţia de ministru din martie 1955 până în februarie 1979. Destinul a făcut ca acesta să trăiască şi să activeze în cadrul statului sovietic (1918 - 1986). Astfel, economistul în finanţe ARPENTIEV nu a avut de ales şi şi-a manifestat talentul şi capacităţile remarcabile de organizator al finanţelor statului în paradigma politică a (fostei) URSS. Acest lucru însă în niciun caz nu diminuează din meritele şi succesele pe care le-a înregistrat. Talentul rămâne talent în orice circumstanţe...
Grigore FURTUNĂ, Economist Emerit
Personal, nu am avut ocazia să fiu nici prietenul, nici subalternul, nici colegul sau şeful lui Vladimir ARPENTIEV. I-am urmărit activitatea de ministru, iar mai apoi de angajat în aparatul Guvernului republicii, din poziţia de offside, eu fiind pe atunci funcţionar în aparatul CC al PC, curator al instituţiilor financiar-bancare, iar ulterior - vicepreşedinte al Comitetului de stat pentru aprovizionare material-tehnică. De asemenea, despre ministrul ARPENTIEV am auzit multe lucruri frumoase de la foştii mei colegi de la Facultatea de Economie a Universităţii de Stat din Moldova, care după absolvire activau în Minister.
Pe parcursul anilor, am avut însă ocazia să-l urmăresc în diferite situaţii, inclusiv tensionate, cărora reuşea să le facă faţă datorită cunoştinţelor şi experienţei profesionale bogate şi cunoaşterii profunde a economiei şi finanţelor republicii.
A fost un ministru sever, dar nu brutal. Indiferent de situaţie, nu îşi permitea să-şi umilească colegii din Minister sau Guvern. Când vorbea, era ascultat cu atenţie. Subalternii cunoşteau bine intoleranţa lui faţă de manifestările de slugărnicie şi de solicitarea de a se comporta cu demnitate în orice situaţie.
Un merit deosebit al lui V. ARPENTIEV era faptul că şedinţele Colegiului Ministerului nu erau o formalitate, cum se mai întâmpla uneori în alte instituţii în acea perioadă, dar, bănuiesc, se întâmplă şi în prezent. Acele şedinţe erau un adevărat institut de expertiză la care toate propunerile şi documentele înaintate se examinau minuţios, iar participanţii îşi permiteau să expună opinii în contradictoriu, ba chiar să îl contrazică pe ministru. Am asistat la mai multe şedinţe ale Colegiului Ministerului prezidate de V. ARPENTIEV. La una dintre ele, unii membri au fost categoric împotriva unor propuneri înaintate de ministru. Acesta din urmă, fiind convins că avea dreptate, nu a recurs la presiuni sau apostrofări, ci, conform rigorilor legale, şi-a asumat răspunderea personală: „Stimez opiniile dvs., dar nu sunt de acord cu ele. În baza împuternicirilor acordate, semnez decizia în varianta pe care o consider corectă. Despre existenţa altor opinii voi raporta Preşedintelui Consiliului de Miniştri”, cam aşa s-a exprimat atunci ministrul.
Un alt episod cu participarea ministrului V. ARPENTIEV, la care am fost martor ocular şi care demonstrează „incomoditatea” lui, a avut loc în 1976. În acea perioadă economia sovietică se confrunta cu probleme complicate: goana înarmărilor cerea tot mai mulţi bani, de care vistieria ţării nu dispunea. Piaţa de consum se afla pe brânci, iar deficitul de produse, inclusiv a celor de primă necesitate, cum ar fi lactatele, era la ordinea zilei. Necesităţile dezvoltării întreprinderilor nu aveau suportul financiar necesar. Conducerea de partid de la Moscova cerea liderilor regionali, firesc şi celor din RSSM, imposibilul. Se recurgea la o grandioasă demagogie numită delicat „întrecerea socialistă”, ultima modificare a acesteia fiind aşa-numitele „contraplanuri” (în limba rusă – встречные планы трудовых коллективов). Toţi înţelegeau absurditatea acelor iniţiative, dar foarte puţini îndrăzneau să se opună. Unul dintre aceştia a fost nimeni altul decât ministrul Finanţelor, Vladimir ARPENTIEV. Invitat la şeful secţiei organelor planificatoare şi financiare ale CC-ului pentru a raporta cum se desfăşoară această mişcare în cadrul instituţiei pe care o conduce, ministrul a avut curajul să răspundă la întrebare cu alte întrebări: „Ce fel de „contraplanuri” pot iniţia ministerul şi instituţiile subordonate lui? Ministerul Finanţelor nu poate introduce noi impozite sau majora cota de impozitare. Relaţiile bugetului cu orice întreprindere, colhoz etc. se valorifică potrivit Legii bugetului, ministerul şi secţiile financiare nu pot inventa alte norme. Ministerul doar nu va aplica amenzi agenţilor economici pentru a colecta venituri supra buget? Nu consider că există subiect de discuţie în acest context.” A urmat o pauză apăsătoare şi neplăcută. Şeful secţiei a încercat să recurgă la câteva alte întrebări dar, înţelegând absurditatea situaţiei, a pus punct discuţiei.
Putea un ministru să procedeze altfel? Da, desigur. Şi chiar se întâmplau astfel de cazuri. O făceau pentru a nu-şi complica relaţiile cu conducerea mai mare.
Ar mai fi de menţionat faptul că ministrul ARPENTIEV a avut o îndelungată confruntare cu Primul secretar al PCM cu privire la cursul de dezvoltare a sectorului agro-alimentar al RSSM, care era formulat astfel: Cooperarea intergospodărească, concentrarea producerii în agricultură sub forma unor mari complexe de producere, industrializarea agriculturii. În rezultatul acelei doctrine, pe teritoriul republiici au fost create fabrici avicole, complexe de bovine, de porcine şi gospodării de producere a nutreţurilor - toate de proporţii „gigantice”. Au mai fost plantate sute sau chiar mii de hectare de livezi şi viţă de vie.
Ministrul ARPENTIEV nu se opunea acestei concepţii în fond, dar nu era de acord cu modul de realizare a acesteia fără o investigaţie profundă şi cuprinzătoare, fără estimarea deplină a costurilor şi stabilirea tuturor consecinţelor pentru republică. Evoluţiile ulterioare au demonstrat că poziţiile critice ale ministrului ARPENTIEV erau temeinice. Au urmat probleme complicate, iar eficienţa/profitabilitatea proiectelor valorizate a fost mult sub cele desemnate.
Pe parcursul anilor, am avut posibilitatea să observ aprecierea de care se bucura V. ARPENTIEV din partea conducătorilor oraşelor, raioanelor şi întreprinderilor din RSSM. În particular, era înalt apreciat de Preşedintele Consiliului de Miniştri al RSSM P.A. Pascari, precum şi de miniştrii finanţelor din Guvernul URSS – V.F. Zverev şi A.G. Garbuzov.
Meritele acestui om n-au fost trecute cu vederea pe acele timpuri. În decursul lungii cariere profesionale, a fost decorat de patru ori cu Ordinul unional „Трудовое Красное знамя» şi cu alte distincţii.
Potrivit dosarului personal (Ministerul Finanţelor), la 11 iulie 1968 la împlinirea a 50 de ani, ministrului ARPENTIEV i s-a conferit Diploma de Onoare a Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM.
Contrar tradiţiei acelor timpuri, la aniversarea de 60 de ani, pe care a marcat-o în 1978, V. ARPENTIEV demonstrativ nu a fost menţionat oficial de conducerea supremă a RSSM. Iniţiativa de a i se conferi titlul onorific de Economist Emerit a fost respinsă de liderul PCM.
După ce a fost demis din funcţia de Ministru ,,în legătură cu atingerea vârstei de pensionare”, V. ARPENTIEV a acceptat să lucreze în aparatul Guvernului (astăzi, Cancelaria de Stat). Cunoştinţele şi experienţa profesională nu s-au devalorizat, ele fiind solicitate în continuare...
În ajunul Centenarului de la naşterea acestei eminente personalităţi, ar fi bine ca Guvernul, în speţă Ministerul Finanţelor, să organizeze acţiuni comemorative dedicate memoriei acestui om ilustru, care a marcat istoria noastră recentă. Una dintre aceste acţiuni ar putea fi instalarea unei plăci comemorative cu basorelief pe clădirea Ministerului Finanţelor, apropo edificiu construit în perioada mandatului acestuia.
P.S.: Autorul exprimă profunda recunoştinţă dlui Valeriu CHIŢAN, ministru al Finanţelor în anii 1994-1998, precum şi responsabililor din cadrul Ministerului Finanţelor pentru asistenţă în accesarea documentelor de arhivă referitoare la biografia lui V. ARPENTIEV.
Primul dintre egali
Vă mărturisesc - mă mândresc şi sunt onorat că am început meseria de finanţist (1976) în perioada în care Vladimir ARPENTIEV deţinea funcţia de ministru al Finanţelor. La şedinţa Colegiului Ministerului din 5 ianuarie 1979, prezidată de Ministrul ARPENTIEV, fiind avansat în funcţia de şef-adjunct al autorităţii financiare raionale, am primit, cu titlu de îndrumare şi mentorat, ,,foaia de parcurs” aferentă carierei profesionale ulterioare în sistem.
Valeriu CHIŢAN, ex-ministru al Finanţelor
Pentru toţi care au lucrat şi au interacţionat cu V. ARPENTIEV – Domnia Sa a fost şi rămâne ,,primul dintre egali”, cea mai emblematică şi carismatică figură. Ministrul ARPENTIEV s-a manifestat printr-un profesionalism de excepţie, erudiţie şi caracter intransigent, fiind un lider incontestabil şi-a asumat cu determinare decizii de anvergură şi de maximă importanţă pentru dezvoltarea social-economică a republicii.
Potrivit opiniilor unanim acceptate, dl ARPENTIEV - un tehnocrat desăvârşit - cu demnitate şi verticalitate, pe parcursul întregii activităţi la cârma finanţelor statului, şi-a susţinut propriile viziuni, convingeri şi demersuri aferente gestionării eficiente şi raţionale a banului public, respectării fără echivoc a disciplinei financiare în sectorul real al economiei şi în sfera bugetară.
Memoria pe care o poartă contemporanii, în speţă cei din domeniul finanţelor publice, acestei figuri proeminente, trece de orizontul vieţii multor generaţii. Căci omul de stat, ministrul ARPENTIEV a fost şi va rămâne nu doar un mare predecesor, dar şi un mare contemporan al nostru, un reper moral, profesional şi de leadership pentru prezent şi viitor. 
În acest sens, la timpul respectiv (1998), am stăruit să transmit tuturor finanţiştilor din ţară sentimentul de preţuire înaltă faţă de această personalitate extraordinară şi apreciată, în special evocând următoarele ,,…vă recomand drept călăuză spusele celui mai remarcabil şi longeviv Ministru, Vladimir ARPENTIEV, abordările şi exemplul căruia mi-au servit drept referinţă (citez): ,,În activitatea mea m-am călăuzit de mai multe principii, de exemplu, de principiul că fiecare funcţionar, indiferent de postul pe care-l deţine, inclusiv cel de conducător, este obligat să pună la dispoziţia instanţelor superioare o informaţie veridică, oricât de incomodă ar fi ea, fără a se teme că în felul acesta ar putea provoca nemulţumirea sau indignarea superiorului. Deoarece, dezinformîndu-l premeditat sau furnizîndu-i o informaţie semi-adecvată, funcţionarul îşi pune superiorul într-o situaţie delicată, fiindcă, în baza informaţiei se aprobă ulterior o decizie, iar în baza unei dezinformări nu poate fi aprobată o hotărîre corectă. Consecinţele unei greşeli admise de un conducător sunt direct proporţionale funcţiei exercitate”.
În context, ţin să consemnez că recursul la istoria sistemului finanţelor publice şi la personalităţile notorii ne ajută să înţelegem logica evoluţiei recente, mai ales rolul şi responsabilitatea prezentului.
„Cine gestionează prezentul, acela gestionează trecutul; cine gestionează trecutul, acela gestionează viitorul”. George Orwell
În această ordine de idei, susţinerea de către conducerea Ministerului Finanţelor a unor acţiuni de comemorare şi eternizare a Centenarului de la naşterea înaintaşului nostru Vladimir ARPENTIEV ar constitui un gest plauzibil de revenire la tradiţiile sistemului, la refacerea memoriei instituţionale…■
Далее...
Creşte numărul milionarilor!
Numărul moldovenilor care obţin anu-al venituri de peste un milion de lei este în creştere de la an la an. În 2017, Republica Moldova a avut 1 792 de mili-onari sau cu 234 mai mulţi în comparaţie cu 2016. Acestea sunt datele oferite de Serviciul Fiscal de Stat, în rezultatul prezentării declaraţiilor cu privire la impozitul pe venit pentru anul 2017.
Din numărul total de milionari, 537 de persoane fizice şi-au depus declaraţia cu privire la impozitul pe venit la Fisc şi au achitat un impozit total de 132 milioane de lei din veniturile obţinute, în principal din salarii.
Dintre acestea, 409 (76%) sunt bărbaţi şi 128 (24%) sunt femei.
Din numărul total de persoane care au obţinut venituri mai mari de 1 milion de lei, 461 persoane au avut venituri de la 1 la 3 mil. lei (+116 persoane comparativ cu 2016). Alte 46 de persoane au avut venituri de la 3 la 6 mil. lei (-2 persoane). La fel ca şi în anul 2016, 22 de persoane au câştigat de la 6 la 11 mil. lei, iar 8 persoane au avut venituri mai mari de 11 mil. lei (+1 persoană).
După criteriul de vârstă, cea mai tânără persoană cu venituri de peste un milion de lei, în anul 2017 are 24 ani, iar cea mai vârstnică – 80 de ani.
Şeful Serviciului Fiscal de Stat, Serghei Puşcuţa, afirmă că este dificil de a preciza care sunt domeniile de activitate în care lucrează cei cu venituri de milioane, însă printre acestea se numără comerţ, industrie, agricultură, presări servicii etc.
Majoritatea celor cu venituri de milioane se află în municipiul Chişinău – 450 de persoane, la Bălţi sunt 11 persoane, iar la Ialoveni sunt 11 persoane. În acelaşi timp, în Republica Moldova sunt 1 255 de milionari persoane fizice, care au obţinut venituri mai mari de 1 milion de lei din dividende, royalty, locaţiune şi vânzarea producţiei agricole. Cifra este în creştere cu 128 de persoane faţă de anul 2016. Potrivit legislaţiei, aceştia nu au avut obligaţia de a depune declaraţia pe venit la Fisc, veniturile fiind impozitate final, la sursa de plată.■
Angela Sax: BERD are doar un scenariu, cel optimist
Noul director al oficiului BERD în Republica Moldova, Angela Sax, este impresionată de echipa „puternică, dedicată şi capabilă” aflată în prezent la conducerea BNM. În ceea ce priveşte dezvoltarea sectorului bancar moldovenesc în viitorul apropiat, oficialul susţine că BERD are un singur scenariu, cel optimist. Într-un interviu acordat în exclusivitate revistei Profit, Angela Sax a reconfirmat angajamentul BERD de a contribui la modernizarea sectorului bancar al RM şi de a da un nou impus procesului de implementare a unor proiecte complexe de infrastructură.
Profit: Dnă Sax, scriaţi într-un editorial publicat pe site-ul Emerging Europe că în sectorul bancar moldovenesc a fost recent înregistrat un progres „considerabil”. Vă rog să ne oferiţi câteva exemple.
Angela Sax: Una din cele mai mari realizări este, desigur, echipa care se află în prezent la conducerea BNM. Este o echipă puternică, inteligentă, care dispune de cunoştinţele necesare, dar cel mai important, care este dedicată.
Acţiunile întreprinse de BNM în vederea implementării Basel III sunt încurajatoare. Acestea vor consolida procesul de supraveghere şi riscurile de management în sectorul bancar.
Un alt exemplu este cadrul regulator şi de supraveghere, care a pus la dispoziţia BNM instrumentele necesare pentru identificarea acţionarilor finali ai băncilor.
Încă un exemplu este decizia BNM de a bloca pachetele de acţiuni deţinute de acţionari netransparenţi în două bănci şi de a le oferi investitorilor strategici.
Dar cel mai mare semnal de încredere în sectorul bancar, după cum am menţionat deja în editorialul pentru Emerging Europe, este intrarea în Moldova a Băncii Transilvania. A trecut ceva timp de când un investitor străin a venit pe piaţa RM, iar decizia Băncii Transilvania de a achiziţiona acţiunile unei bănci moldoveneşti (Victoriabank - Profit) este o mare realizare. Aceasta va deschide noi oportunităţi în sectorul bancar şi va impulsiona procesul de vânzare a acţiunilor Moldova Agroindbank (MAIB) şi Moldindconbank.
Profit: Care sunt factorii care influenţează preţul acţiunilor băncilor din RM în prezent, în special al acţiunilor MAIB şi Moldindconbank?
A.S.: La fel ca şi în orice alt sector, iar cel bancar nu este o excepţie, există mai mulţi factori care determină preţul acţiunilor. În mod special este vorba de situaţia de pe piaţă, aşteptările legate de viitor, evaluările, iar, în acest caz, de cererea pentru serviciile bancare.
Situaţia băncilor este una specială, dat fiind rolul important pe care îl are banca centrală asupra activităţilor lor.
Evaluarea costului acţiunilor, de regulă, arată cât de sănătoasă este afacerea şi care este potenţialul ei de creştere. Pentru bănci, acest lucru înseamnă abilitatea de a acorda credite sănătoase, de a înregistra venituri, de a câştiga încrederea consumatorilor şi de a reduce riscurile.
În RM, care îşi revine după o fraudă bancară de proporţii, asemenea factori precum transparenţa acţionarilor, calitatea managementului, reglementările şi mediul de afaceri în general au un impact semnificativ asupra preţului acţiunilor.
Profit: În prezent, BERD deţine acţiuni în trei bănci din RM: Victoriabank, Mobiasbancă şi ProCreditBank. De asemenea, BERD examinează posibilitatea achiziţionării unui pachet de acţiuni al MAIB. Putem vorbi de concurenţă loială în acest caz?
A.S.: BERD nu procură pachete majoritare de acţiuni în companiile în care investeşte, inclusiv în bănci. Rolul nostru este de a ajuta investitorii strategici, investind alături de ei. Cunoştinţele şi prezenţa la nivel local a BERD asigură confortul investitorilor care intră pe piaţă. Moldova nu este o excepţie în acest caz.
La moment, BERD este acţionar minoritar la Victoriabank, Mobiasbancă şi ProCreditBank (la nivel de holding). În toate aceste trei cazuri pachetele majoritare aparţin unor investitori strategici cu reputaţie, iar băncile concurează liber pe piaţă în beneficiul ţării.
Profit: Vă rog să vă referiţi la relaţiile BERD cu instituţiile financiare nebancare (IFN). Cu câte asemenea instituţii BERD cooperează în prezent şi care sunt provocările cu care vă confruntaţi?
A.S.: Pentru noi IFN este unul dintre mijloacele prin intermediul cărora putem susţine ÎMM. Băncile, desigur, sunt primele pe listă. În prezent, colaborăm cu câteva companii financiare implicate în activităţi de leasing şi micro-finanţare. Anul trecut, BERD a acordat un credit în valoare de $4 mil. companiei de leasing şi microfinanţare Express Leasing. Cea mai mare provocare pentru BERD este să identifice IFN care au acţionari transparenţi, o situaţie financiară bună, un management al riscurilor eficient şi care sunt într-adevăr dedicate dezvoltării sectorului ÎMM. Suntem în căutarea unor asemenea companii pentru a investi în ele.
Profit: Unii experţi vorbesc despre o ”concurenţă neloială”, dat fiind faptul că IFN nu sunt supuse practic niciunor reglementări, în timp ce băncile sunt reglementate foarte strict. Care este opinia Dvs. la acest subiect?
A.S.: Asemenea dezbateri şi opinii nu sunt caracteristice doar RM. Băncile acceptă depozite şi, respectiv, au responsabilitatea de a întoarce banii deponenţilor. Acest lucru explică necesitatea unor reglementări stricte în sectorul bancar. La rândul lor, IFN nu atrag depozite, prin urmare, este dificil de a le supune aceleiaşi reglementări precum în sectorul bancar.
De cele mai multe ori, IFN în Moldova acordă credite consumatorilor. Aceasta este o altă cauză care explică de ce BERD nu finanţează un număr mare de IFN. BERD este mai mult orientat spre finanţarea ÎMM şi a sectorului privat.
Profit: Unii bancheri atrag atenţie asupra faptului că IFN favorizează practicile de neconformitate, precum tranzacţiile cash, precum şi cele în care nu este cunoscută originea şi destinaţia banilor etc. De asemenea, IFN aplică rate foarte înalte. Este aceasta, într-adevăr, o problemă?
A.S.: Nu putem comenta activităţile IFN pe care nu le cunoaştem. Noi întotdeauna cerem ca clienţii noştri să respecte cu stricteţe legea, în special la capitolul luptei împotriva spălării banilor, transparenţă şi ratele dobânzilor efective.
IFN îşi au nişa lor şi de multe ori activează pe segmente considerate de bănci drept foarte riscante. Aceste riscuri sunt parţial acoperite de ratele înalte ale dobânzilor. Sunt de acord cu faptul că ratele prea înalte pot duce la apariţia mai multor probleme.
Profit: În opinia Dvs., ce se va întâmpla cu sectorul bancar moldovenesc în 2018-2019? Are BERD un scenariu optimist şi unul pesimist în ceea ce priveşte posibilele evoluţii? Care sunt acestea?
A.S.: BERD examinează doar un singur scenariu, cel pozitiv. De asemenea, dorim să vedem finalizarea procesului de curăţare a sectorului bancar şi noul cadru regulator şi de supraveghere. Dorim să vedem bănci mai puternice şi mai transparente în urma implementării standardelor Basel III.
Drept urmare, sectorul bancar va trebui să devină atractiv la nivel internaţional şi să contribuie la creşterea economică a ţării. Desigur, scopul final este ca finanţarea noastră să ajungă la sectorul privat prin deblocarea sectorului bancar. Sperăm să reuşim să facem acest lucru. 
Profit: În anul 2017, investiţiile efectuate de BERD în RM au atins cifra record de 130 mil. euro. Ce părere are BERD despre felul în care proiectele pe care le finanţează sunt implementate în ţara noastră? Care sunt cele mai mari provocări?
A.S.: Anul 2017 a fost unul de succes. După cum aţi menţionat, investiţiile în economia RM au atins cifra record de 130 mil. euro. Cea mai mare parte a acestor investiţii a fost efectuată în infrastructură şi în sectorul privat.
Printre provocări aş menţiona proiectele de infrastructură îngheţate sau cele a căror implementare este amânată. Proiectele sunt mari, complexe şi dificil de realizat. Cazuri similare au fost înregistrate în mai multe ţări în care investim. Autorităţile RM trebuie să urgenteze dezvoltarea celor mai importante proiecte de infrastructură. Renovarea drumurilor şi modernizarea căilor ferate vor contribui la îmbunătăţirea semnificativă a calităţii vieţii în RM. Acesta este unul dintre obiectivele pe care dorim să le atingem.
Totuşi, în pofida unor amânări, marea majoritatea a proiectelor sunt puse în practică, iar BERD este în general mulţumită de rezultatele înregistrate până în prezent.
Profit: Care este volumul investiţiilor planificat pentru anul 2018?
A.S.: Cifrele pentru fiecare an, de regulă, se materializează, către sfârşitul anului, dar în general, BERD investeşte anual în Moldova în mediu 100 mil. euro. Considerăm că în anul curent suma investiţiilor BERD în Moldova va fi aproape de această cifră.
Profit: Pe parcursul mai multor ani, BERD a finanţat direct mai multe proiecte înaintate de companii din RM, precum şi de investitorii străini. Vă rog să de oferiţi câteva exemple de cooperare de succes dintre BERD şi sectorul privat în ultimii ani.
A.S.: Datorită analizelor pe care le efectuăm înainte de a oferi finanţare (due diligence), cea mai mare parte a investiţiilor noastre în sectorul privat al RM au fost de succes. în sectorul bancar, Mobiasbancă este partenerul nostru de mai mulţi ani, căruia îi acordăm finanţare pentru a sprijini sectorul ÎMM. Ultimul credit a fost oferit în cadrul programului EU4Business şi liniei de creditare a BERD, pentru a susţine dezvoltarea ÎMM cu ajutorul finanţării nerambursabile din partea UE. Acest lucru face finanţarea noastră şi mai atractivă pentru beneficiarii finali.
Un alt exemplu al cooperării cu sectorul privat este compania Trans-Oil Group. Creditele acordate de BERD au permis companiei să majoreze semnificativ capacitatea de export a grânelor prin intermediul portului Giurgiuleşti.
De asemenea, suntem foarte mulţumiţi de investiţiile făcute în compania italiană La Triveneta Cavi, care produce cabluri. Recent, întreprinderea a inaugurat o nouă uzină pe teritoriul parcului industrial Străşeni în urma unei investiţii de 24 mil. euro acordate cu sprijinul BERD. Acestea sunt exemple foarte bune ale cooperării noastre recente cu sectorul privat şi sperăm să avem şi mai multe asemenea exemple în viitor.
Profit: BERD deţine acţiuni în mai multe companii din RM, inclusiv la Mobiasbancă şi Victoriabank. Examinează BERD posibilitatea efectuării investiţiilor în capitalul acţionar şi al altor companii?
A.S.: Investiţiile în capitalul acţionar sunt însoţite de mai multe provocări. Acest lucru este caracteristic nu doar RM. Vom investi şi în capitalul acţionar al altor companii atunci când vom vedea oferte interesante. Vom încerca să investim în companiile cu potenţial de creştere sănătos, cu un management experimentat, cu planuri financiare şi de afaceri bine structurate şi credibile. Un rol nu mai puţin important îl va juca posibilitatea de a vinde pachetul de acţiuni atunci când rolul nostru în aceste companii va lua sfârşit.
Profit: Conducerea BERD este satisfăcută de investiţiile realizate în RM până în prezent?
A.S.: Da, BERD a fost şi este satisfăcută de investiţiile realizate până la moment în RM. Rămânem dedicaţi şi vom continua să investim în ţara Dvs.
Profit: Finanţarea proiectelor de infrastructură publică a fost una dintre priorităţile BERD. Unul dintre aceste proiecte este renovarea traseului Chişinău-Ungheni pentru care BERD şi UE au alocat 180 mil. de euro, inclusiv 60 mil. sub formă de grant. Termenul limită de realizare a proiectului a fost extins de mai multe ori, iar ţinând cont de mersul lucrărilor, nu este clar când acestea vor fi finalizate. Ce nu a mers conform planului în procesul de implementare a proiectului? Ar fi putut BERD întreprinde ceva mai mult pentru a urgenta lucrările?
A.S.: Investiţiile în infrastructură sunt foarte complicat de realizat, în special în ţări precum RM, unde este necesar mai mult timp pentru implementarea reformelor şi pentru ca societatea să simtă beneficiile reformelor.
Desigur, există şi anumite probleme în procesul de realizare. BERD însă este finanţator. Noi nu putem face săpături, dar putem oferi asistenţă în procesul de achiziţii publice. Până la urmă, responsabil de desfăşurarea proiectului este Guvernul.
Profit: A fost BERD implicată în procesul de selectare a companiilor responsabile de efectuarea lucrărilor?
A.S.: BERD stabileşte standardele şi regulile procesului de achiziţii publice pe care agenţia de implementare creată de Guvern trebuie să le respecte.
Dacă Guvernul observă că compania contractată pentru efectuarea lucrărilor nu realizează proiectul, atunci are dreptul să stopeze procesul şi să organizeze un nou tender pentru selectarea unei alte companii. Chiar dacă în acest caz este nevoie de o perioadă mai îndelungată, este mai bine de a selecta compania potrivită pentru efectuarea lucrărilor, decât acestea să fie efectuate în grabă şi nefinisate sau finisate, însă de o calitate proastă.
Repet, în calitate de finanţator, BERD oferă credite şi consultanţă.
Profit: Cum decurge implementarea unor proiecte similare finanţate de BERD în alte state? Poate ar fi cazul ca BERD să se implice mai activ în realizarea unor astfel de proiecte?
A.S.: BERD se implică activ. Acordăm finanţare, consultanţă, asistenţă tehnică şi mobilizăm finanţarea sub formă de granturi. Dar procesul de implementare este responsabilitatea Guvernului. Noi, însă, monitorizăm strict acest proces.
Profit: Un alt proiect important finanţat de BERD este construcţia gazoductului Ungheni-Chişinău. Termenul de realizare a acestui proiect a fost, de asemenea, extins de mai multe ori. Impresia este că actorii implicaţi nu evaluează situaţia la modul real.
A.S.: Odată cu privatizarea companiei Moldvestransgaz de compania românească Transgaz, proiectul a trecut în mâinile sectorului privat. În contextul schimbării proprietarilor este posibil să se fi schimbat şi termenii de implementare.
Profit: BERD este considerată o instituţie care poate influenţa pozitiv derularea acestor proiecte. Banca acordă finanţare şi este interesată ca ele să fie realizate cu succes.
A.S.: Este adevărat. Însă Guvernul a decis să privatizeze compania responsabilă de implementarea proiectului şi din câte cunosc procesul de privatizare nu a fost încă finalizat. Speranţa noastră este că în mâinile unei companii private proiectele de infrastructură să fie realizate mai repede.
Profit: Dar BERD a anunţat că este unul dintre finanţatorii acestui proiect.
A.S.: Noi am promis finanţare Guvernului RM. Acest lucru, însă, nu înseamnă că finanţarea trece automat către sectorul privat. Guvernul va trebui să ramburseze creditul către BERD în cazul în care nu el se va ocupa de realizarea proiectului.
În acelaşi timp, dacă Transgaz va avea nevoie de împrumut, noi vom examina această posibilitate. condiţiile însă vor fi diferite.
Profit: Tot mai multe companii se plâng de lipsa forţei de muncă. Care sunt semnalele pe care BERD le primeşte de la reprezentanţii sectorului privat cu care cooperează şi cum ar putea fi problema rezolvată?
A.S.: Mi-aş fi dori să am o baghetă magică! Un studiu efectuat de BERD şi Banca Mondială arată că fiecare a treia companie consideră lipsa forţei de muncă drept o problemă majoră.
Nivelul înalt al migraţiei şi reducerea forţei de muncă sunt, într-adevăr, o problemă, iar companiile care activează în industria de producere şi în cea automobilistică le văd drept principalul impediment în procesul de dezvoltare a afacerilor.
Există careva soluţii? Pe de o parte, lipsa oportunităţilor de angajare şi nivelul scăzut de viaţă contribuie la această stare de lucruri. Pe de altă parte, insuficienţa forţei calitative de muncă nu permite companiilor private să creeze noi locuri de muncă. Este o situaţie similară celei în care suntem întrebaţi ce a apărut mai întâi: găina sau oul.
Pentru a stopa respectivul trend negativ şi a obţine beneficii economice care să încetinească procesul de migraţie, Republica Moldova trebuie să reducă nivelul sărăciei, să creeze noi locuri de muncă şi să majoreze salariile. Acest lucru poate fi obţinut doar în rezultatul unor reforme îndrăzneţe, precum şi a unor măsuri menite să sporească încrederea investitorilor, a consumatorilor, a deponenţilor şi a celor care oferă credite. Moldova, de asemenea, trebuie, să reformeze şi să modernizeze sistemul educaţional.
Profit: Dnă Sax, aţi preluat funcţia de director al oficiului BERD în RM în aprilie curent. Care sunt principalele Dvs. obiective în această funcţie?
A.S.: După cum cred că vă daţi bine seama, ele nu diferă prea mult de cele discutate mai sus. Principala mea sarcină, cel puţin pentru viitorul apropiat, este să contribui la îmbunătăţirea sectorului financiar, lucru care va impulsiona activitatea ÎMM. Acesta este sectorul în care BERD activează cel mai bine. Ne-am dori să oferim sprijin unui număr cât mai mare de întreprinderi mijlocii. Scopul nostru este de a promova creşterea economică în RM şi de a ridica ÎMM la nivelul la care noi am putea să le credităm direct.
O altă prioritate este să impulsionăm implementarea proiectelor de infrastructură pentru care deja am oferit finanţare. Acest lucru este foarte important. Dorim să vedem îmbunătăţiri substanţiale în rezultatul utilizării fondurilor pe care le-am promis deja, mai ales ţinând cont de faptul că fondurile noastre sunt acordate împreună cu granturi oferite de UE.
Profit: Aţi avut deja întrevederi cu mai mulţi oficiali din ţara noastră. Aţi observat o licărire în ochii lor? Credeţi că sunt gata să se implice activ în procesele care au loc?
A.S.: Consider că Guvernul RM este orientat spre realizarea reformelor. Oficialii spun lucruri adevărate. Dar cel mai important este să faci lucruri corecte. Noi ajutăm să dezvoltăm proiecte de care RM are nevoie, dar Guvernul este cel care trebuie să asigure implementarea acestora. Am văzut multă energie şi dedicaţie la BNM. BERD este fericită să activeze în RM şi să conlucreze cu autorităţile pentru a le ajuta să dezvolte sectorul financiar.
Profit: Am observat că de multe ori oficialii străini sunt mult mai optimişti în ce priveşte evoluţiile şi viitorul RM decât noi, băştinaşii. De ce?
A.S.: Oamenii de multe ori văd lucrurile ca de la sine înţeles, în timp ce străinii le văd dintr-o perspectivă nouă. Mulţi nu pot compara situaţia cu cea din alte ţări şi nu văd valorile despre care probabil ştiu că există, dar cărora nu le atrag atenţie. Nu este ceva neobişnuit. Pot spune acelaşi lucru despre ţara mea natală, Armenia.
Există foarte multe valori atât în Armenia, cât şi în Moldova, dar de multe ori armenii şi moldovenii le văd doar după ce străinii încep să le aprecieze. Probabil, străinii ar trebui să vă vorbească mai des despre lucrurile şi calităţile bune pe care le aveţi. Oamenii trebuie să preţuiască ceea ce au, dar în acelaşi timp să continue să pună presiune asupra autorităţilor pentru ca acestea să întreprindă acţiuni care ar duce la îmbunătăţirea situaţiei generale în ţară.■
Далее...
