Profit
№_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
№_5_2019 (269), mai 2019Hăinuţe Davitex Neo ― un start-up de success
Pentru Victoria Dănilă, o antreprenoare de 34 de ani din Chişinău, apariţia pe lume a fiicei a fost un impuls pentru a iniţia o afacere. Din motiv că nu găsea hăinuţe potrivite pentru bebeluşul său născut înainte de termen, a hotărât să le proiecteze singură. În prezent, Victoria Dănilă creează hăinuţe şi alte produse adaptate necesităţilor copiilor născuţi prematur. Disponibile pe piaţă sub brandul Davitex Neo, aceste hăinuţe şi accesorii au reuşit deja să cucerească 11 medalii de aur la diverse expoziţii internaţionale.
Profit: Dna Dănilă, de unde a pornit ideea de a lansa o afacere, care propune un produs destul de specific?
V.D.: Ideea afacerii a pornit de la o necesitate pe piaţa din R. Moldova, şi anume, lipsa hăinuţelor adaptate pentru copii născuţi prematur, în special, pentru cei ce se află în incubator, sau care depind de aparatele medicale şi au consultaţii dese din partea personalului medical. Am născut şi eu o fetiţă la 33 de săptămâni şi am văzut că e foarte complicat să o îmbrac în hăinuţele pe care le-am cumpărat în magazinele noastre. Respectiv, când mi-am văzut pentru prima dată copilul, care cântărea doar 1,800 de grame, şi mi-a atins degetul, am simţit că trebuie să lupt pentru ea şi să creez ceva frumos şi util pentru toţi copiii care se nasc prematur. Ţinând-o în braţe, am decis să proiectez hăinuţe pentru aceşti mici luptători.
Profit: De ce hăinuţele din magazinele obişnuite sunt mai puţin potrivite?
V.D.: Produsele pentru copiii născuţi prematur pe care le avem acum pe piaţă pot fi incomode atunci când medicul consultă copilul sau dacă nou-născutul este conectat la aparate medicale. Am încercat să proiectez haine ergonomice şi accesibile, care sunt croite special pentru ei şi adaptate la necesităţile diferitor aparate.
Profit: Unde pot fi procurate aceste hăinuţe?
V.D.: Deocamdată, produsele pot fi procurate prin intermediul paginii de Facebook - Minodora.
De asemenea, periodic merg cu oferta la secţiile din cadrul Centrului Mamei şi a Copilului şi spitalul Municipal Nr. 1 unde sunt născuţi copii prematur. Totodată, lucrez la elaborarea unui site sau chiar magazin online. Cred că aproximativ în jumătate de an acesta deja va fi disponibil.
Profit: Intenţionaţi să deschideţi şi un showroom?
V.D.: Deschiderea unui showroom şi dezvoltarea contiunua a afacerii este un atuu pentru orice antreprenor. Din păcate, pentru a deschide propriul magazin este nevoie de mult mai multe resurse financiare. Pe viitor, sper că prin multă muncă şi perseverenţă voi reuşi să o fac şi pe asta.
Profit: Care este preţul acestor hăinuţe?
V.D.: Preţul variază între 80 şi 140 de lei. Ca sortiment propun body, salopete, costumaşe, căciuliţe etc.
Profit: Hainuţele sunt repartizate după vârstă/kilograme?
V.D.: În R. Moldova, cel mai mic copil a avut la naştere 500 gr. Eu confecţionez hăinuţe de 3 mărimi: pentru copii care au o greutate de 1 - 1,5 kg, de 1,5-2 kg şi de 2-2,5 kg.
Profit: Coaseţi hăinuţe şi la comandă?
V.D.: Desigur. Important să existe cerere. Pe piaţa din R. Moldova pe an se nasc prematur aproximativ 2000 de copii. Este un număr mare şi totodată unul nesemnificativ pentru o afacere. Desigur, este greu să-i ai pe toţi drept clienţi. Plus la toate, trebuie instruite însăşi mămicile. Deci, este o provocare, dar sper să reuşesc să-i fac faţă.
Profit: Aţi beneficiat de careva susţinere financiară/granturi? Şi de la ce organizaţii?
V.D.: Da, am beneficiat. În anul 2016, datorită grantului în valoare de 50 mii de lei oferit de Asociaţia Naţională a Tinerilor Manageri din Moldova (ANTIM) mi-am înregistrat afacerea. Ulterior, am beneficiat de un grant din partea organizaţiei de caritate HERA din Marea Britanie. Această organizaţie oferă granturi pentru tinerele antreprenoare din Armenia, Georgia, Moldova, România şi Ucraina. Acest grant m-a ajutat să procur o maşină de brodat.
De asemenea, recent am aplicat la programul „Femei în Afaceri” lansat de Organizaţia pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM) în urma căruia am câştigat un grant destinat dezvoltării afacerii şi procurării echipamentului.
Profit: Dar instruiri?
V.D.: La Start-up Academy am urmat diverse seminare, instruiri, ateliere de lucru, care mi-au oferit posibilitatea să aflu mai multe despre cum se dezvoltă o afacere, despre management, vânzări şi alte procese legate de business. La finalizarea instruirilor am luat locul doi, iar drept premiu mi s-a oferit participarea la Bootcamp, care urmează să se desfăşoare în toamnă.
De asemenea, fiind la Start-up Academy, am început să lucrez asupra unui emiţător care poate fi incorporat în hăinuţele copiilor şi care ar putea livra informaţii vitale despre copil – cum respiră, rata pulsului şi altele. În mod ideal, acest emiţător va transmite informaţia medicilor direct pe telefon. Acum colaborez cu colegii din domeniul biomedicinii şi vreau să testez primul prototip la sfârşitul lunii mai pentru a putea lansa produsul în luna septembrie.
Profit: Dnă Dănilă, astăzi mulţi antreprenori aflaţi la început de cale vorbesc de astfel de provocări precum controalele excesive şi birocraţie din partea statului. Întâmpinaţi şi Dvs. astfel de probleme?
V.D.: Sincer vorbind nu m-am ciocnit cu astfel de probleme. Poate că în cazul meu vorbim de o afacere mică. Ba din contra, cred că în prezent statul are tendinţa să susţină tinerii antreprenori. În special, mă bucură lansarea proiectelor care au drept scop susţinerea femeilor în afaceri.
Profit: Ce planuri de viitor aveţi?
V.D.: Desigur, am multe planuri, dar mai întâi vom vedea cum vor evolua lucrurile. Ştiu că este o procedură mult mai anevoiasă, însă îmi doresc ca produsele să fie accesibile nu doar în Moldova, dar şi peste hotare. Planific să export acest tip de hăinuţe pe piaţa din România, unde în fiecare an se nasc prematur aproximativ 18 000 de copii.■
Далее...
România - potenţial învecinat
Pe parcursul ultimului deceniu, relaţiile economice dintre R. Moldova şi România s-au dezvoltat ascendent. În anul 2018, au fost înregistrate cifre istorice în relaţia comercială dintre cele două ţări, volumul comerţului bilateral atingând cifra de $2 mlrd. Pe lângă faptul că este o destinaţie de export final pentru producătorii moldoveni, datorită multiplelor similitudini la capitolele „limbă de comunicare”, „cultură” „trecut istoric comun”, România reprezintă şi o ţără cu potenţial pentru extinderea afacerilor moldoveneşti.
R. Moldova deja a înregistrat rezultate bune în ceea ce priveşte reconfigurarea exporturilor. Datele Biroului Naţional de Statistică (BNS) denotă că ponderea ţărilor Uniunii Europene (UE) în totalul exporturilor moldoveneşti s-a consolidat de la 65,85% în anul 2017, la o cotă de 68,79% în 2018, în timp ce ponderea ţărilor CSI s-a redus de la 19,09% la 15,37%, iar cea a Federaţiei Ruse a coborât la 8%.
În pofida acestui fapt, partenerii europeni, dar şi instituţiile de profil din R. Moldova cred că este loc de mai bine. Iată de ce, prima sesiune din cadrul programului ce are drept scop valorificarea la maxim a oportunităţilor de export - „Export Morning”, a fost dedicată României - ţară membră a UE şi principalul partener comercial al ţării noastre.
Ce spun cifrele
În 2018, România a fost principala piaţă de desfacere pentru mărfurile din R. Moldova, cu o pondere de 29,27% din totalul exporturilor moldoveneşti, urmată de Italia şi Germania.
Statisticile oficiale arată că exporturile din R. Moldova pe piaţa românească s-au ridicat anul trecut la $792,3 mil., o valoare de 3,5 ori mai mare decât livrările realizate pe cea mai mare piaţă ca mărime din est, cea a Federaţiei Rusă şi au depăşit cu $377 mil. exporturile spre ţările CSI.
Potrivit BNS, în anul 2018, exporturile de mărfuri au totalizat per total $2,7 mlrd., în creştere cu 11,6% faţă de anul 2017.
Totodată, România şi-a consolidat poziţia de principala piaţă de desfacere pentru mărfurile din R. Moldova, după o creştere în anul 2018 a livrărilor de bunuri moldoveneşti pe piaţa românească cu 32%, aproape dublu faţă de anul 2017, când exporturile s-au majorat cu 17%.
Ce exportă R. Moldova
Cele mai populare mărfuri moldoveneşti pe piaţa din România sunt fibrele de sticlă şi articole din aceste materiale, cabluri industriale, părţi din încălţăminte, tălpi interioare detaşabile, articolele textile, recipiente din sticlă, mobilier, zahăr din trestie sau sfeclă, produse de brutărie şi patiserie, seminţe de floarea-soarelui, seminţe de rapiţă, struguri proaspeţi sau uscaţi, etc.
Istorii de succes
În context, mai multe companii cu o vastă experienţă de a exporta produse în România şi-au relatat istoriile de succes, încurajând şi alţi agenţi economici din R. Moldova să-şi extindă afacerile şi să valorifice pe deplin facilităţile oferite de încheierea acordurilor comerciale bilaterale precum Acordul de Liber Schimb cu UE.
Cel mai mare producător de cosmetice din R. Moldova - „Viorica Cosmetics”, a intrat în 2017 pe piaţa românească după ce a deschis un magazin de cosmetice la Iaşi, iar planul pentru următorii ani vizează piaţa din Bucureşti, unde vrea să deschidă 30 de locaţii.
Potrivit directorul general al companiei, Maria Bortă, piaţa românească de cosmetice este în creştere în ultimii ani după ce „apetitul” românilor pentru aceste produse a început să crească odată cu intrarea economiei pe un trend ascendent.
Maria BORTĂ: Pe piaţa românească activează atât giganţi internaţionali, cât şi jucători locali. Deci, concurenţa este una mare. Intrarea pe această piaţă a fost destul de dificilă din cauza specificului exportului de cosmetice, dar şi a lipsei de informaţie. Datele necesare pentru certificare le-am găsit singuri prin intermediul Internetului. Produsele cosmetice au un specific aparte. Legea spune că ele trebuie înregistrate pe un portal european specializat. Am deschis o filială în România, la Iaşi, am înregistrat produsele acolo şi aşa am demarat procesul de export.
Antreprenoarea a îndemnat şi alte companii să-şi extindă afacerile peste hotare. Potrivit ei, în prezent, agenţilor economici le este mult mai uşor să penetreze diverse pieţe străine, în special, datorită accesului mai liber la informaţii şi sprijinului oferit prin diverse iniţiative europene, inclusiv a proiectului „Export Morning”.
Fondatorul fabricii de mobilă „Vildetlux” SRL, Eduard Ţisari, de asemenea, a împărtăşit experienţa „urcuşurilor” şi a „coborâşurilor” pe drumul spre piaţa României. Potrivit lui, faptul că Moldova şi România sunt poziţionate alături, au aceeaşi limbă de comunicare şi cultură - este un mare avantaj.
Eduard ŢISARI: Deşi există mici diferenţe la nivel de legislaţie, în general procesele de lansare şi derulare a afacerilor sunt aceleaşi. Iniţial, după fondarea companiei în 2016, am fost doar comercianţi. Noi exportam mobilă unor producători moldoveni în România. Ulterior, am înţeles că este mai avantajos să deschidem propria producere de mobilă. Astfel, în anul 2018 ne-am focusat anume pe acest proces.
Potrivit antreprenorului, după trei ani de prezenţă pe piaţa românească, el are planuri ambiţioase. Având în vedere că a început să producă mobilă abia în a doua jumătate a anului 2018, a exportat anul trecut marfă în valoare de €60 mii.
Iar, în anul 2019, antreprenorul speră să ajungă la volum de circa €200 mii.
În loc de concluzii
În prezent, atât consumatorii din Moldova cât şi cei din România par să fie mai interesaţi de conceptul „Fabricat în Moldova” şi dispuşi să plătească pentru calitate. Totodată, datorită diverselor programe iniţiate şi dezvoltate de partenerii străini, astăzi, ca niciodată, producătorii moldoveni cunosc avantajele intrării pe piaţa europeană, au la dispoziţie informaţii, instrumente, beneficiază de susţinere şi pregătire. Per ansamblu, aceste lucruri ar trebui să avantajeze antreprenorii să-şi lanseze sau extindă afacerile, fie acasă, fie pe piaţa europeană. Anume, prin crearea şi dezvoltarea de afaceri, antreprenorii pot stimula economia R. Moldova şi aduce o contribuţie sănătoasă la dezvoltarea societăţii.■
Din dosarul PROFIT: Programul „Export Morning” a fost lansat la iniţiativa Agenţiei de Investiţii şi în parteneriat cu proiectul Uniunii Europene „Vizibilitate şi comunicare pentru Acordul de Asociere/Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (AA/DCFTA)”. Programul prevede oferirea de suport complex – informativ şi practic – prin organizarea a 12 sesiuni practice timp de un an, în vederea extinderii competenţelor şi creşterii nivelului de competitivitate a agenţilor economici, interesaţi să exporte eficient. Sesiunile se vor desfăşura lunar, iar fiecare dintre ele va fi dedicată unei ţări, identificate drept piaţă de desfacere prioritară pentru R. Moldova. Fiecare destinaţie de export va fi prezentată prin prisma descrierii pieţei cu amănuntul, a pieţelor de nişă, a vânzărilor pe pieţele B2B şi B2C, a profilării concurenţilor, dar şi a istoriilor de succes. Prezentarea pieţelor de export din UE va continua în cadrul următoarelor sesiuni „Export Morning”, care vor viza Polonia, Bulgaria, Franţa şi Germania.
Далее...
Controlul de stat şi drepturile antreprenorului
Revista Profit continuă rubrica „Sfatul Avocatului”, lansată în aprilie curent, cu o analiză a drepturilor antreprenorului şi obligaţiilor inspectorilor din cadrul controlului de stat. Rubrica este susţinută de avocatul Valentin CIURIC, specializat în avocatură de business.
Procedura efectuării controlului este reglementată, în principal, de Legea privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător Nr. 131 din 8 iunie 2012 şi, în subsidiar, de alte prevederi speciale din Codul muncii, din Codul fiscal etc. Controlul reprezintă totalitatea acţiunilor de verificare a respectării de către persoanele supuse controlului a prevederilor legislaţiei, realizate de un organ abilitat cu funcţii de control sau de un grup de instituţii similare. Autorităţile pot desfăşura controale planificate conform planului anual al controalelor sau inopinate în cazuri expres prevăzute la Art. 19 din Legea Nr. 131/2012. Lista exhaustivă a organelor şi a domeniilor de control este prevăzută în Anexa aceleaşi legi.
Organul de control întocmeşte lista agenţilor economici care urmează a fi incluşi în planul controlului pentru anul viitor şi o transmite Cancelariei de Stat pentru înregistrare în Registrul de stat al controalelor până la 1 decembrie al fiecărui an precedent, iar după aprobare o publică pe pagina sa electronică.
Autoritatea nu este în drept să efectueze control planificat în cazul în care agentul economic nu a fost inclus în plan, sub sancţiunea nulităţii actului de control indiferent dacă au fost sau nu depistate încălcări. Organul de control este obligat să respecte ordinea de executare stabilită în plan şi nu o poate modifica.
Agenţii economici pot afla dacă au fost incluşi în planurile controalelor accesând pagina web https://controale.gov.md/acasa, unde în secţiunea „Alte Controale” pot consulta planurile organelor de control pentru anul 2019 sau pot adresa gratuit o cerere privind accesul la informaţie din Registrul de stat al controalelor.
Autoritatea va expedia persoanei supuse controlului un exemplar al delegaţiei de control cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de ziua controlului, iar în cazul controlului inopinat delegaţia se înmânează la prezentarea inspectorilor.
Controlul poate fi exercitat doar de inspectorii specificaţi expres în delegaţia de control şi doar în timpul programului de activitate al persoanei controlate sau al subdiviziunii acesteia (Art. 21 din Legea Nr. 131/2012). În cazul în care este necesar de a înlocui inspectorul se întocmeşte o nouă delegaţie.
Înainte de începerea controlului inspectorul este obligat să înregistreze delegaţia în Registrul de stat al controalelor, să prezinte legitimaţia, să înmâneze delegaţia de control, să respecte termenul minim de notificare şi să argumenteze temeiul controlului inopinat, după caz.
În cazul când nu sunt respectate obligaţiile sus-menţionate persoana supusă controlului este în drept să interzică accesul în incintă şi să refuze orice cooperare cu persoana care pretinde a fi inspector, să apeleze la suportul organelor de poliţie pentru evacuarea din incintă a persoanei respective. Accesul în incintă poate fi refuzat şi în cazul în care se prezintă un singur inspector, întrucât controlul se efectuează de minimum doi inspectori.
Mai mult, inspectorii care încălcă legislaţia privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător pot fi atraşi la răspundere contravenţională în baza Art. 3502 din Codul contravenţional.
În timpul controlului reprezentatul agentului economic are următoarele drepturi: a) să verifice delegaţia de control, şi să ia cunoştinţă de legitimaţia de serviciu a inspectorului; b) să fie informată referitor la drepturile şi obligaţiile sale; c) să prezinte dovezi şi explicaţii în favoarea sa; d) să conteste acţiunile inspectorilor; e) să ceară anexarea la actul de control a oricăror documente sau copii ale acestora, pe care are dreptul să aplice semnătura şi să dea explicaţii în scris, precum şi să ceară includerea în procesul-verbal de control a menţiunilor cu privire la unele fapte sau drepturi/obligaţii; f) să ia cunoştinţă de procesul-verbal de control; g) să asiste personal sau prin reprezentantul său în procesul controlului; h) să indice adresa sa electronică la care organul în cauză este obligat să transmită notificările şi informaţia/documentele aferente controlului.
Este important să cunoaşteţi că, agentul economic este în drept să solicite o singură dată, în cazuri temeinic justificate, suspendarea sau amânarea controlului pentru o altă perioadă în cazul în care efectuarea controlului va afecta funcţionarea sa normală sau va duce la suspendarea activităţii sale ori în cazul în care, din considerente obiective, ea nu poate fi supusă controlului.
Inspectorii nu sunt în drept să întreprindă măsuri ce vor conduce la suspendarea completă sau temporară a activităţii, să efectueze percheziţii, să solicite documente ce nu ţin de competenţa sa sau de obiectul controlului, să ridice bunuri, utilaje, să folosească resurse (încăperi, transport, tehnică de calcul, copiatoare, rechizite de birou etc.) fără acordul antreprenorului.
Procedura de control se încheie prin întocmirea de către inspectori a unui proces-verbal de control, care se semnează de toţi inspectorii indicaţi în delegaţia de control, la locul efectuării controlului, iar un exemplar se înmânează persoanei supuse controlului (Art. 28 din Legea Nr. 131/2012).
Încălcările depistate de inspectori pot fi calificate ca fiind minore, grave sau foarte grave. Pentru încălcările minore pot fi emise doar prescripţii, însă nu pot fi aplicate careva sancţiuni sau măsuri restrictive.
Persoana supusă controlului are dreptul, în termen de 10 zile lucrătoare de la semnarea procesului-verbal de control, să prezinte dezacordul cu actul în cauză, aducând probe suplimentare ce confirmă poziţia sa. Operarea rectificărilor în actul de bază este inadmisibilă, însă poate fi întocmit un act adiţional.
Agentul economic care se consideră vătămat într-un drept al său, recunoscut de lege, prin acţiunile sau actele inspectorilor este în drept să le conteste, prin depunerea la organul de control a unei cereri prealabile de contestare, în formă scrisă. Autoritatea va emite decizia pe marginea cererii prealabile în termen de până la 10 zile lucrătoare. Decizia autorităţii poate fi contestată în instanţa de contencios administrativ în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei sau de la data expirării termenului de examinare a cererii în cazul nesoluţionării în termen.
Dacă în timpul controlului se constată o contravenţie, fapta săvârşită şi sancţiunea aplicată se indică în Procesul-verbal de control, care substituie procesul-verbal de constatare a contravenţiei. În acest caz decizia de sancţionare se contestă în ordinea prevăzută de Codul contravenţional.
Rezultatele controlului se consideră nule şi nu pot servi drept temei pentru executarea prescripţiei privind înlăturarea încălcărilor şi/sau pentru aplicarea sancţiunilor respective în cazul în care controlul a fost efectuat cu încălcarea prevederilor Legii Nr. 131/2012. Nulitatea rezultatelor controlului se stabileşte, la cererea persoanei interesate, de către organul care a efectuat controlul sau de către instanţa de judecată.
Agentul economic supus controlului are dreptul la apărare prin posibilitatea de a fi asistat şi consultat de un avocat sau de alţi experţi, prin asigurarea accesului liber la justiţie, inclusiv în scopul despăgubirii pentru daunele materiale, morale sau de imagine.■
Далее...
Educaţia antreprenorială - cheia creşterii competitivităţii IMM-urilor
„Dacă vrei să ai un business puternic, trebuie să investeşti, pentru început, în tine”, de această părere sunt bancherii Victoriabank, care împreună cu Banca Transilvania din România au lansat un proiect gratuit de educaţie antreprenorială la nivel naţional. În cadrul programului de dezvoltare personală şi profesională - Victoriabank Club, antreprenorii vor avea acces gratuit la training-uri, workshop-uri, webinare, seminare şi conferinţe.
Iniţiativa primei bănci private din Moldova – Victoriabank Club se bazează pe modelul implementat cu succes în România de acţionarul majoritar al Victoriabank, Banca Transilvania (BT).
La evenimentul de lansare a programului, membrul Consiliului de Administraţie al Victoriabank, unul dintre iniţiatorii clubului în Romania şi R. Moldova, Tiberiu Moisă, a spus că povestea BT Club a început acum 13 ani, în Cluj-Napoca.
Tiberiu MOISĂ: În România am construit în timp o comunitate frumoasă, cu peste 25 mii de membri. Au fost organizate peste 1 000 de evenimente educaţionale în 60 de localităţi, la care au participat peste 55 mii de persoane. Ne bucurăm să extindem povestea de succes în R. Moldova, pentru că fiecare antreprenor susţinut înseamnă îndeplinirea misiunii noastre de a promova spiritul antreprenorial şi, de fapt, curajul.
Istoria BT Club
Fiind un bancher cu istoric consistent de implicare în proiecte care au potenţial să schimbe comunităţile sociale sau economice, Tiberiu Moisă, consideră că bankingul, în primul rând, trebuie să fie despre oameni şi comunităţi.
Iniţiativa BT Club implementată acum 13 ani a schimbat mult felul de a gândi a băncii.
„În BT - cea mai mare bancă comercială din România, modul de a percepe lucrurile ne-a ajutat să rămânem cu picioarele pe pământ şi să înţelegem că clienţii care ne-au adus până aici, ne vor duce şi de acum încolo mai departe”, a spus bancherul.
Potrivit lui, antreprenorii, fie la început de drum, fie pe măsura ce îşi dezvoltă afacerea, au aproximativ aceleaşi temeri, frici şi probleme.
Tiberiu MOISĂ: De multe ori oamenii de afaceri spun că băncile nu îi înţeleg, habar nu au cât este de greu să vinzi produse, să găseşti pieţe de desfacere, să iei decizii sau să plăteşti salarii pentru 100 de angajaţi. BT Club a fost o iniţiativă care a pornit din datoria pe care am simţit-o în această situaţie - cea de a contribui mai mult la tot ceea ce se întâmplă în societatea românească.
Bancherul susţine că cel mai greu lucru în viaţa unui antreprenor este să ceară. Fie că este vorba de un sfat, ajutor sau mentorat.
Tiberiu MOISĂ: Chiar dacă un antreprenor simte că poate deschide un business, nu înseamnă neapărat că ştie şi cum să o facă. Pe de altă parte, nu toţi pot să-şi permită să apeleze la traineri sau lectori. Din acest motiv, BT acum 13 ani şi-a pus drept scop să investească în fiecare an sume importante de bani, care să ajungă sub formă de educaţie la zeci de mii de oameni, care vor să înveţe, să facă networking, să împărtăşească experienţe. Noi credem că în timp educaţia va transforma spre bine atât oamenii de afaceri, angajaţii, cât şi ţările, societăţile în care trăim.
Potrivit bancherului, oamenii pe care a reuşit să-i cunoască la Chişinău, i-au demonstrat că implementarea acestui proiect în Moldova ar putea avea un succes şi mai mare.
BT aplică modelul său de business la Victoriabank
Astfel, BT din România, care a obţinut succese importante în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii, a început să aplice modelul său de business şi la Victoriabank.
La ceremonia de lansare a Victoriabank Club, preşedintele conducerii Victoriabank, Bogdan Pleşuvescu, a declarat că, odată cu lansarea programului, banca a semnat cu BERD un acord în cadrul programului EU4Business-BERD pentru a primi o linie de creditare în valoare de 5 mil. de euro.
Bancherul afirmă că „aceste două evenimente importante pentru bancă vor extinde gama de produse şi servicii destinate întreprinderilor mici şi mijlocii din R. Moldova”.
Bogdan PLEŞUVESCU: De mai mulţi ani, BT luptă pentru dezvoltarea segmentului de afaceri mici şi mijlocii în România. Acum este timpul ca şi Victoriabank să meargă în această direcţie. Economia Moldovei nu se poate dezvolta doar cu ajutorul creditelor de consum. Trebuie să contribuim la dezvoltarea acestui sector, care este un catalizator pentru economia Moldovei. În viitor, Victoriabank se va concentra pe problemele cu care se confruntă antreprenorii şi, la necesitate, va oferi soluţii. Vrem să creştem împreună cu clienţii noştri.
Bancherul a menţionat că primul pas în această direcţie a fost făcut în 2018, când Victoriabank s-a adresat cu un produs specific companiilor de tip start-up şi cu o abordare mult mai deschisă pentru companiile mici şi mijlocii.
Bogdan PLEŞUVESCU: Este plăcut să ştii că, la momentul actual, în fiecare lună, circa 20% din start-up-uri preferă să facă afaceri cu Victoriabank. Statisticile lor sunt foarte dureroase, deoarece majoritatea nu supravieţuiesc după trei ani. Acest factor ne obligă nu doar să ajutăm antreprenorii să-şi iniţieze propria afacere, ci şi să o dezvolte, să menţină şi să consolideze poziţiile pe piaţă.
Preşedintele conducerii Victoriabank şi-a exprimat speranţa că Victoriabank Club va aduna un număr similar de participanţi, ca şi BT Club – peste 25 de mii.
„Victoriabank crede în antreprenoriat şi în susţinerea acestuia. Suntem siguri că programul de educaţie financiară se va bucura de succes, iar clienţii vor aprecia noua abordare: Victoriabank oferă clienţilor mai mult decât produse şi servicii bancare”, a spus el.
În prezent, ponderea persoanelor fizice în portofoliul de credite al Victoriabank este de 22%, iar potrivit prognozelor băncii odată cu introducerea noilor concepte de creditare, cifra se va dubla. Banca intenţionează să-şi majoreze cota de participare în deservirea întreprinderilor mici şi mijlocii de la 14% la 20%.
Despre Victoriabank Club
Membru al Victoriabank Club poate deveni orice persoană fizică sau juridică, indiferent dacă este sau nu client al băncii, care planifică, lansează sau îşi dezvoltă afacerea. Victoriabank Club înseamnă acces gratuit la traininguri, conferinţe, consultanţă şi networking, care vor ajuta antreprenorii să-ş dezvolte afacerea şi să crească în plan profesional.
Pe site-ul Victoriabank antreprenorii se pot informa cu privire la calendarul cursurilor şi se pot înscrie, tot gratuit, la acestea. Instruirile vor fi organizate la Chişinău, dar şi în alte oraşe din Moldova.
Participanţii la cursurile Victoriabank Club vor afla mai multe despre managementul eficient al afacerii, motivaţia echipei, vânzări, marketing şi despre soluţiile potrivite pentru dezvoltarea reuşită a afacerii. În calitate de instructori vor fi bancherii şi specialiştii Victoriabank, Băncii Transilvania şi BERD, precum şi formatori specializaţi în diferite domenii ale economiei.
BERD salută iniţiativa Victoriabank
Prezentă la eveniment, şefa Biroul BERD în Moldova, Angela Sax, a menţionat că BERD de mai mulţi ani susţine tinerii antreprenori.
Angela SAX: BERD salută programul Victoriabank Club. Noi ajutăm tinerii antreprenori nu doar din Moldova, ci şi din peste 30 de ţări din regiune. BERD oferă sprijin financiar IMM prin intermediarii săi financiari. Banca oferă linii creditare unor instituţii precum este BT şi Victoriabank. Asistenţa noastră nu se limitează la finanţare. Credem că instruirea este o responsabilitate a muncii noastre. Noi ajutăm întreprinzătorii să înţeleagă ce produs este cel mai bun pentru afacerea lor şi oferim consultanţă din partea experţilor internaţionali.
Potrivit Angelei Sax, BERD ajută în acest fel întreprinderile mici şi mijlocii să se dezvolte, să obţină succes şi să continue să crească, devenind un adevărat catalizator pentru dezvoltarea economiei naţionale.
Cifre fără precedent
În decursul a 20 de ani, sectorul IMM din R. Moldova a crescut atât din punct de vedere calitativ, cât şi cantitativ. Astfel, IMM-urile constituie o pondere esenţială în numărul total al agenţilor economici, asigură ocuparea forţei de muncă, saturarea pieţei de mărfuri şi participă la crearea PIB-ului.
În prezent, IMM-urile deţin circa 98,6% din numărul total al întreprinderilor din ţară şi reflectă o creştere stabilă a sectorului.
Datele Biroului Naţional de Statistică arată că în anul 2017 (datele pentru anul 2018 urmează a fi publicate în luna iulie 2019) numărul IMM-urilor s-a ridicat la 53,6 mii întreprinderi.
Numărul salariaţilor care au activat în întreprinderile mici şi mijlocii în perioada de referinţă a constituit 323,3 mii de persoane, deţinând 61,2% din numărul total de salariaţi ai întreprinderilor. Veniturile din vânzări ale IMM-urilor în această perioadă au însumat peste 137,5 mlrd. de lei sau 41,5% din totalul veniturilor obţinute din vânzări, per total pe economie.
„Statisticile oficiale demonstrează încă o dată faptul ca IMM-urile reprezintă motorul economiei moldoveneşti. Aproape 99% dintre companii sunt reprezentate de acest segment de întreprinderi. Promovarea lor este modul de a le recunoaşte meritele şi de a le oferi susţinere într-o dezvoltare durabilă”, susţin mai mulţi experţi.
În loc de concluzii
Tot mai frecvent calitatea educaţiei forţei de muncă este enunţată în diverse contexte, în rapoarte şi studii realizate de partenerii de dezvoltare sau societatea civilă.
Victoriabank a încercat să „spargă” acest stereotip, contribuind la dezvoltarea capitalului uman prin promovarea competenţelor şi culturii antreprenoriale. Acesta ar putea conduce la o rată mai mică a şomajului, majorarea numărului de companii nou-create şi reducerea ratei falimentului acestora.
Victoriabank Club reprezintă o abordare non-standard pentru băncile din R. Moldova. Succesul acestui proiect va depinde direct de beneficiile pe care antreprenorii le vor accesa prin intermediului programului, de numărul membrilor înscrişi, cât şi de numărul proiectelor dezvoltate prin consultanţa oferită de experţii şi mentorii din cadrul Victoriabank Club.
Încrederea în spiritul antreprenorial moldovenesc, consolidarea şi dezvoltarea acestuia - au devenit un atu pentru bancherii de la Victoriabank şi BT, care cred că „dacă IMM-urile o duc bine, atunci şi ţara o duce bine”.■
Далее...
2KR continuă să susţină agricultura
Unitatea de Implementare şi Administrare a Proiectului Creşterea Producţiei Alimentare, cunoscută ca Proiectul 2KR, este unul dintre cele mai longevive şi de succes proiecte implementate în RM cu ajutorul partenerilor externi. Creată în 2001, Unitatea a ajutat agricultorii moldoveni să procure, în perioada 2001-2018, 9,573 de unităţi de tehnică agricolă şi a contribuit la crearea a cel puţin 20 mii de locuri noi de muncă. În prezent, circa 550 mii ha sau 1/3 din terenurile agricole din Moldova sunt lucrate cu tehnică procurată prin intermediul Unităţii. În cadrul unui interviu acordat revistei Profit, directorul Unităţii de Implementare, Valeriu Bulgari, vorbeşte despre succesele şi provocările pe parcursul celor 18 ani de activitate, precum şi despre planurile de viitor.
Profit: Dle Bulgari, proiectul 2KR este unul dintre primele proiecte de asistenţă pentru fermierii moldoveni lansat în anul 2001. Ce a determinat lansarea acestui proiect şi ce reprezintă el astăzi?
V.B.: La sfârşitul anilor 1990 - începutul anilor 2000, după privatizarea în masă a pământului, agricultura RM ducea o lipsă acută de tehnică. Atunci, sectorul s-a confruntat cu o primă criză, sute de hectare de pământ arabil fiind lăsate în paragină.
Împinşi de dorinţa de a soluţiona această problemă şi a ajuta fermierii, un grup de entuziaşti, printre care şi subsemnatul, a elaborat un business plan, pe care l-a prezentat potenţialilor donatori cu rugămintea de a ajuta să soluţionăm problema lipsei tehnicii agricole. Cei mai generoşi au fost japonezii, care în anul 2000 ne-au oferit prima tranşă de ajutor.
Asistenţa tehnică a constat în 42 de tractoare Massey Ferguson, 110 cai putere, cu pluguri ....., mai moderne decât cele de care dispuneau agricultorii noştri în acea perioadă.
Potrivit proiectului, Guvernul Japoniei a donat tehnica Republicii Moldova, cu condiţia ca aceasta să fie vândută în rate agricultorilor, iar banii acumulaţi să fie reinvestiţi în acelaşi scop.
Având în vedere că Unitatea a respectat cu stricteţe toate condiţiile impuse, Guvernul Japoniei ne-a acordat o nouă tranşă. A continuat a treia şi a patra tranşă, urmate de alte opt. În prezent, este în proces de implementare a 12 tranşă.
Nicio ţară din grupul ţărilor în curs de dezvoltare unde a fost sau este implementat proiectul 2KR nu a beneficiat de atât de multe tranşe precum Moldova. Apropo, 2KR se descifrează Second Kennedy Round. După Planul Marshall, acesta a fost al doilea proiect major din perioada postbelică implementat de ţările înalt dezvoltate.
Profit: Procesul de mecanizare şi automatizare a agriculturii moldoveneşti este unul dificil şi de durată. Am citit într-un articol publicat cu câţiva ani în urmă că tehnica agricolă modernă procurată prin intermediul proiectului 2KR reprezentă circa 35-40% din totalul tehnicii moderne din ţară. Astăzi, acest procent este mai mare sau mai mic?
V.B.: Procentul este aproximativ acelaşi. În cei 18 ani de activitate, Unitatea a cooperat cu mai mulţi donatori şi a implementat în total cinci proiecte mari, inclusiv Programul 2KR şi Centrul Moldo-Nipon de perfecţionare în domeniul Mecanizării Agriculturii, ambele finanţate de Guvernul Japoniei.
De asemenea, am implementat Programul Dezvoltării Sistemelor de Irigare la Scară Mică, finanţat de Comisia Europeană, Programul de Vânzări în Rate 2KR în Agricultura Performantă Irigată al Fondului Provocările Mileniului Moldova, finanţat de Guvernul SUA, precum şi Proiectul Energie şi Biomasă în Moldova. În total, prin intermediul acestor proiecte, agricultorii din Moldova au achiziţionat 9,573 unităţi de tehnică agricolă modernă, care acum constituie circa 35-40% din numărul total de asemenea unităţi.
Este de remarcat faptul că pe parcursul anilor s-a extins capacitatea de procurare a echipamentului agricol prin intermediul creditelor bancare, a leasingului şi a cooperării directe cu dealerii.
Cu toate acestea, contribuţia Unităţii la modernizarea agriculturii rămâne stabilă, de circa 35-40%. Nu cred că un alt proiect implementat în RM şi-a adus un aport mai mare la modernizarea agriculturii.
Timp de 18 ani, Unitatea s-a ocupat de acceaşi problemă, doar că în ascensiune. Am început cu desţelenirea, iar astăzi finanţăm achiziţionarea de tehnică agricolă pentru tehnologii precise, în baza unui business plan şi a unui produs orientat spre piaţă.
Acum 15-20 ani, agricultorii procurau ceea ce se vindea pe piaţă, în prezent, însă, ei procură tehnica de care au nevoie, iar acest lucru confirmă faptul că a avut loc tehnologizarea şi tranziţia agriculturii la o nouă etapă. Terenuri neprelucrate vor exista întotdeauna. Acest lucru este caracteristic nu doar RM, deşi trebuie să recunoaştem că suprafeţele neprelucrate sunt cu mult mai mici comparativ cu 20 de ani în urmă. În schimb, astăzi, în Moldova sunt implementate proiecte care pot concura cu proiecte din Italia, Germania sau România.
Profit: De ce depinde viitorul acestui proiect? Ce spun japonezii?
V.B.: În primul rând, acest lucru depinde de necesităţile agriculturii moldoveneşti. Proiectul va continua atât timp cât părţile - Guvernul Japoniei şi Guvernul Republicii Moldova - nu iau o altă decizie. La moment, nu sunt semnale că una dintre părţi intenţionează să-şi schimbe planurile. Dimpotrivă, partea japoneză apreciază înalt activitatea noastră şi este dispusă să continue să ne acorde sprijin. Acum, mingea este pe terenul autorităţilor de la Chişinău.
Cu regret, practica arată că noi cu mai mare dificultate ne formulăm necesităţile şi le explicăm partenerilor străini de ce avem nevoie.
Profit: Vasile Bumacov, care împreună cu Dvs. a fost printre fondatorii Unităţii de implementare, este ambasador al Republicii Moldova în Japonia de trei ani. Putem spune că în această perioadă procesul de formulare a necesităţilor RM şi prezentare a planurilor către Guvernul Japoniei s-a accelerat?
V.B.: Oricât de straniu ar părea, în ultimii trei ani de zile am lansat, cu suportul Dlui Bumacov, un singur proiect. Până ca acesta să devină ambasador am iniţiat 11 proiecte, iar după ce a ocupat această funcţie doar unul. Ceva şchiopătează în determinarea necesităţilor ţării noastre.
În opinia mea, proiectul trebuie să continue, indiferent cine îl va administra. Utilitatea acestui proiect este determinată de necesităţile fermierilor, iar acest lucru înseamnă că trebuie identificate soluţii.
Pentru orice problemă trebuie găsită şi o soluţie, pentru că doar în aceste condiţii putem vorbi de dezvoltare evolutivă. Atunci însă, când problema presistă şi nu se întreprind măsuri, ea devine o boală social-economică, care poate genera revoluţie.
Pe parcursul istoriei, procesul evolutiv, inclusiv în agricultură, a adus beneficii mult mai mari decât revoluţiile.
Anume din acest considerent, noi încercăm să soluţionăm problemele evolutiv, dar cu soluţii progresive. Cu atât mai mult că avem alte posibilităţi decât acum 15-20 ani - transferul tehnologic şi de management, prezenţa a peste 100 de dealeri a producătorilor din ţările industrial dezvoltate etc.
Profit: Care este în prezent mecanismul de accesare a fondurilor prin intermediul proiectelor implementate de Unitate? De ce este nevoie pentru ca un fermier să devină beneficiar al proiectului?
V.B.: Beneficiarii eligibili sunt întreprinderile agricole de orice tip, prioritar ÎMM. Potrivit condiţiilor stabilite în comun cu finanţatorii, tehnica este comercializată în baza cererilor depuse de fermieri, cu achitarea costurilor în rate.
Astfel, agricultorii pot obţine finanţare pentru procurarea în rate a tractoarelor, combinelor, sistemelor de irigare şi a altor maşini, utilaje şi echipamente agricole. Beneficiarii nu achită dobândă, cheltuielile pentru deservirea vânzărilor în rate sunt de maximum 5-6%, iar termenul de rambursare este de 2-3 ani în funcţie de tehnica solicitată. Nu există perioadă de graţie, iar achitarea tehnicii se face în rate care variază între 25% şi 50% în dependenţă de proiect. Beneficiarii, de asemenea, achită un avans iniţial din costul tehnicii în mod ogligatoriu până la livrare şi ulterior câte 25% sau 30% anual în termen de 2-3 ani până la răscumpărare.
Până la răscumpărare deplină, tehnica aparţine cu drept de proprietate Unităţii.
De asemenea, aş vrea să menţionez că examinarea dosarului de face în termen 2-3 zile, iar beneficiarul nu trebuie să facă dovada gajului sau să prezinte istoria creditară.
Profit: Cât de des agricultorii care au cooperat deja cu Unitatea apelează din nou la serviciile acesteia?
V.B.: Foarte des! Avem beneficiari care au procurat tehnică agricolă prin intermediul proiectului nostru de 5 sau 6 ori. Există agricultori care cooperează cu noi din 2002. Am evoluat împreună în această perioadă. Dacă iniţial, fermierii procurau doar un tractor şi un plug pentru arat, acum unii dintre ei intenţionează să achiziţioneze combinatoare cu microprocesor GPS, iar noi le putem satisface aceste solicitări.
Aici aş vrea să menţionez faptul că deşi 2KR este finanţat de Guvernul Japoniei, acesta nu insistă ca toată tehnica să fie procurată doar de la producătorii japonezi. Potrivit condiţiilor, la tenderele organizate de japonezi la Tokyo pot participa companii producătoare de tehnică agricolă din ţările membre ale G20, precum şi din Belarus. Această ţară a fost inclusă în listă la rugămintea noastră. Tractoarele din Belarus au câştigat mai multe licitaţii, în timp ce tractorul japonez Kubota a înregistrat o asemenea performanţă doar o singură dată, în 2005.
Profit: Care este rolul băncilor comerciale în implementarea acestui proiect? Cum caracterizaţi cooperarea cu băncile comerciale?
V.B.: Iniţial, băncile erau foarte atente, deoarece vedeau în Unitatea de Implementare un concurent. În ultimii 5-10 ani, însă, băncile şi-au schimbat viziunea. Ele creditează fermierii pentru ca aceştia să poată procura tehnică agricolă de la noi în rate. Uneori, avem înţelegeri trilaterale între bancă, agricultor şi Unitatea de Implementare. Sunt cazuri când băncile creditează dealerii pentru ca aceştia să importe tehnică. Ne-am dori ca cooperarea cu băncile să fie şi mai eficientă şi mai rapidă pentru a căuta cele mai bune soluţii pentru agricultori. Identificarea soluţiilor în tandem cu băncile este un proces mult mai eficient.
Profit: Care ar fi doleanţele faţă de autorităţi? Cu ce vă pot acestea ajuta sau, cum se spune, cel puţin să nu vă încurce?
V.B.: În majoritatea cazurilor, colaborarea cu autorităţile - cu Ministerul Agriculturii, Ministerul Economiei şi Guvernul în ansamblu - a fost una bună de-a lungul anilor. Altfel, proiectul nu ar fi fost unul de succes.
Evident, au existat şi perioade când cooperarea cu autorităţile a şchiopătat, dar în ultimii ani se pare că situaţia a revenit la normal. Într-o anumită perioadă Ministerul Agriculturii nu înţelegea foarte bine ce facem noi. Le-am spus că suntem deschişi pentru colaborare. Probabil, nu era vorba de autorităţi, ci, mai degrabă, de anumite persoane cu ambiţii personale pe care nu le declară.
Profit: Cum vedeţi viitorul acestui proiect şi de ce depinde el?
V.B.: În mare măsură el depinde de cerinţele fermierilor. Solicitările sunt în ascendenţă şi, bineînţeles, vom face tot posibilul pentru a le satisface. Cu siguranţă, agricultorii vor avea nevoie de acest proiect în următoarele decenii.■
Далее...
