Profit
№_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
Nr._6_2017 (250), iunie 2017Laude pentru Twinning
Pe parcursul ultimilor doi ani de zile, câteva sute de reprezentanţi ai BNM şi băncilor comerciale din RM au participat la zeci de instruiri şi vizite în diferite state membre ale UE cu scopul de a acumula noi cunoştinţe şi practici care ulterior au fost folosite la îmbunătăţirea legislaţiei bancare naţionale. Guvernatorul BNM Sergiu Cioclea este convins că dacă proiectul Twinning, finanţat UE, ar fi fost implementat mai devreme, furtul miliardului şi criza bancară din 2014, ar fi putut fi evitate.
Proiectul Twinning „Consolidarea capacităţii Băncii Naţionale a Moldovei în domeniul reglementării şi supravegherii bancare în contextul cerinţelor Uniunii Europene” a fost implementat, timp de doi ani, de BNM, împreună cu consorţiul format din Banca Naţională a României (BNR) şi De Nederlandsche Bank (DNB).
Scopul proiectului a fost susţinerea BNM în procesul de consolidare a cadrului de supraveghere prudenţială prin armonizarea cu standardele băncilor centrale din Uniunea Europeană. Un alt obiectiv al proiectului a fost îmbunătăţirea legislaţiei bancare, orientate spre afirmarea unui sector bancar solid şi competitiv.
În cadrul proiectului, o atenţie sporită a fost acordată dezvoltării instrumentelor de supraveghere şi consolidării per ansamblu a funcţiei de supraveghere a BNM. Toate activităţile desfăşurate au permis atât perfecţionarea cunoştinţelor în domeniu ale angajaţilor BNM şi ai băncilor, cât şi analiza perspectivelor de implementare a noului cadru legislativ şi impactul potenţial al acestuia asupra stabilităţii sectorului bancar din Moldova.
Guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea, a declarat la evenimentul oficial de închidere a proiectului, că Twinning a adus soluţii cu caracter durabil care pot ajuta la eliminarea problemelor cu care se confruntă sistemul bancar moldovenesc. În acelaşi timp, Guvernatorul s-a arătat convins că criza din 2014 ar fi putut fi evitată dacă aceste program, care are reguli mult mai clare de monitorizare şi gestionare a riscurilor bancare şi de supraveghere bancară, ar fi fost implementat mai devreme.
Sergiu CIOCLEA: Acum avem şansa să construim un sector bancar modern şi solid, să restabilim încrederea cetăţenilor, a clienţilor băncilor şi a partenerilor străini, să îmbunătăţim atractivitatea instituţională a ţării. Vreau să menţionez că Proiectul Twinning nu este o condiţionalitate impusă de UE, ci un proiect al BNM. Încă din anul 2011 BNM a căutat soluţii de implementare a standardelor internaţionale de supraveghere bancară în Moldova. Respectiv, a fost nevoie de multă iscusinţă şi un suport critic din partea BNR şi DNB pentru a pune pe roate un proiect atât de complex, de anvergură, care nu ar fi putut avea rezultate dacă nu ar fi fost susţinerea materială şi tehnică a UE.
Potrivit reprezentanţilor BNM, cel mai important rezultat obţinut în urma implementării proiectului Twinning este elaborarea proiectului noii legi bancare – Legea privind activitatea băncilor. Aceasta va permite Băncii Naţionale să emită acte normative secundare de reglementare a cerinţelor prudenţiale înaintate băncilor pentru fiecare domeniu.
Alte rezultate palpabile includ elaborarea a 20 de proiecte de reglementări secundare care asigură transpunerea prevederilor cadrului normativ european cu privire la bănci, elaborarea regulilor interne ale BNM care vor permite exercitarea eficientă a funcţiei de supraveghere şi modificarea structurii organizatorice a băncii centrale, creşterea nivelului de expertiză a supraveghetorilor şi reprezentanţilor băncilor cu privire la cadrul Basel III prin instruiri interne, studii de caz, exerciţii practice desfăşurate în Republica Moldova, România, Olanda şi alte state.
Referindu-se la cadrul Basel III, Guvernatorul BNM a subliniat că în pofida faptului că în anumite ţări Basel III vine după Basel II, iar în Moldova acesta vine după Basel I, cadrul reglementar va fi implementat gradual şi nu pune în pericol stabilitatea financiară a băncilor. Potrivit lui, băncile din RM sunt foarte bine capitalizate, deţin multe lichidităţi, astfel acum este momentul oportun pentru implementarea unui nou cadrul reglementar, care nu va afecta capacitatea lor de a răspunde la cerinţele prudenţiale.
În acelaşi timp, Sergiu Cioclea a ţinut să menţioneze că Basel III şi efectele Proiectului Twining nu vor rezolva toate problemele din sectorul bancar.
Sergiu CIOCLEA: Doar această lege nu este suficientă. Este important să avem o bancă naţională puternică, independentă, autonomă şi, desigur, echidistantă, care să poată aplica noile cerinţe în sistemul bancar. De asemenea, este foarte important ca această reformă strategică să vină în continuarea reformelor de curăţare a sistemului bancar, pe care le-am iniţiat împreună cu Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială.
Prezent la evenimentul de încheiere a proiectului Twinning, şeful Delegaţiei UE în Republica Moldova, Pirkka Tapiola, a spus că pe parcursul implementării proiectului, BNM şi Ministerul Finanţelor au întreprins paşi importanţi şi necesari pentru a stabiliza situaţia şi a institui norme şi reguli noi pentru a preveni crize similare pe viitor.
Pirkka TAPIOLA: Cred că implementarea proiectului Twinning a demonstrat puterea Acordului de Asociere şi a angajamentelor comune între UE şi Moldova. De asemenea, a arătat angajamentul Moldovei de a se alinia la practicile de supraveghere din sectorul financiar şi la standardele internaţionale sau aşa numitele principii Basel III. În cadrul proiectului privind supravegherea bancară BNM, cu sprijinul colegilor din România şi Olanda, au fost elaborate proiecte de acte legislative şi normative noi. Această legislaţie a fost aprobată de către Guvern şi în curând va fi transmisă Parlamentului.
În opinia Şefului Delegaţiei UE în RM, este foarte important ca RM, imaginea căreia a fost grav afectată de criza bancară din 2014, să transmită un semnal clar comunităţii internaţionale că sunt întreprinse toate măsurile posibile pentru soluţionarea problemelor care au condus la criză.
Pirkka TAPIOLA: Este nevoie de a recăpăta încrederea faţă de băncile din Moldova şi faţă de ţară însăşi drept un partener economic de încredere. Moldova deja a avansat mult pe această cale.... Vedem acum că sectorul bancar trece treptat la îndeplinirea rolului său principal. Au fost întreprinşi paşi pozitivi, care trebuie să fie urmaţi de rezultate concrete. UE, în coordonare cu Banca Mondială şi cu FMI, va continua să sprijine BNM pentru a realiza reforme tangibile pentru sectorul financiar din RM.
La rândul său, viceguvernatorul BNM, Cristina Harea, a menţionat că legea instituţiilor financiare, adoptată în anul 1995, a fost amendată de circa 50 de ori. Potrivit ei, tranziţia la un sistem de reglementare modernă va permite Moldovei să fie privită de la egal la egal, atât de supraveghetorii bancari, cât şi de potenţialii investitori din mediul financiar.
„Toamna anului 2017 pentru noi va fi deosebit de importantă, va fi etapa de adoptare a unei noi legi bancare şi a regulamentelor secundare, după care sperăm să trecem la o implementare etapizată şi graduală. Suntem conştienţi că nu este o sarcină uşoară, dar anume din acest considerent ne dorim o implementare treptată, mai degrabă calitativă, decât cantitativă”, a adăugat Cristina Harea.
Referindu-se la principalele date din calendar, Cristina Harea, a menţionat că legea şi regulamentele secundare urmează a fi adoptate spre sfârşitul anului curent, cu data intrării în vigoare de la 1 ianuarie 2018. Totodată, pentru ca băncile să aibă suficient timp să se ajusteze la noua legislaţie, prima raportare pe noul cadru va avea loc abia în aprilie anul viitor, iar noile cerinţe pe cadru de lichiditate şi levier vor urma abia la mijlocul anului 2018 - începutul 2019.
Cristina HAREA: Ne propunem drept scop o implementare etapizată şi graduală. Vom recomanda băncilor să folosească doar abordări standardizate, care sunt mai simple şi vom fi alături de ele. Deci, va fi o interacţiune şi conlucrare cu băncile comerciale, iar accentul va fi pus pe cerinţele calitative, pe politicile de gestionare a riscurilor şi pe guvernanţa corporativă, pentru că suntem conştienţi că astăzi sistemul bancar este suficient de bine capitalizat, prezintă un nivel înalt de lichiditate şi un nivel jos de levier. Suntem siguri că adoptarea şi implementarea acestei legi nu va avea un impact negativ asupra capitalului băncilor.
De asemenea, viceguvernatorul BNM a menţionat că în cadrul proiectului Twinning s-au făcut testări la stres pentru fiecare bancă în parte. Ulterior, înainte de adoptarea legii acestea se vor realiza în mod repetat.
Reprezentanţii BNM sunt convinşi că rezultatele şi beneficiile proiectului vor deveni vizibile odată cu implementarea noului cadru legal şi cu aplicarea noilor practici de supraveghere bazată pe risc. Acest lucru va contribui la îmbunătăţirea imaginii sectorului bancar din Moldova, la atragerea noilor investitori şi, respectiv, la stimularea creşterii economice în Republica Moldova.■
BSTDB devine mai activă în Moldova
Banca pentru Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB) va continua că coopereze strâns cu Guvernul RM pentru a-l ajuta să promoveze exportul, să dezvolte infrastructura şi să stimuleze creşterea sustenabilă, afirmă preşedintele BSTDB Ihsan Delikanl. Într-un interviu acordat revistei Profit în ajunul Adunării Anuale a BSTDB, care va fi găzduită de Chişinău la începutul lunii iulie, Ihsan Delikanl a declarat că, în viitorul apropiat, banca urmează să aprobe şi să semneze proiecte pentru Moldova în valoare totală de aproximativ 30 mil. euro.
Profit: Dle Delikanl, cum aţi formula rolul principal al BSTDB în regiunea Mării Negre? În opinia Dvs., care sunt cele mai mari realizări ale băncii?
I.D.: BSTDB este o bancă de dezvoltare regională fondată de guvernele a 11 ţări din bazinul Mării Negre, care sunt în acelaşi timp donatori şi beneficiari ai resurselor financiare ale acestei bănci. Faptul că BSTDB se află în proprietatea mai multor ţări din regiune este o caracteristică importantă şi distinctă a băncii noastre. BSTDB este o bancă a regiunii şi pentru regiune, care are mandatul de a sprijini creşterea şi dezvoltarea în statele membre şi de a promova cooperarea regională. Asistenţa financiară acordată de BSTDB nu este condiţionată politic, iar decizia de a susţine financiar anumite proiecte este luată exclusiv în baza principiului meritocraţiei.
În 2016 majoritatea statelor membre ale BSTDB au înregistrat creşteri economice care au rezultat într-o creştere colectivă de 1%. Dat fiind situaţia macroeconomică stabilă înregistrată de mai multe ţări din regiune, ne aşteptăm că această creştere moderată va fi una sustenabilă, deşi incertitudinile financiare şi geopolitice vor continua să afecteze anumite activităţi. În acest context, BSTDB doreşte să joace un rol stabilizator în regiune. Obiectivul nostru strategic este de a sprijini guvernele statelor membre ale BSTDB în implementarea politicilor economice şi investiţionale prioritare, într-un climat de cooperare regională.
Am continuat să asigurăm finanţarea pe termen mediu şi lung atât de necesară în timpul crizelor financiare, când investiţiile private practic erau inexistente. În prezent, BSTDB îşi extinde activităţile pentru a facilita accesul la surse financiare pe care sectorul privat şi cel public şi le pot permite, în special pentru întreprinderile mici şi mijlocii (ÎMM) din regiunea Mării Negre.
Atragerea resurselor financiare din afara regiunii pentru implementarea proiectelor în statele membre este un obiectiv primordial al BSTDB în calitatea sa de bancă pentru dezvoltarea regională. Valorificând poziţia noastră de cea mai bine cotată instituţie financiară din regiunea Mării Negre, banca a emis cu succes anul trecut primele bonduri în sumă de $500 mil.
În plus, banca a atras credite bilaterale pe termen lung de sute de milioane de euro de la mai multe bănci pentru dezvoltare din alte regiuni precum KfW din Germania, Banca Nordica de Investitii sau Banca de Dezvoltare din Austria. Aceste credite au fost utilizate pentru a sprijini infrastructura economică şi socială, energia regenerabilă, precum şi dezvoltarea ÎMM din ţările membre ale BSTDB. Asistenţa financiară suplimentară susţine eforturile noastre de a oferi un volum mai mare de finanţare companiilor şi băncilor din regiune în contextul unei perioade extinse de fluxuri financiare externe reduse.
Profit: Care sunt principalele rezultate financiare înregistrate de BSTDB în 2016?
I.D.: În 2016, activitatea noastră operaţională a fost robustă, iar alocările de fonduri s-au majorat cu 20% şi au depăşit nivelul de 450 mil. euro anual. Portofoliul băncii a atins cifra de 1,2 mlrd. euro, în mare parte acoperind sectoare de bază ale economiei precum cel financiar, de fabricaţie, energie, transport, telecomunicaţii, agrobusiness.
Recent, banca s-a implicat mai activ în importante proiecte regionale de infrastructură, valorificând cooperarea bine stabilită cu mari instituţii financiare internaţionale. Activitatea BSTDB s-a axat pe un spectru larg de sectoare şi activităţi, fiind în acelaşi timp şi diversificată geografic.
Rezultatele financiare înregistrate de BSTDB au fost, de asemenea, pozitive. În 2016, venitul operaţional a atins cifra de 30 mil. euro. Banca a fost profitabilă pentru al 12-ea an consecutiv.
Profit: În opinia Dvs, care sunt cele mai atractive sectoare pentru investiţii din RM?
I.D.: Strategia pentru ţară a BSTDB pentru 2015-2018, adoptată în strânsă cooperare cu Guvernul, prevede sprijinul băncii pentru implementarea programului şi priorităţilor Guvernului, în acelaşi timp răspunzând cerinţelor pieţei.
Banca acordă o atenţie deosebită activităţilor de promovare a exportului de produse şi servicii, precum şi dezvoltării infrastructurii, inclusiv a eficienţei energetice, stimulând astfel creşterea sustenabilă în RM.
Priorităţile noastre includ investiţii în producerea agricolă, prelucrarea alimentară şi agrobusiness, unde sunt mari necesităţi pentru modernizare şi extindere. În Moldova sectorul agricol reprezintă circa 15% din valoarea adăugată brută şi oferă locuri de muncă la circa o treime din populaţia aptă de muncă. Acest domeniu este unul dintre cele mai atractive pentru investiţii, începând de la agricultura primară şi terminând cu procesarea şi distribuirea produselor alimentare pe piaţa internă şi cea externă.
Recent, Moldova a intrat în vizorul investitorilor străini care produc componente pentru industria automobilistică. Este de aşteptat ca poziţia geografică bună, forţa calificată de muncă, mediul legislativ şi fiscal favorabil să atragă investitori şi în alte sectoare, precum cel de producere a aparatelor electrocasnice şi elecronice, construirea de maşini, precum şi asamblarea acestor produse pentru a fi comercializate pe pieţele din Europa de Vest şi CSI.
De asemenea, există un potenţial considerabil în sectorul energetic, cel de transport şi logistic. Desigur, dezvoltarea economică în continuare a Republicii Moldova va duce la creşterea cererii pentru investiţii în sectorul imobiliar rezidenţial şi cel comercial.
Profit: Care sunt planurile băncii pentru sectorul de afaceri din Moldova?
I.D.: În conformitate cu strategia şi planul de afaceri al băncii, intenţionăm să intensificăm eforturile de susţinere a sectorului de afaceri. Lucrăm la mai multe proiecte, care sunt în aşteptare pentru a fi finanţate, inclusiv un proiect cu privire la dezvoltarea imobiliară. Pe parcursul următoarelor luni, urmează să fie aprobate şi semnate proiecte în valoare totală de aproximativ 30 mil. euro. De asemenea, în calitate de instituţie bancară care are cuvântul ”comerţ” în denumirea sa, explorăm oportunităţile de a sprijini companiile importatoare şi exportatoare din Moldova direct sau prin intermediul instituţiilor financiare locale. În plus, vom continua să susţinem sistemul financiar cu ajutorul creditelor pe termen mediu şi lung oferite ÎMM prin intermediul băncilor şi companiilor de leasing. Şi nu în ultimul rând, dorim să contribuim la dezvoltarea instituţiilor financiare nebancare, de exemplu a companiilor de asigurări, prin satisfacerea necesităţilor lor pentru resurse financiare.■
_________________________________________________________________________________________
Banca pentru Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre este o instituţie financiară internaţională cu sediul la Thessaloniki, Crecia. Banca a fost creată de către Albania, Armenia, Azerbaijan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Moldova, România, Rusia, Turcia şi Ucraina în 1999 şi dispune de un capital autori-zat de 3,45 mlrd. euro.
Banca sprijină dezvoltarea economică şi cooperarea regională în statele riverane Mării Negre prin proiecte de comerţ şi de finanţare, precum şi prin participarea în capitatul întreprinderilor publice şi private din aceste state. Ratingul acordat băncii de către Standard & Poor's este A-/A-2, iar cel acordat de Moody's este A2/P1.
Далее...
Antoine Gabizon: Sunt onorat să lucrez în această ţară primitoare
Din mai 2017, a patra cea mai mare bancă din Republica Moldova, Mobiasbancă Groupe Société Générale, are un nou preşedinte - Antoine Gabizon, un bancher cu experienţă care a condus companiile subsidiare ale Société Générale în Kazahstan, Ucraina, România şi Georgia. Noul preşedinte intenţionează să consolideze poziţia Mobiasbancă pe piaţă, să sporească eficienţa operaţională şi să alinieze banca la toate standardele Société Générale.
Profit: Dle Gabizon, aţi preluat postul de preşedinte al Mobiasbancă Groupe Société Générale la începutul lunii mai. Care sunt primele Dvs. impresii despre Moldova, despre sectorul bancar, în general, şi despre Mobiasbancă, în particular?
A.G.: Sunt încântat de faptul că mi s-a propus această funcţie în Republica Moldova, o ţară foarte primitoare şi activ implicată într-un proces de tranziţie. Lucrul care m-a mirat cel mai mult este calitatea şi deschiderea angajaţilor, cunoştinţele lor în materie de limbi străine.
Cât priveşte sectorul bancar, este ceva mai puţin obişnuit ca trei cele mai mari bănci din ţară după volumul activelor să se afle sub supravegherea băncii centrale. Acestea fiind spuse, cifrele sugerează că sectorul bancar al RM este solid, lichid şi profitabil, fiind monitorizat îndeaproape de BNM. Spectrul de produse pus la dispoziţia clienţilor este destul de mare şi comparabil cu cel din alte state.
Mobiasbancă este, la sigur, un activ de calitate, care oferă o gamă largă de servicii, are un portofoliu solid, o echipă de calitate şi o imagine extrem de valoroasă.
Profit: Cum arată sistemul bancar moldovenesc în comparaţie cu cel, de exemplu, din Georgia sau Ucraina, unde aţi lucrat în trecut?
A.G.: Comparativ cu Georgia, impresia este că pe piaţa bancară din Moldova sunt prea mulţi jucători, la care se mai adaugă instituţiile de microfinanţare, cota de piaţă a cărora este în creştere. Deşi în Georgia procesul de consolidare este cu un pas înainte, în ambele ţări sectorul bancar este solid şi înregistrează performanţe bune.
Cea mai mare diferenţă constă în faptul că în Georgia există doi lideri indiscutabili ai sectorului bancar, care sunt cotaţi pe segmentul Premium al Bursei de Valori de la Londra şi care au acţionari internaţionali.
Cât priveşte Ucraina, nu pot spune prea multe despre această ţară dat fiind faptul că am lucrat acolo cu ceva timp în urmă, iar de atunci Ucraina s-a confruntat cu mai multe probleme. Dar îmi amintesc că, în trecut, în Ucraina exista un număr prea mare de bănci şi filiale, multe dintre care nu erau profitabile, existând probleme legate de transparenţa acţionarilor.
Profit: În calitate de bancher cu experienţă, care ar fi recomandările Dvs. pentru reducerea nivelului lichidităţii în sistemul bancar moldovenesc care este acum destul de înalt (potrivit unor estimări acest indicator este de 50%)? Sau lichiditatea sporită nu ar trebui să constituie un motiv de îngrijorare?
A.G.: În general, un nivel înalt al lichidităţii nu trebuie să constituie un motiv de îngrijorare în cazul în care inflaţia este ţinută sub control. De fapt, lichiditatea trebuie văzută drept o sursă pentru oportunităţile de investiţii şi creştere, care este preferabil să aibă drept ţintă proiecte de lungă durată şi dezvoltare durabilă. Acest lucru înseamnă că trebuie să ne focusăm pe schimbarea calităţii şi a structurii lichidităţii, dar nu pe reducerea acesteia, de exemplu depozite stabile, astfel oferind posibilitate băncilor să satisfacă apetitul clienţilor pentru credite pe termen lung. Desigur, acest obiectiv poate fi atins doar în cazul în care există stabilitate macroeconomică, deoarece costul incertitudinii este inclus în costul oricărei afaceri, inclusiv din sectorul bancar.
Lichiditatea nu înseamnă doar politică monetară, acest subiect trebuie examinat la nivel macroeconomic.
Profit: Unii analişti consideră că coeficientul suficienţei de capital, care la moment este de 16%, este prea înalt pentru o asemenea ţară ca RM, mai ales ţinând cont de faptul că în multe state europene acest coeficient este sub 10%. Care este părerea Dvs. la acest subiect?
A.G.: Trebuie să fim siguri că cifrele la care ne referim sunt comparabile, dat fiind faptul că metodologia de calculare a acestor coeficienţi diferă de la o ţară la alta. Dar aceste discrepanţe metodologice ar trebui să se reducă semnificativ după ce legislaţia bancară a Republicii Moldova va trece de la sistemul Basel I la Basel III, iar riscurile luate în calcul nu se vor limita la riscul de creditare, dar vor include toate riscurile semnificative la care sunt expuse băncile, inclusiv riscurile operaţionale şi cele de piaţă. Aceste schimbări vor duce la reducerea coeficientului suficienţei de capital şi vor asigura un nivel mai înalt al transparenţei. În acelaşi timp, va creşte nivelul de responsabilitate şi va spori controlul asupra tuturor riscurilor, lucru care va aduce beneficii tuturor - acţionarilor, clienţilor, BNM şi băncilor.
Profit: Mobiasbancă a raportat rezultate destul de bune la adunarea generală a acţionarilor din luna aprilie. Astfel, a crescut cota de piaţă a băncii la credite şi depozite. De asemenea, s-a majorat portofoliul de credite şi depozite, precum şi profitul net. Cum arată aceste rezultate în comparaţie cu cele înregistrate de alte companii subsidiare ale SG? Cât de mulţumită este conducerea SG de aceste reuşite?
A.G.: Într-adevăr, Mobiasbancă a înregistrat rezultate bune în toate domeniile. Astfel, banca şi-a majorat numărul de clienţi, venitul şi profitul pe aproape toate segmentele de business. În acelaşi timp, riscurile au fost bine evaluate. Aceşti indicatori au fost peste aşteptări, chiar dacă venitul bancar net a crescut şi datorită unor elemente recurente, precum veniturile obţinute din hârtiile de valoare de stat sau tranzacţiile Forex. Datorită acestui fapt, Mobiasbancă a avut posibilitatea să achite cu 50% mai multe dividende faţă de anul precedent sau 16,33 lei pentru o acţiune.
Aceste rezultate poziţionează Mobiasbancă foarte bine pe segmentul de bănci universale al SG, care, de asemenea, a înregistrat rezultate bune anul trecut. Respectiv, deşi contribuţia Mobiasbancă la rezultatele Grupului SG este modestă dat fiind mărimea relativ mică a băncii, succesele anului 2016 au fost înalt apreciate de către conducerea Grupului.
Profit: Cu ce provocări majore aşteptaţi să vă confruntaţi în calitate de preşedinte al Mobiasbancă?
A.G.: Indiscutabil, una dintre provocări este fluctuaţia de personal. Înţeleg că este o provocare cu care se confruntă majoritatea băncilor şi cele mai mari companii din Moldova, dat fiind numărul în creştere al persoanelor tinere şi înalt calificate care părăsesc ţara. A doua provocare este necesitatea de a spori eficienţa operaţională a băncii, ceea ce presupune ridicarea nivelului de digitalizare şi implementare de noi tehnologii. Şi nu în ultimul rând, vom asigura alinierea integrală la standardele Grupului SG din punct de vedere a cerinţelor de conformitate.
Profit: Au trecut 10 ani de când Mobiasbancă a devenit membru al Société Générale şi unul dintre liderii sectorului bancar moldovenesc. Ce vector de dezvoltare va alege banca pentru următorii 10 ani?
A.G.: Mobiasbancă va continua să fie o bancă universală, să înregistreze creşteri solide şi profitabile, să controleze strict toate riscurile şi să aducă profit acţionarilor. Aceste obiective vor fi atinse cu ajutorul unui spectru larg de produse de o calitate înaltă. O atenţie sporită va fi acordată procesului de digitalizare, eforturilor permanente de îmbunătăţire a eficienţei operaţionale şi calculare a riscurilor, inclusiv a celor de conformitate şi reputaţie. De asemenea, vom acorda o atenţie deosebită dezvoltării şi investiţiilor în resursele umane, deoarece nici unul dintre obiectivele menţionate nu poate fi atins fără implicarea totală a echipei.■
Далее...
