Profit
№_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
Nr_6_2016 (240), iunie 2016Provocările continuă
Îngheţurile din aprilie şi ploile abundente de la sfârşitul lunii mai au adus agricultorilor moldoveni noi bătăi de cap. În pofida acestor circumstanţe, preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor de Fructe „Moldova Fruct”, Vitalie Gorincioi, crede că încă există şanse ca anul 2016 să fie unul bun pentru sectorul agricol.
Profit: Temperaturile joase din luna aprilie au prejudiciat grav sectorul agricol, mai ales în regiunile de nord ale ţării. Pe cât de afectaţi sunt fermierii care fac parte din Asociaţia „Moldova Fruct”. Cifrele vehiculate de asociaţiile de fermieri şi Ministerul Agriculturii diferă. Cum şi când vor putea fi calculate exact aceste pagube?
V.G.: Într-adevăr, mulţi dintre cei afectaţi sunt membri ai „Moldova Fruct”. Deocamdată nu putem vorbi de o cifră exactă a pierderilor provocate de îngheţuri, dar potrivit estimărilor prealabile, aproximativ 100 mii tone de mere au îngheţat. Cifra exactă o vom afla în a doua jumătate a lunii iunie, atunci când pierderile vor putea fi evaluate pe deplin. În această perioadă, prin ordinul Ministerului Agriculturii sau prin dispoziţia Guvernului, urmează să fie creată o comisie, din care vor face parte reprezentanţi ai autorităţilor publice locale, fermierilor, grupurilor de producători, societatea civilă, ONG-urilor, astfel încât să fie efectuată o evaluare obiectivă. Există cazuri când sub acest pretext anumite persoane încearcă să profite de situaţie.
Anterior, subiectul pagubelor provocate de îngheţuri a fost discutat detaliat la Guvern în cadrul unei comisii speciale. Asociaţia „Moldova Fruct” a oferit anumite sugestii, au urmat propuneri şi din partea agricultorilor, reprezentanţilor administraţiei locale, specialiştilor din domeniu. Experţii au recomandat anumite măsuri, care urmează a fi întreprinse de către agricultori pentru a diminua pierderile nu doar din acest an, dar şi din anii care urmează. Pentru că dacă livezile nu vor fi îngrijite acum va fi compromisă roada din următorii ani.
Astfel, s-a propus acordarea a circa 10 mii lei pentru fiecare hectar care a îngheţat, banii fiind utilizaţi pentru îngrijirea acestor livezi până la anul viitor. Deocamdată nu este clar din ce fonduri fermierii vor putea beneficia de bani, cert este că trebuie neapărat să găsim resurse financiare astfel încât aceste plantaţii să nu rămână neprelucrate, netratate şi neîngrijite. Eu consider că propunerea va fi susţinută.
În prezent, se lucrează la elaborarea unui proiect de lege privind calamităţile naturale, iar îngheţurile pot fi considerate şi ele o calamitate naturală. Reieşind din calculele noastre, este nevoie de aproximativ 600-700 mil. lei în fiecare an pentru ca ţăranii să-şi poată asigura roada.
Profit: Cât la sută din terenurile afectate de îngheţuri au fost asigurate?
V.G.: În acest an au fost asigurate în total 11700 hectare de culturi agricole, dintre care aproximativ o mie de hectare sunt plantaţii multianuale.
Profit: În opinia Dvs., ce ar trebui de făcut pentru a mări suprafaţa terenurilor asigurate şi, astfel, a reduce presiunea asupra bugetului de stat în caz de îngheţuri, inundaţii etc?
V.G.: În primul rând, ar trebui să avem un cadru legal în acest sens. Ministerul Agriculturii a lansat ideea creării unei Companii naţionale de asigurări obligatorii. Asociaţiile de producători nu sunt împotrivă, însă trebuie efectuate anumite calcule, stabilit modul de creare a acestei companii etc. Deocamdată sunt doar semne de întrebare - cine va gestiona acest fond, cum va fi repartizat, de unde vor fi luate resursele financiare? Există posibilitatea ca banii necesari creării fondului să fie alocaţi de Guvern, dar pentru ca acesta să funcţioneze este necesară şi implicarea financiară a fermierilor.
Profit: Serviciile hidrometeorologice au anunţat din timp despre posibilele îngheţuri. A fost posibil de întreprins anumite măsuri împotriva acestora? Care este practica colegilor de peste hotare?
V.G.: Există metode de protecţie împotriva îngheţurilor, dar ele sunt foarte costisitoare. În prezent, în Moldova acestea nu pot fi folosite, având în vedere că necesită cantităţi foarte mari de apă. Am făcut cunoştinţă cu această metodă în Italia, în zona Bolzano, unde îngheţurile sunt frecvente. Italienii au posibilitate să folosească sisteme anti-îngheţ, pentru că deţin rezervele necesare de apă. Pentru a preveni îngheţurile este necesar ca mii de metri cubi de apă să fie aruncate în aer în timpul temperaturilor joase. Cred că acest lucru nu şi-l permit nici marii producătorii, nemaivorbind de cei mici.
În anul 2014, când în luna octombrie la nordul republicii au îngheţat 50-60 mii tone de mere, agricultorii au fost învinuiţi de faptul că nu au aprins stoguri de fân. În condiţiile în care sunt înregistrate minus 12-13 grade arderea paielor nu este o soluţie. În Moldova această metodă poate fi folosită doar pentru suprafeţe mici de 1-2 hectare. Doar cei care nu au idee de agricultură pot învinui fermierii de neglijenţă.
Profit: Care sunt prognozele Asociaţiei „Moldova Fruct” privind roada pentru anul 2016?
V.G.: Recent am discutat subiectul cu reprezentanţii unei mari companii din Federaţia Rusă, care a sosit în Moldova cu scopul de a studia piaţa şi a cumpăra cantităţi mari de fructe, struguri, legume. Potrivit estimărilor noastre, producătorii moldoveni au posibilitatea să producă în acest an aproximativ 150-160 mii tone de fructe. Cifre mai exacte vom avea la finele acestei luni când vom face o nouă evaluare. Prognozele arată că ar trebui să avem un an bun. Potrivit observaţiilor personale, în Moldova doi ani pot fi bunişori din punct de vedere al agriculturii, iar al treilea cu probleme. Respectiv, având în vedere că anul trecut a fost un an greu pentru agricultură, ne aşteptăm ca acest an să fie unul cu roadă bogată. Mai mult, în luna mai am avut precipitaţii pe întreg teritoriul ţării, iar în ultimele trei luni au căzut până la 150-200 mm precipitaţii. Este un fapt îmbucurător, pentru că în ultimul an a fost înregistrat un deficit mare de umiditate.
Profit: La sfârşitul lunii mai şi începutul lunii iunie au fost înregistrate practic zilnic ploi abundente, care în unele localităţi au provocat pagube serioase. Pe cât de mult timpul ploios afectează domeniul agricol şi care sunt estimările privind prejudiciile cauzate de ploi?
V.G.: Vreau să menţionez că ploile abundente au adus mai multe momente pozitive decât negative. Ploile întotdeauna au provocat atât bucurie, cât şi au adus unele pagube. Aceste lucruri trebuie privite în ansamblu. Cred că o să vă spună mulţi, eu inclusiv, că aşa un an favorabil, din punct de vedere al precipitaţiilor, nu am avut de mult timp.
Profit: Aveţi deja încheiate careva contracte pentru livrarea fructelor din roada 2016?
V.G.: Avem unele contracte, dar avem şi obiective ambiţioase pentru atingerea cărora trebuie să muncim mai mult. Acum suntem în căutarea pieţelor alternative. Există piaţa tradiţională - Federaţia Rusă, Belarus, Kazahstan, însă ne îndreptăm eforturile pentru a cuceri noi pieţe de desfacere, competitive şi bogate. Anul acesta participăm la Târgul Internaţional de la Minsk, sperăm să ajungem şi la alte târguri cum ar fi cele de la Berlin, Hanover, Dubai, Moscova, Riga. Scopul nostru este să ne promovăm producţia departe de hotarele ţării şi să le demonstrăm partenerilor că suntem alţii decât eram cu cinci ani în urmă. În 2010-2011 în Moldova nu exista nicio casă de ambalare modernă, iar în prezent doar în cadrul Asociaţiei există peste 20 de case de ambalare a fructelor. Partenerii din Federaţia Rusă rămân de-a dreptul uimiţi. Totodată, în prezent avem un alt tip de cumpărător, mai pretenţios, respectiv trebuie să modernizăm această ramură pentru a putea corespunde oricărui consumator, oricât de pretenţios ar fi acesta. În continuare mai avem de muncit mult asupra ambalajului, preţului, gustului şi calităţii fructelor.
Profit: Dar cum a fost comercializată roada anului 2015? Care au fost principalele pieţe de desfacere şi dacă în frigidere mai există fructe din anul trecut?
V.G.: Considerăm că sezonul de realizare a fructelor s-a finalizat, poate au mai rămas 200-300 tone de mere, însă în general majoritatea recoltei a fost vândută. Principalele pieţe de desfacere au fost Belarus, Federaţia Rusă, mai puţin Uniunea Europeană. De asemenea, deşi modest, au demarat livrările în ţările din Golful Piersic. Învăţăm membrii Asociaţiei cum să organizeze livrarea, ce tip de ambalaj să folosească, ce fel de transport, astfel încât să corespundă tuturor cerinţelor de calitate.
Profit: Opiniile privind importanţa pieţei Federaţiei Ruse pentru sectorul agricol din Moldova sunt diferite. Unii susţin că ne putem descurca şi fără piaţa rusă, alţii spun că doar reluarea exporturilor către această ţară poate asigura dezvoltarea accelerată şi extinderea sectorului agricol în Moldova. Care este opinia Dvs. la acest subiect?
V.G.: Deocamdată, nu avem şanse să dezvoltăm sectorul agricol fără piaţa Federaţiei Ruse. La acest capitol cred că trebuie să fim obiectivi. Chiar dacă anul trecut am exportat în Belarus peste 100 mii tone de fructe, 80% au ajuns ulterior în Federaţia Rusă. Acum, obiectivul nostru este să identificăm pieţe alternative, dar trebuie să fim conştienţi că acesta este un proces de durată.
Recent, am avut o întrevedere cu viceministrul Economiei, Vitalie Iurcu, în cadrul căreia ne-am expus punctul de vedere că pentru promovarea producţiei autohtone peste hotare avem nevoie de ajutorul misiunilor diplomatice. În cadrul fiecărei ambasade a RM din străinătate ar trebui să existe cel puţin o persoană responsabilă de promovarea produselor moldoveneşti şi atragerea investiţiilor străine. Trebuie să recunosc faptul că la acest capitol am găsit susţinerea necesară.
Profit: Dle Gorincioi, aţi deţinut anterior funcţia de ministru al Agriculturii, în prezent sunteţi un agricultor de succes. Cum e să fii de cealaltă parte a baricadei?
V.G.: Eu niciodată nu m-am simţit pe diferite părţi ale baricadei. Deseori glumesc şi spun că am încercat să fac politică, dar dacă nu mi-a reuşit, fac ceea ce ştiu mai bine. Nu am optat niciodată pentru funcţii înalte. Au trecut deja mulţi ani din momentul în care am deţinut funcţia de ministru. Deja de 15 ani activez în cadrul unei companii franceze specializată în agricultură. Soarta a fost de aşa natură că întotdeauna am lucrat în agricultură - peste 40 de ani. Preşedinte al Asociaţiei „Moldova Fruct” am fost ales acum doi ani. Menţin relaţii strânse cu majoritatea producătorilor, îi cunosc bine, le ştiu doleanţele şi încerc să-i ajut.
Asociaţia „Moldova Fruct” numără în prezent peste 170 de membri - producători de fructe, procesatori, exportatori şi actori din alte domenii conexe lanţului valoric. Am convenit de comun acord că în cadrul Asociaţiei ne ocupăm doar de politicile din agricultură. În componenţa Asociaţiei există membri din diferite partide şi cu viziuni diferite, însă ne concentrăm doar pe problemele acestei ramuri. Doar astfel putem să ajutăm producătorii, să-i susţinem, să-i stimulăm.
Profit: Merele sunt una dintre cărţile de vizită ale ţării noastre. Potrivit unor experţi, Moldova ar putea cultiva până la 3 mil. tone de mere pe an. Este acest lucru posibil şi în ce condiţii?
V.G.: Este posibil. În trecut, Moldova avea 150-160 mii hectare de plantaţii de livezi. Consider că nu este nevoie de suprafeţe atât de mari. În prezent, există alte tehnologii mai avansate şi intensive, care permit obţinerea a 50-60 tone de mere la ha. În opinia mea, ar fi suficiente 20-25 mii de hectare de astfel de plantaţii dotate cu sisteme de irigare, plasă antigrindină, sisteme de protecţie anti-îngheţ, pentru a obţine garantat anual cantitatea necesară de fructe. Ne-am convins deja că atunci când plantaţiile de livezi de măr sunt subvenţionate există şi rezultate. Înfiinţarea unui hectar de plantaţii cu tehnologii avansate necesită investiţii de circa 35-45 mii euro. Trebuie să înţelegem că nu fiecare îşi poate permite să doteze plantaţiile cu tehnologii noi din propriile resurse. Este necesar ca fermierii să poată accesa resurse financiare ieftine şi, bineînţeles, să primescă ajutoare similare cu cele pe care le primesc vecinii noştri din UE - până la 75% compensaţii pentru aceste investiţii.
Profit: Deci consideraţi că suprafeţele livezilor în Moldova trebuie modernizate şi nu extinse?
V.G.: Exact, acestea trebuie modernizate. Nu putem extinde suprafeţele de livezi la nesfârşit, în plus trebuie să creştem şi alte culturi. În prezent, există multe livezi vechi, în păragină. În proiectul regulamentului de subvenţionare pentru anul 2016 este prevăzută o sumă de 10 mii lei pentru defrişarea unui hectar de livezi, cu condiţia sădirii plantaţiilor multianuale.
Profit: Care este opinia Dvs. în ceea ce priveşte interdicţia de a vinde pământ străinilor?
V.G.: Aş răspunde la această întrebare cu o altă întrebare - dar cu ce ocazie ar trebui să vindem pământul nostru străinilor. Am avut anterior o discuţie foarte poziţionată cu reprezentanţii Băncii Mondiale, care consideră că trebuie să vindem pământul nerezidenţilor. Eu nu văd necesitatea unei astfel de abordări. Reprezentanţii Băncii Mondiale îşi motivează punctul de vedere prin faptul că oferind posibilitate investitorilor străini să cumpere pământ vom putea beneficia de tehnologii noi. Noi însă considerăm că pământul este singura marfă care nu se produce. Mai mult pământ decât avem acum nu vom avea. Respectiv, trebuie să-l păstrăm cu orice preţ.
În acelaşi timp, nu putem exclude faptul că pământul nostru va fi cumpărat de persoane care au obţinut ilegal anumite resurse. Până la urmă, tot moldovenii îl vor prelucra, însă deja pentru străini. Din acest considerent, sunt categoric împotriva scoaterii acestei clauze din legislaţie. Mai mult decât atât, sunt convins că cei care promovează respectiva iniţiativă, au procurat anterior terenuri, acum intenţionat nu le prelucrează şi aşteaptă să le poată vinde mai scump. Prin urmare, pentru aceasta avem nevoie să scoatem interdicţia privind vânzarea pământului străinilor? Mă puteţi considera un conservator în privinţa acestei chestiuni, însă pentru nimic nu-mi voi schimba opinia.
Profit: Care este la moment preţul mediu al unui hectar de teren agricol în Moldova? Unde este mai mare nivelul de consolidare a terenurilor agricole?
V.G.: Preţul mediu al unui hectar de teren agricol constituie aproximativ două mii euro. În localităţile din preajma Chişinăului, unde există terenuri specializate de creştere a cartofilor sau a plantaţiilor multianuale, preţul poate ajunge şi la 10 mii de euro. Acesta variază în funcţie de regiune. În ultimul timp, ţăranii noştri nu vând pământul. Oamenii au înţeles că aceasta este unica bogăţie, care nu se măreşte în cantitate. Din acest motiv, oamenii decid să-l dea mai bine în arendă, decât să-l vândă.
Nivelul de consolidare a terenurilor agricole este mai mare în nordul şi sudul republicii. Mai puţin sunt consolidate terenurile în zona de centru, în raioanele unde preponderent se dezvoltă viticultura, pomicultura - Străşeni, Nisporeni, Ungheni, Criuleni. În apropierea Chişinăului, oamenii şi-au înfiinţat gospodării ţărăneşti, întreprinderi mici, având posibilitatea să-şi vândă producţia în capitală.
Profit: Dar care este părerea Dvs. privind utilizarea apelor subterane pentru irigarea terenurilor agricole? ONG-urile pentru protecţia mediului susţin că utilizarea apelor subterane pune în pericol ecosistemul din Republica Moldova. În acelaşi timp, în alte state, inclusiv în România şi Ucraina, aceste ape sunt utilizate pe larg în agricultură.
V.G.: La prima vedere, atunci când aducem argumente în favoarea păstrării ecosistemului şi a viitorului copiilor noştri, urmărim o intenţie nobilă apreciată de către societate. Pe de altă parte, o asemenea abordare duce la scăderea numărului celor care în viitor ar putea utiliza această apă. Fermierii care au investit şi au procurat loturi de pământ sau le-au primit drept moştenire de la părinţi au consolidat aceste terenuri şi nu sunt atât de naivi ca să folosească apele subterane în aşa fel încât peste cinci ani să scoată din circuit aceste terenuri.
În prezent, aceştia colaboreză cu instituţiile ştiinţifice, cu specialişti în domeniu şi chiar cu experţii străini, cerându-le sfatul înainte de a întreprinde careva măsuri în acest sens. Ei investesc resurse proprii şi, respectiv, doresc să obţină rezultate. Cu regret, abordăm problema folosirii apelor pentru agricultură doar atunci când ne confruntăm cu seceta, în loc să avem o strategie de lungă durată în acest domeniu.
În cadrul şedinţelor pe care le-am avut la diferite nivele s-a menţionat faptul că un studiu în acest sens s-a efectuat doar prin anii ’70 ai secolului trecut. Astfel nu prea înţeleg cum apele subterane pot fi folosite în partea dreaptă a Prutului şi în partea stângă a Nistrului, în schimb în Moldova se găsesc sute de motive pentru a nu permite acest lucru.
Totodată, vreau să subliniez faptul că folosirea apelor subterane pe teritoriul Republicii Moldova necesită costuri enorme. Cheltuielile pentru săparea unei fântâni de 280-350 metri, adâncimea la care avem apă ce poate fi folosită pentru irigare, se ridică la 500 mii lei. Extragerea şi pomparea apei de la o asemenea adâncime, de asemenea, presupune costuri mari. Deci, folosirea acestor ape nu este o procedură ieftină, însă unica posibilă pentru a salva roada în cazul secetei. Respectiv, aceste investiţii se recuperează.
În cadrul unei conferinţe anuale organizate în luna decembrie 2015, s-a constatat că obţinerea rezultatelor bune în horticultură în anul 2015 a fost periclitată de insuficienţa apelor pentru irigare. Din păcate, deocamdată carul nu s-a urnit din loc.
Sperăm că intervenţia Guvernului nu se va lăsa prea mult timp aşteptată, iar odată cu aceasta, problema va fi soluţionată.
Profit: Există o poziţie consolidată a fermierilor la acest capitol?
V.G.: În multe alte chestiuni există divergenţe între agricultori, însă la acest capitol fermierii au o poziţie consolidată ca niciodată. Trebuie să identificăm posibilităţi de a ajuta fermierii să obţină o roadă prognozată şi bogată.
Profit: Cum se va dezvolta sectorul agricol din RM în cazul în care se va permite utilizarea apelor subterane şi în cazul în care acest lucru va fi în continuare interzis?
V.G.: Nu trebuie să privim această problemă ca o barieră peste care, dacă trecem, vom deveni imediat fericiţi şi mulţumiţi. În prezent, există multe alte probleme cu care se confruntă agricultorii. Este nevoie de material genetic adaptat condiţiilor noastre, de folosirea tehnologiilor, a echipamentului şi utilajului nou, lucruri care necesită investiţii foarte mari. Mai mult decât atât, este necesar să găsim noi pieţe de desfacere, lucru care este uneori mai dificil decât să produci. Toate aceste probleme sunt discutate periodic de către conducerea şi membrii Asociaţiei „Moldova Fruct”.■
Далее...
BERD este pregătită să preia controlul asupra Victoriabank
La începutul lunii mai, BERD a anunţat că şi-a majorat participaţia la Victoriabank, a treia ca mărime bancă din Moldova, până la 27,5% cu scopul de a restabili guvernanţa corporativă şi a asigura performanţa financiară solidă a Victoriabank şi în continuare. Într-un interviu acordat în exclusivitate revistei Profit, Henry Russell, director BERD pentru instituţii financiare în Moldova şi alte ţări din regiune, a declarat că BERD este pregătită să-şi majoreze cota în această bancă, chiar până la 100%, dacă „acest lucru va ajuta ca Victoriabank să rămână o instituţie independentă, profitabilă şi comercială”. În acelaşi timp, oficialul BERD a accentuat faptul că înainte de a întreprinde paşi noi, sunt necesare verificări şi analize minuţioase şi e nevoie de a stabili valoarea exactă a acţiunilor Victoriabank.
Profit: Partenerii externi au suspendat asistenţa financiară pentru Republica Moldova din cauza unor probleme majore, inclusiv cele din sectorul bancar. La rândul său, Guvernul susţine că face tot posibilul pentru a le soluţiona. Astfel, cele trei bănci implicate în „furtul secolului” au fost închise, cazul este investigat de autorităţile abilitate, se întreprind măsuri pentru a îmbunătăţi transparenţa acţionarilor. Cum sunt văzute toate aceste acţiuni de la sediul central al BERD din Londra?
H.R.: Cu siguranţă, am văzut un anumit progres. BERD a salutat anularea de către Parlament a unui amendament la Legea cu privire la instituţiile financiare care nu a permis majorarea cotei noastre la Victoriabank anul trecut.
Ne face plăcere să anunţăm că BERD a consolidat 27,5% de acţiuni ale Victoriabank în cadrul unei companii cu destinaţie specială (special purpose vehicle) VB Investment Holding, în afara Republicii Moldova, care este deţinută şi controlată de către BERD.
Desigur, noi urmărim evoluţiile legate de activitatea altor două bănci importante cu acţionari locali, Moldova-Agroindbank (MAIB) şi Moldindconbank, şi sperăm că acţiunile întreprinse de Banca Naţională a Moldovei şi autorităţi vor duce la creşterea transparenţei acţionarilor şi la o bună guvernare în sectorul bancar.
Reformele şi transparenţa în sectorul bancar sunt hârtia de turnesol care permite să vedem dorinţa şi abilitatea autorităţilor de a implementa alte reforme structurale menite să contribuie la îmbunătăţirea climatului de afaceri. Progresul la capitolul transparenţă şi buna guvernare în sectorul bancar ar putea avea un efect pozitiv asupra deciziei BERD de a oferi mai multă finanţare pentru sectorul bancar. Acest punct de vedere este, de asemenea, împărtăşit de FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană şi alţi parteneri de dezvoltare.
Profit: Ca urmare a recomandărilor venite din partea FMI şi a Băncii Mondiale, un studiu de diagnostic a fost efectuat la trei cele mai mari bănci din ţară – MAIB, Moldindconbank şi Victoriabank. Care ar trebui să fie următorii paşi în acest sens? Consideraţi că BNM ar trebui să continue procesul de supraveghere la aceste bănci?
H.R.: Pot comenta doar cazul Victoriabank, în care BERD deţine la moment 27,5% din acţiuni.
În primul rând, această bancă are nevoie de un Consiliu de administrare funcţional şi de o guvernanţă corporativă reală.
Consiliul format din şapte membri şi votat la Adunarea extraordinară a acţionarilor, convocată la solicitarea BERD în luna octombrie 2015, rămâne a fi nefuncţional deoarece trei membri nu au prezentat încă documentele necesare Băncii Naţionale.
În acest context, solicităm BNM să întreprindă măsuri urgente şi să se asigure că membrii Consiliului propuşi de către Insidown depun documentele necesare pentru a obţine aprobarea băncii centrale. Considerăm că Guvernatorul BNM dispune de autoritatea necesară pentru ca acest lucru să fie efectuat imediat şi în conformitate cu principiul bunei guvernări.
Este inacceptabil ca o bancă sistemică să activeze fără un Consiliu de administrare funcţional timp de doi ani de zile. În această situaţie, supravegherea specială desigur ajută, dar nu poate substitui guvernanţa corporativă eficientă.
În general, este foarte important ca toate băncile să implementeze sau să adere la cele mai bune practici corporative şi să activeze transparent şi responsabil în raport cu autorităţile de supraveghere.
Profit: Cunoaşte BERD rezultatele studiului de diagnostic la Victoriabank?
H.R.: Nu putem comenta studiul de diagnostic, deoarece acesta a fost efectuat pentru BNM. Totuşi, raportul de audit pregătit de KPMG şi care este public a confirmat că nu există probleme majore.
În acelaşi timp, în lipsa transparenţei acţionariatului este imposibil de identificat cazurile de acordare a creditelor unor părţi afiliate, lucru care sporeşte riscul ca aceste credite să devină neperformante dacă părţile afiliate consideră că este în interesul lor să nu ramburseze aceste mijloace financiare. La această etapă, BERD nu poate determina care este cota tranzacţiilor cu părţile afiliate.
Profit: Sunteţi de acord cu opinia potrivit căreia pe parcursul ultimului deceniu Victoriabank a reuşit să se afle în topul primelor trei bănci din Moldova chiar şi fără implicarea directă şi eficientă a BERD?
H.R.: BERD a făcut primele investiţii în Victoria-bank în august 1995, alături de fondatorii băncii, cu scopul de a susţine o bancă solidă cu acţionari locali şi cu standarde înalte de guvernanţă corporativă şi integritate.
BERD a jucat un rol decisiv în guvernanţa corporativă a băncii chiar de la bun început. Am fost direct implicaţi în elaborarea unui nou statut al băncii.
De fapt, majoritatea documentelor ce ţin de politici şi guvernanţă au fost elaborate cu sprijinul BERD. Reprezentanţii noştri au fost prezenţi la toate adunările Consiliului de administrare până în luna iunie 2006.
BERD nu doar a investit în acţiunile Victoriabank, dar a acordat finanţare care a permis băncii să ofere credite avantajoase întreprinderilor locale. Această finanţare a avut şi o componentă de grant oferită de donatorii noştri generoşi cu scopul de a transfera know-how-ul esenţial către bancă şi angajaţii acesteia.
Angajaţi de la toate nivelurile băncii au fost instruiţi şi au beneficiat de asistenţă tehnică din partea BERD. Noi am fost cei care am pus fundamentul succesului Victoriabank.
Cu toate acestea, în anul 2006, controlul asupra Consiliului directorilor a trecut la un grup de acţionari netransparenţi, inacceptabili pentru BERD, interesele cărora nu corespundeau cu ale noastre.. Atunci ne-am retras din Consiliul de administrare al Victoriabank şi am fost nevoiţi să suspendăm sprijinul nostru financiar pentru această bancă. Considerăm că o bancă nu poate fi condusă într-un mod transparent de către acţionari care însăşi nu sunt transparenţi.
În anul 2013 am văzut o oportunitate şi am decis să ne implicăm în încercarea de a obţine din nou controlul. La moment, scopul nostru este să consolidăm poziţia acţionarilor transparenţi, care se bucură de o reputaţie bună, cu scopul de a restabili guvernanţa corporativă în cadrul băncii. În momentul în care Consiliul de administrare va deveni funcţional, intenţia noastră este să obţinem acces la conturi şi să efectuăm o evaluare financiară şi de integritate (due diligence).
Profit: La Adunarea generală a acţionarilor Victoriabank, desfăşurată la 20 mai, BERD nu a votat pentru aprobarea raportului financiar al băncii pentru 2015. Care au fost principalele cauze ale acestei decizii şi care este impactul asupra activităţii băncii?
H.R.: În primul rând, în conformitate cu Legea cu privire la societăţile pe acţiuni, acţionarii doar examinează acest raport.
În al doilea rând, Consiliul de administrare este cel care supraveghează activitatea managementului, aprobă raportul prezentat de acesta, iar ulterior îl recomandă acţionarilor spre examinare. Consiliul, după cum bine ştiţi, rămâne nefuncţional. Deci noi am avut obiecţii faţă de prezentarea unui raport care nu a fost revizuit şi recomandat de către Consiliul de administrare.
Profit: Mai mulţi acţionari minoritari consideră că Consiliul de administrare al băncii nu a fost funcţional timp de aproape doi ani deoarece două grupuri importante de acţionari, conduse de BERD şi Insidown (39,2%), nu au putut ajunge la un compromis. Cum ar arăta un asemenea compromis? 
H.R.: Scopul BERD este de a restabili guvernanţa corporativă şi de a menţine Victoriabank drept o instituţie independentă, profitabilă, ghidată de principii comerciale, şi cu acţionari transparenţi, o bancă ce lucrează în beneficiul economiei RM. Considerăm că acesta ar trebui să fie scopul tuturor acţionarilor, poziţia lor comună.
Profit: Care sunt şansele ca principalii acţionari ai Victoriabank să ajungă la o înţelegere şi să aleagă un nou Consiliul de administrare la Adunarea generală a acţionarilor, programată pentru 8 iulie curent. De ce vor depinde aceste şanse?
H.R.: Aş dori să evit speculaţiile, dar sper că în cadrul acestei adunări va fi ales Consiliul de administrare al băncii, iar membrii acestuia vor prezenta documentele necesare Băncii Naţionale pentru aprobare, astfel încât acest organ abilitat să poată funcţiona şi asigura guvernanţa corporativă la Victoriabank.
BERD va propune aceleaşi persoane ca şi data trecută: Ionuţ Pătrăhău şi Gavin N. Ryan. Ambii sunt bancheri cu experienţă la nivel internaţional, au cunoştinte profunde la capitolul guvernanţă corporativă. Vor acţiona în calitate de membri independenţi ai Consiliului în interesul Victoriabank şi al tuturor acţionarilor săi.
Profit: De regulă, BERD procură doar pachete de acţiuni minoritare în bănci sau companii „pentru a oferi sfaturi importante sau confort şi încredere altor investitori şi pentru a cataliza alte surse de finanţare”, după cum ne-a explicat unul dintre colegii Dvs. Cu toate acestea, dat fiind evoluţiile curente, examinează BERD posibilitatea de a face o excepţie şi de a procura pachetul de control la Victoriabank, astfel ajutând această bancă să soluţioneze problema transparenţei acţionarilor o dată şi pentru totdeauna?
H.R.: Printr-o decizie fără precedent, Consiliul director al BERD (care reprezintă 65 de guverne, UE şi Banca Europeană de Investiţii), a autorizat achiziţionarea până la 100% din acţiunile Victoriabank. Suntem pregătiţi să facem acest pas dacă el va ajuta ca Victoriabank să rămână o instituţie independentă, profitabilă şi comercială. Cu toate acestea, înainte de a întreprinde anumite acţiuni noi, este necesar de a efectua o evaluare meticuloasă (due diligence) şi de a stabili valoarea exactă a acţiunilor Victoriabank. De asemenea, este necesar ca banca să aibă un Consiliu de administrare funcţional.
Profit: Problema transparenţei acţiunilor este, de asemenea, foarte actuală şi în cazul altor două bănci importante, MAIB şi Moldindconbank. Ţinând cont de evoluţiile de până acum, MAIB probabil va fi nevoită să anuleze 43% din acţiunile sale care la moment sunt deţinute de „acţionari netransparenţi” şi să emite noi acţiuni. Ce măsuri ar trebui întreprinse pentru ca acţiunile noi să nu ajungă iarăşi la acţionari netransparenţi?
H.R.: Pentru aceasta este necesar ca BNM să ia măsuri astfel încât doar investitorii transparenţi şi cu o reputaţie bună să deţină acţiuni în băncile din Moldova. Aceşti investitori trebuie să corespundă celor mai înalte standarde (fit and proper) atât pe hârtie, cât şi în realitate, în vorbe şi în acţiuni.
Profit: Cum aţi caracteriza cooperarea cu o altă bancă din RM - Mobiasbancă, în care BERD deţine peste 8% din acţiuni? În ce condiţii ar fi BERD de acord să vândă acest pachet de acţiuni şi ce factori vor fi luaţi în considerare la stabilirea preţului acestor acţiuni?
H.R.: BERD a devenit acţionar al Mobiasbancă în 2008 când a procurat 8,84% din acţiunile acestei bănci pentru a susţine intrarea pe piaţa bancară din Moldova a grupului francez Société Générale.
Groupe Société Générale a fost prima bancă străină care a intrat pe piaţa moldovenească, iar BERD este mândră că a fost implicată în acest proces. Suntem satisfăcuţi de rezultatele înregistrate de Mobiasbancă până în prezent, în special de standardele înalte de guvernare corporativă. Mobiasbancă Groupe Société Générale este o instituţie bancară importantă în Moldova, şi noi vedem că această bancă are perspective de dezvoltare şi capacitatea de a-şi consolida poziţia pe piaţă.
Profit: În opinia Dvs., cât de curând vor fi în stare băncile din Moldova, cu excepţia Mobiasbancă şi ProCreditBank, să restabilească bunele relaţii cu BERD, astfel contribuind la atragerea în RM a mijloacelor financiare mai ieftine şi cu o durată de rambursare mai lungă?
H.R.: Suntem pregătiţi să reluăm finanţarea pentru băncile cu acţionari locali. Acest lucru se va întâmpla atunci când ele vor activa în calitate de instituţii independente, comercial orientate, cu acţionari transparenţi şi care urmăresc scopul de a finanţa economia reală a ţării.
Cât de curând se va întâmpla acest lucru? Este întrebarea pe care o adresăm autorităţilor, BNM şi acestor bănci.
Profit: Ce ar trebui să întreprindă băncile, Guvernul şi BNM pentru a restabili parteneriatul cu BERD, care este de o importanţă majoră pentru ţara noastră?
H.R.: BERD este un partener de încredere al Moldovei. Banca noastră are angajamente ferme faţă de RM şi de dezvoltarea economiei ţării.
În calitate de investitor, ştim mult prea bine că RM trebuie să-şi îmbunătăţească climatul investiţional cât mai urgent. Un mediu de afaceri stabil, previzibil, corect şi care sprijină afacerile va atrage investiţii locale şi străine, care la rândul lor vor contribui la crearea locurilor de muncă şi vor aduce prosperitate cetăţenilor acestei ţări.
Reiterez, reformele şi transparenţa sectorului bancar sunt hârtia de turnesol pentru a determina dorinţa şi abilitatea autorităţilor de a implementa alte reforme structurale menite să ducă la îmbunătăţirea climatului de afaceri.
Drept un prim-pas în sectorul bancar, BNM trebuie să asigure ca doar acţionarii transparenţi şi cu o reputaţie bună să deţine controlul asupra băncilor din Moldova.■
Далее...
Depozitele sunt în siguranţă, dar riscul de fraudă persistă
Organizaţiile internaţionale recunosc că pe parcursul ultimului an, după aşa-zisul “furt al secolului”, Republica Moldova a întreprins măsuri importante pentru a “curăţa” sectorul bancar şi a spori siguranţa depozitelor. Cu toate acestea, cauza de bază a fraudei de proporţii ce a avut loc în sistemul bancar în anul 2014 nu a fost încă eliminată în cele mai mari trei bănci din ţară, în condiţiile în care adevăraţii beneficiari finali ai acţiunilor acestora nu sunt încă cunoscuţi. Alex Kremer, Director de Ţară al Băncii Mondiale pentru Moldova, susţine că o nouă fraudă este posibilă şi de aceea, Banca Mondială nu va acorda suport bugetar
până când problema nu va fi soluţionată.
Profit: Dle Kremer, la mijlocul anului 2015, multe ţări şi organizaţii internaţionale, inclusiv BM, şi-au suspendat asistenţa pentru Moldova, condiţionând reluarea acesteia de eradicarea corupţiei şi înlăturarea deficienţelor în sistemul financiar. În opinia instituţiilor financiare internaţionale, cât de mult s-a evoluat în această direcţie pe parcursul ultimului an?
A.K.: Considerăm că autorităţile Republicii Moldova au procedat corect în 2015, luând decizia de a lichida Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank (după ce aproximativ $1 mlrd. au “dispărut” din acestea în anul 2014 - Profit). Au întreprins o măsură dificilă, dar necesară. Totuşi, cauzele de bază ale pericolelor financiare din sectorul bancar nu au fost înlăturate. Autorităţile în continuare nu ştiu cine sunt acţionarii reali ai unor bănci de importanţă majoră. Şi nu mă refer la numele persoanei indicat pe certificatul de acţionar, ci la proprietarul real al acestuia.
Dacă nu există claritate în privinţa proprietarilor acestor acţiuni, atunci există riscul că aceste bănci vor acorda împrumuturi persoanelor asociate cu proprietarii. De fapt, anume acest lucru s-a şi întâmplat la BEM. De aceea, le-am explicat autorităţilor că vom fi dispuşi să reluăm acordarea suportului bugetar, doar atunci când va exista o abordare corespunzătoare faţă de riscurile din sectorul bancar şi când acestea vor fi ţinute sub control. Cooperăm foarte strâns cu FMI şi ne coordonăm poziţiile. De asemenea, BM prestează servicii de consultanţă Băncii Naţionale şi Guvernului.
Acum un an, spuneam că nu are rost să dai bani prin uşa din faţă, atâta timp cât există riscul ca aceştia să fie furaţi prin uşa din spate a sectorului bancar. Riscurile de fraudă din sectorul bancar reprezintă în continuare un motiv de îngrijorare şi ar putea din nou avea impact asupra finanţelor publice. De aceea, considerăm că suportul bugetar va putea fi reluat atunci când riscurile faţă de finanţele publice ce provin din sectorul bancar vor fi înlăturate. Vom şti că acest lucru este posibil când FMI îşi va anunţa disponibilitatea de a finanţa un program de ţară.
Profit: Anul 2016 este primul an în istoria RM când bugetul de stat nu a fost aprobat până la mijlocul lunii iunie. Analiştii consideră că unul din motive constă în faptul că o parte considerabilă de venituri ar trebui să vină din asistenţă externă. Însă, nu există nici o certitudine în acest sens din cauza lipsei unui memorandum cu FMI. Judecând după cum stau lucrurile la moment, în ce măsură este posibil ca Moldova să ajungă la o înţelegere cu FMI şi alţi parteneri externi în 2016?
A.K.: Deseori sunt întrebat când BM va acorda suport bugetar şi care ar fi termenul pentru suportul bugetar. Întotdeauna răspund că nu există nici un termen. Suportul bugetar va fi acordat atunci când vor fi întreprinse măsurile necesare.
Profit: Dar cât de periculos este faptul că, deşi e mijlocul anului 2016, RM încă nu are un buget aprobat? Ce impact ar putea avea acest fapt asupra dezvoltării economice a ţării?
A.K.: Vedem deja că economia Republicii Moldova îşi revine câte puţin. La sfârşitul anului 2015-începutul anului 2016, economia Moldovei a înregistrat o evoluţie pozitivă, iar pe parcursul anului curent ar trebui să avem o creştere lentă, dar pozitivă. În 2017, s-ar putea să se înregistreze o creştere mai rapidă de 4% sau chiar mai mult. Deci, primul lucru de care trebuie să ţinem cont e că de acum încolo vom avea o creştere pozitivă. În al doilea rând, Ministerul Finanţelor, într-adevăr, şi-a făcut treaba excelent şi nu putem să nu menţionăm faptul că au reuşit să asigure un echilibru financiar în pofida lipsei suportului bugetar din partea donatorilor primari. Trebuie să recunoaştem meritele fostului Ministru al Finanţelor Anatol Arapu şi ale actualului Ministru Octavian Armaşu, precum şi ale celorlalţi membri ai Guvernului, care au asigurat o bună gestionare în vederea asigurării stabilităţii financiare.
Ceea ce ne preocupă este faptul că ajustările cheltuielilor publice s-au efectuat de o manieră destul de drastică. Achiziţiile de bunuri şi servicii, precum şi investiţiile publice au fost îngheţate începând cu mijlocul anului 2015. Banca Mondială consideră că există alte posibilităţi mai productive de administrare a diminuării cheltuielilor publice, care ar permite Guvernului să continue investiţiile în creşterea economică. Acordăm consultanţă Guvernului în privinţa posibilităţilor de sporire a veniturilor şi de diminuare a cheltuielilor publice într-un mod mai puţin dureros. Dar BM nu este în drept să se expună în vreun fel asupra bugetului de stat.
Profit: Ce părere aveţi despre investigaţia “furtului secolului” – cei $1 mlrd. care au “dispărut” de la BEM, Banca Socială şi Unibank în 2014? Câţiva oficiali, inclusiv fostul Prim Ministru Vlad Filat, au fost arestaţi. În acelaşi timp, mulţi analişti pun în evidenţă caracterul selectiv al justiţiei în acest proces. Cum este văzut acest proces de către străini?
A.K.: Nu am analizat detaliat acest proces de judecată şi nu aş putea să comentez la subiect. Dar cred că există o părere generală conform căreia pentru a crea un sistem financiar stabil în RM, toţi cei care au fost implicaţi în fraudă trebuie să fie pedepsiţi, şi să se cunoască despre aceasta. Şi acest lucru este valabil nu doar pentru peştele mic din lac, ci şi pentru cel mare. Altfel, există riscul neaplicării pedepsei şi creării percepţiei că poţi să scapi de pedeapsă chiar dacă întreprinzi acţiuni criminale. O astfel de abordare ar încuraja alte acţiuni criminale. De aceea, considerăm că o cercetare riguroasă a tuturor celor implicaţi în fraudă este necesară pentru restabilirea unui sistem financiar sigur.
Profit: Ca urmare a recomandărilor FMI şi BM, în trei cele mai mari bănci - Moldova Agroindbank (MAIB), Moldindconbank şi Victoriabank – au fost efectuate studii de diagnostică. Există aspecte referitor la aceste trei bănci care vă trezesc îngrijorarea?
A.K.: Nu există nici un risc de apariţie a unei crize imediate în sectorul bancar, iar deponenţii din RM nu au de ce să se îngrijoreze referitor la depozite. După cum am mai spus, preocuparea noastră este că nimeni nu ştie cine sunt beneficiarii finali ai acţionarilor din unele bănci din RM. Atâta timp cât această chestiune nu este soluţionată, persistă riscul de creditare a părţilor asociate, indiferent dacă băncile acordă credite companiilor sau persoanelor fizice cu care sunt asociaţi proprietarii acestor bănci. Aceasta este reţeta fraudei desfăşurate la BEM. Dar dacă Moldova reuşeşte să soluţioneze chestiunea proprietarilor şi să asigure transparenţa procesului, atunci va pune bazele eliminării cauzelor instabilităţii.
Profit: Anul trecut aţi vorbit despre necesitatea de a curăţa sectorul bancar. Consideraţi că a fost înregistrat careva progres în această direcţie?
A.K.: Cred că atunci când există motive de laudă, e bine să aducem laude şi să recunoaştem că au fost întreprinse multe măsuri importante în ultimul an. După cum am spus, lichidarea BEM, a Băncii Sociale şi a Unibank a fost o decizie corectă. Faptul că au fost transferate depozitele, plăţile sociale şi conturile guvernamentale din acele bănci în altele a fost o mare reuşită.
De asemenea, este bine că s-a desfăşurat auditul de diagnostic. Şi este bine că Banca Naţională analizează foarte serios modalităţile de abordare a constatărilor acestuia. În prezent, aşteptăm cu toţii să vedem dacă Banca Naţională se va bucura de o susţinere politică mai largă pentru a duce la bun sfârşit măsurile necesare.
Profit: Deci, sunteţi de acord cu cei care susţin că Banca Naţională nu este cu adevărat independentă?
A.K.: Cred că cele întâmplate cu BEM, Banca Socială şi Unibank au demonstrat că în soluţionarea problemelor din sectorul financiar există nu doar un element tehnic, ci şi unul politic.
Profit: În acest caz, care ar fi recomandările Băncii Mondiale pentru acţionarii “netransparenţi” de la MAIB, Moldindconbank şi Victoriabank?
A.K.: Am văzut deja că în anumite situaţii, Banca Naţională a fost capabilă să întreprindă acţiuni ce ţin de acţionarii consideraţi a fi acţionat concertat. Procedurile de soluţionare a chestiunii acţionarilor netransparenţi sunt stabilite cu claritate de practica internaţională. Deci, nimeni nu se aşteaptă ca Banca Naţională să facă în Moldova ceva ce nu s-a mai făcut nici într-o altă ţară.
Profit: Începând cu anul 2014, Moldova are regim de liber schimb cu UE, ceea ce i-a permis să majoreze semnificativ exporturile către comunitatea europeană. Totuşi, această majorare nu compensează scăderea volumului exporturilor către piaţa tradiţională a Rusiei. Unii producători şi analişti economici spun că Moldova nu-şi va dezvolta pe deplin potenţialul economic dacă nu va avea acces la piaţa enormă a Rusiei, pentru care „se bat” şi multe state membre ale UE. Cum ar putea o ţară atât de mica, cu influenţă nesemnificativă cum este Moldova, „să le facă pe plac” acestor doi mari jucători – Rusia şi UE?
A.K.: Din punct de vedere economic, nu există nici o contradicţie între a fi exportator în UE şi exportator în Rusia şi Uniunea Vamală. Aceste exporturi sunt perfect compatibile. Dar în momentul în care politica intră în această ecuaţie, Banca Mondială nu poate comenta asupra acestui subiect.
În acelaşi timp, dacă e să ne uităm la traiectoria pe termen lung a exporturilor din RM, cred că putem fi optimişti. Scăderea exporturilor în Rusia este de fapt cauzată de condiţii concrete de natură temporară – dificultăţile cu care se confruntă economia rusească din cauza descreşterii preţurilor la petrol şi restricţiile la export impuse în 2014. Pe de altă parte, majorarea exporturilor către UE este un proces pe termen lung care va continua în viitor. De aceea, e posibil ca majorarea exporturilor către UE în perioada anilor 2014-2016 să nu fi avut impactul scontat din cauza descreşterii exporturilor către Rusia, dar avem totuşi o perspectivă promiţătoare pe termen lung.
Profit: În calitate de expert în agricultură, care ar fi cele trei aspecte pe care le-aţi recomanda pentru o astfel de ţară agricolă ca Moldova? Ce produse agricole ar putea Moldova exporta în cantităţi mari pe piaţa UE, care pare a fi suprasaturată?
A.K.: Haideţi, pentru moment, să ne oprim la o singură recomandare. Trebuie să aflăm dacă restricţiile şi practicile necompetitive majorează preţul producţiei agricole comparativ cu ţările vecine şi să soluţionăm această problemă. De exemplu, să ne întrebăm de ce se consideră că registrul de seminţe al UE, care este valabil pentru ecosisteme începând de la insulele Azores şi terminând cu ţările scandinave, nu poate fi aplicat şi pentru agricultura ecologică în Moldova. În continuare pot fi câştigaţi bani mari din exportul legumelor şi fructelor către UE, cu condiţia că sunt întrunite cerinţele de calitate. Moldova poate fi foarte competitivă cu nucile şi cireşele sale, de exemplu.
Profit: O altă problemă importantă cu care se confruntă Moldova la moment şi care se poate agrava în viitor este cea legată de reducerea numărului de persoane angajate în câmpul muncii şi creşterea numărului de pensionari. BM a efectuat un studiu şi a indicat asupra necesităţii urgente de reformare a sistemului de pensionare în ţara noastră. De ce este această reformă atât de importantă?
A.K.: Sistemul de pensionare este, într-adevăr, bomba economică a RM care ar putea detona la un moment dat. Problema constă în faptul că valoarea pensiilor este în continuă scădere în comparaţie cu veniturile angajaţilor. Dacă până recent, cetăţenii RM se puteau aştepta la o pensie în valoare de cel puţin jumătate din salariu, la moment aceasta este de 27%. Iar în cazul în care nu vor fi întreprinse măsuri, atunci către anul 2030, această cifră se va reduce la 14%, ceea ce înseamnă că cetăţenii de rând ai RM vor primi o pensie de şapte ori mai mică decât salariul pe care îl primesc la moment. În acest caz, va fi pur şi simplu imposibil de menţinut standardele de viaţă.
Care este deci soluţia?
Soluţia este simplă dar dureroasă şi constă în majorarea cenzului de pensionare, mai întâi în cazul femeilor, iar apoi şi al bărbaţilor. În acelaşi timp, autorităţile ar trebui să creeze condiţii astfel încât angajaţii care achită mai multe contribuţii la sistemul de pensii să beneficieze de pensii mai mari atunci când se vor afla la odihna binemeritată. Acest lucra va încuraja angajaţii să achite toate contribuţiile la fondul social.
În acelaşi timp, este necesar de îmbunătăţit climatul investiţional, lucru care va duce la majorarea numărului persoanelor angajate în câmpul muncii, în special în rândul persoanelor în etate. Acestea sunt posibilităţile de dezamorsare a acestei bombe.
BM conştientizează faptul că majorarea cenzului de pensionare este o decizie dificilă care se ia la nivel politic, dar care este comparabilă cu o vizită la dentist – cu cât mai mult amânaţi vizita cu atât durerea de dinţi este mai mare. În ambele cazuri este mai bine să se intervină mai devreme decât mai târziu.
La moment autorităţile au început să se ocupe de această problemă şi există discuţii la diferite nivele, lucru pe care îl salutăm. Este foarte încurajator să vedem că un şir de subiecte care până nu demult erau ţinute în sertar, la moment sunt discutate public.
Profit: Care este părerea Dvs. despre crearea fondurilor de pensii private în Moldova?
A.K.: Opinia BM este următoarea: haideţi să soluţionăm toate problemele de pe piaţa financiară, pe care trebuie să o facem mai sigură, înainte de a încuraja populaţia să îşi investească mijloacele financiare în fonduri de pensii private. E bine să ne asigurăm.
Profit: Banca Mondială a sprijinit din punct de vedere financiar procesul de optimizare a şcolilor în RM. Este Banca Mondială satisfăcută de rezultatele acestei reforme destul de „dureroase” pentru mulţi cetăţeni? Ce s-ar fi putut face mai bine şi ce lecţii au fost învăţate din această experienţă?
A.K.: În primul rând, consolidarea şcolilor este un lucru într-adevăr important. În prezent, în RM există circa 450 mii de elevi, dar reţeaua de şcoli a rămas aproximativ aceeaşi de pe timpul când numărul elevilor era de 650 mii. Nu este logic ca numărul şcolilor să rămână acelaşi. Procesul de optimizare a început dar până la finalizare mai este mult.
Lecţia care mi-a fost explicată foarte clar de către fostul şi actualul ministru al educaţiei – ambele ministre fiind persoane foarte dedicate – este că Guvernul trebuie să demonstreze părinţilor că această reformă este bună pentru copiii lor.
Aceasta înseamnă că copiii lor trebuie să frecventeze o şcoală decentă şi prezentabilă şi să simtă că nu sunt victime, ci beneficiază de pe urma acestui proces. De asemenea, sunt necesare investiţii în drumurile locale, astfel încât copiii care fac naveta în fiecare zi să simtă că nu sunt afectaţi de acest proces de consolidare.
Anume din acest considerent, BM a aprobat recent cel mai mare proiect pe care l-a implementat vreodată în Moldova – $80 mil. pentru renovarea drumurilor locale. Lucrul începe vara aceasta, iar drumurile supuse renovării vor fi cele pe care copiii călătoresc cu autobuzul la şcolile mai mari din localităţile învecinate.
Toţi doresc ca aceste drumuri să fie renovate cât mai repede. Cetăţenii doresc acest lucru. Politicienii, de asemenea, pentru a avea ce arăta populaţiei la viitoarele alegeri. Donatorii tot doresc acest lucru şi depun toate eforturile pentru a atinge acest obiectiv.
Profit: Pe lângă proiectul de renovare a drumurilor, ce proiecte importante mai intenţionează să implementeze BM în Moldova în 2016-2017?
A.K.: Recent, Consiliul Directorilor BM a aprobat un proiect care prevede digitalizarea şi modernizarea administrării fiscale. Considerăm că în urma implementării acestui proiect, contribuabililor le va fi mult mai uşor să interacţioneze cu autorităţile fiscale şi se va reduce numărul cazurilor de corupţie. Procesele care anterior erau efectuate manual acum vor fi automatizate şi, după cum se spune, computerul nu poate fi mituit.
De asemenea, pregătim un proiect privind modernizarea şi digitalizarea serviciilor acordate de Guvern, astfel încât acestea să fie mai rapide.
Cu finanţare din partea Guvernului Marii Britanii, efectuăm un studiu al performanţelor înregistrate de sectorul judiciar. Împreună, de asemenea, creăm un registru de evaluare cu ajutorul căruia Guvernul va estima progresul înregistrat în procesul de reformare a guvernării.
De asemenea, lucrăm asupra unui studiu care are în vizor întreprinderile de stat. Acestea reprezintă o foarte mare parte a economiei RM dar sunt şi un fel de cutii negre şi nimeni nu înţelege exact ce se întâmplă în interiorul acestora. Cooperăm cu Ministerul Finanţelor pentru a ajuta la îmbunătăţirea controlului Guvernului asupra acestor întreprinderi şi a ridica nivelul de transparenţă în acest sector.
Profit: Consideră Banca Mondială că o parte dintre aceste întreprinderi de stat ar trebuie supuse privatizării?
A.K.: La moment ne axăm pe trei C: Control eficient din partea Guvernului în calitate de acţionar principal, Conflictele de Interese şi Comercializare. Cu alte cuvinte, aceste întreprinderi trebuie să devină mai întâi mai eficiente, mai comerciale şi mai profitabile şi doar apoi vom putea vorbi despre privatizare.
Profit: Dar ce ne puteţi spune despre contribuţia BM la consolidarea securităţii energetice a RM şi asigurarea cu resurse alternative?
A.K.: Banca Mondială a fost invitată de către Guvern să ajute la finanţarea interconexiunii sistemului energetic moldovenesc cu cel românesc. Suntem foarte entuziasmaţi de acest proiect şi sperăm că el va fi aprobat până la mijlocul anului 2018. La moment, efectuăm un studiu pentru a identifica care sunt cele mai bune localităţi, din punct de vedere tehnic, pentru a efectua interconexiunea şi cum vor fi operate aceste linii de tensiune înaltă după ce interconexiunea va avea loc.
Pe lângă procesul fizic de interconexiune, poate şi mai important este crearea unei pieţe energetice competitive conform standardelor comunităţii energetice europene. Astfel încât procesul de procurare şi comercializare a energiei electrice să fie unul transparent, iar consumatorul să fie sigur că nimeni nu trişează. ■
Далее...
