Profit
№_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
Nr._6_2015 (230), iunie 2015Transparenţa intră în vamă
Printr-un efort de durată relativ scurtă al Guvernului, urmat de implicarea rapidă a Serviciului Vamal, Republica Moldova păşeşte cu uşurinţă peste un şir de trepte în clasamentul mondial al practicilor vamale şi se apropie de ţări precum Germania, Italia, Spania, Franţa, Singapore. Despre ce este vorba?
Proiectul i se atribuie deja fostului Prim-Ministru, Chiril Gaburici, chiar dacă este greu de crezut că lucruile se pot schimba printr-o intervenţie rapidă la nivel de Executiv. În urma consultărilor cu reprezentanţii Consiliului Economic, ex-Premierul a solicitat crearea unui grup de lucru în vederea identificării unor acţiuni prin care s-ar putea simplica procedurile de import şi cele de export. Grupului de lucru i s-a stabilit sarcina de a revizui cerinţele privind actele necesare vămuirii, cu scopul de a reduce numărul acestora şi de a stabili lista minimă de date şi documente obligatorii care vor fi prezentate Serviciului Vamal.
Rezultatul activităţii acestui grup de lucru arată destul de îmbucurător: atât la export cât şi la import s-a propus reducerea numărului de acte obligatorii până la trei, şi anume: act comercial (invoice), documente de transport şi, pentru anumite categorii de mărfuri, act permisiv. Anterior, aşa cum arătau datele Băncii Mondiale, la export se solicitau nouă acte obligatorii, iar la import – 11.
La una dintre şedinţele de la mijlocul lunii mai, Guvernul a aprobat modificările la Regulamentul de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul Vamal. Documentul stabileşte numărul minim de acte solicitate în procesul de vămuire a mărfurilor şi mijloacelor de transport şi se bazează pe analiza practicilor altor state, precum şi pe legislaţia UE.
Deşi se afişa un anumit număr de acte cerute anterior la export sau la import, de cele mai multe ori nu se ştia destul de clar care anume sunt aceste documente, situaţie ce genera nu doar o stare de incertitudine, dar care favoriza implicarea activă a factorului uman, cel identificat de cele mai multe ori ca actorul principal în actul corupţiei.
În contextul schimbărilor operate, este potrivit să ne întrebăm care totuşi este motivul de bază pentru care se face pasul spre simplitate? Unul dintre motive ar fi datele proaste pe care le înscriem în raportul de ţară privind exportul şi importul de mărfuri, date care cedează mult dacă facem o tradiţională comparaţie cu perioada precedentă. În ianuarie-februarie, dar şi în martie s-a constatat o reducere (în raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut) a exporturilor cu circa 14%, importurile înregistrând şi ele o scădere de peste 20%. Da, ştim că există un şir de ţări în care numărul actelor cerute în vamă este destul de mare, dar tot în aceste ţări exporturile se află într-un galop continuu, urmate, în acelaşi trend ascendent, de importuri.
Prin urmare, nu este o legitimitate, dar în situaţia de faţă, simplificarea procedurilor, ar putea adăuga un pic de îndrăzneală în apropierea noastră de ghişeul vamal. Aşa sau altfel, autorii modificărilor aşteaptă totuşi o creştere a schimburilor comerciale ca urmare a simplificărilor operate.
Un alt motiv bun de pus în capul listei se referă la ralierea la standardele europene sau internaţionale, standarde care transformă procedurile vamale în operaţiuni aproape formale. Odată cu reducerea numărului de acte solicitate în vamă Moldova se înscrie în şirul statelor cu condiţii apropiate de ale noastre – Georgia şi Estonia - dacă e să căutăm asemănări într-o zonă cu o istorie parţial comună. Modificările vor asigura aplicarea uniformă a măsurilor netarifare şi vor minimaliza riscul corupţiei.■
Далее...
Naţionalizare sau lichidare?
După o jumătate de an de discuţii aprige şi acuzaţii reciproce în cazul ,,jafului secolului”, cum au fost calificate tranzacţiile dubioase de la Banca de Economii (BEM), Banca Socială şi UNIBANK de la finele anului trecut, a apărut o dilemă – naţionalizarea sau lichidarea Băncii de Economii? Ideea de naţionalizare a BEM aparţine liderilor de la guvernare şi a fost vociferată drept ,,o soluţie optimă pentru salvarea băncii şi redarea încrederii cetăţenilor în sistemul bancar”. Iniţiativa însă este dur criticată de experţi, care o tratează drept o încercare „de a acoperi jaful de miliarde sau o modalitate de a mai fura încă o dată cetăţenii Republicii Moldova”. În opinia mai multor analişti, cea mai bună şi mai puţin costisitoare opţiune ar fi lichidarea BEM.
Iată însă că peste noapte macazul a fost schimbat, iar cei care se arătau nepuntincioşi să administreze Banca de Economii, unde până acum doi ani statul deţinea un pachet majoritar de acţiuni de 56%, în prezent se arată capabili să gestioneze toate cele 100% din acţiunile băncii.
Liderul democrat consideră că banca trebuie păstrată şi naţionalizată, pentru că „doar în situaţia în care banca va lucra, există posibilitatea de a finaliza ancheta în cazul furtului miliardului”. „De asemenea, este vorba despre menţinerea locurilor de muncă a câteva mii de angajaţi. Este o bancă ce formează sistemul, păstrarea căreia garantează depozitele cetăţenilor”, a precizat Marian Lupu.
Liderul PLDM este încrezut că statul va reuşi să-i tragă la răspundere pe cei care au participat la acest furt, iar problema naţionalizării băncii va fi discutată în curând şi cu reprezentanţii misiunii FMI, care vor sosi în Moldova.
„Vor fi întreprinse toate măsurile pentru ca banca să lucreze, vinovaţii să fie pedepsiţi, iar banii să fie returnaţi statului. Aceasta este opinia noastră comună, pe care intenţionăm s-o promovăm în Parlament, prin elaborarea şi adoptarea proiectelor corespunzătoare de lege”, a spus Filat.
Lipsa de coeziune la nivelul conducerii ţării este demonstrată însă de faptul că nu toţi oficialii împărtăşesc punctul de vedere al celor doi lideri de la guvernare. Unii s-au pronunţat pentru lichidarea celor trei bănci comerciale în care Banca Naţională a Moldovei a instituit administrarea specială. Printre aceştia se numără şi preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, şi deja fostul premier Chiril Gaburici, care şi-a prezentat demisia pe 12 iunie 2015. Unul dintre motivele invocate pentru această soluţie este faptul că lichidarea BEM, a Băncii Sociale şi UNIBANK ar fi mai puţin costisitoare decât naţionalizarea acestora. De asemenea, liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, s-a pronunţat împotriva naţionalizării BEM, declarând că acest fapt înseamnă „posibilitatea de a mai fura un miliard, de a cheltui vreo 30 de milioane pentru a o pune pe picioare, ca apoi să o fure din nou”.
Nici liderul Partidului Socialiştilor din Republica Moldova, Igor Dodon, nu împărtăşeşte intenţiile Alianţei Politice pentru Moldova Europeană de a naţionaliza BEM, declarând că ,,aceasta nu este nimic altceva decât o încercare de a fura din nou”. Igor Dodon este convins că decizia de naţionalizare este lipsită de sens, solicitând pedeapsă cu închisoarea pentru cei implicaţi în furt, afirmând că doar după ce fa fi îndeplinită această cerinţă socialiştii sunt dispuşi să discute viitorul băncii.
„Filat a furat în perioada mandatului său de premier, ulterior banca a devenit proprietate privată şi s-au furat alte 15 mlrd. lei. Acum, pregătesc proiecte de hotărâre privind alocarea a 15 mlrd. lei, necesare pentru naţionalizarea BEM. Adică, pe lângă banii care deja au fost spălaţi, alte 10-15 mlrd. lei vor fi acordate. Vor şi pe aceştia să-i fure şi să ne împovăreze cu o datorie de 30-35 mlrd. lei”, a spus Dodon.
Natan Garştea, consilierul cu probleme economice al lui Chiril Gaburici, a anticipat aceste discuţii în contradictoriu şi a postat pe profilul său de Facebook un şir de argumente de ce ar trebui lichidată Banca de Economii. Potrivit lui, odată cu lichidarea BEM, statul va înceta să mai cheltuiască resurse din buget pentru întreţinerea acesteia, iar după lichidarea băncii va putea fi retrasă o parte din garanţia Guvernului acordată anterior.
În opinia mai multor experţi economici, intenţia liderilor Alianţei de guvernare privind naţionalizarea Băncii de Economii este una iraţională, ineficientă şi dubioasă, care ar putea să coste foarte mult Republica Moldova. În opinia acestora, decizia ar putea fi un mesaj de autoizolare a Republicii Moldova de orice discuţii şi colaborări cu partenerii de dezvoltare care au finanţat ţara noastră din 2009 încoace.
Experţii atenţionează asupra faptului că cetăţenii riscă să asiste la noi preluări de active şi credite neperformante acordate de conducerea acestei bănci. Totodată, specialiştii menţionează că în Constituţia Republicii Moldova nu este stipulat termenul „naţionalizare”.
Sveatoslav Mihalache, expert în domeniul financiar: Decizia de naţionalizare a BEM este o lovitură aplicată economiei Moldovei şi cetăţenilor ţării. Aceste declaraţii urmăresc două scopuri: de a câştiga dividende politice din partea populaţiei necunoscătoare şi credule sau de a influenţa negocierile cu FMI, care are ca una din precondiţii de semnare a memorandumului lichidarea celor trei bănci comerciale, care sunt sub administrare specială.
Adrian Lupuşor, director executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”: Ce faci cu o bancă aflată în administrarea statului şi care mereu era folosită ca o „vacă de muls” pentru toate guvernările? Bingo! O naţionalizezi!
Valentin Dolganiuc, fost vicepremier: Statul nu poate priva pe cineva de proprietate privată, decât în baza unei hotărâri de judecată şi nicidecum în baza unei decizii a Parlamentului sau a Guvernului. Nu înţeleg, cum în această alianţă nu există persoane inteligente, care le-ar spune celor care au asemenea iniţiative năstruşnice, că acest lucru nu este posibil în Republica Moldova. Orice acţiune întreprinsă de autorităţi se face doar prin prisma unor interese personale. Această declaraţie cred că are un substrat foarte interesant – privarea bugetului de stat de încă un miliard.
Alexandru Fala, expert în cadrul Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”: Naţionalizarea BEM presupune alocarea unor sume enorme de bani pentru capitalizarea ei, fără a fi garantată peformanţa acesteia. BEM este bancă, practic, fără active, în care nu cred că populaţia are prea mare încredere. Consider că intenţia de naţionalizare a BEM urmăreşte scopul de a transmite populaţiei un mesaj că situaţia este sub control. În realitate însă lucrurile sunt la limita prăpastiei.
Vitalie Rapcea, expert economic: Decizia de naţionalizare este una politică cu scopul de a continua furtul din patrimoniul statului prin intermediul BEM. Banca de Economii are cel mai mare număr de deponenţi. Dacă aceştia ar fi remuneraţi doar cu o mărime egală cu contravaloarea fondului de garantare, adică de 6 mii de lei pentru depozitele pe care le au la această bancă, atunci ar putea să trezească un val de nemulţumiri în rândul populaţiei, care pot fi foarte periculoase în contextul unei instabilităţi pe care o trăim la moment. Fondul de garantare a depozitelor ar putea fi insuficient pentru a putea rambursa deponenţii BEM-ului.
Decizia finală privind soarta Băncii de Economii urmează să fie adoptată de Banca Naţională până la sfârşitul acestui an. Naţionalizarea presupune că statul trebuie să cumpere acţiunile de la acţionarii minoritari şi să deţină în gestiune pachetul de 100%. Banca de Economii, Banca Socială şi UNIBANK au ajuns în prag de faliment din cauza că au acordat credite neperformante de peste 13 mlrd. lei.
În loc de concluzii
În ultima perioadă, evenimentele politice şi economice se desfăşoară extrem de cadenţat, încât pentru foarte multă lume aplecată asupra acestor evoluţii învolburate este de-a dreptul dificil să înţeleagă ce se întâmplă de fapt în ţara noastră. Cert este că lucrurile degradează pe zi ce trece, iar speranţele, dorinţele şi aspiraţiile cetăţenilor acestei ţări sunt călcate în picioare în cel mai cinic şi obraznic mod. Stimaţi guvernanţi, în toate schemele pe care le puneţi la cale, ţineţi cont, cel puţin, de un singur lucru: ulciorul nu merge la apă de multe ori, iar răbdarea oamenilor are limite.■
Далее...
Urme în istorie
Indiscutabil, Chiril Gaburici va intra în istorie pentru, cel puţin, câteva lucruri neordinare. Este primul Prim-Ministru moldovean care şi-a dat singur demisia – un pas firesc pentru un politician din vest care gafează, dar o decizie nemaiîntâlnită pe scena politică a tânărului stat Republica Moldova.
Este, de asemenea, primul şef al Guvernului care, ocolind Parlamentul, şi-a asumat responsabilitatea de a vota pachetul legislativ bugetar: bugetul de stat, politica fiscală, bugetul Fondului de asigurări medicale obligatorii şi asigurări sociale pentru anul 2015.
Există însă şi câteva acţiuni pentru care Chiril Gaburici va primi calificativul de ,,primul”, dar de data aceasta cu tentă negativă. Una dintre ele este decizia de a demisiona cu doar câteva zile înainte de sosirea la Chişinău a unei importante misiuni FMI, pe care chiar el a invitat-o. Dar cel mai important, este primul om de afaceri care a demonstrat că Moldova este ţara ,,tuturor posibilităţilor”, iar lipsa unei diplome de studii medii veritabile nu este un impediment pentru a deveni al doilea om în ierarhia puterii. Un ,,bun” exemplu pentru tineretul din ziua de astăzi care şi aşa nu este prea dornic de carte.■
Далее...
