Profit
№_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
№_6-7_2023 (307), iunie-iulie 2023Prices and interest rates in convoluted times in three distinct countries
Debates on prices and interest rates are more than factual in many countries, not only for the banking and governmental circles but, even more so, for the ordinary citizens who have been confronted with rampant inflation during the last year and with unprecedented raises of interest rates unseen in recent history.
Both topics have been scrutinised in summary in an article called "Prices and interest rates in convoluted times"*, published by the Financial Newspaper, Romania, on 4 April 2023. The implications of price and interest rate increases on living standards are direct and have political resonance, especially during election years.
These price increases translate into rampant inflation which has done and is still doing a lot of damage in the whole of Europe and effectively in the whole world and have multiple causes according to well-known analysts. The most frequently mentioned are the energy crisis and a Covid-19 pandemic of biblical proportions that started in March 2020 and was declared as being finished only in May 2023, according to data published by the World Health Organisation (WHO). In the case of many European countries, and even more so for Romania and the Republic of Moldova (Moldova in this article), one other factor repeatedly brought into discussion is the negative consequences of the Russian Federation’s aggression against a sovereign state, namely Ukraine, which started in February 2022 and which has no clear or certain prospects of a peace agreement. Also, there is no calculation of the costs involved or the source of financing. Moreover, all of these have overlapped with major fluctuations of crude oil quotations (brought into discussion especially when the quotes on the international markets seem not to respond anymore to the fundamental law of supply and demand). Finally, the banking crisis in developed countries such as USA and Switzerland and the major fluctuations in the cryptocurrency industry as well as many more causes are also mentioned as being the main culprits. The consequence is that ordinary citizens suffer when they purchase their essential items for daily life or when borrow from commercial banks.
1. United Kingdom – decreasing inflation, but a very modest economic growth
Inflation has had an unprecedented evolution in recent times in the developed countries from Europe and especially in the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland (UK). In this latter case, apart from the factors mentioned above, the economic consequences of Brexit need to be brought into discussion. UK has voluntarily renounced to a large export and import market which existed in its immediate geographical proximity, namely that of the European Union (EU) which has evidently contributed over the years to the price increase for consumers. The agreements signed to exit the EU still have many parts with not very well negotiated/regulated provisions or which have been found very difficult to implement and non-efficient when it comes to human, monetary and political costs. The 2023 renegotiations of some of the Customs Treaty for Northern Ireland (which is a part of the UK having a joint land border with an EU member state) is just one single example. All these factors have led to a level of inflation which could only be labelled as historic. The data presented in Table 1 and Graph 1 are very illustrative in this respect.
Moreover, irrespective of how much consumer prices increased, in some cases and during certain periods of time, the large supermarkets were forced to rationalize the selling of some goods (especially vegetables, as was the case of fresh cucumbers). Such situations brought back in the memory of the general public the restrictions of basic products after the Second World War. One other aspect, even more painful for the ordinary consumer, was the fact that inflation for basic foodstuffs was much higher compared to the general monthly inflation shown in Graph 1 or compared to the annual average inflation recorded for 2022 of 9.1% or that of 8.7% in April 2023 (smaller, however still almost double as compared to USA inflation). A simple comparison with the Bank of England (BoE) targets inflation of 2% (which is practically irrelevant under the current circumstances (the model is 30 years old) and should be reassessed) and cannot do more than show the significant proportions of price increases in this country and other developed states such as the USA or those in the EU zone. Despite the fact that the price increases have calmed down during the last few months (especially visible at the gas stations where the price of unleaded gas has decreased from over £2.00/litre some three months ago to the current one of £1.45/litre) they still remain high.
Source: UK Office for National Statistics/Authors’ data
Under these circumstances, the BoE, a fundamental institution of the state older than 300 years, was forced the abandon its policy of cheap money created through the famous Quantitative Easing (QE) in the aftermath of the 2008 crisis. Graph 2 shows the artificially low-interest rate of 0.25% held for a long period (2016-2017 and then since the start of 2020 just before the pandemic explosion).
Source: Bank of England- 11 May 2023
The increases of interest rates which started in December 2021 to date (the most recent one was decided by BoE on 11 May 2023 at the level of 4.50%) were meant to calm down inflation. However, the immediate question which could be raised was: did they fulfil their intended role?
The answer is neither positive nor simple. One thing was, however, clear during this period of time, namely that adjusting the interest base rate is not sufficient anymore. Reduction of inflation cannot be obtained through the utilisation of this monetary instrument alone. We have signalled in many articles that there is a need for the parallel utilisation of another instrument, Quantitative Tightening (QT) respectively, to absorb a part of the artificially created monetary mass which was with us after the 2008 crisis and COVID pandemic. However, the utilisation of these two instruments (alone or corroborated) is not without risks. One of these is stagflation. During 2023, Great Britain will, most likely, have an especially modest economic growth reflected by its GDP increase of only 0.4% in accordance with the latest estimation (revised, increasing) of the International Monetary Fund (IMF).
It is quite clear that both the BoE and other central banks in the world will have an unenviable position, something like walking on a very narrow path with huge ravines on both sides. Ensuring the monetary equilibrium will mean that both those who borrow from the commercial banks (mortgages, leasing, personal loans etc.) and those who keep their savings with the same banks need to be able to repay their instalments on the contracted credits or, respectively, to preserve the actual value of savings in case of real negative interest rates (when inflation is higher than the base rate).
2. Romania – rampant inflation, especially for foods and interest rates on hold
Mutatis mutandis, the task of the National Bank of Romania (NBR) is not easier either. Inflation in Romania was much higher than that registered in the UK or EU. As such, NBR was forced to increase the rate of monetary policy all along during the last year. The current level is at 7% (reconfirmed on 9 February, on 4 April and again on 10 May 2023), but this level must be compared with the latest data regarding the price increases as published by the National Institute for Statistics (INS) of 16.37% for December 2022, of 15.52% for February and of 14.53% for March 2023. The ROBOR increases (currently at 6.67% for 6 months, slightly decreasing as compared to April 2023) and that of the Reference Index for Consumers Credits (IRCC) (currently at 5.87% on a yearly basis, with a slight decrease as well as compared to the maximum of 6.26% registered on 20 March 2023), no matter how painful this has been for borrowers, were just normal consequences of a long inflationary period during which Romania, together with many other states of the world, has to face the unwanted consequences of war at its north-eastern border.
Furthermore, Romania made major mistakes in fighting the COVID pandemic. That had human implications and, more disturbingly, grave economic consequences reflected in the alarming increase of its foreign debt at over €154 bln as of 31 March 2023, of internal public debt and of budgetary deficits (1.42% of GDP during the first quarter of this year and even more for the first four months). At the same time, those saving with commercial banks in Romania, especially those with deposits denominated in Lei, register losses of real purchasing power for their saved money. NBR cannot be envied in its current position in which it needs to keep firmly a very delicate balance during these extremely turbulent times.
3. Moldova – decreasing inflation, but interest rates still high
Struggling with inflation, Moldova has suffered the negative impact of all the inflationary factors mentioned above. In addition to that, this country has hugely suffered because of the military conflict in Ukraine and is in a situation in which thousands and thousands of refugees transited Moldova or (some) even decided to remain here for an undermined period of time. The human, material and economic consequences of this and of the unprecedented human exodus are still to be computed, but what is clearly known is that inflation was at record levels. Let us remind only the peak of this registered in November 2022 of 34.62% which had recently plateaued to 18.1% in April 2023. The National Bank of Moldova (NBM)’s forecast for this key indicator is now at 13.3% for 2023 and 5.1% for 2024. However, we have to mention that the uncertainty interval is quite large and the factors with direct contribution are many. Let us list here: the uncertain situation of the conflict in Ukraine, the geo-political prospects regarding the EU membership of Moldova and, last but not least, the level of remittances received by Moldova from the more than one million Moldovans working abroad.
Source: Computed based on the NBM’s data
Under such a dire situation, the NBM has had an even more difficult task as compared to other countries. The base rate was increased up to a peak of 21.50% on 4 August 2022, after which the NBM implemented a wise process of gradually reducing its refinancing rate up to the current level of 10% which is in force since 11 May 2023.
4. What does the future have in store for us?
A very simple question, but without a precise answer! Many things actually, but banking, monetary and financial evolutions (inflation, economic growth, interest rates, budgets etc.) from all over the world, and from the three presented countries as well, will depend on the closure of the war in Ukraine as soon as possible. Our hopes that this unjustified conflict will end soon could well be in vain for a good period of time, but, like in the case of many other conflicts from all over the world, this one will have to end as well. No doubt that after the end of this war (victory/no clear victories/peace negotiations and agreement/frozen etc.) a long reconstruction process will have to follow and this will require huge financial resources. We tend to believe that the developed countries will most likely help Ukraine and the other countries from the region affected directly by the conflict. Some international financial organisations have already announced substantial financial packages. The private capital, both domestic and foreign, will also play an important role. Finally, the roles played by USA and China, by Great Britain and the EU, respectively, will be decisive for the reconstruction process and for maintaining security in the region. The interest rates will be adjusted as we march along and inflation will be finally controlled through adequate monetary instruments and financial adjustments as required.■
__________________________________________________________________________________
* See also the original article signed by the same authors, published by Financial Newspaper/Ziarul Financiar, Romania, on 4 April 2023.
__________________________________________________________________________________
Alexandru M. Tanase, PhD, is an Author and Ex. Associate Director, Senior Banker at EBRD London and former IMF Advisor.
Mihai Radoi is a Director of a specialised Investment Fund focused on Eastern Europe and former Executive Director of Anglo-Romanian Bank, London, and previously of the BFR Bank, Paris.
These represent the authors' personal views. The assessments and views expressed are not those of the EBRD and/or the IMF and/or indeed of any other institutions/sources quoted. The assessment and data are based on information as of end-May 2023.
__________________________________________________________________________________
Далее...Preţuri şi dobânzi în vremuri tulburi în trei ţări
Discuţiile privind preţurile şi dobânzile sunt deosebit de actuale în multe ţări din lume, nu numai în mediile bancare sau cele ale organizaţiilor guvernamentale, dar, mai ales, în rândul oamenilor obişnuiţi, care s-a confruntat cu o inflaţie galopantă în ultimul an şi cu creşteri de dobânzi nemaiîntâlnite în istoria recentă.
Ambele subiecte au fost abordate pe scurt în articolul intitulat „Preţuri şi dobânzi în vremuri tulburi”*, publicat de Ziarul Financiar, România, în data de 4 aprilie 2023. Implicaţiile creşterilor de preţuri şi ale dobânzilor asupra nivelului de trai sunt directe, cu reverberaţii politice, mai ales în anii electorali.
Aceste creşteri de preţuri, transpuse într-o inflaţie galopantă, care a făcut şi încă face ravagii în toată Europa, şi efectiv în toată lumea, are după părerile celor mai cunoscuţi analişti cauze multiple. Cel mai adesea sunt citate criza energetică şi pandemia COVID 19 de proporţii biblice declanşată în martie 2020, care a fost declarată ca terminată abia în luna mai 2023, după datele publicate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). În cazul multor ţări din Europa, dar mai ales pentru România şi Republica Moldova (Moldova în acest articol), un alt factor des adus în discuţie sunt consecinţele nefaste ale agresiunii Federaţiei Ruse împotriva unui stat suveran şi anume Ucraina, începută în februarie 2022 şi fără perspective certe de încheiere a unui acord de pace sau fără o cuantificare a costurilor şi a surselor de acoperire. Mai mult, toate acestea s-au suprapus cu fluctuaţii majore ale preţului ţiţeiului (adus în discuţie mai ales în momente în care cotaţiile de pe pieţele internaţionale par a nu mai răspunde legii fundamentale a cererii şi ofertei). În fine, crizele bancare din ţări dezvoltate precum SUA şi Elveţia şi fluctuaţiile majore din industria criptomonedelor, precum şi multe alte cauze sunt, de asemenea, citate ca fiind vinovate de ceea ce i se întâmplă cetăţeanului obişnuit când face cumpărături sau contractează credite de la băncile comerciale.
1. Regatul Unit – inflaţie domolită, dar o creştere economică foarte modestă
Inflaţia a avut evoluţii nemaiîntâlnite în perioadele recente în ţările dezvoltate din Europa şi în mod cu totul particular în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (UK). În acest ultim caz, pe lângă factorii citaţi mai sus, consecinţele economice ale Brexitului trebuie aduse în discuţie. UK a renunţat în mod voit la o piaţă largă de desfacere şi de aprovizionare aflată în imediata sa proximitate geografică, anume cea a Uniunii Europene (UE), ceea în mod evident a contribuit la creşterea preţurilor pentru consumatorul final. Tratatele de ieşire din UE mai au încă părţi cu prevederi care nu au fost bine negociate/reglementate sau care s-au dovedit în practică deosebit de dificil de implementat şi neeficiente în ceea ce priveşte costurile umane, monetare şi politice. Renegocierea din 2023 a unor prevederi ale Tratatului privind regimul vamal al Irlandei de Nord (parte componentă a Regatului Unit care are graniţa terestră comună cu un stat membru UE) este doar un singur exemplu. Toţi aceşti factori au condus la o inflaţie care poate fi categorisită ca fiind istorică. Datele din Tabelul 1 şi Graficul 1 sunt concludente în acest sens.
Mai mult, indiferent de cât au crescut preţurile de consum, s-a ajuns, în unele cazuri şi în anumite perioade, la raţionalizarea la vânzare a unor produse (în special vegetale, cum a fost cazul castraveţilor proaspeţi). Un asemenea lucru a adus în memoria publicului larg raţionalizarea produselor de bază de după cel de-al Doilea Război Mondial. Un aspect şi mai dureros pentru consumatorul obişnuit a fost că inflaţia la produsele alimentare de bază a fost cu mult mai mare faţă de inflaţia lunară prezentată în Graficul 1 sau faţă de inflaţia medie anuală a anului 2022 de 9,1% şi de 8,7% în aprilie 2023 (însă aproape dublu faţă de inflaţia din SUA). O simplă comparaţie cu ţinta Băncii Angliei (BoE) de 2% (care a devenit nerelevantă (modelul este vechi de 30 de ani) în actualele condiţii şi care ar trebui revăzută) nu poate decât să redea proporţiile semnificative ale creşterilor de preţuri din această ţară şi din alte state dezvoltate cum ar fi SUA sau cele din UE. Deşi creşterile de preţuri s-au mai calmat în ultimele luni (în special vizibil la preţul benzinei la pompă, care a scăzut de la peste £2,00/litru acum trei luni la £1,45/litru în prezent), inflaţia rămâne totuşi mare.
Sursa: Oficiul Național de Statistică UK/Date autori
În acest context, Banca Angliei, o instituţie fundamentală a statului, fondată cu peste 300 de aniîn urmă, a fost nevoită să renunţe la politica banilor ieftini, care au fost creaţi prin intermediul faimoaselor Quantitative Easing (QE) după o altă mare criză şi anume cea din 2008. Graficul 2 reflectă dobânzile ţinute la niveluri artificiale de 0,25% pe perioade lungi de timp (2016-2017 şi mai apoi de la începutul anului 2020 înainte de declanşarea pandemiei).
Sursa: Banca Angliei – 11 mai 2023
Creşterile de dobânzi începute în decembrie 2021 şi până în prezent (ultima creştere a dobânzii de bază a fost hotărâtă de BoE pe 11 mai 2023 la nivelul de 4,50%) au avut menirea să calmeze inflaţia. Întrebarea imediată care se poate pune însă este: şi-au îndeplinit aceste creşteri ale dobânzilor rolul propus?
Răspunsul nu este neapărat pozitiv sau chiar aşa de simplu. Un lucru este cert în această perioadă şi anume acela că ajustarea ratei de bază a dobânzii nu mai este suficientă. Reducerea inflaţiei nu se poate obţine doar prin utilizarea acestui instrument monetar. În mai multe articole am militat pentru utilizarea concomitentă şi a unui alt instrument, respectiv Quantitative Tightening (QT), pentru a absoarbe o parte a masei monetare artificial creată după criza din 2008 şi pandemia de COVID. Dar utilizarea acestor două instrumente (în mod singular sau coroborate) nu este lipsită de riscuri. Unul dintre aceste este stagflaţia. Marea Britanie va avea, cel mai probabil, o creştere economică reflectată de PIB deosebit de modestă de numai 0,4% în 2023 după ultima estimare (revăzută, în creştere) a Fondului Monetar Internaţional (FMI).
Este evident că atât BoE, cât şi alte bănci centrale din lume au o poziţie de neinvidiat, asemănătoare cu mersul pe o potecă îngustă ce are prăpăstii şi pe o parte şi pe alta. Menţinerea echilibrului monetar înseamnă că atât cei care împrumută de la băncile comerciale (credite ipotecare, leasing, credite de nevoi personale etc), cât şi cei care îşi ţin depozitele băneşti la aceleaşi bănci, să poate să îşi achite obligaţiile de plată a ratelor la creditele luate sau, respectiv, să nu piardă în realitate economiile băneşti în cazul unor rate de dobânzi real negative (inflaţie mai mare decât rata de bază).
2. România – inflaţie galopantă,în special la alimente şi dobânzi staţionare
Mutatis mutandis, sarcina Băncii Naţionale a României (BNR) la fel nu este uşoară. Inflaţia din România a fost cu mult peste cea înregistrată în UK sau în UE. Prin urmare, BNR a fost nevoită să crească rata dobânzii de politică monetară pe tot parcursul anului trecut. În prezent nivelul acesteia este de 7% (reconfirmată pe 9 februarie, pe 4 aprilie şi pe 10 mai 2023) care trebuie comparat cu ultimele date privind creşterea preţurilor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) de 16,37% pentru luna decembrie 2022, de 15,52% pentru februarie şi de 14,53% pentru luna martie 2023. Creşterile ROBOR-ului (în prezent la 6,67% pe 6 luni, în uşoară scădere faţă de aprilie 2023) şi a Indicelui de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC) (în prezent la 5,87% pe an, de asemenea, în uşoară scădere faţă de maximumul de 6,26% înregistrat pe 20 martie 2023), oricât de dureroase pentru cei împrumutaţi, au fost urmări naturale ale unei întregi perioade inflaţioniste în care şi România, alături de multe state ale lumii, suportă, între altele, şi consecinţele nedorite ale unui război de la graniţa sa de nord-est.
Mai mult, România a făcut greşeli majore în combaterea pandemiei de COVID care au avut atât implicaţii umane, dar mai ales consecinţe economice grave reflectate în creşterea alarmantă a datoriei externe la peste €154 mld. la 31 martie 2023, a datoriei publice interne şi a deficitelor bugetare (1,42% din PIB pe trimestrul I al acestui an şi chiar mai mare pe primele patru luni). În acelaşi timp, cei care economisesc la băncile comerciale din România, în special în cazul celor cu depozite în lei, înregistrează pierderi în mod real ale puterii de cumpărare a sumelor deţinute. BNR nu poate fi invidiată în poziţia actuală în care trebuie să ţină ferm un echilibru deosebit de delicat în aceste vremuri extrem de tulburi.
3. Moldova – inflaţie în scădere, dar dobânzile sunt încă ridicate
În lupta cu inflaţia, Moldova a suferit consecinţele nefaste ale tuturor factorilor inflaţionişti menţionaţi mai sus. În plus, ţara a suferit enorm în urma conflictului armat din Ucraina, în situaţii în care sute de mii de refugiaţi au tranzitat Moldova sau chiar au ales să rămână pe o perioadă nedeterminată. Consecinţele umane, materiale şi economice ale războiului şi ale exodului uman fără precedent sunt încă de calculat, dar ceea ce se ştie cu claritate este faptul că inflaţia în aceasta ţară a fost la niveluri record.
Amintim doar vârful acesteia înregistrat în noiembrie 2022 de 34,62% care s-a aplatizat însă până la 18,1% în aprilie 2023. Prognoza Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) pentru acest indicator cheie este de 13,3% pentru 2023 şi de 5,1% în 2024. Trebuie însă menţionat că intervalul de incertitudine este destul de larg, iar factorii care contribuie în mod direct sunt mulţi. Ne vom opri doar la situaţia incertă a conflictului din Ucraina, la perspectivele geopolitice privind procesul de aderare al Moldovei la Uniunea Europeană şi, nu în ultimul rând, la nivelul remitenţelor primite de Moldova de la cei peste un milion de moldoveni care lucrează în afara graniţelor ţării.
În această situaţie, BNM a avut o sarcină şi mai grea decât în cazul altor ţări. Rata de bază a fost ridicată până la 21,50% pe 4 august 2022, după care BNM a implementat un proces judicios de reducere graduală a ratei de refinanţare până la nivelul din prezent de 10% care este în vigoare de pe 11 mai 2023.
Sursa: Întocmit în baza datelor BNM
4. Ce ne rezervă viitorul?
O întrebare banală care nu are însă un răspuns precis! Multe lucruri şi evoluţii bancare, monetare şi financiare (inflaţie, creşterea economică, dobânzi, bugete etc.) din toată lumea, precum şi din cele trei ţări prezentate, vor depinde de încheierea cât mai rapidă a războiului din Ucraina. Speranţele noastre că acest conflict nejustificat se va încheia rapid pot fi deşarte pentru o perioadă bună de vreme, dar, ca multe alte conflicte din alte zone, şi acesta va avea un sfârşit. Fără îndoială că după încheierea conflictului (victorie/fără victorii clare/negocieri de pace şi acord/îngheţare etc.) va urma un proces de reconstrucţie îndelungat care va necesita resurse financiare uriaşe. Credem că, cel mai probabil, ţările dezvoltate vor ajuta atât Ucraina, cât şi celelalte ţări din regiune afectate în mod direct de conflict. Unele organismele financiare internaţionale au anunţat deja pachete financiare substanţiale. Capitalul privat, intern şi extern, va juca, de asemenea, un rol important. În final, rolurile SUA şi Chinei, al Marii Britanii şi, respectiv, al Uniunii Europene vor conta decisiv pentru procesul de reconstrucţie şi asigurarea securităţii în regiune. Dobânzile vor fi calibrate din mers, iar inflaţia va fi controlată în final prin instrumente monetare adecvate şi ajustări fiscale corespunzătoare.■
__________________________________________________________________________________
* Vezi şi articolul original semnat de aceiaşi autori publicat în Ziarul Financiar, România, în data de 4 aprilie 2023.
__________________________________________________________________________________
Alexandru M. TĂNASE, PhD, este un Autor Independent şi fost Associate Director, Senior Banker la BERD şi fost IMF Advisor.
Mihai RĂDOI este Director al unui Fond de Investiţii specializat în Europa de Est şi fost Director Executiv al Anglo-Romanian Bank, Londra şi al BFR Bank, Paris.
Acestea reprezintă părerile personale ale autorilor. Analizele şi părerile exprimate nu sunt cele ale BERD şi/sau FMI şi/sau într-adevăr ale oricăror altor instituţii citate. Analiza şi datele sunt bazate pe informaţii existente până la sfârşitul lunii mai 2023.
__________________________________________________________________________________
Далее...