Profitразделитель ссылочного текста №_12_2023, decembrie 2023

Tema numărului

Nr._5_2014 (219), mai 2014

Tema numărului / numarul_5_2014 >


Moldova, inclusă în „harta europeană” a plăţilor fără contact

Odată cu evoluţia tehnologică, modalităţile de plată cunosc o permanentă dezvoltare în vederea simplificării maxime a procesului. În acest sens, cardul bancar MasterCard PayPass este o nouă modalitate de plată – „contactless” (fără contact). Recent, Moldova Agroindbank a finalizat cu succes certificarea procesului de emitere şi acceptare a cardurilor MasterCard PayPass, ceea ce reprezintă o nouă etapă în avansarea Moldova Agroindbank pe calea dezvoltării produselor bancare înalt tehnologizate. Ce semnifică această realizare pentru bancă, pentru clienţii săi, care sunt avantajele şi cum funcţionează cardurile „fără contact”, a relatat în cad-rul unul interviu acordat revistei Profit Serghei CEBOTARI, preşedintele Comitetului de Conducere al BC „Moldova Agroindbank” S.A.

Profit: Domnule Cebotari, ce este un card bancar „fără contact”?

Serghei Cebotari:
Tehnologia cardului MasterCard PayPass „fără contact” este una specifică plăţilor rapide şi face posibilă achitarea tranzacţiilor la POS-terminale prin simpla apropiere/atingere a cardului de terminal. Adică, pentru efectuarea tranzactiei, clienţii nu mai trebuie să dea cardul din mână, să-l transmită casierului, păstrând în permanenţă cardul în posesia sa. Nu este necesară nici introducerea PIN-codului sau semnarea chitanţei - până la limita sumei tranzacţiei – 200 lei sau 20 de euro în străinătate. Dacă suma tranzacţiei este mai mare, ea la fel va fi efectuată fără contact, doar că în acest caz, pentru o securitate mai înaltă, clientul va fi rugat să introducă PIN-codul sau să semneze chitanţa. Pentru a face tranzacţia cu un card PayPass, posesorul trebuie, pur şi simplu, să-l treacă prin faţa terminalului dotat cu tehnologia fără contact. În momentul în care posesorul trece cardul PayPass în faţa „cititorului”, informaţiile privind plata sunt transmise prin unde radio, „fără contact”, pentru a efectua plata. La câteva secunde după aceea, se obţine confirmarea plăţii (mesajul respectiv apare pe ecranul terminalului şi se produce un semnal sonor – beep). Aici, tranzacţia este finalizată. Astfel, clienţii beneficiază de mai multă rapiditate şi confort, dar şi de mai multă siguranţă.

Profit: Aţi putea să ne prezentaţi şi nişte detalii tehnice despre cum funcţionează un card „fără contact”?

S.C.:
La exterior, un card „fără contact” arată ca unul obişnuit. Spre deosebire de carduri cu cip contact, cu care deja ne-am obişnuit, cardurile fără contact mai sunt dotate cu un cip suplimentar şi o antenă radio încorporată. Astfel, acesta comunică cu terminalul folosind undele radio. Aceste carduri necesită o apropiere imediată la terminal pentru a efectua tranzacţia. Ele sunt adesea folosite atunci când tranzacţiile trebuie să fie procesate rapid sau „hands-free”, cum ar fi transportul public, diferite evenimente în masă (concerte, evenimente sportive) - în cazul în care un card poate fi folosit chiar şi fără a-l scoate din portmoneu.

Profit: Să înţelegem că avantajul principal este durata minimă a tranzacţiei?

S.C.:
Inclusiv. Realizarea unei tranzacţii PayPass durează doar 2-3 secunde. Cu ajutorul PayPass, timpul petrecut la casă este redus în medie cu 40%, lucru care joacă un rol important în procesul de asigurare a vitezei înalte de deservire a clienţilor. Aceasta înseamnă cozi mai mici şi creşterea vânzărilor pentru comercianţi. Cu alte cuvinte, tehnologia PayPass este ideală în locurile unde rapiditatea este esenţială, ca în cazul supermarketelor, benzinăriilor, restaurantelor fast-food, farmaciilor etc. Procesul de achitare devine mai uşor decât a fost vreodată.

Profit: În ce mod este garantată siguranţa tranzacţiilor?

S.C.:
Siguranţa este un alt avantaj al cardului „fără contact”. Un sistem de criptare, unic pentru fiecare tranzacţie, protejează datele tranzacţiei. Cardul se află tot timpul în mâna posesorului şi nu este transmis persoanelor terţe, astfel micşorând riscul de pierdere sau contrafacere a acestuia. Mai mult, sunt implementate validări, care asigură decontarea doar o singură dată, chiar dacă întâmplător  cardul a fost apropiat către „cititor” de două ori. Este stabilit un număr anumit de tranzacţii după efectuarea cărora posesorul este solicitat să introducă PIN-codul. Prin urmare, cardul „fără contact” – de debit sau de credit – este una dintre cele mai securizate metode de a efectua achitări.

Profit: În cazul în care facilitatea PayPass nu este disponibilă la comerciant, ce face clientul?

S.C.:
Achită în mod tradiţional, introducând cardul în „cititorul” terminalului sau trecând cu banda prin „cititor”. Astfel, tranzacţiile cu cardurile PayPass pot fi efectuate folosind oricare tehnologie oferită de POS-terminalul comerciantului: prin banda magnetică, prin cip cu contact sau prin cip fără contact. Cu alte cuvinte, cardul „fără contact” poate fi folosit ca un card de debit/credit obişnuit de la Moldova Agroindbank. Cu acest card se fac şi toate operaţiunile pe care le facem în mod uzual cu un card. Astfel, poate fi oricând folosit la comercianţi ca un card obişnuit prin introducerea în POS şi validarea tranzacţiei cu PIN, indiferent de valoarea plăţii, pentru cumpărături etc. Totodată, cu el se retrag şi banii de la bancomat, se fac plăţi on-line sau se plătesc facturile - de acasă, direct din Internet-Banking M@IB sau Mobile-Banking sau utilizând aplicaţia MAIB-Mobile. Avantajul este că un MasterCard PayPass de la Moldova Agroindbank ne va ajuta să ne mişcăm mult, mult mai repede pentru a câştiga timp în plus pentru lucrurile frumoase din viaţa noastră - comunicarea cu familia sau o seară plăcută cu prietenii.

Profit: Cât de populare sunt cardurile „contactless” în Europa, în lume? Cât de binevenite sunt la noi, în Moldova?
 
S.C.:
MasterCard a introdus plăţile contactless în Europa în 2006, când a implementat primul proiect bazat pe această tehnologie în Marea Britanie, împreună cu Royal Bank of Scotland. La moment, cardurile fără contact sunt acceptate global la diferiţi comercianţi: supermarkete, restaurante fast-food, farmacii, transport public, puncte de acces, magazine alimentare şi altele. Veţi găsi terminale fără contact şi în taxi sau la aparate de cafea. Carduri/terminale fără contact MasterCard sunt disponibile deja în 63 de ţări, proiecte noi de acest tip fiind implementate lunar. La nivel global sunt emise peste 150 mil. de carduri şi acestea sunt acceptate la peste 900 mii de puncte de acceptare. În Europa de beneficiile acestei tehnologii se bucură locuitorii ai 34 de ţări, unde mai mult de 10% din comercianţi deja oferă achitări fără contact.

Acum şi Moldova este pe „harta europeană” a plăţilor fără contact. După ce Moldova Agroindbank a finalizat procesul de certificare a tehnologiei, banca se va concentra pe implementarea cât mai rapidă a cardurilor şi terminalelor fără contact. Sigur că avem mult de muncit cu toţii la acest capitol, realizăm că, deocamdată, ponderea tranzacţiilor de achitare în Moldova este mult prea modestă, însă credem că un drum frumos începe cu primul pas. Şi Moldova Agroindbank deja l-a făcut!■

 

Далее...

Noua strategie a BERD

Consiliul de directori al BERD a adoptat recent o nouă strategie pentru Republica Moldova, care stabileşte priorităţile şi obiectivele băncii până în 2017. Strategia se axează pe susţinerea sectorului privat, promovarea standardelor europene şi a integrării regionale, sporirea comercializării şi durabilităţii întreprinderilor municipale. De asemenea, BERD va coopera cu autorităţile de la Chişinău şi în vederea îmbunătăţirii transparenţei în sectorul bancar al ţării.

BERD va continua să contribuie la îmbunătăţirea mediului de afaceri atât prin implementarea proiectelor investiţionale care vor permite atragerea investiţiilor străine directe, cât şi prin intermediul conlucrării cu autorităţile moldoveneşti cu scopul de a promova reformele necesare. BERD va continua să susţină Consiliul Economic de pe lângă Primul-Ministru al  Republicii Moldova, cu scopul de a îmbunătăţi mediul de afaceri, fapt care are o importanţă decisivă pentru susţinerea sectorului privat şi atragerea investiţiilor.

Julia OTTO, şefa biroului BERD de la Chişinău: Salutăm progresele realizate de Moldova şi încurajăm autorităţile să continue să persevereze în implementarea reformelor instituţionale pentru a asigura un sistem judiciar independent şi imparţial, a reduce corupţia, a îmbunătăţi în continuare climatul de afaceri şi a consolida independenţa Băncii Naţionale. BERD îşi reiterează angajamentul de a ajuta Moldova în continuarea reformelor necesare pentru a avansa spre o economie de piaţă deschisă.

În linii generale, strategia BERD vizează trei aspecte:

Crearea condiţiilor pentru dezvoltarea sectorului privat. BERD va sprijini măsurile de îmbunătăţire a mediului de afaceri, atât prin proiecte investiţionale care contribuie la atragerea investiţiilor străine directe, cât şi prin dialog cu autorităţile din Moldova pentru promovarea reformelor necesare. Îmbunătăţirea climatului de afaceri este esenţială pentru sprijinirea în continuare de către bancă a sectorului privat.

Promovarea standardelor europene şi integrarea regională. BERD va investi în proiecte care vor ajuta Republica Moldova să dezvolte exporturile cu valoare adăugată, în special în industriile de fabricaţie şi agroalimentară. În plus, BERD va continua să finanţeze îmbunătăţirile în infrastructura ţării pentru a dezvolta legăturile cu ţările vecine, precum şi în infrastructura de transport local pentru a aduce producătorii interni mai aproape de pieţele lor. Banca va contribui la consolidarea securităţii şi eficienţei energetice şi va ajuta la dezvoltarea sectorului de telecomunicaţii.

Consolidarea comercializării şi sustenabilităţii întreprinderilor municipale. BERD va continua să finanţeze companiile regionale şi municipale de alimentare cu apă, va explora modalităţi de modernizare a sistemelor de termoficare şi de gestionare a deşeurilor solide şi va promova parteneriatele public-privat în acest sector.

BERD consideră că, pe termen scurt, economia Moldovei va continua să depindă de evoluţiile din UE şi Rusia, principala sursă de remitenţe şi a cererii de exporturi. Perspectivele ţării pe termen lung depind de abilitatea de a crea condiţii de creştere bazată pe investiţii. Pentru a creşte veniturile de la nivelul scăzut actual, investiţiile din sectorul privat în industria prelucrătoare vor trebui să crească substanţial, împreună cu accesul extins la diverse pieţe.

Totodată, Guvernul va trebui să persevereze în implementarea reformelor instituţionale, în special, pentru a asigura un sistem judiciar independent şi imparţial, a reduce corupţia şi a îmbunătăţi în continuare administraţia fiscală şi vamală.

Potrivit BERD, guvernarea în sectorul financiar a fost afectată de o serie de provocări. În urma preluării contestate a unei bănci în 2011, legislaţia a fost modificată pentru a consolida guvernarea instituţiilor financiare şi pentru a spori transparenţa acţionariatului în bănci. Cu toate acestea, confruntate cu o rezistenţă politică puternică, autorităţile nu au reuşit să pună în aplicare în mod eficient legislaţia. La începutul anului 2013, a avut loc transferul dreptului de proprietate asupra unui pachet semnificativ în Moldova Agroindbank, cea mai mare bancă a ţării, fără acordul în scris prealabil al Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), în conformitate cu legea. În septembrie 2013, statul a transferat controlul Băncii de Economii (BEM), a patra bancă după mărime, către o companie privată puţin cunoscută printr-un proces de recapitalizare netransparent. Mai mult ca atât, în octombrie 2013, Curtea Constituţională a hotărât că deciziile BNM, cu excepţia celor ce ţin de licenţiere, pot  fi contestate şi anulate de către orice instanţă din ţară.

Banca Europeană consideră că provocarea-cheie pentru sectorul bancar din Moldova este lipsa de transparenţă în acţionariatul efectiv şi incapacitatea Băncii Naţionale de a asigura o guvernare eficientă. „Gradul sporit de ”offshorizare” a acţionarilor băncilor autohtone conduce la o transparenţă scăzută a acţionariatului”, afirmă experţii BERD.

Mai mult, ei consideră că sectorul bancar din Moldova este subdezvoltat, atât din punctul de vedere al  produselor, cât şi al practicilor de gestionare a riscurilor din cauza lipsei concurenţei şi prezenţei limitate a băncilor cu capital străin în sistem. Ca urmare, acesta nu oferă o serie de produse noi şi nu aplică practici avansate de management al riscului. Finanţarea băncilor din Moldova se bazează pe depozite, iar IFI sunt unica sursă de finanţare pe termen lung.


Acest lucru impune limite pentru finanţarea proiectelor de investiţii pe termen lung ale subdebitorilor. Mai mult ca atât, sectorul bancar reprezintă peste 85% din piaţa financiară totală, lăsând puţin spaţiu pentru sectorul financiar nonbancar în curs de formare în calitate de sursă alternativă de finanţare.

Atragerea investiţiilor străine directe este crucială pentru economia Republicii Moldova, în special pe fondul deficitului balanţei comerciale, dar rămâne foarte scăzută, ca urmare a deficienţelor în mediul investiţional. Economia este, în principal, determinată de remitenţele care finanţează în mare parte consumul de bunuri importate şi agricultura primară, unde industriile productive sunt foarte limitate.

Sectorul de capital privat comercial urmează a fi dezvoltat, iar ţara n-a reuşit până în prezent să atragă interesul unor fonduri internaţionale de capital privat. Mediul de afaceri problematic, oportunităţile limitate pentru investiţii şi prospectele necorespunzătoare de ieşire afectează grav dezvoltarea sectorului. În rezultat, mai puţin de cinci manageri de fonduri regionale au inclus Moldova în portofoliul lor, iar manageri de fonduri dedicaţi acestei ţări nu există. Capitalul activ şi capitalul disponibil pentru investiţii însumează, respectiv, 0,4 şi 1,6% din PIB.

BERD afirmă că, deşi autorităţile au întreprins eforturi în vederea îmbunătăţirii mediului de afaceri, ritmul reformelor a încetinit în timpul crizei politice recente. În perioada 2011-2012, au fost efectuate reformele de reducere a birocraţiei, sporirii competitivităţii şi stimulării schimburilor comerciale. Potrivit Indicatorului Doing Business al Băncii Mondiale, Republica Moldova a introdus 13 reforme noi în ultimii 5 ani şi a avansat 13 de pe locul 94 pe locul 78 (din 185 de ţări), în aceeaşi perioadă.

Corupţia în ţară a rămas unul dintre principalele obstacole în calea dezvoltării. Conform Indicatorului de Percepţie a Corupţiei al Transparency International, Republica Moldova este situată pe locul 102, în 2013, din 177 de ţări, în scădere de pe locul 89 cu patru ani înainte.■

 

Далее...

Eforturile dau roade

Crizele şi scandalurile cu care s-au confruntat mai multe bănci pe parcursul ultimilor ani au zdruncinat serios „corabia bancară” a Republicii Moldova. Mobiasbancă - Groupe Société Générale este una dintre puţinele bănci care se simte foarte sigură pe această corabie, deoarece eforturile şi investiţiile semnificative realizate de către acţionari în ultimii şapte ani au început să dea roade. Ridha Tekaïa, preşedintele Mobiasbancă - Groupe Société Générale, este foarte mândru că valorile şi standardele băncii, precum şi stabilitatea şi independenţa acesteia sunt apreciate la justa valoare de către clienţi şi organizaţiile internaţionale. Faptul că Mobiasbancă este unul dintre principalii parteneri ai instituţiilor financiare internaţionale în procesul de acordare a creditelor economiei moldoveneşti este o dovadă concludentă în acest sens. Într-un interviu acordat în exclusivitate revistei Profit, Ridha Tekaïa vorbeşte despre cea de 150-a aniversare a Grupului Société Générale, despre rezultatele înregistrate în anul 2013 şi obiectivele pentru anul 2014, provocările de ordin intern şi extern, relaţiile cu partenerii internaţionali, integrarea Mobiasbancă în Grupul Société Générale, precum şi despre dezvoltarea insuficientă a sectorului bancar moldovenesc.

Profit: Mr Tekaïa, Groupe Société Générale a marcat cea de-a 150-a aniversare pe data de 4 mai curent. Pe cât de importantă este această aniversare pentru companie?

R.T.:
Este foarte importantă deoarece puţine bănci şi companii din lumea întreagă au ajuns să marcheze o asemenea aniversare. Decretul care a autorizat crearea Société Générale în calitate de întreprindere cu răspundere limitată a fost semnat în mai 1864 de Napoleon  al III-lea.

Pe parcursul acestor 150 de ani, Société Générale s-a confruntat cu mai multe provocări, inclusiv crize internaţionale şi la nivel local în diferite ţări, precum şi crize interne. Am învăţat multe din aceste crize, care însă nu au împiedicat Société Générale să se dezvolte şi să devină mai puternică. Activez în cadrul Grupului de circa 30 de ani, ceea ce înseamnă 20% din viaţa companiei. Am fost şi eu martorul câtorva crize de pe urma cărora am acumulat multă experienţă.

Profit: Cum se simte una dintre cele mai noi subsidiare, Mobiasbancă, într-o familie cu o istorie de 150 de ani şi 154 000 de angajaţi în 76 de ţări ale lumii?

R.T.:
Aţi uitat să menţionaţi cei 32 mil. de clienţi pe care îi avem. Este o cifră enormă şi, probabil, chiar mai importantă decât cifra de 76 de ţări. Mobiasbancă este destul de mică în acest tablou, dar aş spune că se simte bine în această familie. În primul rând, aş vrea să menţionez activitatea foarte bună a fostului management după achiziţionarea Mobiasbancă în 2007. La sosirea mea în Moldova în 2012, am găsit aici câteva lucruri foarte importante – imaginea bună a Société Générale în ţară şi angajaţii Mobiasbancă integraţi în Grup. Acest lucru nu putea fi obţinut doar printr-o simplă tranzacţie. Este rezultatul unei munci enorme.

Profit: Putem afirma că în prezent Mobiasbancă este complet integrată în Société Générale?

R.T.:
Absolut. Aproape toate procesele noastre corespund standardelor internaţionale. Acum, cea de-a doua etapă constă în a permite echipei Mobiasbancă să fie vizibilă şi apreciată de către echipa internaţională. Este o etapă complicată, dar cred că ne descurcăm destul de bine. În prezent, managerii noştri efectuează deseori vizite peste hotare şi îşi creează propriile contacte la nivel internaţional. Astfel, atunci când se confruntă cu anumite probleme, angajaţii noştri îşi sună colegii din Macedonia sau Albania pentru a le cere ajutorul şi sfatul. Schimbul de experienţă are loc foarte des, de multe ori fără implicarea managementului de vârf sau a conducerii de la Paris.

Este exact integrarea care îmi place şi pe care o încurajez. Echipa Mobiasbancă se simte parte a Grupului francez. În acelaşi timp, Moldova este tot mai vizibilă la Paris. Specialiştii noştri sunt deseori invitaţi la diferite seminare pentru a-şi împărtăşi experienţa, iar banca este tot mai des selectată pentru a implementa diferite proiecte pilot, care ulterior sunt preluate de alte subsidiare. Acestea sunt semne clare că Mobiasbancă nu este doar cea mai nou subsidiară din cadrul Grupului, dar de multe ori este chiar un exemplu. Este un lucru de care sunt foarte mândru.

Profit: Cum va marca Société Générale această aniversare în Moldova? Va lansa careva produse/proiecte noi?

R.T.:
La începutul lunii mai, am lansat carduri cu un design nou în care accentul este pus pe principala noastră valoare – spiritul de echipă. Pe cardurile noi sunt reprezentaţi oameni ţinându-se de mâini în semn de solidaritate. De asemenea, vom lansa câteva produse noi pe 29 mai când vom marca aniversarea Société Générale în Moldova.  

Profit: Datele arată că eficienţa Mobiasbancă s-a îmbunătăţit semnificativ odată cu numirea Dvs. în funcţia de preşedinte al băncii în 2012. Cum aţi reuşit să obţineţi acest lucru şi care sunt planurile pentru 2014?

R.T.:
După cum am menţionat deja, la sosirea mea în Moldova, am găsit un drum bine pavat. Oricât de extraordinar ar fi automobilul pe care îl aveţi, pentru a-l porni este nevoie de cheie de contact. În acelaşi timp, funcţia cheii este doar de a stabili contactul. Este important ca motorul să lucreze bine şi automobilul să aibă toate piesele componente. Echipa băncii este un motor excelent. Clienţii şi mediul reprezintă automobilul. Eu sunt doar cheia de contact care, apropo, este foarte uşor de înlocuit.

Profit: Rezultatele înregistrate de Mobiasbancă anul trecut sunt destul de impresionante – portofoliul de credite s-a majorat cu 22%, iar numărul clienţilor - cu 14%. Care este obiectivul pentru 2014 şi ce instrumente vă vor ajuta să atingeţi acest scop?

R.T.:
Atunci când analizăm rezultatele, trebuie să ţinem cont de faptul că în prezent doar 60-64% din populaţia Moldovei sunt utilizatori ai serviciilor bancare, ceea ce înseamnă 35-36% de potenţiali clienţi ai serviciilor bancare cu vârsta cuprinsă între 18 şi 70 de ani. Dacă ar fi să comparăm sectorul bancar cu cel al telefoniei mobile, atunci vedem că numărul telefoanelor mobile reprezintă 125% din numărul populaţiei, ceea ce înseamnă că fiecare cetăţean are în buzunar un telefon şi o pătrime din al doilea telefon.

Suntem încă departe de această performanţă, dar asta înseamnă că a tinde spre o creştere de 20% pentru fiecare poziţie a portofoliului de produse este un scop realizabil. Anul trecut am făcut investiţii majore în dezvoltarea reţelei, iar în prezent avem 56 de puncte de deservire, suntem mult mai aproape de clienţi şi acoperim întreaga ţară.

Profit: Pentru 2014, banca a stabilit drept obiectiv majorarea portofoliului de credite cu 19%, a depozitelor - cu 7%, a veniturilor - cu 9,8%, precum şi reducerea cheltuielilor - cu 3,9%. Pe cât de realiste vi se par aceste obiective după primul trimestru al anului, ţinând cont de faptul că la nivel de ţară creşterea economică se prognozează a fi mai mică decât anul trecut?

R.T.:
Este adevărat că se prognozează o încetinire a creşterii economice în comparaţie cu anul trecut. Dar, după cum am menţionat deja, banca a realizat investiţii majore în 2013 care urmează a fi valorificate în 2014. În al doilea rând, Mobiasbancă se bucură de o imagine excelentă, iar transparenţa, stabilitatea şi independenţa noastră de orice influenţă din exterior creează condiţii bune pentru a creşte şi a dezvolta relaţiile cu clienţii noştri.  

Cred că tendinţa înregistrată anul trecut va continua şi în anul curent. Ultimele evenimente din sectorul bancar demonstrează că am dreptate. Sectorul bancar a fost zdruncinat mai mulţi ani la rând şi, din păcate pentru Moldova, sfârşitul problemelor nu se întrevede. În această situaţie, încercăm să rămânem o bancă stabilă,  continuăm să depunem eforturi şi să progresăm.

Profit: În 2013, Mobiasbancă a obţinut al patrulea, cel mai mare venit printre cele 14 bănci care activează în Moldova. Cât de mulţumită este conducerea băncii şi acţionarii francezi de acest rezultat?

R.T.:
În primul rând, aş vrea să menţionez că Mobiasbancă are nu doar acţionari francezi. Acţionari importanţi sunt BRD-Groupe Société Générale din România şi BERD, precum şi alţi circa 200 de acţionari minoritari. Mă întâlnesc cu ei o dată pe an la adunarea generală a acţionarilor şi, de obicei, este o întrunire la care sunt expuse opinii interesante. Cred că, în general, acţionarii Mobiasbancă sunt satisfăcuţi de rezultatele înregistrate. Ei văd că noi investim în bancă şi construim o companie pentru mulţi ani înainte.

Mobiasbancă a înregistrat performanţe bune timp de mai mulţi ani, dar am început să achităm dividende abia acum doi ani – 33% din venit în 2012 şi 30% în 2013. Faptul că mai mult de două treimi din profitul nostru nu este distribuit, dar utilizat la dezvoltarea băncii este un semnal bun care arată că acţionarul principal are încredere în bancă şi doreşte să o dezvolte, dar nu doar să primească dividende.

Profit: Care au fost cele mai mari provocări cu care s-a confruntat banca pe parcursul anului trecut şi la ce provocări vă aşteptaţi în 2014-2015?

R.T.:
Concurenţa neloială a fost principala provocare externă. De exemplu, unele companii au primit instrucţiuni să-şi mute conturile într-o bancă în care Guvernul a pierdut majoritatea, ceea ce înseamnă a încuraja un acţionar necunoscut şi netransparent. Din punctul meu de vedere, aceasta este o adevărată concurenţă neloială. Când am investit în Moldova, am crezut că vom avea acces complet la piaţa moldovenească, nu parţial. Problema a fost discutată cu unii factori de decizie şi am văzut anumite îmbunătăţiri, dar, din păcate,  nu am văzut mesaje clare. În prezent, presiunea nu este la fel de mare, dar încă mai există şi nimeni nu încearcă să clarifice situaţia. Unii manageri de companii au înţeles strict ordinele primite, alţii sunt mai flexibili.

De asemenea, uneori mă surprinde comportamentul unora dintre colegii mei bancheri care nu respectă regulile clasice ale sistemului bancar.

Eu chiar nu înţeleg cum, în aceeaşi zi, una şi aceeaşi bancă poate primi depozite pe trei luni la o rată a dobânzii de 9% şi acorda credite pentru o perioadă de cinci ani la o rată a dobânzii de 6%. Acest lucru este, probabil, bun pentru clientul care a beneficiat de credit, dar, la sigur, nu este un semnal bun pentru sectorul bancar. Nu cunosc reţeta cum să obţii profit într-o asemenea situaţie. Sunt un bancher clasic care respectă regulile.

Profit: Aţi discutat aceste probleme cu factorii de decizie, cu Banca Naţională a Moldovei (BNM)? Care este reacţia lor?

R.T.:
Da, abordez aceste probleme cu regularitate. Ştiu că BNM depune mari eforturi în acest sens. Problema este că există foarte mult de lucru, iar banca centrală nu poate fi prezentă în toate domeniile. Într-o zi se concentrează asupra unui domeniu, dar alte câteva lucruri se întâmplă în alte domenii şi iarăşi trebuie să o ia de la început. Nu aş da toată vina pe BNM, deoarece banca centrală, într-adevăr, depune eforturi enorme. Problema constă în înşişi jucătorii de pe piaţă care încalcă regulile. Din fericire, nu toţi. Unii dintre ei încearcă să se perfecţioneze.

Ştiu că suntem copiaţi în mai multe domenii. Unele bănci au urmat exemplul nostru şi au creat departamente de risc, altele departamente de conformitate. Toate aceste organe de control intern sunt foarte importante deoarece o bancă nu poate înregistra progrese dacă se bazează doar pe BNM sau Guvern.

Ceea ce lipseşte multor bancheri este un pic de deontologie. Avem nevoie de mai multă deontologie şi respect pentru lege.

Profit: Dar ce ne puteţi spune despre provocările de ordin intern?

R.T.:
Provocarea de ordin intern este cum să înregistrezi progres şi să obţii o creştere de 20% în toate domeniile când la nivel de ţară creşterea este prognozată la nivelul de doar 5%, inflaţia - la nivelul de 5%, iar valuta naţională urmează să se deprecieze cu 12-14%. Când aduni toate aceste ingrediente, atunci ai impresia că obiectivul trasat este prea ambiţios. Dar eu sunt foarte încrezător.

De fapt, profitabilitatea şi creşterea băncii reflectă creşterea portofoliului de clienţi. Avem mulţi clienţi buni şi suntem la curent cu ceea ce fac. Dacă ei ne spun că prognozează o creştere de 25%, atunci eu sunt destul de pesimist să prognozez pentru bancă o creştere de doar 20%.

Profit: În prezent, Mobiasbancă este una dintre cele mai active bănci de pe piaţă. Ţinând cont de actualul ritm de dezvoltare, de cât timp credeţi că va fi nevoie pentru ca banca să devină una dintre primele trei bănci din Moldova?

R.T.:
Cred că nu este foarte important să fii în top 3 sau top 10. Nu este un scop în sine. Nu are sens să te lupţi pentru un loc în rating dacă regulile şi standardele nu sunt aceleaşi pentru toţi jucătorii. În prezent, atenţia noastră este îndreptată asupra transparenţei, independenţei şi inovaţiei. Mi s-a spus că la capitolul profitabilitate ne aflăm pe locul trei, la active - pe locul şapte, iar la credite - pe şase. Dar nu acest lucru este important. Ceea ce contează, în primul rând, este portofoliul de clienţi.

Pe locul doi se află satisfacţia angajaţilor, deoarece fără ei nu putem satisface clienţii. Acţionarii trebuie, de asemenea, să fie mulţumiţi, ceea ce înseamnă că banca trebuie să fie profitabilă. Cred că avem un echilibru la acest capitol şi vom continua în acelaşi mod.

Profit: Practica achitării dividendelor va fi continuată în viitor. Ea corespunde strategiei de dezvoltare a băncii? În opinia Dvs., care ar trebui să fie mărimea dividendelor?

R.T.:
Înainte de a decide asupra achitării dividendelor, facem bugetul pentru anul viitor. Întrebarea principală este ce intenţionăm să facem cu banca în următorii trei ani. Dacă vedem că este necesar de a realiza investiţii majore, atunci, desigur, nu vom decide să distribuim profitul. Dar dacă într-o zi nu va mai fi necesar să facem investiţii, atunci nu văd niciun motiv pentru a nu achita dividende.

La moment, nu sunt gata să vă spun care va fi mărimea dividendelor pentru anul viitor, deoarece încă nu am vizibilitate deplină pentru următorii trei-patru ani.

Din fericire pentru Mobiasbancă, Société Générale nu pune niciun fel de presiune asupra noastră în ce priveşte achitarea dividendelor. Este un semnal pozitiv, iar pentru conducerea de vârf a băncii este un instrument excelent să ştim că ne putem permite să spunem acţionarilor de la Paris: „Scuzaţi, dar anul acesta nu voi distribui profitul deoarece este necesar de a face investiţii”. Dar mai întâi trebuie să convingem acţionarii că aceste investiţii vor fi profitabile.

Cât priveşte mărimea dividendelor, nu există o formulă ideală. Dar ar fi un paradox să achiţi dividende mari atunci când banca are nevoie de investiţii.

Profit: Instituţiile financiare internaţionale vorbesc foarte bine despre Mobiasbancă şi o dau drept exemplu la capitolul transparenţă şi eficienţă. Îndemnând autorităţile să soluţioneze problema structurii netransparente a acţionarilor în mai multe bănci, BERD şi Corporaţia Financiară Internaţională au ales Mobiasbancă drept unul dintre partenerii principali pentru distribuirea fondurilor destinate întreprinderilor mici şi mijlocii din Moldova. Ce înseamnă acest lucru pentru bancă şi managementul său?

R.T.:
În primul rând, sunt foarte mândru de faptul că instituţiile financiare internaţionale au încredere în banca noastră. Cred că, în sfârşit, toate investiţiile şi munca noastră dau roade. Cooperăm cu aceste instituţii chiar de la bun început. De fapt, a spune că suntem transparenţi nu sunt doar vorbe. Suntem transparenţi sub diferite  aspecte, cu partenerii şi acţionarii noştri. Ei ştiu exact ce facem, care este strategia noastră, mecanismul de formare a preţurilor şi produselor şi care este circuitul deciziilor. Toate aceste procese sunt deschise şi transparente.

De asemenea, suntem transparenţi cu clienţii noştri, care ştiu când suntem mulţumiţi şi când nu. Ei, de asemenea, ştiu că noi nu urmărim să le luăm gajul, noi suntem doar bancheri şi nu concurăm cu ei. Unicul lucru pe care îi rugăm să îl facă este să ramburseze creditele.

Suntem mândri şi fericiţi să putem susţine creşterea economică a Moldovei. În prezent, putem oferi peste 50 mil. de euro din resursele organizaţiilor internaţionale pentru a susţine sectorul real al economiei. O treime din această sumă a fost deja rezervată pentru anumite proiecte. Continuăm să acordăm sprijin la implementarea proiectelor de eficienţă energetică, în domeniul agriculturii şi industriei.

Profit: În acelaşi timp, unii bancheri susţin că această abordare a organizaţiilor financiare internaţionale nu este tocmai corectă, dat fiind faptul că Mobiasbancă este o bancă relativ mică şi care nu are capacitatea de a absorbi toate fondurile pe care aceste instituţii sunt în stare să le ofere.

R.T.:
Organizaţiile financiare internaţionale sunt libere să coopereze cu cine doresc. Cred că ele au doar două cerinţe.
În primul rând, să fie sigure că fondurile acordate sunt utilizate în scopul stabilit şi într-o manieră transparentă. A doua cerinţă este ca fondurile acordate să fie rambursate. Dacă aceste două cerinţe sunt satisfăcute, atunci nu contează mărimea băncii care urmează să implementeze aceste proiecte.

Profit: În unul din rapoartele sale recente BERD susţine că sectorul bancar din Moldova rămâne a fi unul subdezvoltat. Sunteţi de acord cu această apreciere?

R.T.:
Sunt absolut de acord că sectorul bancar din Moldova este supraîncărcat şi slab dezvoltat. Este supraîncărcat deoarece 14 bănci, peste 15 companii de leasing şi zeci de instituţii de microfinanţare este un număr mult prea mare pentru o ţară cu doar 3,5 mil. de locuitori şi o economie în tranziţie. Poate ar fi mai bine să existe doar cinci-şapte bănci puternice, profitabile şi transparente decât un număr atât de mare de bănci care se luptă pentru o cotă de piaţă de 2%. Nu are sens.

Piaţa este considerată slab dezvoltată din mai multe cauze. Pe lângă lipsa unui sistem de control eficient şi a legilor care să asigure o luptă eficientă împotriva spălării banilor, de asemenea, lipseşte şi o serie de produse.

Profit: Vreţi să spuneţi cu nu toate produsele bancare care există peste hotare sunt disponibile şi în Moldova?

R.T.:
Da, de exemplu, nu avem serviciul de hedging, pentru a proteja companiile moldoveneşti care importă materie primă din ţări îndepărtate precum China, iar perioada de livrare constituie între trei şi şase luni. Companiile importatoare nu se pot proteja de fluctuaţiile de pe piaţa valutară pe parcursul acestei perioade. La moment, procedura de hedging nu este posibilă din motive tehnice şi din cauza metodei de stabilire a ratei de schimb a leului faţă de dolar. Hedging-ul este unul dintre produsele pe care trebuie să le îmbunătăţim.

Un alt exemplu este cel al gajului. Sprijin ideea de a acorda credite pentru o perioadă de 20-25 de ani pentru toţi cetăţenii Moldovei care doresc să-şi procure locuinţe. Dar problema este că noi nu dispunem de bani pentru asemenea perioade îndelungate. Ar trebui să existe o organizaţie căreia să-i încredinţăm gajurile şi să primim finanţare pentru întreaga perioadă. În acest mod va exista un raport adecvat între termenul de maturitate al creditelor şi cel al fondurilor de care dispune banca, acesta fiind unul din elementele-cheie pentru promovarea finanţării pe termen lung. Acelaşi model ar putea fi aplicat şi în cazul întreprinderilor mici şi mijlocii.

Profit: Acesta este modelul utilizat peste hotare?

R.T.:
Acest model lucrează atât timp cât piaţa este regulată. În Franţa, acest sistem a existat timp de 20-25 de ani pentru a da un imbold pieţei imobiliare, iar după aceasta piaţa a început să se autoregleze. Noi putem face acest lucru, dar în baza la ce? Daţi-mi instrumentele în calitate de bancher pentru a acorda credite pentru o perioadă de 20 de ani.

Profit: În acelaşi timp, putem spune că Mobiasbancă se află într-o poziţie privilegiată, dat fiind faptul că beneficiază de resurse financiare acordate de acţionarul din  Franţa?

R.T.:
De acord, dar aceşti bani nu sunt oferiţi pentru o perioadă lungă de timp. Doar pentru 2-3 ani, ceea ce este puţin. De asemenea, este necesar să avem finanţare în diferite valute. Da, beneficiem de resurse financiare din partea acţionarului nostru principal, dar, de asemenea, suntem norocoşi să beneficiem de finanţare şi de la instituţiile financiare internaţionale.   

Un alt exemplu care demonstrează că sectorul bancar din Moldova este subdezvoltat este Bursa de Valori, prin intermediul căreia au loc foarte puţine tranzacţii. În acelaşi timp, Parlamentul a adoptat recent o decizie prin care majorează preţul ce urmează a fi achitat Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare (CNPF), precum şi toate taxele de intermediere. Nu văd logica. Înţeleg că CNPF trebuie să aibă venit, dar a majora preţul tranzacţiilor înseamnă a contribui la reducerea numărului lor şi aşa destul de mic. Nu are sens.

Profit: În cadrul interviurilor acordate anterior revistei noastre, aţi vorbit şi despre impresiile Dvs. despre Moldova. Ce nou aţi descoperit în Moldova pe parcursul ultimului an?

R.T.:
Vorbind despre latura profesională, m-am convins încă o dată că, indiferent de rezistenţa cu care te confrunţi, trebuie să insişti şi să fii consecvent, iar în cele din urmă oamenii te vor urma, iar eforturile vor da roade. În plan profesional, am insistat foarte mult pe valorile noastre şi pe transparenţă. S-ar părea că sunt doar cuvinte, dar în spatele fiecărui cuvânt se află eforturi şi investiţii enorme. În prezent, ne bucurăm de sprijinul partenerilor noştri. V-aţi referit la relaţiile exclusive pe care instituţiile financiare internaţionale le au cu banca noastră, dar nu a fost cerinţa noastră de a coopera exclusiv cu noi. Partenerii şi acţionarii noştri au încredere în noi şi ne dau undă verde pentru a continua procesul de dezvoltare.

Vorbind despre experienţa personală, aş vrea să spun că după doi ani încă tot nu pot înţelege de ce trotuarele sunt pline de automobile parcate neregulamentar, iar eu, în calitate de pieton, trebuie să merg pe carosabil. Recent, era cât pe ce să fiu lovit de un automobil în timp ce mă deplasam pe carosabil, deoarece automobilele erau parcate pe trotuar în aşa mod încât blocau complet accesul pietonilor.■

 

Далее...

© 2008 "Profit"

 

În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
4
Afişări de site:
774543
Vizitori unici:
5668021

WebArt Pro