Profit
№_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
№_5 _2021 (288), mai 2021Cryptocurrency euphoria during the pandemic
In an article published on 19 April 2021 by BNE Intellinews, London, we have signalled the potential risks of a certain unregulated asset, which currently has a market capitalisation of over $2 trillion. It is called cryptocurrencies. Since then, countries like Turkey prohibited any transactions with such assets, but other countries in Eastern Europe let the market forces drive the process of mining (the process of creating criptocurrencies), circulation (buying, selling and holding), pricing and, in some cases, supporting the consequences of investing in unregulated and volatile instruments. The Russian Federation, Ukraine, Serbia, Romania and the Republic of Moldova (Moldova in this article) are just a few countries in this latter group.
Long before the current pandemic, we signalled in an article published in December 2018 by Emerging Market, London, that the issue of cryptocurrencies had become one of the utmost importance for all the countries in transition from the old socialist system to market economies. However, it is easy to observe that in many countries the transition has not finished yet. This process will continue for some time. During the first three decades of transition, some countries such as Poland and Romania have been declared market economies, but for many others, such as Moldova, Albania, Kosovo, North Macedonia, Mongolia and others, achieving the same goal will need more time and more persistent efforts, assuming that the global markets will continue to favour the transition process and that the pandemic will be over for good.
The unprecedented development of cryptocurrency
During its virtual Spring Meetings held in April 2021, the International Monetary Fund (IMF) published revised figures for global GDP growth in 2021-2022, from an original forecast of a 5.5% annual increase to 6% for 2021 and 4.4% for 2022 (after -3.3% in 2020). For emerging Europe, the projections are more modest at 4.4% in 2021 and 3.9% in 2022 (after -2% in 2020). These projections are of course subject to material successes in combating the current coronavirus (COVID-19) pandemic, which required huge human, material and financial resources to weather its disastrous negative impact. Meanwhile, without any apparent link to the pandemic, a new issue became the centre of attention everywhere in the world, including in transition countries, namely the cryptocurrencies (abstract and stateless assets based on electronic strings of codes*) and the whole range of issues they have generated so far.
This development is unprecedented. Three years ago, there were estimations that over 1,650 such cryptocurrencies were in circulation with a total market capitalisation of $369 billion as of March 2018. The situation could not be more different now. The key cryptocurrency which has gone on to dominate the market, namely Bitcoin (BTC) which holds 47.6% of the total market capitalisation of cryptocurrencies, evolved from a modest market capitalisation then to $1,093.9 billion as of 3 May 2021. The number of cryptocurrencies is estimated currently at 9,537 (9,257 some 15 days ago!), of which the most used and known include Bitcoin, Ethereum, Binance Coin, XRP, Tether, Dogecoin,and Cardano, with a total market capitalisation of around $2.2 trillion. These are staggering figures and, strangely enough, these instruments using blockchain technology are not regulated by central banks or indeed by any other financial authorities. During the last five years, there were signals from the central banks (such as the Bank of England in December 2017) that such instruments are not regulated as they should be and that investors should be aware of the risk they are undertaking. But this was far from being sufficient. Moreover, the declarations of key financial institutions such as the FED (US Federal System of Reserves) and the IMF in 2020-2021, although expressed, were not firm enough to dampen the euphoria of many investors. Also, the role of speculators using dirty money or aiming for money laundering was not scrutinised well enough. There were even unfinished debates over whether such cryptocurrencies are legal means of payments or if they are money as many people tend, by mistake, to believe. Blockchain technology has not proved its usefulness in other fields yet.
The situation has changed dramatically since the 2017 peak for the price of Bitcoin of $19,666 on 17 December 2017 and of many other cryptocurrencies, as presented in the graph.
The cases of Romania and Moldova
There are no clear-cut dates for when Romanians or Moldovansstarted to get involved with cryptocurrencies. However, the habit of playing financial games could easily be dated to the start of the transition to a market economy in 1990. The euphoria surrounding cryptocurrencies was not the first one in the transition history, although differences did exist. The first and most famous game was Caritas, a "Ponzi scheme" in which large returns on very short terms were promised to naïve Romanians. Understandable to a certain extent due to the poverty of the population during the final years of socialism, the appetite was high, with families selling their most precious possessions to deposit the money with Caritas, which had its headquarters in Cluj-Napoca. This was done in the context of an evident lack of legislation or basic regulations on what was and was not possible. Soon after this first start, many others followed (Procent-Caritas Constanta, FNI (National Investment Fund) and SOV investments, to name just a few in Romania), with some variation on promises for depositors, but in fact, all being games organised according to the same recipe and based on a key common ingredient, namely the burning desire to become rich quickly. However, the collapse of such schemes was in sight (see photo below, right) for those who wanted to see it.
Fast forward 25 years and Romania and Moldova started to sense a new opportunity, namely cryptocurrencies. It’s easy to say that the early transition pyramid schemes have nothing to do with this new type of assets. Possibly, but the underlying desire of people to enrich themselves is the same in both cases. Currently, many people regret that they did not dare to put their spare money or savings into cryptocurrencies. To be fair, an investor buying, for instance, a Bitcoin before the December 2017 peak at let us say $3,000/unit would have today a code which was quoted briefly in April 2021 at almost $65,000 (obviously very volatile prices!). The fundamental question here for many Romanians (like for everybody else) is, however, if one can (easily) cash the gain or use the respective cryptocurrencies for goods and services needed for day-to-day life. Until recently, the use of cryptocurrencies was extremely limited, but since 2020 well-known companies such as PayPal started to accept payments in selected cryptocurrencies. VISA and Goldman Sachs recently announced their intentions to participate in these flows. Moreover, in Romania, some education units (such as University Lucian Blaga in Sibiu) started to allow students to pay their tuition fees in cryptocurrencies. Start-up companies were founded to facilitate the process, as the universities finally need lei, the official Romanian currency. Also, cryptocurrencies founded by Romanians such as Elrond eGold started to be circulated and cryptocurrencies started to be used more and more to buy expensive objects of art such as paintings. These have been important developments to be further monitored to see if in real life such instruments could be of actual use over a longer period, or if it is just a passing fashion. Meanwhile, many Romanian celebrities (ex-famous footballers, dissident poets, influencers etc.) started to present their investments and gains in mass media (TV channels mainly). This has had a huge impact on the appetite of many small investors who dream of getting rich overnight. The euphoria of the ’90s of the last century is back again.
Over the Prut River, some peoples of Moldova also started to become interested in these assets. The so-called unrecognized Transnistrian Republic offered a very permissive legal and economic environment to those mining cryptocurrencies. The electricity is very cheap or heavily discounted as it is produced at Cuciurgan Thermo-Power Station with natural gas imported from Russia and paid for by Moldovagaz. There are many "farms" in the Tiraspol area in which very powerful computers and cooling equipment are used 24/7 to mine new Bitcoins and other cryptocurrencies. The electricity consumption of such farms from Tiraspol alone is estimated to be equal to that of Balti, a relatively large city in Moldova.
Firm regulations or else
During this time, the monetary and financial authorities in Romania and Moldova (mainly central banks – National Bank of Romania (NBR) and National Bank of Moldova (NBM), respectively) pointed out from time to time that cryptocurrencies are not regulated instruments and that the risks could be major, including the total loss of invested money. However, like in many other countries, such calls were not strong enough and more importantly they were not followed by strict regulations. Basically, cryptocurrencies are unpredictable and unstable instruments. Buying, mining and/or holding cryptocurrencies are highly speculative and have high energy consumption. The carbon footprint is obvious, as it is estimated that the energy used to globally mine the cryptocurrencies is equal to the whole energy consumption of Finland. The IMF opined in the past that the matter should be properly regulated. It is very likely that these virtual assets will eventually deflate and will "end up as short-lived curiosities", as pointed out by the president of the Bank for International Settlements (BIS). One pertinent question would be: when? But the answer to such a simple question is not very obvious. For the time being, the incredible increases in the price of Bitcoin (see Graph) and, in tandem, of all other cryptocurrencies is determined by lack of clear regulations and by a large amount of money (estimated at $1.5 billion) invested in January 2021 by internationally well-known tycoons who are very active in this field. Such a large investment has obviously impacted Bitcoin prices (see Graph), while the debate of some 80 central banks on digital currencies still continues.
The low level of interest rates granted by commercial banks in the European Union (including in Romania), the United States and other key developed countries (the UK, Switzerland, Japan etc.) and, in a way, in transition countries like Moldova, granted on increasing deposits is yet another contributing factor to the present euphoria. The same is valid for the very high price of gold, which used to be the "refuge asset" for many, but which is not affordable for a large number of small investors anymore. The need for clear fiscal regulations is obvious in both Romania and Moldova which registered for many years sizable public budget deficits, while the sizable capital gains resulting from such instruments as cryptocurrencies remained untaxed. This is a paradox that is difficult to understand both in normal times and more so during the current pandemic when financial resources are in high demand.
By taking a low-key approach, the key international financial institutions, starting with the IMF and central banks, including the American FED and key European banks, are not fulfilling their respective roles in accordance with their charters. As it is very likely that the issue of cryptocurrencies will be around for the foreseeable future, such attitudes are full of perils. The magnitude of the risks involved (some $2.2 trillion market capitalisation altogether) is far higher than those associated with the "innocent local" pyramid schemes in Romania from the early ’90s when the transition started. Together with other countries, both Romania and Moldova should clearly define their positions on cryptocurrencies until is not too late.■
* For more basic details on cryptocurrencies, see A. M. Tanase – Cryptocurrencies – future of money? Published by Finance and Banking review – Profit no. 4 / April 2019 (English and Romanian).
Далее...
Euforia criptomonedelor în timpul pandemiei
Într-un articol publicat în data de 19 aprilie 2021 de BNE Intellinews, Londra, am semnalat potenţialele riscuri ale unui activ nereglementat, care are în prezent o capitalizare de piaţă de peste $2 trilioane. Acesta se numeşte criptomonedă. De atunci, unele ţări, precum Turcia, au interzis orice tranzacţii cu astfel de active, iar altele, în special cele din Europa de Est, au lăsat forţele de piaţă să conducă procesul de minerit (procesul de creare a criptomonedei), circulaţie (cumpărare, vânzare sau păstrare), stabilire a preţurilor şi, în unele cazuri, au suportat consecinţele investiţiilor în instrumente nereglementate şi volatile. Federaţia Rusă, Ucraina, Serbia, România şi Republica Moldova (Moldova în acest articol) sunt doar câteva dintre ţările din acest ultim grup.
Cu mult înainte de pandemia COVID-19, am specificat într-un articol, publicat în decembrie 2018 de către prestigioasa publicaţie Emerging Market, Londra, că problema criptomonedelor a devenit una dintre cele mai importante pentru toate ţările în tranziţie de la vechiul sistem socialist la economiile de piaţă. Cu toate aceste, este uşor de observat că în multe ţări tranziţia încă nu s-a finalizat. Acest proces va mai continua o anumită perioadă. De-a lungul primelor trei decenii de tranziţie, unele ţări precum Polonia şi România au fost declarate economii de piaţă, dar pentru multe altele, cum ar fi Moldova, Albania, Kosovo, Macedonia de Nord, Mongolia şi altele, atingerea aceluiaşi obiectiv va mai necesita timp şi eforturi mai persistente, presupunând că pieţele globale vor continua să favorizeze procesul de tranziţie şi că pandemia va fi învinsă definitiv.
Dezvoltarea fără precedent a criptomonedelor
În cadrul reuniunilor de primăvară organizate în mod virtual în aprilie 2021, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a publicat prognoza revăzută pentru creşterea globală a PIB-ului în 2021-2022, de la o prognoză iniţială de creştere anuală de 5,5% la 6% pentru 2021 şi de 4,4% pentru 2022 (după -3,3% în 2020). Pentru ţările emergente din Europa, prognozele sunt mai modeste de 4,4% în 2021 şi de 3,9% în 2022 (după -2% în 2020). Aceste estimări sunt bineînţeles condiţionate de obţinerea succeselor reale în combaterea pandemiei COVID-19, care necesită resurse umane, materiale şi financiare imense pentru a rezista impactului negativ dezastruos. Între timp, fără vreo legătură aparentă cu pandemia, o nouă chestiune a ajuns în centrul atenţiei în întreaga lume, inclusiv în ţările în tranziţie, şi anume criptomonedele (active abstracte şi fără apartenenţă statală bazate pe un lanţ de coduri electronice*) însoţite de o întreagă pleiadă de probleme pe care le-au generat până acum.
Aceasta dezvoltare este fără precedent. Acum trei ani, se estima că erau în circulaţie peste 1.650 de criptomonede cu o capitalizare de piaţă de $369 mlrd. în martie 2018. Situaţia actuală nu poate fi mai diferită. Criptomoneda-cheie – Bitcoin (BTC), care a ajuns să domine piaţa şi deţine 47,6% din capitalizarea de piaţă totală a criptomonedelor, a evoluat de la o capitalizare de piaţă modestă până la $1.093,9 mlrd. la 3 mai 2021.
În prezent, numărul criptomonedelor este estimat la 9.537 (9.257 cu circa 15 zile în urmă!), dintre care cele mai utilizate şi cunoscute sunt Bitcoin, Ethereum, Binance Coin, XRP, Tether, Dogecoin şi Cardano, cu o capitalizare de piaţă de circa $2,2 trilioane. Sunt cifre ameţitoare şi, în mod straniu, aceste instrumente care utilizează tehnologia blockchain nu sunt reglementate de băncile centrale sau de alte autorităţi financiare. În ultimii cinci ani, au fost careva semnale de la băncile centrale (cum ar fi cel de la Banca Angliei din decembrie 2017) că aceste instrumente nu sunt reglementate la modul corespunzător şi că investitorii ar trebui sa fie conştienţi de riscurile pe care şi le asumă. Dar, acest îndemn a fost departe de a fi suficient. Mai mult, declaraţiile principalelor instituţii financiare cum ar fi SFR (FED sau Sistemul Federal de Rezerve al SUA) şi FMI în 2020-2021, deşi exprimate, nu au fost suficient de ferme pentru a diminua euforia multor investitori. De asemenea, rolul speculatorilor, care utilizează bani murdari sau urmăresc scopul de spălare a banilor, nu a fost destul de bine cercetat. Există încă dezbateri nefinalizate în legătură cu faptul, dacă asemenea criptomonede sunt mijloace legale de plată sau dacă acestea sunt bani, aşa cum mulţi oameni tind să creadă din greşeală. Tehnologia blockchain nu şi-a dovedit încă utilitatea în alte domenii de activitate.
Situaţia s-a schimbat în mod dramatic după data de 17 decembrie 2017, când multe criptomonede au atins apogeul la capitolul preţuri, iar costul Bitcoin-ului a ajuns chiar la $19.666. Evoluţia preţului Bitcoin-ului este prezentată sintetic în graficul de mai jos.
Cazurile României şi Moldovei
Nu există date clare nici pentru România, nici pentru Moldova, când au început rezidenţii să se ocupe de criptomonede. Cu toate acestea, obiceiul de a participa la jocuri financiare poate fi uşor datat – anul 1990 – începutul tranziţiei către o economie de piaţă. Euforia care înconjoară criptomonedele nu a fost prima în istoria tranziţiei, deşi diferenţe există. Primul şi cel mai cunoscut joc din România a fost Caritas, o „schemă Ponzi”, în care românilor naivi au fost promise câştiguri mari în perioade scurte de timp. Într-o anumită măsură acest lucru e de înţeles din cauza sărăciei populaţiei din ultimii ani ai socialismului, iar dorinţa de participare a fost mare, multe familii şi-au vândut cele mai preţioase lucruri pentru a depozita banii la Caritas, care îşi avea sediul central la Cluj-Napoca. Acest lucru a fost făcut în contextul în care a existat un vid clar în legislaţie sau în reglementările de bază în legătură cu ce era posibil şi ce nu. La puţin timp după acest început, au urmat multe alte asemenea jocuri (Procent-Caritas Constanţa, FNI (Fondul Naţional de Investiţii) şi investiţiile SOV, pentru a aminti doar câteva din România), cu unele diferenţieri în ceea ce priveşte promisiunile făcute deponenţilor, dar, în fapt, toate erau jocuri organizate după aceeaşi „reţetă” şi cu un ingredient de bază comun, şi anume dorinţa arzătoare de a deveni bogaţi în mod rapid. Cu toate acestea, prăbuşirea acestor jocuri era uşor predictibilă (vezi fotografia de mai jos, dreapta) pentru cei care doreau sa vadă sfârşitul.
Dacă accelerăm timpul cu 25 de ani, vom vedea că România şi Moldova au început să simtă o nouă oportunitate, în special este vorba de criptomonede. Este uşor de afirmat că schemele piramidale din perioada de tranziţie timpurie nu au nimic de a face cu noul tip de active.
Posibil, dar dorinţa de bază a oamenilor de-a se auto-îmbogăţi este exact aceeaşi în ambele cazuri. În prezent, mulţi oameni regretă că nu au avut curajul să-şi investească banii disponibili sau economiile în criptomonede. Ca sa fim corecţi, pentru un investitor care a cumpărat înainte de apogeul din decembrie 2017 un Bitcoin, să zicem, cu $3 mii per unitate ar avea astăzi un cod care a fost cotat temporar în aprilie 2021 la aproape $65 mii (în mod evident, preţurile sunt foarte volatile!). În acest caz, întrebarea fundamentală pentru mulţi români (ca de altfel pentru oricine altcineva) este, totuşi, dacă cineva poate câştiga (uşor) sau poate folosi criptomonedele pentru bunurile şi serviciile cerute de viaţă de zi cu zi. Până de curând, utilizarea criptomonedelor a fost extrem de limitată, dar începând cu anul 2020 companii bine-cunoscute, cum ar fi PayPal, au început să accepte plăţi în unele criptomonede. VISA şi Goldman Sachs şi-au anunţat intenţia de a participa la aceste fluxuri. Mai mult, în România, unele unităţi de învăţământ (cum ar fi Universitatea Lucian Blaga din Sibiu) acceptă plăţi de la studenţi pentru taxele şcolare anuale în criptomonede. Companii noi au fost înfiinţate pentru a facilita acest proces, pentru că în final universităţile au nevoie de lei – moneda românească oficială. De asemenea, a fost pusă în circulaţie o criptomonedă înfiinţată de români – Elrond eGold. În acelaşi timp, în general criptomonedele au început să fie folosite din ce în ce mai mult pentru a cumpăra obiecte de artă scumpe, de exemplu picturile. Aceste evoluţii importante trebuie monitorizate pentru a vedea dacă asemenea instrumente ar putea fi de un real folos pe perioade mai lungi de timp sau dacă sunt pur şi simplu o modă trecătoare. Între timp, mulţi români celebri (foşti fotbalişti faimoşi, poeţi dizidenţi, formatori de opinie etc.) au început să-şi prezinte în mass-media (în principal la posturile TV cu audienţă largă) investiţiile lor şi câştigurile obţinute. Aceasta a avut un impact enorm asupra apetitului multor investitori mici, care visează să devină bogaţi peste noapte. Euforia anilor ’90 ai secolului trecut iarăşi a revenit.
Peste râul Prut, anumite persoane din Moldova, de asemenea, au început să devină interesaţi de aceste active. Aşa numita Republica Transnistreană (nerecunoscută) a oferit un mediu legislativ şi economic foarte permisiv celor care minează criptomonede.
Electricitatea este foarte ieftină sau are reduceri mari de preţ, întrucât este produsă de Termocentrala Cuciurgan cu gaz natural importat din Federaţia Rusă şi achitat de Moldovagaz. Există multe „ferme” în zona Tiraspol, în care zi şi noapte sunt folosite computere puternice şi echipamente de răcire pentru a mina Bitcoin-uri noi şi alte criptomonede. Se estimează că consumul de energie electrică al unor astfel de „ferme” din Tiraspol este egal cu cel din Bălţi, un oraş relativ mare din Moldova.
Reglementări dure sau consecinţe inevitabile
În această perioadă, autorităţile monetare şi financiare din România şi Moldova (în principal băncile centrale – Banca Naţională a României (BNR) şi, respectiv, Banca Naţională a Moldovei (BNM)) au atras din când în când atenţia asupra faptului că criptomonedele nu sunt instrumente reglementate şi că riscurile pot fi majore, inclusiv pierderea totală a banilor investiţi. Cu toate aceste, ca şi în alte ţări, asemenea poziţionări nu au fost suficient de puternice şi, cel mai important, nu erau urmate de reglementări stricte. În mod clar, criptomonedele sunt instrumente nepredictibile şi instabile. Cumpărarea, minarea şi/sau deţinerea de criptomonede sunt înalt speculative şi necesită un consum mare de energie. Impactul carbon este evident, deoarece se estimează că energia folosită în mod global pentru a mina criptomonedele este egală cu consumul de energie al Finlandei. În trecut, FMI şi-a exprimat opinia că această chestiune trebuie să fie reglementată în mod adecvat. Este foarte probabil că aceste active virtuale se vor prăbuşi până la urmă şi că „o vor sfârşi ca nişte curiozităţi trecătoare”, aşa după cum a menţionat preşedintele Băncii Reglementelor Internaţionale (BRI). O întrebare pertinentă ar fi: când? Dar răspunsul la o întrebare atât de simplă, deocamdată, nu este foarte clar. Pentru moment, creşterea incredibilă a preţului Bitcoin-ului (vezi Grafic) şi, în paralel, al tuturor celorlalte criptomonede este influenţată de lipsa de reglementări clare, precum şi de sume mari de bani (estimate la $1,5 mlrd.) investite în ianuarie 2021 de miliardari internaţionali bine-cunoscuţi care sunt foarte activi în acest domeniu. O asemenea investiţie mare a influenţat în mod evident cotaţiile Bitcoin-ului (vezi grafic), în timp ce circa 80 de bănci centrale continuă încă să dezbată chestiunea monedele digitale.
Nivelul redus al dobânzilor acordate de băncile comerciale din Uniunea Europeană (inclusiv din România), Statele Unite şi alte ţări dezvoltate principale (Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Elveţia, Japonia etc.) şi, într-o oarecare măsură, şi de către ţările în tranziţie ca Moldova, la depozitele (care au avut tendinţă de creştere) este încă unul din factorii care au contribuit la euforia din prezent. Acelaşi lucru este valabil şi pentru preţul foarte mare al aurului, care era de obicei un „activ de refugiu” pentru mulţi, dar care nu mai este accesibil pentru mulţi investitori mici. Nevoia unor reglementări fiscale clare este evidentă atât în România, cât şi în Moldova, care au înregistrat ani mulţi la rând deficite bugetare publice mari, în timp ce câştigurile de capital importante rezultate din asemenea instrumente cum sunt criptomonedele au rămas netaxate. Acesta este un paradox dificil de înţeles în timpuri normale şi este cu atât mai mult de neînţeles în timpul actualei pandemii când resursele financiare sunt la mare căutare.
Prin adoptarea unor poziţii aproape invizibile, organizaţiile financiare internaţionale majore, începând cu FMI-ul şi băncile centrale, inclusiv Sistemul Federal de Rezerve american şi băncile majore europene, nu-şi îndeplinesc rolurile lor respective în concordanţă cu statutele lor de funcţionare. Având în vedere că subiectul criptomonedelor va fi prezent în viitorul previzibil, asemenea atitudini pot genera pericole. Magnitudinea riscurilor implicate (circa $2,2 trilioane capitalizare totală de piaţă) este cu mult mai mare decât riscurile asociate cu jocurile piramidale „locale şi inocente” din România de la începutul anilor ’90 când a început tranziţia. Împreună cu alte ţări, atât România, cât şi Moldova, trebuie să-şi definească în mod clar poziţiile în ceea ce priveşte criptomonedele până când nu a devenit prea târziu.■
* Pentru mai multe detalii de bază ref. criptomonede, vezi A. M. TĂNASE - Criptomonedele - viitorul banilor? publicat de revista financiar-bancară – Profit nr. 4 / aprilie 2019 (limba engleză şi română).
Далее...
Obligaţiunile municipale – instrument de dezvoltare a comunităţilor locale
În Republica Moldova, pe lângă instrumentele clasice de îndatorare cum sunt creditele bancare, statul, companiile şi Autorităţile Publice Locale (APL) au la dispoziţie şi alte posibilităţi mai puţin cunoscute. Este vorba despre emisiunea de valori mobiliare, şi anume obligaţiuni, prin intermediul căreia poate fi atras capitalul necesar realizării unor proiecte investiţionale în condiţii de multe ori mai avantajoase decât creditele bancare.
Deşi legislaţia R. Moldova prevede posibilitatea emisiunii de obligaţiuni municipale de către APL de toate nivelele, până în prezent, în ţara noastră nu a fost realizată nici o emisiune de obligaţiuni, în pofida faptului că în toate ţările vecine acest instrument este utilizat intens de către autorităţile publice locale pentru identificarea resurselor financiare pentru investiţii capitale. Cauzele sunt multiple, atât de ordin legislativ, investiţional sau chiar de infrastructură financiară. Situaţia în acest sens s-a schimbat graţie unei echipe de experţi din cadrul Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, care implementează proiectul: „Obligaţiunile guvernamentale locale – ca măsură de sporire a autonomiei locale”, finanţat de Ambasada Regatului ţărilor de Jos la Chişinău.Astfel, potrivit proiectului, trei primării (Chişinău, Sângera şi Ceadîr-Lunga) beneficiază de suport consultativ şi de instruiri în procesul efectuării primelor emisiuni de obligaţiuni de către APL din ţara noastră. Până în prezent, primăriile beneficiare respective au înaintat proiectele investiţionale ce urmează a fi finanţate din resursele obţinute din emiterea obligaţiunilor, iar două dintre ele – Sângera şi Ceadîr-Lunga, au finalizat deja etapa selectării prin concurs deschis a intermediarului financiar şi acum sunt la etapa contractării acestuia. Primăria mun. Chişinău, la rândul ei, se află la etapa desfăşurării concursului de selectare a intermediarului financiar. 
Șeful Oficiului Ambasadei Regatului ţărilor de Jos în Republica Moldova, Floris van Eijk, a menţionat că acest instrument, folosit în premieră în R. Moldova, va contribui la fortificarea autorităţilor locale şi la dezvoltarea comunităţilor.
Floris van EIJK: Oficiul Ambasadei Regatului ţărilor de Jos manifestă susţinere faţă de autonomia locală şi faţă de autorităţile locale angajate în proiecte de dezvoltare comunitară. Ne bucurăm că acest proiect a trezit interesul mai multor autorităţi locale, care îşi doresc să dezvolte proiecte de infrastructură locală. Considerăm că fiecare autoritate locală trebuie să beneficieze de instrumentele financiare disponibile pentru dezvoltarea sustenabilă a comunităţii.
Vicepreşedintele Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare (CNPF), Nina Dosca, consideră că pentru R. Moldova obligaţiunile municipale reprezintă un instrument financiar modern de atragere a investiţiilor în localităţi, care presupune multe beneficii cu costuri reduse.
Nina DOSCA: O colaborare mai strânsă între autorităţile locale şi piaţa de capital poate conduce la creşterea calităţii şi eficienţei proiectelor finanţate, precum şi la încurajarea planificării financiare pe termen lung. R. Moldova ar trebui să urmeze această tendinţă de apelare la sursele alternative de finanţare pentru a oferi investitorilor locali şi internaţionali un mediu îmbunătăţit de funcţionare a pieţei de capital. CNPF de comun acord cu autorităţile competente a elaborat şi promovat legislaţia aferentă procesului de plasare şi circulaţie a obligaţiunilor municipale, iar conform propunerilor şi sugestiilor din partea „Expert-Grup”, CNPF recent a iniţiat modificarea actelor sale normative, care vin să clarifice unele norme aplicabile.
Victoriabank a ieşit învingătoare
Legislaţia prevede că orice emisiune de obligaţiuni trebuie să fie intermediată de către un participant profesionist pe piaţa de capital. Directorul de program „Expert-Grup”, Dumitru Pîntea, a menţionat că intermediarul financiar urmează să realizeze efectiv emisiunea, şi anume, cel mai important – atragerea mijloacelor financiare de la diferiţi investitori.
Dumitru PÎNTEA: Intermediarul financiar cunoaşte cel mai bine care sunt tendinţele pe piaţa financiară, care sunt aşteptările investitorilor şi poate veni cu soluţii conform aşteptărilor primăriei. În sarcina intermediarului intră efectiv designul acestor instrumente financiare, stabilirea calendarului estimativ de lansare a emisiunilor şi atragerea resurselor financiare de la investitori.
Victoriabank a ieşit învingătoare în urma concursurilor demarate de autorităţile locale privind intermedierea emiterii de obligaţiuni municipale.
Vasile DONICA, Vicepreşedintele Victoriabank: Suntem bucuroşi şi onoraţi că Victoriabank, membră a Grupului Banca Transilvania, a fost selectată în calitate de intermediar financiar. Una din priorităţile de bază ale activităţii noastre este introducerea şi promovarea noilor servicii, produse şi tehnologii pe piaţa financiară din R. Moldova. Pentru Victoriabank este un mare avantaj suportul din partea grupului financiar Banca Transilvania şi în special din partea BT Capital Partners, o echipă experimentată formată din profesionişti din România, situată pe primul loc în topul intermediarilor la Bursa de Valori Bucureşti. În aceste condiţii suntem încrezători că etapele de emitere a obligaţiunilor vor fi parcurse cu succes.
Potrivit lui, cele mai importante etape pe care urmează a fi întreprinse sunt pregătirea setului de documente necesare pentru derularea ofertei, obţinerea avizului de la Ministerul de Finanţe, sondarea pieţei pentru structurarea realistă a acestei oferte, înregistrarea prospectului ofertei la CNPF.
„O prioritate mai este şi promovarea acestor obligaţiuni şi a proiectului investiţional, întâlnirea cu potenţialii investitori, alocarea obligaţiunilor, admiterea spre tranzacţionare a obligaţiunilor la Bursa de Valori”, a conchis Vasile Donica.
BT Capital Partners este intermediarul care în 2020 a ocupat primul loc privind volumul de tranzacţii, iar din prisma proceselor de emisiune a vânzărilor, deţine toată experienţa necesară pe care o va împărtăşi cu colegii lor de la Victoriabank.
„Experienţa noastră pe piaţa de emisiuni de obligaţiuni municipale sau corporative sau de acţiuni, este de peste 15 ani, iar în ultimii cinci ani am fost primul intermediar pe piaţa de emisiuni de obligaţiuni cu valori de tranzacţie de peste 3,5 mlrd. de euro. Ne bucură să vedem deschiderea autorităţilor pentru sprijinirea acestor procese şi deoarece primele proiecte de aşa gen nu sunt cele mai uşoare, ne bucură că sunt două primării care au avut curajul să-şi asume acest pionierat. Sunt convinsă că, împreună cu colegii noştri, vor fi obţinute rezultatele aşteptate şi această primă acţiune va reprezenta începutul acestui instrument pe piaţa de capital din Republica Moldova”, a concretizat CEO BT Capital Partners, Daniela Secară.
Proiecte indispensabile
Ambele primării vor folosi resursele atrase prin intermediul emisiunii de obligaţiuni municipale pentru realizarea proiectelor de infrastructură în Sîngera şi Ceadîr-Lunga. Autorităţile locale din oraşul Sîngera planifică să construiască un apeduct într-un cartier nou al localităţii, unde locuiesc în prezent câteva zeci de familii, care nu au acces la reţeaua centrală de alimentare cu apă. În următorii ani, în acest cartier vor locui până la trei sute de familii.
„Emisiunea pe care o planificăm în oraşul Sîngera este de cinci milioane de lei, surse din care vrem să construim apeductul. Am proiectat apeductul inclusiv cu toate conectările prevăzute pentru fiecare gospodărie, ceea ce va reduce atât costul pentru conectare a consumatorilor finali, cât şi timpul perfectării documentelor pentru proiectarea lucrărilor”, a explicat primarul oraşului Sîngera, Valeriu Popa.
La rândul lor, autorităţile din municipiul Ceadîr-Lunga intenţionează să investească resursele atrase în urma emisiunii de obligaţiuni municipale într-un proiect de îmbunătăţire a infrastructurii drumurilor locale.
„Dezvoltarea economiei municipiului este în prezent o prioritate pentru APL din Ceadîr-Lunga, însă dezvoltarea economiei este imposibilă fără dezvoltarea în paralel a infrastructurii locale. Datorită acestui proiect vom reuşi să mobilizăm resurse suplimentare pentru construcţia şi reparaţia drumurilor din municipiu, fapt ce va contribui la crearea condiţiilor prielnice pentru investitorii din regiune”, a spus primarul municipiului Ceadîr-Lunga, Anatolii Topal.
Recomandările experţilor
Potrivit „Expert-Grup”, în practica internaţională, emiterea de obligaţiuni municipale reprezintă cel mai simplu mod de a atrage un bazin de investitori din afara sectorului bancar. Istoriile de succes de emisiuni de obligaţiuni municipale sunt asociate cu câteva precondiţii precum existenţa facilităţilor fiscale aferente acestui instrument de împrumut, un plan de investiţii bine conceput şi existenţa unor filtre pentru a menţine managementul datoriei locale la parametrii optimi.
„Un alt atribut al succesului obligaţiunilor municipale este o piaţă de capital robustă, deşi există exemple care arată că obligaţiunile municipale pot constitui ele însăşi un imbold pentru dezvoltarea pieţei de capital, aşa cum ar putea avea loc şi în cazul R. Moldova”, consideră experţii „Expert-Grup”.
Potrivit lor, cele mai răspândite avantaje pentru comunităţile locale urmare a utilizării obligaţiunilor municipale sunt flexibilitatea în stabilirea termenilor şi condiţiilor de rambursare, povara echitabilă a costurilor şi accesul la beneficii, evitarea costurilor adiţionale prin finalizarea mai rapidă a proiectelor, acces la resurse nerambursabile din fonduri europene şi alte fonduri de dezvoltare şi creşterea vizibilităţii şi a încrederii investitorilor.
„În cazul R. Moldova, obligaţiunile municipale pot deveni un instrument financiar viabil, alternativ metodei clasice de creditare, care ar putea fi utilizat pentru proiecte investiţionale la nivel local. Având în vedere că obligaţiunile respective constituie un instrument de finanţare, nu de investiţie şi necesită în mod obligatoriu în cadrul proiectului indicarea sursele de venit pentru deservirea şi achitarea obligaţiunilor. Din acest motiv cele mai potrivite proiecte de finanţare prin obligaţiuni sunt: proiectele comunitare investiţionale ce vor aduce venit direct la APL (conectarea unor sectoare noi la apă şi canalizare, renovarea reţelelor de prestări servicii către comunicate); proiecte de infrastructură care va creşte numărul investitorilor şi volumul investiţiilor, care va duce indirect la majorarea veniturilor la APL prin creşterea bazei impozabile şi de taxe obligatorii (platformă industrială, cartiere rezidenţiale noi etc); co-finanţarea proiectelor de grant, în cazul în care APL nu dispune de resurse proprii, astfel încât datorită obligaţiunilor emise APL va putea beneficia de un levier financiar sporit pus la dispoziţie doar cu condiţia co-finanţării; refinanţarea creditelor mai scumpe accesate anterior”, explică „Expert-Grup”.
Experţii au prezentat un şir de recomandări în vederea promovării obligaţiunilor municipale în R. Moldova. Printre acestea pot fi evidenţiate: uniformizarea regimului fiscal aferent investiţiilor în valori mobiliare (oferirea facilităţilor fiscale similare cu valorile mobiliare de stat); extinderea limitei de îndatorare de 30% pentru toate oraşele cu statut de municipiu, precum şi pentru bugetele care înregistrează venituri proprii solide; stabilirea posibilităţii emiterii de valori mobiliare în valută străină, cu respectarea prevederilor prudenţiale (limita de îndatorare în acest caz să fie de 15% din veniturile proprii); dezvoltarea unui program de promovare şi finanţare a obligaţiunilor municipale; simplificarea procedurilor necesare pentru emiterea obligaţiunilor municipale; în procesul de promovare a obligaţiunilor municipale, pe lângă aspectele privind solvabilitatea, prevăzute de legislaţie, este necesar de asigurat şi integritatea utilizării acestor instrument.■
Далее...
