Profit
№_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
Nr._5_2017 (249), mai 2017Un parteneriat durabil
Este bine ştiut că „unde-i unul, nu-i putere, unde-s doi, puterea creşte”. Cooperarea dintre bibliotecile din reţeaua Novateca şi Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă (ANOFM) cu scopul de a ajuta persoanele neangajate în câmpul muncii să-şi găsească mai uşor un serviciu demonstrează încă o dată justeţea acestei zicale. Peste 2 000 de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă au fost instruite în cardul bibliotecilor publice din ţară pe subiecte aferente ocupării forţei de muncă în 2014–2016, iar aproximativ 1 200 de participanţi au fost deja angajaţi.
Sute de persoane de pe întreg teritoriul ţării petrec astăzi ore întregi căutând job-uri şi scriind CV-uri. Mai multe biblioteci din ţară au găsit o modalitate de a aborda acest subiect, oferindu-le persoanelor interesate suport continuu şi posibilităţi de participare la instruiri pe subiecte aferente ocupării forţei de muncă. Astfel, în baza necesităţilor comunităţilor locale şi la iniţiativa unor bibliotecari activi, începând cu 2013, bibliotecile publice au iniţiat colaborări cu reprezentanţii AOFM.
Astfel, persoanele neangajate în câmpul muncii care se adresează la oficiile teritoriale ale ANOFM din Briceni, Sângerei, Călăraşi şi Străşeni sunt invitate să participe la o serie de seminare şi trening-uri organizate în incinta bibliotecilor publice din respectivele localităţi. În cadrul acestora ei sunt instruiţi să utilizeze tehnologiile informaţionale pentru a căuta un loc de muncă online, să scrie un CV şi să participe la interviuri de angajare. Participanţii, de asemenea, vizitează diferite întreprinderi din comunitate care dispun de locuri de muncă vacante.
În parteneriat cu AOFM, bibliotecile din cele patru centre raionale şi-au adaptat propriile curriculum-uri şi cursuri de instruire în funcţie de necesităţile participanţilor şi numărul partenerilor implicaţi. Aceste biblioteci, de asemenea, organizează târguri de locuri de muncă, întâlniri cu angajatori locali, vizite de studiu la fabrici şi simulări de interviuri de angajare. Graţie cererii în creştere din partea membrilor comunităţii şi a parteneriatelor durabile stabilite cu AOFM la nivel raional, acest serviciu modern a început să se extindă şi în bibliotecile săteşti.
„Considerăm că această cooperare este foarte benefică. Datorită ei, numărul persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă şi care au acces la informaţiile cu privire la ofertele disponibile a crescut semnificativ. În acelaşi timp, sporeşte şi numărul celor care ştiu cum să se prezinte mai bine în timpul interviurilor de angajare şi, respectiv, a celor care îşi găsesc un loc de muncă”, a declarat pentru Profit Galina Enache, specialist principal în cadrul Serviciului de ocupare a forţei de muncă AOFM, Călăraşi. 
Potrivit sursei citate, graţie proiectului „O şansă pentru angajare”, implementat la Călăraşi, 2 277 de persoane au beneficiat de consiliere în 2015 şi alţi 2 311 în 2016. În acelaşi timp, în 2016 doar în raionul Călăraşi au fost plasaţi în câmpul muncii prin intermediul acestui proiect 303 şomeri, iar 74 de persoane au absolvit cursuri de formare profesională. Alte 56 de persoane au fost antrenate în lucrări publice.
Ecaterina Stăvilă din Călăraşi este una dintre fericitele beneficiare ale acestui proiect. O vizitatoare frecventă a bibliotecii din Călăraşi, Ecaterina, acum în vârstă de 30 de ani, a participat la mai multe seminare organizate de bibliotecă în parteneriat cu AOFM. Ulterior, în 2015, a aplicat pentru un post vacant care a apărut chiar în cadrul agenţiei teritoriale Călăraşi, dar s-a clasat pe locul doi. Totuşi, la mai puţin de şase luni, a fost angajată în funcţia de specialist în cadrul agenţiei, după ce predecesoarea sa a fost avansată în post. 
„În cadrul seminarelor am aflat multe informaţii pe care nu le cunoşteam. Le sugerez tuturor persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă să participate la asemenea proiecte. Îndemn tinerele mămici, mai ales cele fără experienţă de muncă anterioară, să-mi urmeze exemplul. Să dea dovadă de iniţiativă, curaj şi încredere în forţele proprii. Doar cel care nu încearcă nu reuşeşte”, a declarat Ecaterina pentru Profit.
Neli Corobcă, director adjunct al Bibliotecii Publice Raionale Briceni, susţine că sprijinul logistic acordat prin intermediul proiectului Novateca, şi anume, 10 calculatoare, două laptopuri, o imprimantă, un ecran şi un proiector, au dat un nou suflu bibliotecii din Briceni. „Astăzi biblioteca din Briceni este un centru comunitar modern unde vin cu plăcere atât copiii cât şi maturii, pentru a împrumuta cărţi, a învăţa lucruri noi legate de utilizarea calculatorului şi a Internetului, pentru a participa la diferite seminare sau pur şi simplu pentru a se odihni. Cât priveşte cooperarea cu AOFM, considerăm că este una foarte benefică, deoarece ajută persoanele neangajate în câmpul muncii să-şi găsească un serviciu”, spune Neli Corobcă.
La rândul său, directorul programului Novateca, Evan Tracz, se arată mulţumit de implementarea acestui proiect în Republica Moldova, precum şi de parteneriatele stabilite între AOFM şi bibliotecile publice.
„Suntem foarte bucuroşi că prin intermediul programului şi graţie modernizării bibliotecilor, membrii comunităţii pot să-şi găsească mai uşor un loc de muncă acasă. Interesul bibliotecarilor şi receptivitatea reprezentanţilor ANOFM din teritorii s-au cristalizat în parteneriate solide şi mutual avantajoase, contribuind la sporirea vizibilităţii şi popularităţii ambelor instituţii”, spune Evan Tracz. ■
Далее...
UE dă, dar în buzunar nu pune
O vorbă înţeleaptă spune că „omului poţi să-i iei ceva cu forţa, nu şi să-i dai”. Experienţa ultimelor două decenii arată că localităţile în care primarii manifestă spirit de iniţiativă, emit idei şi bat la uşă pentru a solicita susţinere înregistrează progrese în ceea ce priveşte dezvoltarea economică, socială şi culturală. Pentru a veni în ajutorul autorităţilor locale din Moldova, UE a lansat o nouă provocare pentru acestea, oferindu-le şansa de a iniţia noi proiecte de dezvoltare locală, finanţate de comunitatea europeană.
Dezvoltarea economică a localităţilor din Republica Moldova este una disproporţionată, susţin mai mulţi experţi, cea mai mare parte a investiţiilor fiind canalizată la Chişinău şi în alte câteva oraşe din ţară. La sate investiţiile ajung cu greu, deşi problemele cu care se confruntă acestea nu sunt mai puţin importante decât cele de la oraş. Reabilitarea drumurilor, iluminatul public stradal, construcţia reţelelor de apă şi canalizare se numără printre principalele provocări ale autorităţilor publice la nivel local. Lipsa infrastructurii, precum şi a serviciilor de apă şi canalizare, ţin la distanţă investitorii locali şi străini, care nu se avântă să facă afaceri în regiuni.
Având în vedere că resursele oferite de stat autorităţilor locale sunt mult prea insuficiente pentru a face faţă problemelor, cei mai activi primari rămân a fi cu ochii în patru pentru a nu rata oportunităţile de finanţare care se ivesc periodic, menite să încurajeze iniţiativele locale.
Astfel, pe 25 aprilie 2017, peste 100 de reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi centrale şi-au dat întâlnire la Chişinău pentru a participa la lansarea proiectului regional „Primarii pentru Creştere Economică” – o nouă iniţiativă a Uniunii Europene pentru a susţine autorităţile locale din statele Parteneriatului Estic - Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova şi Ucraina. Cu un buget total de 9,5 mil. euro, dintre care 5 mil. euro pentru Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia şi Moldova, iar 4,5 mil. euro pentru Ucraina, proiectul vine să stimuleze autorităţile locale din aceste ţări să manifeste iniţiativă, să emită idei şi să propună soluţii de dezvoltare locală, care vor fi susţinute financiar de UE.
Granturi de la 300 mii la 600 mii euro
Din cele 5 mil. euro acordate ţărilor din lotul 1, vor fi finanţate în total 10 proiecte, ceea ce înseamnă câte 2-3 proiecte pentru fiecare ţară. Valoarea granturilor variază de la 300 mii până la 600 mii euro. Din mijloacele UE pot fi acoperite de la 50% la 90% din costul proiectului. La concurs sunt invitate să participe autorităţile locale care au elaborate planuri de dezvoltare. Localităţile selectate vor deveni „pionieri” ai iniţiativei „Primarii pentru Creştere Economică”, capabili să demonstreze că acţiuni concrete incluse în planul de dezvoltare locală pot fi implementate în practică.
Idei inovative şi fezabile
Resursele europene vor fi destinate susţinerii celor mai inovative şi fezabile idei de relansare economică a localităţilor. Iniţiativele trebuie să urmărească scopul de a îmbunătăţi mediul de afaceri, de a facilita accesul la resursele financiare şi de a contribui la creşterea economică a localităţii. Astfel, proiectul va sprijini autorităţile publice locale să devină promotori activi ai dezvoltării economice şi creării de noi locuri de muncă. De asemenea, va fi încurajată cooperarea între autorităţile publice şi alţi actori locali pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri, fapt care va impulsiona dezvoltarea economică.
Competiţie strânsă
Având în vedere că UE va oferi suport pentru maximum trei proiecte din întreaga ţară, noua competiţie se anunţă din start a fi una foarte strânsă. Prin urmare, acest concurs de granturi este în primul rând o concurenţă între autorităţile locale, care sunt provocate să lanseze noi iniţiative, având fiecare şansa să demonstreze că pot propune şi dezvolta proiecte locale viabile.
Între entuziasm şi scepticism
Primarii afirmă toţi într-un glas că satele şi oraşele noastre au nevoie de suport şi recunosc că de unii singuri nu sunt în stare să mişte carul din loc. Tocmai de aceea, salută noua iniţiativă de susţinere a dezvoltării economice a Republicii Moldova. Edilii locali dau asigurări că vor încerca să beneficieze de această oportunitate de finanţare, deşi recunosc faptul că şansele sunt reduse. Atitudinea lor rezervată în ceea ce priveşte posibilitatea de a beneficia de respectivele fonduri este alimentată de realitatea că bugetele locale sunt austere şi nu le vor permite să acopere între 10 şi 50% din valoarea totală a proiectului pe care ar dori să-l realizeze.
„Localităţile rurale, care au un buget mult mai mic decât cel al oraşelor, din start sunt dezavantajate. Finanţarea la sate este extrem de importantă pentru a demonstra cetăţenilor că este posibil să trăieşti decent şi în localităţi rurale, să dezvolţi afaceri şi să beneficiezi de servicii de calitate. Nu am vrea ca banii să fie cheltuiţi doar pe strategii. Avem nevoie de lucruri concrete, pe care oamenii să le simtă”, spun primarii.
Proiectele de infrastructură – costisitoare, dar importante
Infrastructura drumurilor slab dezvoltată, calitatea apei, lipsa canalizării, insuficienţa locurilor de muncă sunt probleme care odată rezolvate ar schimba, cu siguranţă, faţa localităţilor noastre. Primarii recunosc faptul că proiectele de infrastructură presupun şi cele mai importante resurse, dar sunt şi cele mai necesare, pentru că fără drum şi fără apă, satul este sortit pieirii. „Aceste investiţii sunt chiar mai importante decât reforma Procuraturii sau alte reforme”, consideră primarul satului Capaclia, raionul Cantemir, Alexei Busuioc. Potrivit lui, pentru a reabilita drumurile din satul pe care-l conduce sunt necesare aproximativ 2 mil. euro – o sumă exorbitantă pentru bugetul unui sat.
Dacă nu aplici, nu ai cum să învingi
Primarul satului Costeşti, r-n Ialoveni, Natalia Petrea, a conştientizat demult că doar cu forţele proprii satul nu are prea mari şanse de a progresa, de aceea nu ratează nicio ocazie de a beneficia de fonduri externe. A prins demult gustul proiectelor europene, fiind convinsă că doar astfel localitatea se poate dezvolta. Optimistă şi energică din fire, Natalia Petrea ne-a spus că autorităţile locale din Costeşti lucrează deja la elaborarea proiectului pe care urmează să-l depună în cadrul acestui concurs de granturi deschis până pe 30 mai 2017. Nu este nici pe departe descurajată de faptul că vor fi finanţate doar două-trei proiecte din Republica Moldova, dimpotrivă, perfecţionistă înnăscută, acest fapt o ambiţionează şi mai mult.
„Satul Costeşti are deja experienţa de a ieşi învingător dintr-o competiţie anunţată de Consiliul Europei, în rezultatul căreia urmau a fi selectaţi doar trei beneficiari. Am aplicat, iar acum ne numărăm printre cele trei primării din Moldova care beneficiază de susţinerea Consiliului Europei în ceea ce priveşte transparentizarea actului decizional, profitând de un grant de 12 mii euro. Prin urmare, vom aplica şi la acest concurs, iar faptul că vor fi selectate doar două-trei proiecte ne face să fim şi mai buni. Ideea noastră este de a construi o fabrică de conservare a fructelor şi legumelor pe lângă Casa de ambalare, pe care o avem deja la Costeşti. În proiectul de durabilitate a acesteia există respectivul obiectiv, pe care sperăm să-l realizăm cu suportul oferit de Uniunea Europeană. La Costeşti sunt mulţi legumicultori, pomicultori şi viticultori care înregistrează pierderi după ce se încheie sezonul fructelor şi legumelor. Pornind de la această realitate, ne-am gândit că ar fi bine să prelungim viaţa acestora, conservându-le. În plus, visul meu este să beau suc de struguri din viile de la Costeşti. Pentru realizarea acestui proiect vom solicita suma maximă de 600 mii euro. Avem deja o colaborare de succes cu Asociaţia producătorilor de fructe şi legume, care vor fi partenerii noştri şi în cadrul acestui proiect”, afirmă primarul.
Întrebată ce o motivează să participe la astfel de proiecte, Natalia Petrea ne-a spus că în primul rând „nevoia de a deschide noi locuri de muncă, dar şi de a oferi durabilitate legumelor şi fructelor de sezon”.
Primarul de la Costeşti îi încurajează şi pe alţi edili locali să depună dosarele la diverse tipuri de granturi, pentru că doar astfel vor putea contribui la prosperarea localităţii lor. „În orice concurs, dacă nu aplici, nu ai cum să învingi. Trebuie să fim mai îndrăzneţi, să găsim oportunităţi şi să aplicăm. Noi, autorităţile publice locale, am visat demult la asemenea proiecte, iar acum când sunt atâtea posibilităţi nu cred că ar trebui să le ratăm”, se arată convinsă Natalia Petrea.
Prioritatea Nr. 1 - locuri de muncă bine plătite
Şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, Pirkka Tapiola, consideră că existenţa unor locuri de muncă bine plătite în fiecare localitate din Moldova trebuie să devină o prioritate, iar modernizarea economiei naţionale depinde de dezvoltarea economiilor locale în toate cele 898 de unităţi administrativ-teritoriale.
„Proiectul va ajuta autorităţile publice locale să devină promotori activi ai creşterii economice şi creării de noi locuri de muncă la nivel local. Acesta va sprijini cooperarea dintre autorităţile publice locale şi alţi actori locali pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri la nivel local, ceea ce va impulsiona dezvoltarea economică în regiunile ţării. O Moldovă Europeană înseamnă o ţară unde bunăstarea economică este resimţită de majoritatea cetăţenilor, indiferent de regiunea unde locuiesc”, a spus Pirkka Tapiola.
Secretarul General adjunct al Guvernului, Valentin Guznac, se arată încrezut că proiectul va ajuta satele şi oraşele să-şi fortifice capacităţile. „Nu există vreo localitate din ţară, care nu a beneficiat de suport din partea UE. S-au modernizat numeroase şcoli, grădiniţe, drumuri reparate, apeducte etc. Noul proiect este unul deosebit. Prioritatea Nr. 1 este dezvoltarea economică şi crearea locurilor de muncă”, a confirmat Guznac.
Mingea pe terenul RM
Lansând proiectul „Primarii pentru Creştere Economică”, Uniunea Europeană a aruncat mingea pe terenul autorităţilor locale din Republica Moldova. Acum, acestea au şansa să obţină o finanţare solidă pentru dezvoltarea unor proiecte locale de stimulare a dezvoltării businessului şi antreprenoriatului, de îmbunătăţire a mediului de afaceri, de facilitare a accesului la resurse financiare. Totul depinde de seriozitatea şi perseverenţa de care vor da dovadă pentru a face tot posibilul ca iniţiativele locale să prindă contur. Asta pentru că UE dă, dar în buzunar nu pune.■
Далее...
Ulrike Knotz: Moldova are potenţial
Ambasadorul Germaniei Ulrike Knotz este ferm convinsă că, deşi este o ţară mica, Republica Moldova chiar are potenţial. Potrivit diplomatului, Moldova nu este o ţară săracă, ci doar trăieşte sub nivelul posibilităţilor sale. Dar lucrurile pot fi schimbate prin bunăvoinţă şi o politică responsabilă, susţine Ulrike Knotz. Oficialul german dă asigurări că partenerii internaţionali sunt gata să sprijine Moldova în implementarea reformelor care ar face viaţa oamenilor mai bună şi mai sigură.
Profit: Dnă Knotz, deţineţi funcţia de ambasador al Germaniei în Republica Moldova de mai bine de doi ani. Pe parcursul acestei perioade v-aţi manifestat drept unul dintre cei mai activi ambasadori la Chişinău. Prin ce se explică interesul şi implicarea activă a Germaniei în diferite proiecte şi evenimente în RM?
U.K.: Vă mulţumesc pentru aprecierea prietenoasă a activităţii mele – o percep drept un compliment pentru întreaga mea echipă de la Ambasada Germană şi voi transmite acest mesaj cu plăcere şi colegilor. Germania se implică atât de activ în Republica Moldova deoarece Moldova este vecinul nostru. Prutul este în fond graniţa externă a Uniunii Europene. Nimănui nu-i va merge bine, dacă vecinul se confruntă cu probleme, de aceea va fi un beneficiu şi pentru noi dacă Republica Moldova va începe să se dezvolte bine şi va deveni o ţară care va oferi cetăţenilor săi perspective mai bune.
Profit: Cum aţi caracteriza relaţiile moldo-germane în prezent, în special cele economice? Credeţi că s-au înregistrat anumite progrese în acest domeniu în 2016?
U.K.: Relaţiile dintre Germania şi Republica Moldova sunt prietenoase şi intense la toate nivelurile. Germania susţine Moldova în parcursul său de realizare a reformelor europene, acesta fiind şi laitmotivul politicii noastre bilaterale. Suntem convinşi că pentru toate statele europene, indiferent dacă sunt membre ale UE sau nu, UE oferă cele mai bune reţete pentru a obţine ceea ce îşi doresc oamenii în întreaga lume: siguranţă şi stabilitate, egalitate în faţa legii, protecţie faţă de arbitrarietatea din partea statului, posibilitatea de a participa la procesele democratice şi cel puţin o bunăstare modestă. Bineînţeles că probleme există şi în statele membre ale UE. Cu toate acestea, reţetele europene s-au dovedit a fi eficiente. Uniunea Europeană a pornit la drum acum 60 de ani cu 6 state membre, astăzi sunt 28, respectiv, 27.
Profit: Sunteţi satisfăcută de procesul de reforme implementat în prezent în RM, despre care oficialilor noştri le place atât de mult să vorbească? În ce domenii evoluţiile au fost peste aşteptări şi în ce domenii sub aşteptări?
U.K.: Întrebarea referitoare la nivelul de satisfacţie privind succesul procesului de reforme din Moldova trebuie adresată în primul rând cetăţenilor acestei ţări. Diversele sondaje de opinie arată adesea, spre regret, un înalt grad de nemulţumire din partea oamenilor, aceştia fiind nemulţumiţi nu doar de viaţa personală, ci şi de contextul politic. Dacă, potrivit datelor sondajului actual al Institutului american IRI, 70% din respondenţi rămân în continuare nemulţumiţi de dezvoltarea democraţiei, doar 7% sunt de părerea că ţara ar fi condusă în interesul majorităţii populaţiei şi doar 14% exprimă o părere pozitivă despre justiţie, atunci toate acestea indică asupra deficienţelor la temele fundamentale din procesul de reforme şi anume dezvoltarea statului de drept şi a democraţiei. Dar desigur sunt şi succese. Moldova a fost prima ţară din cadrul Parteneriatului Estic care a reuşit să creeze condiţii pentru liberalizarea regimului de vize şi economia de export se afirmă tot mai bine pe piaţa europeană competitivă.
Profit: Care ar fi principalele politici pe care Dvs. în calitate de ambasador aţi dori să le vedeţi implementate în RM pentru a creşte competitivitatea ţării noastre în regiune?
U.K.: Ce înseamnă „competitivitatea“ unei ţări? Consider că o ţară este competitivă atunci când este un loc în care nu doar întreprinderile, ci şi cetăţenii îşi pot dezvolta predilecţiile, talentele şi creativitatea lor – în beneficiul tuturor. O premisă pentru aceasta este „fair play“-ul, adică reguli egale pentru toţi. Dacă banul şi relaţiile personale şi nu talentul şi capacităţile sunt hotărâtoare pentru o notă bună din atestat, pentru un post atractiv în serviciul public sau pentru o autorizaţie aferentă unei activităţi antreprenoriale, acest lucru va dăuna nu doar celor ce nu reuşesc, ci şi întregii societăţi. Conform unui sondaj recent al Băncii Mondiale doar 6% din toţi antreprenorii cred că legea este una pentru toţi, 40% sunt însă de părerea că legea s-ar aplica selectiv. Răspunsul meu la întrebarea dumneavoastră este foarte simplu: cea mai bună cale de a spori competitivitatea Moldovei este statul de drept şi cultura de „fair play“.
Profit: Care credeţi că sunt cele mai mari provocări cu care se va confrunta actuala guvernare pe parcursul următorilor ani şi ce acţiuni ar trebui întreprinse pentru a le face faţă?
U.K.: Prim-ministrul Pavel Filip este un politician care caută dialogul cu mediul de afaceri, dumnealui purtând cândva însuşi răspunderea de om de afaceri şi nu aş dori să dau sfaturi Guvernului pe care îl conduce. Raportul actual „Cost of Doing Business 2016“ al Băncii Mondiale arată că întreprinderile pierd mai puţin timp acum din cauza birocraţiei, ceea ce este cu siguranţă o simplificare semnificativă. Din punctul meu de vedere, este în primul rând important ca mediul de afaceri să fie îmbunătăţit în spiritul competitivităţii descrise mai sus. O provocare deosebită, şi, cred că şi una foarte importantă pentru Moldova, este aprovizionarea cu energie. Sper că în curând se va reuşi să se diversifice livrarea de gaze şi energie şi vor fie create şi aici condiţiile economiei de piaţă. Acest lucru se va răsfrânge pozitiv nu doar asupra preţurilor, ci va lărgi şi spaţiul politic de manevră al ţării. Moldova poate conta aici pe susţinerea partenerilor săi de dezvoltare. 
Profit: Corupţia este considerată una dintre principalele ameninţări la adresa dezvoltării economice a Republicii Moldova. Consideraţi că situaţia la capitolul lupta cu corupţia se îmbunătăţeşte sau, dimpotrivă, se înrăutăţeşte şi de ce?
U.K.: Corupţia larg răspândită este cu adevărat o problemă uriaşă. Corupţia înseamnă repartizări incorecte şi risipirea resurselor publice, ceea ce creează în societate un climat de nesiguranţă, nemulţumire şi resemnare. Am impresia că toţi sunt de acord aici că corupţia reprezintă cea mai mare problemă a ţării.
Indicele Transparency International arată că flagelul corupţiei a atins acum cota maximă în aceşti 25 de ani. Nu ştiu dacă este într-adevăr aşa sau poate conştiinţa opinei publice este mai receptivă decât înainte, sau poate ambele luate împreună. De ce a atins corupţia dimensiuni atât de mari? Cred că răspunsul este acelaşi ca şi în multe alte ţări: corupţia înfloreşte când sectorul public este sărăcit şi când domină o cultură politică în care termenul „binele tuturor” este mai degrabă un cuvânt străin. Pentru a combate cu succes corupţia sunt necesare reforme profunde. Desigur, este important ca Procuratura Generală şi judecătoriile să întreprindă măsuri împotriva flagelului. Acest lucru trebuie însă să se întâmple fără ca reputaţia unei persoane sau a unei funcţii să joace un rol, iar factorii de decizie înalţi şi foarte înalţi nu trebuie să fie intangibili. La rândul său, printr-un comportament ireproşabil, elita politică trebuie să servească drept un bun exemplu. Până la urmă şi salariile în sectorul public trebuie să fie calculate în aşa mod, încât acestea să asigure un trai decent.
Profit: După scandalul din sectorul bancar din 2014 care ne-a făcut celebri în toată lumea, precum şi după victoria Preşedintelui pro-rus Igor Dodon în alegerile prezidenţiale din 2016, mai mulţi investitori străini au decis să adopte o atitudine de aşteptare, cel puţin până la alegerile parlamentare din 2018. Ce credeţi despre stabilitatea politică din RM în următorii ani şi cum influenţează actuala situaţie politică deciziile potenţialilor investitori?
U.K.: Dacă e să compar situaţia actuală din Moldova şi cea din ultimul an cu situaţia din 2015 pot doar să constat că există stabilitate politică. Alegerea domnului Dodon în funcţia de Preşedinte al ţării în principiu nu a schimbat nimic, deoarece competenţele preşedintelui RM sunt limitate, iar Guvernul şi majoritatea parlamentară depun mult efort întru a nu lăsa loc pentru careva îndoieli privind continuarea parcursului reformelor europene. Nu mi s-a creat nici impresia că investitorii ar fi devenit mai ezitanţi, cel puţin pentru cei din Germania acest lucru nu este valabil, căci chiar pe parcursul ultimului an câteva întreprinderi, în special din domeniul producerii de cablaje, au decis să-şi extindă angajamentul în Moldova. Însă odată ce mi-aţi solicitat opinia cu privire la stabilitatea politică ca atare, nu doresc să ascund că, în viziunea mea, concentrarea puterii reprezintă fundamentul stabilităţii actuale şi, spre regret, această stabilitate nu se datorează viabilităţii şi integrităţii instituţiilor democratice şi celor de drept. Astfel interpretez eu faptul că pe de o parte asistăm la tendinţe de concentrare în sistemul de partide, pe de altă parte vedem tendinţe de modificare a regulilor fundamentale de joc ale democraţiei cum ar fi constituţia şi codul electoral. Din câte se vede în trecut nu a fost posibil ca instituţiile puternice şi integre să se dezvolte în măsura necesară. Ar fi bine, dacă acum, în mod conştient, stabilitatea puterii ar putea fi transformată într-o stabilitate a instituţiilor. Acest fapt ar convinge şi mai mulţi investitori.
Profit: Câte companii germane au investit în RM până acum? Care este volumul comerţului bilateral şi care a fost tendinţa pe parcursul ultimilor ani?
U.K.: Cu regret nu deţinem date bine fundamentate cu privire la cifra întreprinderilor germane care au investit în Moldova. Oficial sunt înregistrate 404 companii, însă această cifră este cam exagerată, deoarece unele din ele nu mai sunt active. La fel de deficitare sunt şi datele statistice privind relaţiile noastre comerciale. Datele sunt de natură să sub-aprecieze însemnătatea relaţiilor noastre comerciale, deoarece, de exemplu, multe exporturi din Moldova sunt expediate pentru beneficiarii finali germani mai întâi în România pentru faza de montare, fiind ulterior trimise în Germania. În anul 2016 ponderea exporturilor către Germania a constituit 6,2% din volumul total de exporturi ale Moldovei. Această pondere relativă este din 2012 în continuă creştere. Importurile din Germania s-au cifrat în 2016 la 7,87% din volumul total de importuri, această pondere rămânând din 2005 practic constantă.
Profit: Care ar fi argumentele Dvs. în favoarea deschiderii de către investitorii germani a unor afaceri în RM? În ce sectoare aţi încuraja investitorii germani să investească în RM?
U.K.: Republica Moldova oferă întreprinderilor un şir întreg de avantaje: întreţine acorduri de liber schimb cu UE şi statele CSI, cu statele din Balcani şi de curând şi cu Turcia. Suplimentar mai este şi apropierea geografică, culturală şi, datorită multilingvismului, Moldova este aproape de aceste pieţe şi din punct de vedere lingvistic. Ţara are zone economice libere care sunt atractive preponderent pentru investitorii din sectorul industrial. Pentru sectorul IT şi cel de găzduire web şi pe bază de IP sunt atractive conexiunile rapide la internet şi facilităţile fiscale specifice. Angajaţii dau dovadă de o bună pregătire, au în spate o tradiţie îndelungată în ceea ce priveşte domeniul agricol şi cel al producţiei industriale, şi toate acestea duc la o structură favorabilă de preţuri. Aceste avantaje numeroase au dus, pe parcursul ultimilor cinci ani, la investiţii în special în domeniile echipamente auto, textile, construcţii din metale, fructe şi legume precum şi găzduire web şi pe bază de IP.
Profit: Dar care sunt sectoarele care au cel mai mare potenţial pentru dezvoltarea relaţiilor comerciale cu Germania?
U.K.: Majoritatea firmelor germane cunosc o dezvoltare pozitivă în Moldova. Unele, spre exemplu Dräxlmaier, au efectuat în repetate rânduri investiţii suplimentare considerabile – aceasta ne vorbeşte de satisfacţie. Ce sfaturi le-aş mai da? Bineînţeles, să respecte legislaţia în vigoare. Cred că tema corupţiei trebuie să fie luată în serios şi pentu succesul pe termen lung al unei întreprinderi este important să fie respectate regulile, evitându-se schemele dubioase. De altfel, potenţialii investitori pot fi consiliaţi competent de către Organizaţia de Atragere a Investiţiilor şi Promovare a Exporturilor (MIEPO) din Moldova. MIEPO beneficiază de suport în cadrul unui proiect al Agenţiei Germane pentru Cooperare Internaţională (GIZ), printre altele prin cooptarea unui consilier german ce face parte din echipa Cancelariei de Stat. Opiniile pe care le primim la ambasadă din partea întreprinderilor germane sunt foarte pozitive şi sunt sigură că consultanţa menţionată anterior a contribuit în mod esenţial la deciziile privind activităţile investiţionale pe parcursul ultimilor ani.
Profit: Ce v-a surprins cel mai mult în RM pe parcursul celor doi ani şi jumătate de când vă aflaţi în ţara noastră?
U.K.: Înainte de a deveni ambasador în Republica Moldova am fost în misiune în Bosnia şi Herţegovina, iar anterior în Macedonia. De aceea problemele din procesul politic al unui stat în tranziţie cu o populaţie etnică mixtă nu prea m-au surprins, şi nici provocările în acest parcurs al aşa numitelor “reforme europene”. Deci vă voi răspunde la întrebare mai degrabă din postura de simplu om. Ceea ce m-a surprins de la bun început a fost frumuseţea oraşului Chişinău, edificiile vechi din centru şi numeroasele parcuri. Aceasta este o moştenire care trebuie tratată cu grijă. M-a impresionat şi bilingvismul multor oameni şi modul lor firesc de a vorbi în două limbi – un avantaj cultural de nepreţuit, ce este relevant şi pentru sectorul economic. În mod special m-a mişcat muzicalitatea oamenilor. Aici voi numi în primul rând muzica populară cu adevărat frumoasă şi să ştiţi că adeseori percep însuşi vocile oamenilor drept nespus de melodioase. Îmi place viaţa muzicală activă – Moldova nu este o ţară bogată, însă îşi mai permite un teatru de operă, mai multe săli de concerte şi orchestre, există o atitudine foarte serioasă faţă de pregătirea muzicală, spectacolele bucurându-se de vizitatori, şi din partea celor tineri. În final, trebuie să spun că m-a impresionat şi vinul, care s-a dovedit a fi mai bun decât mă aşteptam.
Profit: Cum aţi descrie Moldova în câteva cuvinte?
U.K.: Mică, dar cu potenţial.
Profit: Dar viitorul Moldovei?
U.K.: Moldova nu este o ţară săracă, trăieşte doar sub nivelul posibilităţilor sale. Bunăvoinţa şi o politică responsabilă pot schimba starea de lucruri. Aveţi susţinerea partenerilor internaţionali, este însă şi o chestiune ce ţine de morală.■
Далее...
