Tema numărului

BC Moldova Agroindbank S.A. (MAIB) has a history of 30 years, during which period it has succeeded to consolidate its positions and creating a good brand name in the Moldovan banking market. All its actions during all these years have had as the target - to maintain its leadership role in the banking sector of the Republic of Moldova (Moldova in this article). The fact that MAIB had evolved from total assets of 28.9 bln of Soviet roubles as of end-1991 to €1.45 bln as of January 2021 shows the potential of this bank. As it turns 30 years, MAIB is not only happy with the results so far, but it is ready to continue to focus its efforts to further consolidate its leading position based on organic, efficient and healthy growth.

During a discussion in the financial circles in London, in which I took part during the early days of transition, the leader of a commercial bank from a country which already started its transition, after the Soviet Union dissolution in 1991, was asked if the bank which he represented had a history which would allow a qualification as a good partner. The President of that bank responded very proudly that the bank he represented was established three years ago and that it had good results. The leader of the British team which was present at the negotiations smiled with some benevolence and responded that generally speaking the British banks had historical records of some 150-300 years. However, the fact was that nobody knew at the time how the transition will actually take place from the socialist system to a market economy and how long will take such a process. The definitive answers to these questions were never found even as of today, so the firmness of the President visiting London in those days was in a way justified by the subsequent events. A period of three years for a bank just established on the ruins of the Soviet banking system was in a good way equivalent to several decades of banking activities in a stable country as it was, for instance, the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland.

The establishment of the bank

The case of MAIB, bank No. 1 in Moldova, is similar to a certain extent. This bank officially started its activity on 8 May 1991. MAIB was established through the reorganisation of the regional divisions from Moldova of the Agroindustrial Bank of the former Soviet Union. Moldova inherited the branches/regional divisions of the former state-owned specialized banks of the Union of Soviet Socialist Republics (USSR), amongst which it was also the bank for foodstuff industry and cooperative trade. During those years, the accounts of the public/state budget, including the financing of the budgetary sector, were opened with all these banks. Apart from MAIB, the activity of these state banking divisions was taken over by another two commercial banks (joint-stock companies) following the Government of Moldova's Decision dated 8 May 1991. During the first few years, the banks resolved the question of the state patrimony which was attributed to them. The new banks were soon developed as universal banks. Also, initially, these banks were established as closed joint-stock companies. However, in 1997 legislative changes were introduced, according to which these banks were transformed into open joint-stock companies.

On 27 August 1991, Moldova declared its independence and the National Bank of Moldova (NBM) was established a little bit earlier on 4 June 1991. On 29 November 1993, Moldova introduced its currency (the Moldovan leu). All former Soviet and Russian roubles and the Moldovan coupons were thus eliminated, an event which will have profound implications on the commercial banks, including on MAIB.

As of end-1991, MAIB started its transition with a balance sheet of 28.9 bln of Soviet roubles. The accounting standards used by MAIB in its early days were those inherited from the former Soviet Union. The secretarial works and the correspondence, including those related to interbank payments and all basic banking terms were conducted in full in the Russian language. The introduction of the banking terms expressed in the Romanian language was a difficult and long process, in which, starting in 1993, the international financial institutions (EBRD, IFC, IMF etc.) had played a major role. MAIB had subsequently started to gradually implement modern accounting principles and international auditing. Looking back, one could say that MAIB had succeeded in a short period to integrate itself into the international banking system, although its expertise was rather limited in the very beginning.

The road from this very modest beginning to what is MAIB today was long and full of hardships and the merit of the bank is even greater as this healthy organic growth took place in an extraordinary complex geopolitical context. Moldova was and in a way still is at a "crossroads", placed by its historic destiny on a spot where the big geostrategic interests from East and West are still disputing their priorities and purposes.

Photo: The signing of the first transaction with EBRD in 1995. From left to right: L. Dumitrescu, V. Bădrajan, R. Freeman, G. Furtună, X. Dedullen, N. Vrabie, B. Balthazar, D. Hexter and A. Tănase - August 1995.

Opening to the external world

The first MAIB’s contacts with the international financial institutions were initiated and led in March 1993 by Mr. Grigore Furtună, the President of the MAIB in those days and by Mrs. Natalia Vrabie, the then Vice-president of bank. MAIB’s intention to cooperate with these institutions, among which, in the first place, the European Bank for Reconstruction and Development (EBRD) was genuine and had finally led to good results. However, from the very beginning, there were quite a few things that needed to be resolved. The first conditionality was regarding the accounts of the bank which needed to be audited by a reputable international auditor. There was a need to understand the whole financial status of MAIB, especially more so that the main item of its balance sheet was “Other assets”. The rouble denomination was yet another matter which was quite difficult to resolve. The first achievements in this respect were obtained by September 1994. This was the moment when the preparations started for the first credit line of $20 mln, finally granted in August 1995 (see photo). This credit line was fully utilised and 35 Moldovan companies had benefited from the funds made available to them.

The start was difficult but spectacular at the same time. Under the leadership of Mrs. N. Vrabie, which was promoted as the President of the bank, many other credit facilities and technical assistance were granted to MAIB by the EBRD and other international financial institutions such as International Finance Corporation, European Investment Bank, Black Sea Trade and Development Bank, Council of Europe Bank etc. In addition to the first credit line, EBRD has granted, for instance, financing for SMEs, including a special loan dedicated to the micro-sector, a subordinated convertible loan, an energy efficiency loan for private industrial companies and another one for the residential borrowers, and a line which was intensively utilised for granting trade instruments (TFP). EBRD was also the promoter on the external markets of the Moldovan wines through a special credit line and also participated together with MAIB and Horizon Capital in the financing of the Glass Container Company (GCC) Chisinau. The granting to MAIB of facilities has continued up to the most recent credit line extended in 2020. At the same time, EBRD was present in the equity of the bank up to 2005 and subsequently from 2018, which has facilitated the transfer of banking and institutional know-how to MAIB.

Temptations avoided and transparent shareholding

During the three decades of its existence, MAIB had prudent executive managements. This was a key factor in avoiding the great Moldovan banking fraud of $1 billion during 2012-2015, a unique event in the banking transition history in view of its grave circumstances. Similarly, the bank had managed to avoid the temptation of the “Russian laundromat”, which was possible in the context of grave deficiencies in the juridical system and in the banking supervision which was meant to be exercised by the NBM. There are many lessons learnt in both cases (not only for the commercial banks in Moldova or the central banks) and the cooperation with the international financial organisations was instrumental. The constant efforts to increase the transparency of the bank’s shareholding have finally yielded results. From 2018, the key shareholder became HEIM Partners Limited (with 41.09% of voting power). This is an international consortium of investors.The local shareholders (of which many are those who invested in the bank from its very foundation) continued to be present and very active.

Historical results

Through the sustained efforts of both the Supervisory Boards and the executive management, led successively by Mr. G. Furtună, Mrs. N. Vrabie and Mr. S. Cebotari (all of them as Presidents)and of the whole staff of the bank along the three decades of existence, MAIB has managed to increase its assets, total equity, number of clients, loan portfolio and attracted deposits. MAIB was declared 15 times, including in March 2021, by Global Finance as the best bank of Moldova. Synthetically, according to the published data, the results of the 30 years of transition of this bank could be summarized as follows:

MAIB has evolved from total assets of 28.9 bln of roubles as of end-1991 to €847 mln as of end-2015. The net profit of that year, which marked the 25-th anniversary of the bank, was of €17.6 mln. Under the leadership of the third President, Mr. Serghei Cebotari, as of end-January 2021 (when he finished his mandate), MAIB’s total assets had reached MD Lei 30.42 bln (€1.45 bln), and the net profit registered the last year was of MD Lei 646 mln (€30.5 mln). This was a performance under the current circumstances.

MANY HAPPY RETURNS! For the first 30 years!■



A message at the 30-th anniversary: For the results recorded during the three decades of a tumultuous transition, MAIB deserves the most sincere congratulations. Many Happy Returns! Three decades during the transition period could easily be compared with hundreds of years of banking evolutions in the developed and traditional capital markets. However, many more challenges lie ahead, even more so under the current conditions in which the health security of the entire planet, including that of Moldova, is not yet assured. The contribution of the bank to the economic relaunching of the country is clearly needed and international cooperation, including with the international financial organisations, should be an integral part of the bank’s strategy. I wish MAIB to have even greater achievements during its fourth decade!

BC Moldova Agroindbank S.A. (MAIB) are în spate o istorie de 30 ani, timp în care a reuşit să-şi consolideze poziţiile şi să-şi creeze un nume bun pe piaţa bancară moldovenească. Toate acţiunile băncii întreprinse pe parcursul acestor ani au avut un scop – menţinerea rolului de lider în sistemului bancar din Republica Moldova (Moldova în acest articol). Faptul că MAIB a evoluat de la total active de 28,9 mlrd. de ruble sovietice la finele anului 1991 până la €1,45 mlrd. la finele lunii ianuarie 2021 denotă potenţialul acestei bănci. La cei 30 de ani, MAIB nu se mulţumeşte doar cu rezultatele obţinute, ci, în continuare, este gata să îşi concentreze toate eforturile pentru a-şi consolida poziţia de lider pe mai departe, pe baza unei dezvoltări organice, sănătoase şi eficiente.

Într-o discuţie la care am participat în perioada de început a tranziţiei, avută în cercurile financiare de la Londra, conducătorul unei bănci comerciale dintr-o ţară care începuse procesul de tranziţie după dizolvarea Uniunii Sovietice în 1991, a fost întrebat dacă banca pe care o reprezenta are un istoric care să îi permită acordarea unui calificativ de bun partener. Preşedintele acelei băncii a răspuns foarte mândru că banca pe care o reprezenta era deja înfiinţată de trei ani şi că avea rezultate bune. Îngăduitor, conducătorul echipei englezeşti aflată la masa tratativelor a răspuns că, în general, băncile englezeşti au istorii de circa 150-300 de ani. Ceea ce nu ştia nimeni atunci este cum se va derula de fapt tranziţia de la sistemul socialist la cel cu o economie de piaţă şi cât va dura de fapt acest proces. Răspunsurile la aceste întrebări încă nu au fost date definitiv nici până în prezent, astfel că siguranţa preşedintelui aflat în vizită la Londra a fost justificată de evenimentele ulterioare. Trei ani pentru o bancă abia născută pe ruinele sistemului bancar sovietic erau în bună măsură echivalenţi cu zeci şi zeci de ani de activitate bancară într-o ţară stabilă cum era, de exemplu, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord.

Înfiinţarea băncii

Cazul MAIB, banca Nr. 1 din Moldova, este într-un fel asemănător. Aceasta şi-a început oficial activitatea în data de 8 mai 1991. MAIB a luat naştere prin reorganizarea diviziunii regionale din Moldova a Băncii Agroindustriale a fostei URSS. Moldova a moştenit filiale/diviziuni regionale ale fostelor bănci specializate de stat ale fostei URSS, printre care şi banca pentru sectorul agroalimentar şi comerţul cooperatist. În anii respectivi, conturile bugetului public/de stat, inclusiv finanţarea sectorului bugetar erau, după caz, deschise la toate aceste bănci. În afară de MAIB, activitatea acestor diviziuni bancare de stat a fost preluată de alte două noi bănci comerciale (societăţi pe acţiuni) în temeiul Hotărârii Guvernului Moldovei din 8 mai 1991. În decurs de câţiva ani, au fost soluţionate definitiv chestiunile patrimoniului statului aflat în folosinţa lor. Noile bănci s-au transformat în scurt timp în bănci universale.

Iniţial aceste bănci au fost societăţi pe acţiuni de tip închis. În anul 1997, au fost introduse modificări legislative, potrivit cărora acestea s-au transformat în societăţi de tip deschis.

În data de 27 august 1991, Moldova şi-a declarat independenţa, iar Banca Naţională a Moldovei (BNM) a fost înfiinţată cu puţin timp înainte – în data de 4 iunie 1991. La 29 noiembrie 1993, Moldova a introdus propria monedă (leul moldovenesc), eliminând astfel fostele ruble sovietice şi ruseşti şi cupoanele moldoveneşti – un eveniment ce va avea implicaţii profunde asupra băncilor comerciale, inclusiv a MAIB.

La sfârşitul anului 1991, MAIB a intrat în perioada de tranziţie cu un bilanţ de 28,9 mlrd. de ruble sovietice. Standardele de contabilitate aplicate de MAIB la începuturile sale erau cele moştenite de la fosta URSS. Lucrările de secretariat şi corespondenţă, inclusiv de plăţi interbancare şi termenii bancari de bază, erau în totalitate în limba rusă. Introducerea termenilor bancari în limba română a fost un proces dificil şi lung, în care, începând cu anul 1993, instituţiile financiare internaţionale (BERD, IFC, FMI etc.) au jucat un rol major. Ulterior, MAIB a început implementarea treptată a principiilor moderne de contabilitate şi audit internaţional. Retroactiv vorbind, se poate afirma că MAIB a reuşit în scurt timp să se integreze în sistemul bancar internaţional, deşi expertiza sa era oarecum limitată la început.

Drumul de la acest început modest, până la ceea ce este MAIB în prezent, a fost lung şi anevoios, iar meritul acestei bănci este cu atât mai mare cu cât această dezvoltare organică sănătoasă a avut loc într-un context geopolitic extraordinar de complicat. Moldova a fost şi într-un fel este la „răscruce de drumuri”, plasată de destinul istoric într-un loc, unde marile interese geo-strategice din Est şi din Vest încă îşi mai dispută priorităţile şi scopurile.

Foto: Semnarea primului acord cu BERD în 1995. De la stânga la dreapta: L. Dumitrescu, V. Bădrajan, R. Freeman, G. Furtună, X. Dedullen, N. Vrabie, B. Balthazar, D. Hexter şi A. Tănase - august 1995.

Deschiderea spre exterior

Primele contacte ale MAIB cu instituţiile financiare internaţionale au fost iniţiate şi conduse în martie 1993 de dl Grigore Furtună, preşedintele de atunci al băncii şi dna Natalia Vrabie, vicepreşedintele de atunci al MAIB. Dorinţa MAIB de a colabora cu aceste instituţii, printre care, în primul rând, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a fost sinceră şi avea să ducă la rezultate bune în final. Totuşi, pentru început erau mai multe lucruri, care trebuiau soluţionate. Prima condiţie a fost referitoare la conturile băncii, care trebuiau audiate de un auditor internaţional de renume. Era nevoie să se înţeleagă situaţia financiară a MAIB, mai ales că principalul articol din bilanţul acesteia era „Alte active”. Denominarea în ruble a fost o altă chestiune dificil de rezolvat.

Primele progrese în acest sens au fost obţinute prin luna septembrie 1994. Atunci s-au început pregătirile pentru prima linie de credit de $20 mil., acordată în august 1995 (vezi foto). Linia a fost în întregime implementată, iar 35 de companii moldoveneşti au beneficiat de fondurile puse la dispoziţie. Începutul a fost greu, dar, în acelaşi timp, spectaculos. Sub conducerea dnei N. Vrabie, care a fost promovată ca preşedinte al băncii, mai multe facilităţi de credit şi asistenţă tehnică au fost acordate MAIB de către BERD şi de alte instituţii financiare internaţionale cum ar fi Corporaţia Financiară Internaţională, Banca Europeană de Investiţii, Banca Mării Negre pentru Comerţ şi Dezvoltare, Banca Consiliului Europei etc. Pe lângă prima linie de credit, BERD, de exemplu, a mai acordat finanţare pentru IMM-uri, inclusiv un împrumut dedicat sectorului micro, un împrumut subordonat convertibil, un împrumut pentru eficienţa energetică a companiilor industriale private şi altul a sectorului rezidenţial, precum şi o linie care a fost folosită consistent pentru garantarea instrumentelor de comerţ (TFP). BERD a fost, de asemenea, promotorul vinurilor moldoveneşti pe pieţele externe printr-o linie de credit specială şi a contribuit alături de MAIB şi Horizon Capital la finanţarea Glass Container Company (GCC) Chişinău. Acordarea de facilităţi pentru MAIB a continuat până la cea mai recentă linie de credit acordată în 2020. În paralel, BERD a fost prezent în capitalul băncii până în 2005 şi ulterior din 2018, ceea ce a facilitat transferul de know-how bancar şi instituţional către MAIB.

Tentaţii evitate şi acţionariat transparent

De-a lungul celor trei decenii de existenţă, MAIB a avut conduceri executive prudente. Acest lucru i-a permis să evite marea fraudă bancară moldovenească de $1 mlrd. din anii 2012-2015, un eveniment unic prin gravitatea lui în istoria bancară de tranziţie. În acelaşi mod, banca a reuşit sa evite tentaţia „landromatului rusesc”, posibil în contextul unor deficienţe în sistemul judecătoresc, precum şi în activitatea de supraveghere bancară, pe care trebuia să o exercite BNM. În ambele cazuri, pline de învăţăminte (nu doar pentru băncile comerciale din Moldova sau banca centrală), conlucrarea cu organismele financiare internaţionale a fost instrumentală. Eforturile permanente de creştere a transparenţei acţionariatului băncii au dat în final rezultate. Din 2018, acţionarul principal devine un consorţiu internaţional de investitori – HEIM Partners Limited (41,09% din acţiuni). Acţionariatul local (dintre care mulţi sunt dintre cei care au investit în banca încă de la începuturile acesteia) este în continuare prezent şi foarte activ.

Rezultate istorice

Printr-un efort susţinut al Consiliilor băncii şi al conducerilor executive, conduse succesiv de dl G. Furtuna, dna N. Vrabie şi dl S. Cebotari (toţi trei ca preşedinţi) şi al întregului personal al băncii de-a lungul celor trei decenii, MAIB a reuşit să-şi dezvolte activele, capitalul total, numărul total de clienţi, portofoliul de împrumuturi şi depozitele atrase. MAIB a fost declarată de Global Finance ca fiind cea mai bună bancă din Moldova de 15 ori, inclusiv în martie 2021. Sintetic, conform datelor publicate, rezultatele celor 30 de ani de tranziţie ai băncii pot fi exprimate după cum urmează:

MAIB a evoluat de la total active de 28,9 mlrd. de ruble la sfârşitul anului 1991 la €847 mil. la finele anului 2015. Profitul net în acel an, care a marcat cea de-a 25-a aniversare a băncii, a fost de €17,6 mil. Sub conducerea celui de-al treilea preşedinte, dl Serghei Cebotari, la finele lunii ianuarie 2021 (când acesta şi-a încheiat mandatul), activele totale ale MAIB au ajuns la 30,42 mlrd. lei (€1,45 mlrd.), iar profitul net înregistrat anul trecut a fost de 646 mil. lei (€30,5 mil.). Aceasta reprezintă o performanţă în condiţiile actuale.

LA MULȚI ANI! pentru primii 30 de ani!■

Mesaj la 30 de ani: Pentru realizările obţinute în cele trei decenii de tranziţie tumultoasă, MAIB merită cele mai sincere felicitări. La Mulţi Ani! Trei decenii în etapa de tranziţie pot fi uşor comparabili cu sute de ani de evoluţii bancare pe pieţe de capital dezvoltate şi cu tradiţii. Urmează însă încă multe alte încercări, mai ales în condiţiile actuale în care securitatea sanitară a întregii planete, inclusiv a Moldovei, nu este încă asigurată. Susţinerea băncii pentru relansarea economică a ţării este clar necesară, iar cooperarea internaţională, inclusiv cu organizaţiile financiare internaţionale, trebuie să fie parte din strategia băncii. Îi doresc băncii ca cel de-al patrulea deceniu să îi aducă realizări şi mai mari!

De-a lungul anilor, Moldova Agroindbank (MAIB) a pus accentul pe deschidere, credibilitate reciprocă şi onestitate în relaţiile cu clienţii săi. Acest fapt i-a permis de la bun început să devină lider în sectorul financiar-bancar al Republicii Moldova şi să menţină această poziţie până în prezent. În cel de-al treilea deceniu de activitate, în MAIB clienţii au fost şi rămân cel mai valoros activ al băncii. Într-un interviu acordat în exclusivitate revistei Profit, iniţiatorul fondării şi primul Preşedinte al Comitetului de Conducere al MAIB, Grigore FURTUNĂ, a relatat despre începuturile MAIB, provocările cu care s-a confruntat în procesul de înfiinţare a băncii, precum şi despre parcursul său profesional în cea mai mare instituţie financiară din ţară.

Profit: Dl Furtună, în data de 8 mai curent, MAIB marchează trei decenii de activitate. Istoria băncii a început cu puţin timp până la declararea independenţei Republicii Moldova. În calitate de unul dintre fondatori şi primul Preşedinte al Comitetului de Conducere al Băncii, Vă rog să ne relataţi pe scurt cum a pornit totul?

Grigore FURTUNĂ: Necesitatea schimbărilor – a stat la baza creării mai multor bănci, inclusiv a MAIB. Schimbările au pornit în anul 1987, odată cu demararea procesului de restructurare în URSS, care a avut tangenţe şi cu segmentul bancar al ţărilor sovietice. Ulterior, a urmat o reformă bancară, în percepţia mea extrem de nereuşită. Norocul nostru a fost că nu a continuat. În pragul dispariţiei URSS şi apariţiei Republicii Moldova independente, au apărut primele bănci noi, comerciale – nestatale, semistatale etc.

De fapt, ne-am inspirat de ideea schimbărilor şi împreună cu Pantelei Baicev şi Natalia Vrabie, cu o echipă de şefi de diviziuni, fără îndoieli şi tărăgănări, am desfăşurat lucrări de pregătire.

La început, instituţia bancară, care ulterior avea să devină MAIB, era o diviziune regională a unei bănci unionale specializate de stat. În ţară, procesele decurgeau astfel încât mulţi oameni din domeniul financiar au intuit necesitatea shimbărilor, trecerii la un alt tip de instituţie bancară, similară celor europene.

Având încă foarte şubrede imagini privind acele dorite schimbări, ţinând cont de timpurile dificile de atunci, pline de situaţii contradictorii, constat că echipa a avut încredere în mine, m-a susţinut şi cu efort comun am izbutit să realizăm multe lucruri frumoase, care ulterior au alcătuit temelia succeselor ulterioare.

Cel mai important a fost că, în acelaşi timp, cu echipa MAIB s-a izbutit inspirarea încrederii în proiect viitorilor deţinători de acţiuni. Acestora nu le-a fost frică să investească în MAIB, astfel am adunat capitalul necesar în mărime de 150 mil. ruble sovietice – dimensiune impunătoare în condiţiile anului 1990.

Profit: De ce anume data de 8 mai?

G.F.: În ziua de 8 mai, prim-ministrul RSS Moldova, dl Mircea Druc, a semnat hotărârea Guvernului cu privire la transformarea a trei bănci regionale specializate de stat ale URSS în bănci comerciale – societăţi pe acţiuni. Până la acea zi, după cum am menţionat, acumulasem capitalul propriu necesar, obţinusem înregistrarea băncii în Registrul bancar unional (la Moscova), precum şi licenţa pentru desfăşurarea operaţiilor bancare, inclusiv, fie şi limitat, în valută străină. Astfel, noi am comasat începerea activităţii noii bănci comerciale, BC Moldova-Agroindbank S.A., cu preluarea legală (doar în folosinţă) a imobilului şi altor active ce constituiau proprietatea statului.

Echipa pe care o conduceam, îmi era un suport sigur şi avea dorinţa şi intenţia de a face lucruri noi, măreţe. Astfel, am reuşit să realizăm un volum de lucru foarte mare şi de o importanţă deosebită într-o perioadă scurtă de timp.

MAIB de la bun început deţinea poziţia de lider în sistemul bancar din R. Moldova după mărimea capitalului normativ, activelor totale, operaţiunilor de creditare, volumului total al decontărilor efectuate în interiorul ţării, precum şi după volumul tranzacţiilor internaţionale.

Profit: Vă rog să numiţi trei provocări principale, cu care v-aţi confruntat la început?

G.F.: Prima provocare ţine de tulburările, care au pornit pe malul stâng al Nistrului şi în Găgăuzia. La început, am izbutit, în special, datorită entităţilor din Transnistria, întrucât o parte de acţionari ai MAIB erau anume agenţii economici din această regiune. Odată cu declanşarea situaţiei incerte din perioada respectivă, aceştia fiind presaţi de autorităţile separatiste, pentru început au întrerupt relaţiile obişnuite, cotidiene cu banca, iar mai târziu şi-au retras investiţiile din capitalul MAIB.

A doua provocare se referă la fosta bancă unională. În acea perioadă, nici măcar Guvernul nu ne putea oferi o bază juridică privind statutul proprietăţii aflate anterior în posesiunea Băncii Agroprombank a URSS.Au trecut mai bine de cinci ani până când a fost votată Legea cu privire la privatizare a acelei proprietăţi cu dreptul răscumpărării ei de către bancă în condiţiile şi preţul stabilite prin lege. Doar cu obţinerea Titlului respectiv provocarea s-a încheiat pentru totdeauna.

Iar cea mai mare provocare a fost percepţia băncii ca societate pe acţiuni de către entităţile economice, în special de către cele ce întruneau două calităţi – client al băncii şi deţinător de acţiuni MAIB. La început, nu se puteau împăca cu condiţiile, cărora urmau să corespundă când apelau la credit bancar. Îndeosebi agresiv în acele condiţii era dacă potenţialul împrumutător era şi deţinător al vreunui pachet de acţiuni în capitalul băncii. A fost nevoie de ani de zile şi de reglementări speciale privind drepturile acţionarilor până s-a atins o ameliorare suficientă.

Dispariţia URSS, însoţită de dărâmarea relaţiilor economice interrepublicane, a sistemului de plăţi bancare şi devalorizarea rublei sovietice – a fost, de asemenea, o grea provocare pentru MAIB, ca şi pentru instituţiile bancare autohtone, per ansamblu.

Foto: Semnarea primului acord cu BERD în anul 1995.

Profit: Au existat în procesul de înfiinţare a băncii momente tensionate care să pericliteze planul Dvs. şi să Vă facă să renunţaţi la ceea ce v-aţi propus?

G.F.: Să renunţ – NU! În acelaşi timp, au existat anumite temeri că lucrul nostru poate fi curmat, supus anumitor restricţii din partea forţelor externe. Acţiuni pe care le-aş numi diversioniste, au întreprins unii din conducătorii Băncii Agroprombank a URSS, care s-au soldat cu ruperea în mod hoţesc a filialelor băncii din stânga Nistrului. Ni s-a impus o luptă fără reguli şi în cazul a trei filiale de la sudul republicii. În special, circa doi-trei ani nu mă puteam deplasa la filialele din Comrat, Ceadîr-Lunga, Vulcăneşti. Dar, cu timpul, am înfruntat şi aceste impedimente.

Profit: La început, cine erau clienţii MAIB? Pe cât de rapid portofoliul de clienţi al MAIB înregistra creşteri?

G.F.: La început portofoliul MAIB era format din clienţii Băncii regionale Agroprombank a URSS. Cât priveşte sporirea portofoliului de clienţi – la începuturi a fost un proces invers proporţional. Nu pot spune că clienţii dispăreau, dar şi-au redus gradul de activitate, respectiv, rulajele de pe conturile băncii erau în scădere. După anul 1994 a pornit mai activ procesul de liberalizare a pieţei şi de apariţie a antreprenoriatului nou. Până atunci, agentul economic nu avea dreptul să aibă relaţii cu mai multe bănci concomitent. Aceşti factori au contribuit la atragerea clienţilor noi şi menţinerea poziţiei băncii pe piaţă – poziţie pe care MAIB o păstrează până în prezent.

Profit: Actualmente, afacerile agrare sunt mai prezente în portofoliul MAIB. Aşa a fost de la bun început?

G.F.: Da, dominant era sectorul agroalimentar. Din acesta făceau parte colhozurile, sovhozurile, întreprinderile inter-gospodăreşti, fabricile de conserve şi vinăriile. Treptat viaţa de la sine a impus prefacerea structurii portofoliului de clienţi al MAIB, diversificarea acestuia, iar ulterior a urmat modificarea structurii activelor şi a pasivelor băncii.

Profit: Există antreprenori care au crescut şi s-au dezvoltat pas cu pas împreună cu MAIB?

G.F.: Există şi nu puţini! (zâmbeşte).

Profit: Dacă e să vorbim despre concurenţă – cum a fost la început MAIB poziţionată faţă de competitorii săi?

G.F.: Ca orice bancă MAIB chiar de la începuturi era preocupată de creşterea afacerilor sale. Însă, concomitent, în acea perioadă apăreau noi şi noi bănci, iar terenul de activitate rămânea aproape neschimbat. MAIB îşi păstra principiile, ocolea populismul. Fiind o bancă mare, cu o reţea extinsă de filiale, putea satisface orice aşteptări ale clienţilor, fără a depăşi pragul riscurilor nejustificate şi imprevizibile.

Băncile noi recurgeau la paşi riscanţi pentru a ademeni clienţii din băncile deja existente. În acest sens, existau doar două căi – cunoştinţele personale şi, principala, un nivel mult mai scăzut de condiţii la atragerea depozitelor la termen şi la acordarea creditelor. Se minimalizau până la inadmisibil riscurile. MAIB a avut tăria să nu accepte astfel de „reguli de joc”, a făcut faţă acelor provocări, a convins mediul de afaceri în avantajul relaţiilor corecte între părţi.

A urmat ceea ce era inevitabil – una după alta a falimentat o duzină de bănci. Clienţii creduli ori prea lacomi şi-au pierdut banii. În băncile falimentate nu erau tradiţii, cultură de afaceri, ci, mai degrabă, doar aşteptări de bani mari. Dar, banii mari nu apar din senin, trebuie să lupţi pentru aceştia, să munceşti cu onestitate...

La acest capitol MAIB a fost totdeauna consecventă în afaceri, transparentă în relaţii, cu o poziţie imparţială, corectă. Personalul băncii ştia că trebuie să fie deschis, să aibă comportament onest cu clienţii, preţuindu-i drept cel mai scump activ al băncii. Acest principiu a rămas un credo şi pentru următoarele trei decenii.

Prin profesionalism, onestitate şi corectitudine am făcut întotdeauna faţă concurenţei, am fost recunoscuţi în societate şi în mediul de afaceri drept o bancă credibilă în totul şi fără rezerve. Şi nu doar în rândul partenerilor de afaceri permanenţi.

Profit: Ce ne puteţi spune despre politica de supraveghere a Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) de atunci?

G.F.: O activitate de reglementare mai serioasă BNM a început să desfăşoare începând cu anii 1995-1996. În general, supravegherea BNM a fost ceva cam neaşteptat pentru băncile comerciale. Până în acel moment, fiecare activa în baza propriilor principii şi regulamente foarte primitive.

La început, BNM nu a fost destul de prevăzătoare în privinţa băncilor noi şi a admis un oarecare liberalism, soldat cu multiple falimentări. Intuiesc că anume falimentările au impulsionat apariţia controlului dur, impunerea sistemului de control intern şi instituirea supravegherii bancare.

Înţeleg, fără rezerve – un sistem bancar necesită control drastic atât intern, cât şi extern. Cu toate acestea, vreau să vă spun că controlul e lucru foarte neplăcut (zâmbeşte).

Profit: Făcând o retrospectivă, după părerea Dvs., când a existat cea mai mare siguranţă în sectorul bancar?

G.F.: După părerea mea, R. Moldova a avut cel mai eficient şi fiabil sistem bancar până în anii 2005-2006. Iar începând cu anul 2008 deja s-au produs evenimente pe care nu le împărtăşeam şi care, în final, s-au soldat cu marea fraudă bancară. În prezent, legislaţia în privinţa supravegherii bancare, dar şi de protecţie a creditorului lasă de dorit. Consider că este o nedreptate faptul că după 2008 au fost pedepsite băncile, care şi aşa se luptau contra acelor nereguli şi a atacurilor frauduloase. Cauzele reale şi institutele vinovate, în percepţia mea, n-au găsit reflectarea cuvenită în modificările legislative ce au urmat.

„Toţi trei, în cele trei decenii de activitate ai MAIB, fiecare în felul său, am contribuit la fortificarea încrederii în MAIB, creşterea încontinuu a valorii băncii. Am avut norocul de a fi percepuţi cu respect în mediul de afaceri, în rândurile acţionarilor şi angajaţilor băncii. Continuitatea a fost ceea ce inspira deţinătorilor pachetelor de acţiuni încredere în justeţea investiţiei făcute – lucru foarte benefic pentru dezvoltarea MAIB”. Grigore FURTUNĂ

Profit: Aţi activat în cadrul băncii o perioadă lungă de timp. Ce înseamnă această perioadă pentru Dvs. personal?

G.F.: Aş vrea să menţionez că n-am căutat această cale, dar, pesemne, am fost gata pentru a o parcurge... Până la urmă, anii petrecuţi în cadrul MAIB au confirmat aceasta prin rezultate. Poate şi întâmplător, dar sunt convins că am făcut o alegere profesională corectă, care mi-a adus o satisfacţie enormă. Anii în cadrul băncii înseamnă muncă, eforturi, realizări, încercări, trăiri emoţionale... fără de care eu şi MAIB nu am fi cum suntem astăzi.

Profit: Dacă ar fi să trecem în revistă trei realizări majore şi trei decepţii cu privire la obiectivele propuse de Dvs. pe parcursul carierei bancare în MAIB, care ar fi acelea?

G.F.: Însăşi fondarea MAIB este prima şi cea mai importantă realizare a mea atât pe parcursul carierei bancare, cât şi în general. Desigur, am reuşit graţie oamenilor pe care i-am avut alături, pe unii i-am menţionat mai sus.

După plecarea din funcţia de preşedinte al MAIB, am participat la mai multe evoluţii ale băncii, dar, îndeosebi, menţionez responsabilitatea de a organiza şi dirija lucrul echipei preocupate de trecerea MAIB la standardele contemporane de evidenţă contabilă şi raportare financiară, implementarea proiectul de carduri bancare. Am avut noroc de echipe minunate, care au lucrat asupra acestor două proiecte voluminoase de o importanţă deosebită.

Au fost domenii pe care eu şi echipele nu le cunoşteam ori despre care aveam cunoştinţe destul de reduse. Practic uneori navigam „în ape necunoscute”. Dar, datorită muncii productive a echipelor, predominant tinere, dar ambiţioase şi bine organizate, care ţinteau un scop bine determinat, am reuşit să lansăm proiectele calitativ şi la termenul desemnat.

O altă realizare ţine de participarea mea la elaborarea documentelor de reglementare a băncii, cum ar fi statutul MAIB şi regulamentul Consiliului Băncii, iniţiale şi a modificărilor următoare.

Cât ţine de decepţii... Nu am fost întotdeauna clarvăzător şi perfect în deciziile privind angajaţii băncii – în unele cazuri ei meritau mai mult. A doua ţine de relaţia cu Guvernul, în ceea ce priveşte privatizarea proprietăţii statului. Nu am găsit formula necesară pentru a izbuti, cu toate că am întreprins eforturi şi am făcut încercări. Asta s-a făcut deja după plecarea mea din funcţie.

Iar a treia se referă la faptul că după plecarea din funcţia de preşedinte al MAIB am suferit o „criză”. Am retrăit clipa când trebuie să ieşi din joc – nu fiind impus, ci din perceperea capacităţii de a face faţă provocărilor noi. În acel moment nu mă mai vedeam în calitate de generator de idei. Niciodată nu am regretat că m-am retras. Ba mai mult, acest lucru mi-a permis ulterior să mă relaxez şi să simt „a doua răsuflare”.

Profit: Timp de 30 de ani de activitate, MAIB a avut trei preşedinţi. Pe cât de important a fost pentru bancă faptul că de fiecare dată când a avut loc schimbarea conducerii a fost respectat principiul continuităţii?

G.F.: Apreciez acest fapt drept cel mai valoros moment în administrarea băncii. Altfel schimbarea avea să genereze neînţelegeri şi nedumeriri printre personal, mediul de afaceri etc. Am fost diferiţi, dar toţi trei, în cele trei decenii de activitate ai MAIB, fiecare în felul său, am contribuit la fortificarea încrederii în MAIB, creşterea încontinuu a valorii băncii. Am avut norocul de a fi percepuţi cu respect în mediul de afaceri, în rândurile acţionarilor şi angajaţilor băncii. Continuitatea a fost ceea ce inspira deţinătorilor pachetelor de acţiuni încredere în justeţea investiţiei făcute – lucru foarte benefic pentru dezvoltarea MAIB. În acelaşi timp, înţeleg că aportul meu a fost mult mai modest, decât al succesorilor.

Profit: Au trecut trei ani de la venirea în capitalul băncii a unui consorţiu de investitori străini cu participarea BERD. Cum aţi caracteriza această etapă în viaţa MAIB?

G.F.: În acest sens, încă există multe aşteptări. Deocamdată, cel mai important lucru este faptul că s-a încheiat capitolul cu intransparenţa acţionariatului MAIB şi sancţiunile BNM. Pentru cea mai mare instituţie financiară din ţară acest lucru era un atu indiscutabil.

Profit: Deţineţi şi un pachet de acţiuni în capitalul băncii. Aţi dori să-l vindeţi?

G.F.: Nu aş dori să-l vând, dar este o realitate, la care ar trebui să mă conformez. Epoca băncilor mici, cu acţionariat dispersat este o realitate a trecutului. Într-o bancă ar trebui să fie prezent acţionariat strategic, care deţine cel puţin 68-70% din capital, astfel e mai uşor să o administrezi, să iei deciziile cuvenite, dar şi să o aperi de atacurile de din afară, tip raider. De exemplu, ce responsabilitate asupra băncii poate să-şi asume un acţionar care deţine 1% din capitalul instituţiei? Ce procese poate influenţa acesta? Singurul interes al acestuia vor rămâne dividendele şi mărimea acestora. Totalmente e altă situaţia când un acţionar deţine un pachet ce-i permite luarea oricărei decizii. El investeşte banii proprii şi, evident, comportamentul, sârguinţa lui faţă de bancă se vor deosebi.

Dorinţa mea de a deţine acţiunile MAIB ţine, în primul rând, de câştigul pe care-l obţin. Dar, din punct de vedere al instituţiei, cred că trebuie să fie o plecare. Consider că MAIB are nevoie de un proprietar care ar deţine până la 90% din capital (la fel ca în cazul Victoriabank şi Mobiasbanca), pentru a reacţiona şi rezolva prompt orice impedimente ce ar putea apărea în calea dezvoltării activului atât de valoros şi sensibil.

Profit: Sunteţi mulţumit de preţul de piaţă actual al acţiunilor MAIB?

G.F.: Nu, dar cred că acesta întru totul reflectă conjunctura pieţei noastre subdezvoltate. În general, preţul acţiunilor MAIB înregistrează o evoluţie pozitivă.

Profit: Cum aţi dori să vedeţi MAIB în următorii 5-10 ani?

G.F.: O imagine de brand pozitivă şi puternică este foarte greu de creat, dar mai ales de păstrat. Aş vrea ca brandul MAIB să existe în continuare, să fie de succes şi să se bucure de recunoştinţă în societate, în mediul de afaceri al ţării, precum şi în afara acesteia.

Profit: La final, Vă rog să ne spuneţi ce v-aţi dori pentru clienţii şi acţionarii MAIB în cel de-al patrulea deceniu?

G.F.: Să aibă chibzuinţa, care le-ar asigura norocul, ca să menţină relaţiile între ei în acea cultură, care a fost stabilită în deceniile precedente. MAIB are o cultură aparte şi consider că clientela, chiar şi atunci când nu este mulţumită de o decizie sau alta a băncii, în sine recunoaşte că are alături un partener serios şi de încredere. Îi doresc MAIB să menţină această reputaţie şi în continuare. La Mulţi Ani, MAIB!■

Al doilea Preşedinte al Comitetului de Conducere al Moldova Agroindbank (MAIB), acţionarul şi membrul Consiliului Băncii, Natalia VRABIE, consideră că menţinerea de-a lungul anilor a rentabilităţii capitalului la un nivel înalt, dezvoltarea diversificată a activităţii băncii, gestionarea prudentă a riscurilor şi perfecţionarea continuă a calităţii personalului – au fost factorii care au contribuit la obţinerea locului fruntaş în topul celor mai importante bănci din ţară. Potrivit ei, banca are tot potenţialul necesar pentru a rămâne în continuare liderul sectorului bancar. Într-un interviu acordat în exclusivitate revistei Profit, bancherul a relatat despre procesul de transformare a MAIB, primele parteneriate cu instituţiile financiare internaţionale, precum şi despre politica de investiţii a instituţiei.

 

Profit: Dacă e să ne întoarcem un pic înapoi. Transformarea cea mai importantă în perioada mandatului Dvs. a fost faptul că MAIB a cunoscut un domeniu adiacent celui bancar şi a devenit acţionarul mai multor companii – activitate ce a distins întotdeauna MAIB faţă de alte bănci. Vă rog să ne relataţi în capitalul căror companii a fost prezentă MAIB şi ce i-a oferit acest lucru?

N.V.: Într-adevăr, în perioada mandatului meu, MAIB a început activ a face investiţii directe în întreprinderi. Companiile în care banca are sau a deţinut participaţii la capital operează în diferite sectoare ale economiei moldoveneşti.

De exemplu, am susţinut de la bun început companiile Glass Container Company şi Glass Container Prim, care în timp au devenit furnizori şi producători recunoscuţi pe plan internaţional de soluţii pentru ambalajele din sticlă, ce exportă produsele sale în peste 20 de ţări din întreaga lume. După ce compania a atins un anumit nivel de dezvoltare şi s-au găsit investitori calitativi, recent, MAIB şi-a vândut participaţia.

Prezenţa în aceste întreprinderi ne-a fost de mare folos, întrucât, ulterior, am creat două companii fiice – Moldmediacard (99%) şi compania MAIB-Leasing (100%).

În acelaşi timp, am fost mulţi ani la rând alături de Sudzucker Moldova – liderul ramurii de cultivare a sfeclei de zahăr din R. Moldova. Respectiva investiţie, de asemenea, a fost vândută. O altă istorie de succes a fost prezenţa MAIB în capitalul companiei Purcari – liderul incontestabil în rândul vinurilor de clasă premium din R. Moldova, recunoscut la nivel mondial. Portul Internaţional Giurgiuleşti şi-a lansat activitatea graţie BERD şi MAIB. Una dintre condiţiile de bază ale acestei instituţii financiare internaţionale a fost faptul că anume MAIB va credita activităţile Portului.

Există numeroase istorii de succes de acest gen, inclusiv fondarea şi dezvoltarea revistei Profit, în capitalul căreia, în anul 1998, banca deţinea 40% din acţiuni. La început, MAIB, prin participarea sa, a contribuit la organizarea corectă a afacerii, iar, ulterior, când lichiditatea publicaţiei a crescut, banca şi-a vândut cu amabilitate acţiunile în folosul redacţiei, iar relaţia de colaborare fructuoasă s-a menţinut.

În acele timpuri, am vrut să fac cât mai multe proiecte de acest gen, însă, după cum am mai menţionat, nu am găsit susţinerea necesară la nivel de stat.

MAIB – în calitate de bancă investitor, ar fi putut menţine atunci active mii de locuri de muncă. Multe lucruri ar fi putut să fie schimbate. Mereu am ţinut la ţara noastră şi voiam să fac cât mai multe lucruri frumoase şi importante pentru aceasta.

De asemenea, îmi pare rău că şi alte bănci comerciale nu s-au implicat în activitatea investiţională a ţării. Consider că băncile trebuie să fie motorul de dezvoltare a sectorului privat din R. Moldova, să impulsioneze creşterea întreprinderilor autohtone atât pe piaţa internă, cât şi externă.

Profit: Care a fost de-a lungul anilor scopul principal al politicii de investiţii a MAIB?

N.V.: Întotdeauna ne-am propus să sporim eficienţa entităţilor în care am investit, să-i ajutăm să genereze profitabilitate durabilă şi să se diferenţieze în activitatea lor prin transparenţă şi profesionalism. şi, nu în ultimul rând, să asigurăm randamente sporite acţionarilor noştri.

Profit: Dar, cât de dificil a fost să convingeţi cei peste trei mii de acţionari să investească profitul băncii în formarea unui portofoliu de investiţii?

N.V.: Nu a fost dificil. Întotdeauna am încercat să minimizăm riscurile şi să realizăm investiţiile astfel încât acestea să nu fie în detrimentul plăţii dividendelor. În acelaşi timp, nu am plătit des dividende, întrucât prioritar era capitalizarea instituţiei. Pentru a dezvolta un business, dar mai ales un pilon al sistemului bancar din ţara noastră, trebuie să deţii şi un capital corespunzător.

Profit: Cât de capitalizată a fost MAIB sub preşedinţia Dvs.?

N.V.: Întotdeauna am avut o capitalizare bună, în unele perioade şi peste 20%. În ceea ce priveşte rentabilitatea capitalului (ROE), MAIB ajungea uneori la fel la peste 20%, ceea ce este extrem de greu de obţinut în condiţiile ţării noastre.

MAIB în permanenţă a încercat să găsească un „mijloc de aur” între investiţii, dividende şi capitalizare. Am explicat acţionarilor noştri amănunţit şi pe înţelesul tuturor ceea ce facem şi am găsit înţelegere în rândurile lor. Experienţa ne-a arătat că dacă nu porţi discuţii cu ei – se vor opune cu vehemenţă.

 

 

Profit: MAIB a fost una dintre primele bănci din ţară care nu doar a făcut investiţii directe, ci şi a stabilit parteneriate cu instituţii financiare internaţionale, în special cu BERD. Vă amintiţi detaliile acestor negocieri şi primele contracte de împrumut semnate?

N.V.: Desigur! Din start aş vrea să menţionez că cooperarea cu instituţiile financiare internaţionale a fost şi este în continuare una dintre direcţiile strategice pentru MAIB.

Colaborarea cu BERD a început la puţin timp după înfiinţarea băncii noastre. De la primele întâlniri cu reprezentanţii BERD a fost clar că există o dorinţă sinceră de cooperare din ambele părţi. Astfel, de-a lungul anilor, mai multe facilităţi de credit şi asistenţă tehnică au fost acordate MAIB de către BERD, inclusiv prima linie de credit în valoare de $20 mil., acordată în 1995. Au urmat multe alte facilităţi după aceea.

Negocierile cu privire la prima linie de credit ne-au demonstrat, în primul rând, pe cât de transparent poate fi un proces de creditare într-o instituţie financiară. În al doilea rând, am înţeles că un bancher trebuie să aibă valori clare şi să se conducă după principii de corectitudine şi integritate.

În special, înainte de a oferi linia de credit, în R. Moldova a venit o echipă a BERD care ne-a acordat diverse întrebări despre mediul de afaceri din ţară, bancă etc. Nu ştiam atunci că, de fapt, acesta a fost un test şi pentru mine în calitate de bancher. În acelaşi timp, nu înţelegeam că linia de credit se acordă şi în funcţie de calităţile managementului şi a întregii instituţii. În special, persoana care duce tratativele este studiată minuţios de către BERD şi doar dacă aceasta deţine valorile şi calităţile necesare va fi primită călduros în calitate de partener al instituţiei. Ulterior, am fost invitaţi la Londra pentru a semna contractul.

Anume din comunicarea cu reprezentanţii BERD  am învăţat multe lucruri, de care pe atunci nu aveam idee. Ei nu ne spuneau cum trebuie să facem, ci, mai degrabă, întrebările lor serveau drept învăţăminte pentru noi – în acea perioadă trebuia să găsim răspunsuri la multe întrebări şi astfel învăţam în acelaşi timp.

De-a lungul celor trei decenii, partenerii noştri, dintre care cu unii am colaborat chiar de la început – din 1993, au fost valoarea de care ne-am folosit, în sensul bun al cuvântului, în măsura în care am putut. De aceea, când capeţi un nou partener trebuie să ţii la el indiferent de ce s-ar întâmpla.

Întotdeauna am spus colectivului şi acţionarilor că MAIB nu ar fi devenit ceea ce este astăzi, dacă din primii paşi nu ar fi avut alături parteneri de încredere, precum este BERD, care, şi ea la rândul ei, serbează în aprilie curent 30 de ani de activitate în slujba tranziţiei. Le mulţumesc pe această cale lucrătorilor bancari de la BERD pentru colaborarea fructuoasă de pe parcursul primelor trei decenii de existenţă a MAIB.

 

 

 

Foto: Înmânarea MAIB a premiului acordat de BERD – „Cea mai activă bancă în cadrul Programului de Facilitare a Comerţului în anul 2011”.

 

Profit: Vă amintiţi de primele tranzacţii cu acţiunile MAIB la Bursa de Valori a Moldovei? La ce preţ se tranzacţionau atunci hârtiile de valoare ale băncii?

N.V.: Sincer vorbind, nu prea acord atenţie acestui lucru, întrucât aş caracterizează piaţa de capital a R. Moldova ca fiind „mai mult moartă decât vie”. Actualmente, în MAIB ne gândim la plasarea unei oferte publice iniţiale (Initial Public Offering, IPO) în afara ţării. Imediat cum vom reuşi acest lucru – vom testa cu adevărat care este preţul acestui activ. În prezent, ne ajustăm planul de afaceri pentru următorii patru ani, deci sperăm să ne încadrăm cu plasarea unei IPO în termenul respectiv.

Profit: În prezent, portofoliul MAIB include aproape 1 000 000 de clienţi. Credeţi că este loc de mai bine?

N.V.: Sunt încrezătoare în acest lucru! Chiar dacă nu ca număr de clienţi, ca volum al operaţiunilor bancare – la sigur. În R. Moldova nivelul de bancarizare rămâne a fi unul redus. Respectiv, există încă multe oportunităţi de creştere a sectorului bancar moldovenesc, în general, şi a portofoliului de clienţi al MAIB, în particular.

Profit: Cum aţi dori să vedeţi şi ce îi doriţi MAIB în cel de-al patrulea deceniu de activitate?

N.V.: Îi doresc să păstreze poziţiile de lider prin schimbare permanentă şi perfecţionare calitativă. Să fie o companie puternică, tehnologizată şi inovatoare, care să corespundă aşteptărilor clienţilor şi acţionarilor la cele mai înalte standarde. Să se concentreze pe dezvoltarea sănătoasă, ce-i va asigura o profitabilitate durabilă în timp. Iar toate acestea per ansamblu să ducă la atragerea unui investitor strategic în capitalul MAIB. La Mulţi Ani! La mai mult şi la mai mare!■

 

Să te detaşezi într-o concurenţă acerbă este o realizare, însă şi mai mare este realizarea atunci când o bancă reuşeşte să se menţină în topul performanţei şi credibilităţii. Pe parcursul mandatului celui de-al treilea Preşedinte al Comitetului de Conducere al Moldova Agroindbank (MAIB), Serghei CEBOTARI, banca a reuşit cu demnitate să-şi păstreze reputaţia intactă. În paralel, MAIB s-a străduit să fie un exemplu de afacere care se dezvoltă continuu, într-un mod onest şi transparent, şi care este un exemplu şi de responsabilitate socială, susţinând sectoarele fără de care o societate nu are viitor: educaţie, cultură, sănătate, sport. Într-un interviu acordat în exclusivitate revistei Profit, bancherul a relatat despre traiectoria MAIB pe parcursul mandatului său, rezultatele financiare obţinute, precum şi despre provocările majore din domeniu.

Profit: Dl Cebotari, e bine ştiut că e una să devii lider şi e cu totul altceva să menţii acest statut. Această sarcină v-a revenit Dvs. într-o perioadă plină de provocări. Cum apreciaţi traiectoria MAIB pe parcursul mandatului Dvs.?

Serghei CEBOTARI: Pentru sectorul bancar cuvântul „provocări” este la el acasă. Cu atât mai mult pentru un lider al sectorului. Stabilindu-ţi standarde şi obiective înalte, e firesc ca acestea să existe.

Mie mi-a fost dat să conduc banca într-o perioadă când am setat standarde şi obiective foarte înalte, care cereau profesionalism, coeziune, consecutivitate, viteză, concentrare maximă pentru a fi realizate. A fost o provocare pe care am generat-o noi, echipa MAIB, pentru a fi mereu MAIBuni. Iar pe de altă parte, a trebuit să facem faţă unor aşa-zise provocări care au echivalat cu situaţii de criză prelungite, cauzate de diverşi factori externi. Mă refer aici la perioada mai mult decât tensionată din anii 2014-2018, când presiunea exercitată asupra echipei de management de către acţionarii netransparenţi a fost uriaşă, iar deja în 2020 a trebuit să ne adaptăm peste noapte şi să creăm cu o rapiditate incredibilă condiţii care să ne permită activitate continuă în perioada pandemică.

A trebuit să gestionăm provocările interne şi să asigurăm îndeplinirea obiectivelor stabilite, ca să ne menţinem statutul de lider, iar, în paralel, să demonstrăm rezistenţă în gestionarea provocărilor externe, pentru a păstra reputaţia băncii intactă.

Nu a fost deloc simplu, pe alocuri a fost chiar extrem de complicat. Dar cu atât mai mare a fost satisfacţia reuşitei. În pofida tuturor provocărilor, dar şi datorită ambiţiei echipei de a atinge şi chiar de a supraîndeplini obiectivele stabilite, MAIB nu doar şi-a menţinut statutul de lider, dar l-a şi consolidat.

Profit: Multe persoane consideră că „banca a avut noroc” că anume Serghei Cebotari a fost ales Preşedinte pentru această perioadă. La ce se referă acestea?

S.C.: Corect ar fi fost să le fie adresată lor această întrebare. Dar dacă mă întrebaţi pe mine, pot să spun că banca a avut noroc, după cum v-aţi exprimat, de fiecare dintre cei trei Preşedinţi. Toţi trei am crescut, dacă pot să zic aşa, şi ne-am dezvoltat profesional în această bancă, i-am cunoscut şi cunoaştem în continuare fiecare venă şi terminaţie nervoasă, ştim cum funcţionează fiecare piesă a acestui mecanism foarte complex. Toţi trei suntem oameni din interior şi am investit nu doar cunoştinţe şi abilităţi manageriale, dar şi am pus suflet în tot ceea ce am făcut, am fost scutul băncii atunci când a fost necesar. Datorită acestui fapt, MAIB a fost mereu la înălţime. Banca a făcut faţă cu demnitate tuturor crizelor financiare care au avut loc până acum. Indiferent dacă vorbim despre criza financiară din 1998 sau de cea din 2007-2009, sau din 2014-2018, MAIB a înregistrat mereu rezultate financiare pozitive şi a avut o traiectorie mereu ascendentă.

Profit: Reieşind din rezultatele menţionate mai sus, vă rog să specificaţi ce reprezintă MAIB pentru sistemul bancar moldovenesc?

S.C.: MAIB a fost şi rămâne locomotiva sectorului bancar naţional, o bancă sistemică, conştientă de rolul important care-i revine în dezvoltarea sectorului financiar-economic, iar echipa sa abordează la modul cel mai serios acest rol.

Dar adevărata esenţă se ascunde după aceste cuvinte. Dincolo de toate şi mai înainte de orice, MAIB este o echipă de OAMENI de valoare, de profesionişti de nota 10, care cunosc foarte bine piaţa, ştiu să analizeze şi să îşi asume riscuri, care sunt dedicaţi, uniţi şi împărtăşesc aceeaşi viziune. Ei sunt cei care transformă MAIB într-o instituţie vie, cu sufletul pentru această ţară, şi care-şi doreşte mai mult ca orice să o vadă prosperând şi să aibă cetăţeni mândri că s-au născut anume aici. De aceea, ne-am concentrat eforturile pentru ca persoanele fizice să aibă acces la produse şi servicii financiar-bancare care să-i ajute să-şi sporească bunăstarea, iar businessul să aibă susţinere pentru a creşte şi a se dezvolta acasă.

În paralel, pentru că suntem o ţară care încă mai are nevoie de exemple pozitive în toate sectoarele, ne-am străduit ca MAIB să fie un exemplu de afacere care se dezvoltă continuu, într-un mod onest şi transparent, şi care este un exemplu şi de responsabilitate socială, susţinând sectoarele fără de care o societate nu are viitor: educaţie, cultură, sănătate, sport. MAIB s-a implicat mereu şi pe această dimensiune, acesta fiind felul nostru de a le spune mulţumesc sutelor de mii de clienţi care au încredere în MAIB.

MAIB a avut întotdeauna verticalitate, a crezut în misiunea şi viziunea sa şi a făcut tot ce i-a stat în puteri pentru a contribui la asigurarea unui viitor mai bun acasă.

Profit: Vorbind în cifre şi în termeni strategici, cum a evoluat banca pe parcursul mandatului Dvs.?

S.C.: De o manieră demnă de MAIB! Altfel nici nu putea fi! Deşi a fost o perioadă foarte complicată, când am fost nevoiţi să ţinem piept la mai multe încercări, inclusiv lipsa finanţării străine, am rezistat şi nu am cedat nici un centimetru din poziţiile noastre. Am asigurat un nivel destul de înalt de capitalizare, iar evoluţiile ulterioare au demonstrat că aceasta a fost absolut necesară pentru a trece cu succes toate testele acelei perioade.

Am ajustat strategia, pentru a corespunde necesităţilor clienţilor, cerinţelor timpului şi tendinţelor din sector. Am pus accentul pe digitalizare şi sunt mândru de saltul calitativ pe care l-a făcut banca în această direcţie, dezvoltând serviciu după serviciu pentru a ajunge la un ecosistem digital pus la dispoziţia clienţilor, oferindu-le practic acces la banca lor în orice moment şi din orice colţ al lumii.

Întreaga echipă a lucrat continuu pentru a îmbunătăţi mereu nivelul de deservire a clienţilor. Iar aici nu există o limită. Nu există un moment când poţi să spui că gata, am atins apogeul, mai bine de atât nu se poate. Deservirea clienţilor este una dintre direcţiile care va fi constant pe agendă şi în topul priorităţilor.

Dacă e să vorbim în cifre, am înregistrat rezultate excelente, mai ales pentru o perioadă în care ne-a fost blocat completamente accesul la resurse internaţionale. Am majorat portofoliul de credite de 1,7 ori, iar cel de depozite a sporit de 2,5 ori. Am dublat practic activele şi profitul băncii. Numărul clienţilor a atins practic un milion, majorându-se de 1,8 ori în perioada anilor 2013-2020.

Profit: Ce aţi lăsat succesorului Dvs.?

S.C.: O echipă de profesionişti pentru care MAIB înseamnă enorm de mult. O instituţie foarte bine capitalizată, cu un fundament care-i permite să atingă orice obiective şi-ar stabili. O bază de clienţi loiali care văd în MAIB un partener de încredere. O adevărată comoară care a lucrat mereu pentru binele acestei ţări şi sper că în continuare va fi nu mai puţin de atât.

Profit: Care este urarea Dvs. pentru MAIB la 30 de ani?

S.C.: Să fie mereu liderul cu rădăcinile în această ţară şi cu sufletul pentru oamenii ei. La Mulţi Ani, MAIB!■