Profit
№_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
№_4_2019 (268), aprilie 2019Cryptocurrencies: future of money?
In the article ″Cryptocurrencies and transition″ signed by Alexandru M. Tanase and Mihai Radoi, published on 4 December 2018 by the prestigious publication Emerging Market, London1 , we have signalled the need for fast and clear regulations by the relevant central banks of all aspects related to this recent payment instrument (which is basically a string of computer codes and which started to be used for payments outside the monetary base of any country). Our plea is even more relevant these days as the market quotations of key cryptocurrency crashed or is behaving like a roller-coaster.
This was indeed the case of bitcoin, but other cryptocurrencies too followed a similar convoluted pattern. Billions of USD and other currencies were wiped out since the pick quote in December 2017. All cryptocurrencies were in a very ″bubbling″ mode during 2017-2018, but the case of bitcoin is extremely illustrative. Its ″price″ increased from USD 700 at the beginning of 2017 to the peak of USD 19,666 registered on 17 December 2017. It subsequently decreased to around USD 11,000 and again increasing to around USD 15,000 following severe warnings from regulators (such as China and South Korea) that such levels may not be sustainable and measures will be soon introduced. It is currently in the range of USD 4,000 - 5,000 (see graph), after a low of USD 3,251.3 was registered on 14 December 2018 after the peak mentioned above.
Bitcoin and other instruments using blockchain technology are not regulated by the central banks or indeed by any other financial authorities. One collateral result of the current distortions of markets (very low and/or negative interest rates, large unutilised liquidities, etc.), including of the Eastern European ones as further presented, is that many peoples started to turn to ″innovative″ schemes/platforms to place their money/savings. The requests from many central banks mentioned above to regulate it are correct, albeit long overdue.
In most cases, these instruments using blockchain technology are ″stateless″ ones, although strong voices of central banks are being heard that they should be regulated. Implications and consequences of such new instruments are not yet fully clear about even in the developed countries, namely if and how to regulate these new ″currencies″.
Even the concept of currencies is debated. Many countries publically declared that the cryptocurrencies are not ″legal means of payments″ in their respective jurisdictions. As such, they are treated more as assets or platforms rather than anything else, but their sheer volumes of trading raised additional questions on risks involved, the taxation aspects on gains made and the ways to bring them from shadow economies to the transparent fields. This would be similar to those in which the normal currencies (″fair money″), issued by the central banks, exist and operate. All countries still struggle to understand the essence of these instruments, a decade late after their introduction by elusive Satoshi Nakamoto. Of the large group of cryptocurrencies, the most used and known are ″bitcoin″, ″ethereum″, ″ripple″, ″bitcoin cash″ and ″litecoin″.
In the new schemes of the so-called ″cryptocurrencies″, amazing assets amounting to billions of USD have been so far accumulated. There are estimations that over 2,146 such cryptocurrencies were in existence/circulation with a total market capitalization of USD 180 billion as of 3 April 2019.
Disturbing Recent Developments
The Western mass media is quite attentive to events, trends and dynamics in the cryptocurrency markets. A recent surge in the price of bitcoin over USD 5,000 at the start of April 2019, following a non-transparent demand of USD 100 mln from China, excited the firm ″believers″ in the bright future of the cryptocurrencies.
Well known celebrities (see the case of Elon Musk who holds small amount of bitcoins and his team) even started to predict that maybe the world will need some more 10 years to renounce/abolish the currencies issued by the central banks.
We do not share such opinions. On the contrary, the recommendation made in December 2018 in the article mentioned above for fast and clear regulations is valid more than ever. Over the last few years there were disturbing developments which put a heavy question mark on the future of cryptocurrencies themselves. The case of the largest Canadian exchange company Quadriga CX is very illustrative. Basically, this was presented as an unfortunate event triggered by the sudden suspicious death of the main owner of the company in India while doing charity works. Some 115,000 investors lost an impressive amount of GBP 145 mln, according to The Times (9 February 2019). The ″cold wallet″ (in which the public and private keys or codes are kept) of this company was stored on a laptop but nobody else knew the passwords to access the money. This is an incredible story and, of course, conspiracy theories were flying around, especially in the context in which the owner’s wife acquired 16 houses in the last 2 years. This was not the first case and most likely it will not be the last one.
Previously, the suspicious bankruptcy of Mt. Gox, a Japanese exchange for cryptocurrencies, short of USD 61.6 mln and 234,000 bitcoins, is also famous. Some 80,000 bitcoins simply ″disappeared″. Their estimated value was of some GBP 240 mln (depending of the date of the quote). The story is similar by now with many other fraudulent cases. The owner changed the codes for Mt. Gox’s wallet. He was well-known as spending money on prostitutes, expensive houses and cars. The legal and forensic battles to recover the money invested will continue for a while (most likely with very small chances of success), but the stains left on the credibility of cryptocurrencies will not wash away soon.
There are speculations and/or allegations based on solid reasons that the cryptocurrencies are used for money laundering and other criminal activities as the issuers and the utilizers are anonymous (dark side of the internet). Cryptocurrencies could easily be labeled as similar to Ponzi schemes which will disappear when the trust in them will be lost. These connections with money laundering and financing of terrorism (some estimations put at 44% the transactions with bitcoins associated with illegal activities) are possible as the new ″currencies″ are ″stateless instruments″ which lack the basic transparency required on domestic and international transactions. All commercial banks should apply the Know-Your-Customer (KYC), anti-money laundering (AML) and fighting terrorism principles in their activities and this is not possible with such opaque assets/transactions/partners.
Cryptocurrencies in some Eastern European Countries
Central and Eastern European countries have faced many problems during their three decades of transition from centrally planned economies to market ones. Meanwhile, a new policy and monetary issue, amongst many others serious challenges, has been more and more debated by this group of countries, namely how to handle the cryptocurrencies. Regarding the legality of transactions with cryptocurrencies, there is currently a very large diversity of cases of Eastern European countries positioned between the two extremes, starting with being very prohibiting and going up to being very permissive.
North Macedonia and the Republic of Serbia are part of the first group. Belarus (where a ″super liberal″ regime was introduced in December 2017 providing official support for cryptocurrencies) and Ukraine (which abandoned the licensing of cryptocurrency companies in June 2018) and in a way the Russian Federation are good examples of a permissive approach. However, most of the transition countries (Romania, Republic of Moldova, Czech Republic, Croatia, Estonia, etc.) are somewhere in between the two very different approaches.
The technical aspect of the cryptocurrencies needs to be further explored.
It has obvious merits, but these are not the focus of this paper. One aspect which needs a closer look at is why the ″mining″ (the computerised process to generate a cryptocurrency) is encouraged and developed in some countries of Eastern Europe.
Ukraine, Russia, Belarus and Moldova are the front runners in the region. The mining requires a lot of electricity (energy intensive) which is still much cheaper in such countries than in the developed ones. According to some studies, the cost of mining a bitcoin, for instance, was around USD 3,500 on tariffs for energy valid in 2018. Even if compared to its current quotation (USD 5,107.55 on 3 April 2019 - NYSE Bitcoin Index) it is clear that producing a bitcoin is still a lucrative industry.
Thus, in such countries, there were established ″crypto-farms″ of computers and auxiliary equipments (containers, ventilation machines, etc.). These work continuously to obtain bitcoins within the technically predicted as maximum possible number of 21 million (there are currently some 17 mln in circulation and generation is an asymptotic process of costs (increasing) versus revenues (fluctuating)). The case of the Russian ″babushka″ from Irkutsk (Siberia) who is assiduously ″mining″ for new bitcoins was made famous by BBC in December 2018 as the extremely low temperatures are very conducive for mining. Of course, somebody else is behind that babushka who is dreaming up of a quote of USD 1 mln/unit. It is very likely that her dream of ″digital gold″ will never come true.
Second, the legislation was not introduced yet or was not clear enough (legislative blur) to provide precisely for what is allowed and what is not. Third, specifically for these cases, in this part of the region, there is an unrecognised and separatist so-called Republic of Transnistria (sandwiched between Moldova and Ukraine) where the rule of international law is not a priority and where the energy is produced with natural gas imported from the Russia. Transnistria issued a specific law in 2018 in which the mining of cryptocurrencies, mainly bitcoin, was made legal. An institution was established (TechnoPark OJSC) to coordinate this activity which is currently legal in any part of this separatist region, but for the time being the cryptocurrency mining is more developed in Bender (Tighina), Rabnita and Tiraspol.
There are already crypto-farms with computers and other auxiliary equipment being imported from China and other suppliers without any custom duties. The cryptocurrency mining is very much encouraged with the participation of mainly Russian, Austrian and German investors which is evident and publically declared. Moreover, the gas used by Cuciurgan Power Plant (GRES), controlled by Russia’s Inter RAO, is not paid by Transnistria. Thus, a large debt has been already accumulated and it is not immediately clear who is going to pay it. Therefore, the energy has been supplied to crypto-farmers at very cheap tariffs, if paid at all as scams and thefts are widespread.
Another case is that of a photo-voltaic park project in Moldova, which according to the Moldovan mass media was allegedly developed to generate cheap electricity for mining cryptocurrencies.
However, it will be fair to mention that the National Bank of Moldova (NBM) repeatedly cautioned investors that no cryptocurrency is a legal mean of payments on Moldova’s territory (see NBM’s press releases dated 10 July 2017 and 15 February 2018 and many interviews granted by the previous Governor of the NBM). Also, to be noted that Moldova is a member of the Governors of the Central Banks’ Club, together with other 25 countries from former Soviet Union (including Russia), Eastern Europe, Balkans, Turkey and others. The Club made it clear on 13-15 May 2018 in Istanbul that cryptocurrencies are not legal instruments and that the risks involved are majors (capital loss, reputational distress, association with money laundering and financing of terrorism, etc.).
Future of Money? - No way.
Despite being in existence for more than a decade, the cryptocurrencies are seen as ″short-lived curiosities″ by many well-known European bankers. Their evolution is highly speculative and it is very likely that these assets will eventually deflate. However, the risks of this unregulated segment in the Eastern European markets are much higher and have higher probability of happening than in the rest of the world, with material negative consequences. The requests from many central banks from emerging markets and from the European Union to regulate these activities are welcome. In September 2018, the Governor of the National Bank of Romania, to cite just one example, clearly requested that cryptocurrencies should be regulated before they become pyramidal schemes such as those which plagued Romania in early ‘90s (Caritas, National Investment Fund (FNI), to name just a few).
All non-transparent and opaque transactions with cryptocurrencies should not be encouraged and/or tolerated. No doubts, the Eastern European countries had and will still have many challenges to face, but handling the issue of cryptocurrencies in a proper way should be a high priority in the interest of much needed full transparency in this region.
On a more general note, the issue of the cryptocurrencies should be regulated by all countries involved not only by some. It is very unlikely that these instruments will ever replace the fair money issued by states over the centuries. The money issued by the central banks has the guarantee of the states behind it. Savers keeping their money with licenced banks in clean jurisdictions are even guaranteed by the respective states for specified reasonable amounts, while many investors still struggle to recover their ill-judged investments in such opaque schemes as crypto-currencies. The simple advice to everyone to keep money in safe palaces is an obvious one, if there was any need for that. As the cryptocurrencies world is full of major risks, such a decision should not be difficult to take.■
________________________________________________________________
* This article could be seen in full on https://emerging-europe.com/voices/cryptocurrencies-and-transition/. Some extracts were used in this article too.
_________________________________________________________________
Alexandru M. Tănase is an Independent Consultant and Former Associate Director, Senior Banker at EBRD and former IMF Advisor. These represent the author’s personal views. The assessments and views expressed are not those of the EBRD and/or the IMF and/or indeed of any other institutions quoted. The assessment and data are based on information as of mid-April 2019.
_______________________________________________________________
Cryptocurrency in simple words - Selected terms
For the general public, there is an evident need to get accustomed with the jargon of cryptocurrency industry. The financial education programs undertaken by some central banks (see the excellent case of the NBM’s such program which is under implementation) are good tools in this respect. Here are some selected terms:
Cryptocurrency: a virtual instrument generated by computer(s). It is basically a string of codes, using the blockchain technology;
Blockchain: a cryptographically secure ledger, updated from time to time to cater for new transactions;
Bitcoin: the first ever cryptocurrency introduced some 10 years ago by Satoshi Nakamoto. It is used by direct participants in specific transactions, without the interference of any party (governments, central banks, commercial banks, etc.);
Keys: unique codes attributed to each cryptocurrency. They are fundamental tools in accessing the wallets, executing transactions and finally recovering the money invested. They are used also for exchange of encrypted messages without sharing a codebook;
Mining: a process under which the computers finally solve complex options and generate some cryptocurrencies;
Wallet: a place in which the public and private keys are kept. A cold wallet would designate a place outside internet links;
There is a vast literature and many websites (such as Investopedia.com) in this respect. To cite just a few books: A. Rothstein - The End of Money - New Scientist, 2017 and D. Frisby- The Future of Money - Unbound, 2014. Western mass media grants large spaces to topics such as cryptocurrencies and their major risks
Далее...
Criptomonedele: viitorul banilor?
În articolul „Criptomonedele şi tranziţia”, semnat de Alexandru M. Tănase şi Mihai Rădoi, publicat pe 4 decembrie 2018 de către prestigioasa publicaţie Emerging Market, Londra* , s-a semnalat necesitatea unor reglementări rapide şi clare ale băncilor centrale relevante a tuturor aspectelor legate de acest instrument de plată recent (care este, de fapt, un şir de coduri generate de computere şi care a început să fie folosit pentru plăţi în afara bazei monetare a vreunei ţări). Recomandarea noastră este şi mai relevantă zilele acestea, deoarece cotaţiile de piaţă ale principalei criptomonede s-au prăbuşit sau se comportă ca un rollercoaster.
Acesta a fost într-adevăr cazul bitcoin-ului, dar şi alte criptomonede au urmat căi similare şi la fel de convulsionate. Miliarde de dolari americani (USD) şi alte valute au fost pierdute pur şi simplu faţă de cotaţia de vârf din decembrie 2017. Toate criptomonedele au fost într-o stare efervescentă în perioada 2017-2018, dar cazul bitcoin-ului este extrem de ilustrativ.
“Preţul” său a crescut de la USD 700 la începutul anului 2017 până la USD 19.666 pe 17 decembrie 2017. După aceea, preţul a scăzut la aproximativ USD 11.000 şi apoi a crescut din nou la aproape USD 15.000 ca urmare a atenţionărilor severe ale autorităţilor de reglementare (cum ar fi cele din China şi Coreea de Sud) că este posibil ca asemenea nivele să nu fie sustenabile şi că măsuri vor fi introduse în curând. În prezent acesta este într-un interval USD 4.000 - 5.000 (vezi grafic), după un preţ minim de USD 3.251,3 înregistrat pe 14 decembrie 2018 după vârful menţionat mai sus.
Bitcoin-ul şi alte instrumente care utilizează tehnologia „blockchain” nu sunt reglementate de băncile centrale sau de oricare alte autorităţi financiare. Un rezultat colateral al distorsiunilor de pe pieţe (dobânzi foarte joase şi/sau negative, lichidităţi mari neutilizate, etc.), inclusiv ale celor din Europa de Est aşa cum se va prezenta în continuare, este că foarte mulţi oameni au început să apeleze la scheme/platforme „inovative” pentru a-şi plasa banii/economiile. Cererile de reglementare din partea multor bănci centrale menţionate mai sus sunt corecte, deşi sunt cu mult întârziate.
În multe cazuri, aceste instrumente care utilizează tehnologia blockchain sunt unele „fără de ţară”, deşi voci puternice sunt auzite din partea băncilor centrale că acestea ar trebui să fie reglementate. Implicaţiile şi consecinţele unor asemenea instrumente noi nu sunt suficient de clare nici măcar în ţările dezvoltate, şi anume dacă şi cum ar trebui reglementate aceste noi aşa-zise monede. Până şi conceptul de „monede” este dezbătut. Multe ţări au declarat public că aceste criptomonede nu sunt mijloace legale de plată în jurisdicţiile lor. Ca atare, acestea sunt tratate mai mult ca active sau platforme decât orice altceva, dar volumele imense de tranzacţii au ridicat mai multe întrebări în legătură cu riscurile implicate, aspectele de taxare a veniturilor obţinute şi a mijloacelor prin care să fie aduse din economiile-umbra în zone transparente. Aceasta ar trebui să fie similar cu modul de existenţă şi operare a monedelor normale, („bani clasici”) emise de băncile centrale. Toate ţările încă se luptă să înţeleagă esenţa acestor instrumente la un deceniu de la introducerea lor de către eluzivul Satoshi Nakamoto. Din acest grup mare de criptomonede, cele mai cunoscute sunt „bitcoin”, „ethereum”, „ripple”, „bitcoin cash” şi „litecoin”.
În noile scheme ale aşa-ziselor “criptomonede”, sume impresionante de active de ordinul miliardelor de USD au fost acumulate până în prezent. Sunt estimări că peste 2.146 asemenea criptomonede existau/ erau în circulaţie la 3 aprilie 2019, cu o capitalizare de piaţă de USD 180 miliarde.
Evoluţii recente îngrijorătoare
Mass-media din ţările vestice este foarte atentă la evenimente, tendinţe şi dinamici de pe pieţele criptomonedelor. O creştere recentă a preţului bitcoin-ului la peste USD 5.000 la începutul lunii aprilie 2019, ca urmare a unei cereri netransparente de circa USD 100 mln din China, i-a îngrijorat pe cei care cred într-un viitor strălucit al criptomonedelor. Celebrităţi foarte cunoscute (cazul lui Elon Musk care deţine un număr mic de bitcoin-uri şi echipa sa) au început chiar să prezică un termen de mai bine de 10 ani în care lumea va renunţa la monedele emise de băncile centrale. Personal, nu împărtăşim asemenea opinii.
Dimpotrivă, recomandarea făcută în decembrie 2018 în articolul menţionat mai sus de a se emite reglementări rapide şi clare este mai valabilă ca oricând. Mai mult chiar, de-a lungul ultimilor ani au avut loc evoluţii îngrijorătoare care au pus un mare semn de întrebare pe viitorul criptomonedelor propriu-zise.
Cazul celei mai mari agenţii de schimb canadiene Quadriga CX este concludent. În esenţă, acesta a fost prezentat ca un eveniment nefericit declanşat de moartea suspectă şi pe neaşteptate a principalului acţionar al companiei în India în timp ce făcea munca de caritate. Circa 115.000 investitori au pierdut o sumă impresionantă de GBP 145 mln, conform datelor publicate de The Times (9 februarie 2019). Aşa numitul „portmoneul rece” (în care se ţineau cheile publice şi cele private sau codurile) al acestei companii era păstrat pe un computer laptop dar nimeni altcineva nu ştia parolele cu care să se acceseze banii. Este un caz incredibil şi, bineînţeles, teoriile conspirative au început să circule împrejurul lui, în special în contextul în care soţia proprietarului a cumpărat 16 case în ultimii doi ani.
Acesta nu a fost primul şi, cel mai probabil, nici ultimul caz. Anterior, Mt. Gox, o agenţie de schimb japoneză pentru criptomonede, care a avut un deficit de USD 61,6 mil. şi 234.000 bitcoin-uri, a dat faliment într-un mod suspicios. Circa 80.000 de bitcoin-uri au “dispărut” pur şi simplu. Valoarea lor estimată a fost de circa GBP 240 mil. (în funcţie de data cotaţiei). Acest caz este similar cu multe alte cazuri de fraudă. Proprietarul a schimbat codurile de la portmoneul lui Mt. Gox. El era foarte cunoscut pentru cheltuieli enorme pentru case şi maşini scumpe. Bătăliile legale şi forensice pentru recuperarea banilor investiţi vor continua pentru ceva vreme (cel mai probabil cu şanse foarte mici de succes), dar petele lăsate pe credibilitatea criptomonedelor nu se vor spăla în curând.
Există speculaţii şi/sau bănuieli bazate pe motive solide că aceste criptomonede sunt folosite pentru spălări de bani şi alte activităţi criminale deoarece atât emitenţii cât şi utilizatorii sunt anonimi (partea întunecată a internetului). Criptomonedele ar putea fi uşor etichetate ca fiind similare schemelor Ponzi care vor dispare când încrederea în ele va fi pierdută. Aceste legături cu spălările de bani şi finanţarea terorismului (unele estimări pun la 44% tranzacţiile cu bitcoin asociate cu activităţi ilegale) sunt posibile întrucât aceste noi „monede” sunt „instrumente fără de ţară” cărora le lipseşte transparenţa de bază cerută de tranzacţiile interne sau internaţionale. Toate băncile comerciale trebuie să aplice principiile Cunoaşteţi Clientul Tău (Know-Your-Customer (KYC), combaterii spălării banilor (Anti-Money Laundering (AML) şi luptei împotriva finanţării terorismului în activităţile lor, iar aceasta nu este posibil cu asemenea active/tranzacţii/parteneri opaci.
Criptomonedele în unele ţări din Europa de Est
Ţările din Europa Centrală şi de Est s-au confruntat cu multe probleme în cele trei decenii de tranziţie de la economii planificate central la unele de piaţă. Între timp o nouă chestiune de politici economice şi monetare, între multe alte provocări serioase, a devenit din ce în ce mai dezbătută de acest grup de ţări, şi anume cum să fie tratate criptomonedele. În ceea ce priveşte legalitatea tranzacţiilor cu criptomonede, există în momentul de faţă o mare diversitate de cazuri ale ţărilor Est-Europene, poziţionate între două extreme, începând cu unele foarte prohibitive şi mergând până la unele foarte permisive. Republica Macedonia de Nord şi Republica Serbia sunt parte din primul grup. Belarus (unde un regim „super liberal” a fost introdus în decembrie 2017 prin care se prevede un suport oficial pentru criptomonede) şi Ucraina (care a abandonat procesul de autorizare a companiilor de criptomonede în iunie 2018) şi într-un fel şi Federaţia Rusă sunt exemple bune de abordări permisive. Cu toate acestea, cele mai multe din ţările în tranziţie (România, Republica Moldova, Republica Cehă, Croaţia, Estonia, etc.) sunt undeva între cele două abordări foarte diferite.
Aspectul tehnic al criptomonedelor trebuie explorat în continuare. Acesta are merite evidente, dar nu fac obiectul prezentului articol. Un aspect care are nevoie de o atenţie mai detaliată este „mineritul” (procesul computerizat de generare a criptomonedelor). Acesta este încurajat şi dezvoltat în unele ţări din Europa de Est. Ucraina, Rusia, Belarus şi Moldova sunt cele mai avansate în această regiune. Mineritul necesită multă electricitate (este energo-intensiv), iar electricitatea este mai ieftină în ţările din Europa de Est decât în Vest. După unele studii, costul pentru mineritul unei bitcoin, de exemplu, a fost în jur de USD 3.500 la tarifele de energie valabile în 2018. Chiar şi dacă acesta este comparat cu cotaţia curentă a acesteia (USD 5.107,55 pe 3 aprilie 2019 - NYSE Bitcoin Index) este clar că producerea de bitcoin-uri este încă o industrie eficientă.
Astfel, în aceste ţări, au fost înfiinţate „cripto-ferme” de computere şi echipamente auxiliare (containere, maşini pentru ventilaţie, etc.). Acestea lucrează permanent să obţină bitcoin-uri în cadrul numărului maxim prognozat tehnic ca fiind posibil de 21 milioane (în prezent sunt circa 17 milioane în circulaţie, iar generarea este un proces asimptotic al costurilor (în creştere) faţă de venituri (care fluctuează)). Cazul „babuşcăi” din Irkutsk (Siberia) care face minerit asiduu pentru noi bitcoin-uri a fost făcut faimos de către BBC în decembrie 2018 deoarece temperaturile extrem de joase sunt foarte prielnice pentru minerit. Bineînţeles, altcineva este în spatele babuşcăi care visează la o cotaţie de USD 1 mil./unitate. Este probabil ca visul ei legat de “aurul digital” să nu devină realitate niciodată.
În al doilea rând, încă nu s-a introdus în legislaţie sau aceasta nu a fost suficient de clară (neclaritate legislativă) cu privire la ce este permis şi ce nu. În al treilea rând, specific pentru aceste cazuri, în această parte a regiunii, există aşa-zisa Republica Transnistria, nerecunoscută şi separatistă (situată între Moldova şi Ucraina), unde aplicarea legii internaţionale nu este o prioritate şi unde energia este produsă cu gaz natural importat din Rusia. Transnistria a adoptat o lege specială în 2018 prin care mineritul de criptomonede, în principal bitcoin, a fost declarat legal. O instituţie a fost înfiinţată (TechnoPark OJSC) pentru a coordona această activitate care în prezent este legală în orice parte din aceasta regiune separatistă, dar în prezent mineritul de criptomonede este mai dezvoltat în Bender (Tighina), Râbniţa şi Tiraspol. Sunt deja cripto-ferme cu computere şi alte echipamente auxiliare care au fost importate din China şi de la alţi furnizori fără plata taxelor vamale. Mineritul criptomonedelor este foarte mult încurajat cu participarea investitorilor, în principal din Rusia, dar şi din Austria şi Germania, un fapt care este evident şi declarat public. Mai mult, gazul folosit de Termocentrala Cuciurgan (GRES), controlată de Inter RAO din Rusia, nu este plătit de Transnistria. Astfel, o datorie mare a fost acumulată deja şi nu este suficient de clar cine o va plăti.
Un alt caz este cel al unui parc foto-voltaic în Republica Moldova, care în conformitate cu presa moldovenească ar fi fost aparent dezvoltat să genereze electricitate ieftină pentru mineritul criptomonedelor. Cu toate acestea, este necesar de menţionat că Banca Naţională a Moldovei (BNM) a atenţionat în mod repetat investitorii că nicio criptomonedă nu reprezintă un mijloc legal de plăţi pe teritoriul Moldovei (vezi declaraţiile de presă ale BNM din 10 iulie 2017 şi 15 februarie 2018 şi multe interviuri acordate de către precedentul Guvernator al BNM). De asemenea, trebuie notat că Moldova este membră a Clubului Guvernatorilor Băncilor Centrale, împreună cu alte 25 de ţări din fosta Uniune Sovietică (inclusiv Rusia), Europa de Est, Balcani, Turcia şi altele. Clubul a declarat foarte clar pe 13-15 mai 2018 la Istanbul că criptomonedele nu sunt instrumente legale şi că riscurile implicate sunt majore (pierderea capitalului, pierderea reputaţiei, asocierea cu spălarea de bani şi finanţarea terorismului etc.).
Viitorul banilor? - nici vorbă.
În ciuda faptului că există de mai bine de un deceniu, criptomonedele sunt văzute ca nişte „curiozităţi cu viaţă scurtă” de bancheri europeni bine cunoscuţi. Evoluţia lor a fost înalt speculativă şi este probabil ca aceste active să îşi piardă valoarea până la urmă. Mai mult, riscurile acestui segment nereglementat al pieţelor Est Europene sunt mult mai mari şi au o probabilitate mai mare de a se întâmpla faţă de restul lumii, cu mari consecinţe negative. Cererile multor bănci centrale din pieţele emergente şi din Uniunea Europeană de a reglementa aceste activităţi sunt binevenite. În septembrie 2018, Guvernatorul Băncii Naţionale a României, pentru a cita doar un exemplu, a cerut în mod clar ca aceste criptomonede să fie reglementate înainte de a deveni scheme piramidale ca acelea care au devastat România la începutul anilor ‘90 (exemplul Fondul Naţional de Investiţii (FNI).
Toate aceste tranzacţii netransparente şi opace cu criptomonede nu trebuie încurajate şi/sau tolerate. Fără îndoială, ţările din Europa de Est s-au confruntat şi vor continua să se confrunte cu mai multe provocări, dar tratarea chestiunilor legate de criptomonede într-un mod adecvat ar trebui să fie o prioritate absolută în interesul atât de mult doritei transparenţe totale în această regiune. Pe un plan mai general, problema criptomonedelor trebuie să fie reglementată de toate ţările implicate, nu numai de unele.
Este puţin probabil ca aceste instrumente să înlocuiască vreodată banii uzuali emişi de către state de secole întregi. Banii emişi de băncile centrale au în spatele lor garanţia statelor. Deponenţii care îşi păstrează banii la bănci autorizate în jurisdicţii sănătoase sunt chiar garantate de statele respective până la anumite sume/plafoane rezonabil specificate, în timp ce mulţi investitori încă se mai luptă să îşi recupereze investiţiile lor prost gândite şi făcute în asemenea scheme opace cum sunt criptomonedele. Sfatul simplu pentru oricine de a îşi păstra banii în locuri sigure este unul evident, dacă mai era nevoie de aşa ceva. Întrucât lumea criptomonedelor este plină de riscuri majore, o asemenea decizie nu ar trebui sa fie dificil de luat.■
_____________________________________________________________________
* Acest articol poate fi accesat în întregime la https://emerging-europe.com/voices/cryptocurrencies-and-transition/. Unele extrase au fost folosite de asemenea în acest articol.
_____________________________________________________________________
Alexandru M. Tănase este Consultant Independent ºi fost Associate Director, Senior Banker la BERD ºi fost Advisor la FMI. În articol sunt exprimate opiniile personale ale autorului şi nu cele ale BERD şi/sau FMI şi/sau ale oricărei alte instituţii citate. Analiza şi datele se bazează pe informaţiile existente la mijlocul lunii aprilie 2019.
______________________________________________________________________
Criptomonedele în cuvinte simple - Selecţie de termeni
Pentru publicul general există o nevoie evidentă de a se familiariza cu jargonul industriei criptomonedelor. Programele de educaţie financiară organizate de unele bănci centrale (a se vedea cazul excelent al unui astfel de program al BNM care este în implementare) sunt unelte bune în aceasta privinţă. Câţiva termeni aleşi sunt prezentaţi mai jos:
Criptomoneda: un instrument virtual generat de computer/computere. Este practic un şir de coduri, utilizând tehnologia blockchain;
Blockchain: înseamnă un registru securizat criptografic, actualizat din când in când pentru a lua in calcul noile tranzacţii;
Bitcoin: prima criptomonedă introdusă acum circa 10 ani de Satoshi Nakamoto. Este utilizată de participanţii direcţi în tranzacţii specifice, fără intervenţia vreunei terţe părţi (guverne, bănci centrale, bănci comerciale, etc.);
Chei: coduri unice atribuite fiecărei criptomonede. Acestea sunt unelte fundamentale pentru accesarea portmoneelor, executarea tranzacţiilor şi în final recuperarea banilor investiţi. Acestea sunt utilizate şi pentru schimbul de mesaje cifrate fără accesarea cărţilor de coduri;
Minerit: un proces în cadrul căruia computerele rezolvă în final opţiuni complexe şi generează unele criptomonede;
Portmoneu: un loc unde sunt păstrate cheile publice şi cele private. Un portmoneu rece va desemna un loc în afara legăturilor cu internetul;
Există o vastă literatură şi multe website-uri (cum ar fi Investopedia.com) în acest domeniu. Pentru a cita doar câteva cărţi semnalăm: A. Rothstein - The End of Money - New Scientist, 2017 şi D. Frisby- The Future of Money - Unbound, 2014. Mass- media vestică acordă spaţii largi unor astfel de subiecte cum ar fi criptomonedele şi riscurile lor majore.
Далее...
Modificări la Codul civil
Nici o lege nu este perfectă sau veşnică, legile sunt permanent îmbunătăţite şi suferă diferite modificări. Persoanele care nu sunt experţi în domeniul juridic, dar pe care schimbările le afectează, deseori întâmpină dificultăţi în a înţelege toate subtilităţile legislaţiei în vigoare. În dorinţa şi speranţa de a le veni în ajutor, revista Profit lansează rubrica ”Sfatul Avocatului”. În cadrul acestei rubrici, avocatul Valentin Ciuric, specializat în avocatură de business, va explica pe înţelesul tuturor prevederile legislative care reglementează activitatea agenţilor economici şi va oferi soluţii practice la fiecare subiect. Vom începe cu noutăţile răspunderii civile a administratorului societăţii comerciale în contextul modernizării Codului civil.
La 1 martie 2019 a intrat în vigoare Legea nr. 133 privind modernizarea Codului civil prin care au fost operate modificări esenţiale în legislaţia civilă, inclusiv în domeniul răspunderii juridice civile a administratorului societăţii comerciale (art. 185 - art. 200 din Codul civil).
Noile reglementări conţin norme unitare privind modul de atragere la răspundere a administratorului, stabilesc detaliat condiţiile răspunderii şi extind limitele acesteia în favoarea intereselor membrilor şi terţilor.
Potrivit normei de bază, în cazul în care societatea comercială constată că administratorul a încălcat una dintre obligaţiile prevăzute la articolele 185 - 192 din Codul civil, aceasta poate înainta faţă de administrator o acţiune în judecată de încetare a încălcării şi plată a despăgubirilor conform art. 14, adică a daunei reale şi a profitului ratat. Pe parcursul examinării cauzei în judecată administratorului îi revine sarcina să demonstreze că a acţionat cu competenţă şi diligenţă.
Pentru prima dată în legislaţia naţională este reglementat statutul juridic al administratorului de fapt şi administratorului aparent (art. 197 din Codul civil). Aceştia poartă răspundere pentru încălcarea obligaţiilor care le revin întocmai ca administratorul societăţii.
O altă noutate legislativă este reglementarea statutului juridic al fostului administrator (art. 198 din Codul civil). Astfel, încetarea calităţii de administrator, pe orice temei, nu afectează răspunderea persoanei pentru încălcarea obligaţiilor în perioada în care era administrator.
Urmare a modificărilor administratorul poartă răspundere şi pentru fapta altora. De exemplu, administratorul va răspunde solidar cu predecesorul său pentru prejudiciile cauzate de acesta, dacă a cunoscut despre încălcările comise şi nu a anunţat organele societăţii. Administratorul va răspunde şi pentru prejudiciul cauzat de salariaţi când prejudiciul nu s-ar fi produs dacă el ar fi exercitat supravegherea impusă de obligaţiile funcţiei sale.
Societăţile comerciale vor putea desemna în calitate de administrator o persoană juridică (art. 177 alin. (2) din Codul civil), care la rândul ei va emite o hotărâre privind numirea unei persoane fizice în calitate de reprezentant. Aceasta facilitează funcţionarea grupului de persoane juridice şi oferă libertatea de a apela la organizaţii gestionare profesioniste. Administratorul persoană juridică va răspunde solidar cu persoana fizică desemnată pentru a-i exercita permanent atribuţiile.
O soluţie benefică şi practică este instituirea dreptului oricărui membru al societăţii comerciale de a înainta acţiune pe cale oblică privind atragerea la răspundere a administratorului. Acest drept apare în cazul în care societatea nu înaintează cererea de atragere la răspundere în termen de 3 luni de la data când acesta a depus la societate o cerere de atragere la răspundere a administratorului. Mecanismul legal va permite repararea prejudiciului în cazul imposibilităţii petrecerii Adunării Generale sau în cazul asociaţilor minoritari când asociatul majoritar este şi administratorul societăţii.
În scopul diminuării apariţiei pe viitor a litigiilor legate de eliberarea din funcţie a administratorului care are încheiat un contract individual de muncă, noile prevederi stabilesc că, eliberarea din funcţie atrage după sine încetarea contractului individual de muncă din aceeaşi dată. Administratorul nu va mai putea invoca dispoziţiile legislaţiei muncii pentru a contesta hotărârea de eliberare din funcţie (art. 202 alin. (2) din Codul civil).
Reforma în domeniul dreptului corporativ transpune în legislaţia naţională directivele Parlamentului şi Consiliului Uniunii Europene privind funcţionarea societăţilor comerciale şi va asigura reglementarea eficientă a relaţiilor dintre societate şi administrator.■
Далее...
„Învaţă! Dă sens banilor!”
„Un om informat este un om protejat” - de această părere sunt experţii Centrului analitic „Expert Grup”, care împreună cu Banca Naţională a Moldovei (BNM) au lansat primul proiect de educaţie financiară la nivel naţional. În cadrul proiectului cu genericul „Învaţă! Dă sens banilor!” reprezentanţii celor două instituţii vor organiza instruiri şi îi vor îndemna pe oameni să ia decizii financiare responsabile.
Pe întreg parcursul vieţii, orice persoană ia numeroase decizii cu caracter financiar, unele din care au implicaţii semnificative asupra stabilităţii financiare individuale a persoanei şi a familiei acesteia. Mai mult ca atât, cunoştinţele şi aptitudinile financiare determină importante aspecte ale modului de viaţă care se transpun în bunăstare, sau din contra – într-o situaţie materială precară.
Printre cele mai importante evenimente cu impact financiar caracteristice societăţii moldoveneşti se numără contractarea unui credit de consum, cumpărarea unei locuinţe apelând la ipotecă, procurarea unui autoturism în leasing, asigurarea bunurilor personale, utilizarea unor instrumente de economisire, etc.
Cu toate acestea, numeroase persoane nu cunosc în totalitate principalele concepte financiare, chiar şi cele de bază cum ar fi rata dobânzii, inflaţia, cursul de schimb sau diversificarea riscurilor. Drept consecinţă, această lipsă de cunoştinţe face cetăţenii mai vulnerabili şi mai expuşi riscului de supra-îndatorare sau situaţiei de excludere financiară. În acest sens, proiectul de educaţie financiară „Învaţă! Dă sens banilor” urmăreşte dezvoltarea abilităţilor financiare ale populaţiei şi îmbunătăţirea capacităţilor individuale de gestionare a banilor.
Prezent la evenimentul de lansare, guvernatorul BNM, Octavian Armaşu, a menţionat că BNM şi „Expert-Grup” îşi propun ca prin intermediul educaţiei financiare să contribuie la dezvoltarea unui sistem financiar solid în cadrul căruia consumatorii sunt educaţi, protejaţi şi iau decizii financiare de o manieră responsabilă.
Octavian ARMAŞU: Importanţa acestui proiect este dictată, în primul rând, de creşterea complexităţii serviciilor financiare, dezvoltarea tehnologiilor şi digitalizarea instrumentelor financiare. Timpul nu cere amânare, respectiv, în sec XXI pieţele financiare evoluează rapid şi solicită tot mai multe cunoştinţe financiare de la publicul larg. Este nevoie de un nou tip de abordare pentru asigurarea stabilităţii mediului economic şi dezvoltării durabile, de un model bazat pe participarea cât mai activă a cetăţenilor pe piaţa financiară, dar şi pe un nivel suficient de educaţie financiară al participanţilor. Ne propunem să ajutăm publicul să ia decizii financiare de o manieră responsabilă, să transmitem populaţiei cunoştinţele necesare în domeniul financiar-bancar, să ajutăm oamenii să conştientizeze riscurile şi oportunităţile de ordin financiar.
Proiectul va veni cu o serie de materiale informative care să reflecte cele mai importante evenimente cu impact financiar semnificativ în viaţa unui om, explicate într-un limbaj simplu, pe înţelesul tuturor. De asemenea, sunt prevăzute instruiri şi activităţi de promovare a materialelor informative, astfel încât un număr cât mai mare de persoane să poate beneficia de acestea.
Directorul executiv al „Expert-Grup”, Adrian Lupuşor, a menţionat că proiectul este destinat, în mod special, adolescenţilor şi tinerilor, antreprenorilor începători şi persoanelor angajate în câmpul muncii.
Totodată, potrivit lui, proiectul va ţine cont şi de nevoile altor categorii de populaţie care interacţionează activ cu sistemul financiar, astfel încât să crească nivelul general al ţării în ceea ce priveşte educaţia financiară.
Adrian LUPUŞOR: Creşterea nivelului de educaţie financiară va ajuta populaţia să ia decizii financiare adecvate conform circumstanţelor personale şi familiale, contribuind astfel atât la o mai bună gestionare a finanţelor personale, cât şi la o mai bună stabilitate a sistemului financiar. Noi lansăm acest proiect şi mizăm pe implicarea altor actori – instituţii publice, organizaţii neguvernamentale, comunitatea donatorilor, societatea civilă, mediul de afaceri şi cel academic pentru a asigura continuitatea proiectului, viziunea generală a căruia constă în promovarea educaţiei financiare în rândul populaţiei, astfel încât să aibă competenţa necesară pentru a lua decizii financiare cât mai corecte.
Proiectul este susţinut şi de Ministerul Finanţelor. Despre aceasta în cadrul evenimentului de lansare a anunţat secretarul general de stat, Gabriela Cuneva, care s-a referit la importanţa cunoştinţelor din domeniul financiar pentru dezvoltarea social-economică a ţării.
„Relaţiile economice trebuie însuşite încă din clasele primare pentru ca, ulterior, oamenii să fie capabili să investească corect, să ştie cum să-şi lanseze o afacere, cum să obţină profit şi cum să-l gestioneze corect, cum să facă o analiză a riscurilor”, a spus ea.
Timp de un an, vor fi organizate dezbateri, lecţii deschise, şcoli de vară. Totodată, experţii vor fi activi pe diferite platforme media, învăţând populaţia să-şi gestioneze raţional banii.
Opinii:
Preşedintele Ligii Bancherilor din Moldova, Dumitru Ursu: Chiar dacă pensiile şi salariile sunt departe de nivelul pe care ni-l dorim, totuşi foarte multe familii din R.Moldova fac anumite economii şi important ca aceşti bani să nu fie ţinuţi la ciorap, dar să fie puşi în circuitul bancar şi să genereze noi venituri. Asta dă o plus valoare sectorului bancar şi economiei naţionale prin investiţiile respective ulterioare.
Membru consliului Naţional al Tinerilor, Vladislav Grigori: La şcoală se învaţă geografie, chimie, istorie... dar mai puţin se pune accent pe lucrurile de care într-adevăr avem nevoie după absolvire. Aceeaşi educaţie financiară este importantă, pentru ca să ştim cum să gestionăm banii, astfel încât să fim sustenabili şi să putem diferenţia nevoile de dorinţele noastre.
Expert în politici publice, Stanislav Ghileţchi: În ultima perioadă observăm că tot mai mulţi moldoveni optează pentru serviciile de leasing. Ce înseamnă leasing? Ce costuri suplimentare poate ascunde? Mulţi beneficiază de acest serviciu, însă nu cunosc răspunsurile la aceste întrebări. Respectiv, informarea cetăţenilor cu privire la toate produsele financiare care apar astăzi este un lucru binevenit şi important. Trăim într-o perioadă digitală în care atât băncile comerciale, cât şi companiile de microfinanţare încearcă să-şi diversifice produsele, iar consumatorul se confruntă cu o avalanşă de produse diferite. Iată de ce educaţia financiară este esenţială pentru fiecare dintre noi.■
Далее...
Viitor - proiectat îndrăzneţ
La doar doi ani de la lansare, Biroul istoriilor de credit „Infodebit Credit Report” a reuşit să atragă în portofoliul său de clienţi circa 70% din organizaţiile de creditare nebancare. Directorul general al companiei, Antonina Ceban, spune că, compania nu se opreşte aici, ci în contiunuare va lucra la dezvoltarea şi implementarea unor servicii mai accesibile şi complexe din punct de vedere al insight-ului financiar, care pot uşura activitatea multor companii de piaţa R. Moldova.
Profit: Dnă Ceban, cum a fost anul 2018 pentru compania Dvs.? Care au fost cele mai importante reuşite?
A.C.: La sfârşitul anului 2018, Biroul istoriilor de credit „Infodebit Credit Report” deservea circa 70% din portofiul organizaţiilor de creditare nebancare şi aproximativ 15% din cota totală a instituţiilor bancare din R. Moldova. Potrivit datelor companiei, până la finele anului trecut, „Infodebit” a eliberat peste 500 mii de rapoarte privind istoriile de credit. Comparativ cu anul 2017, în 2018 a crescut de circa şapte ori numărul verificărilor realizate de clienţi în baza de date „Infodebit”, de la 107 641 mii de verificări la 720 442 mii.
Profit: Care sunt cele mai importante trei sarcini din planul de afaceri pentru anul 2019?
A.C.: În Republica Moldova activează peste 50 de mii de companii. Din estimările noastre, mai puţin de 30% dintre acestea au o proiecţie clară cu privire la modalităţile prin care îşi pot proteja afacerile de rău-platnici sau ar putea stabili noi parteneriate evitând riscurile.
Pornind de la aceste date, ne-am propus, în primul rând, să sporim gradul de conştientizare a companiilor cu privire la importanţa gestionării eficiente a riscurilor de neplată, în special, în contextul prognozelor economice actuale rezervate la nivel internaţional.
Pe de altă parte, încercăm să profităm la maxim de instrumentele de comunicare online, dar şi offline pentru a informa cetăţenii despre avantajul de a fi la curent cu evoluţia propriei istorii de credit. Şi, nu în ultimul rând, ne-am propus să devenim un pod de legătură între investitorii externi interesaţi de R. Moldova şi business-ul din ţara noastră.
Profit: Dar care au fost trei cele mai mari provocări cu care s-a confrutat „Infodebit” de la începutul activităţii sale?
A.C.: Provocările au fost multiple, întrucât activitatea firmei a targhetat o categorie de clienţi oarecum nepregătiţi pentru serviciile noastre, în sensul asumării unor instrumente noi privind managementul riscurilor legate de neplată. Dar, după cum arată cifrele, lucrurile teptat au început să se schimbe. În principal, provocările au vizat, şi trebuie să recunoaştem că încă vizează, familiarizarea persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor, care furnizează bunuri şi servicii în credit, despre beneficiile pe care le pot obţine accesând produsele oferite de compania noastră pentru gestionarea riscurilor. O altă provocare ţine de identificarea modalităţilor optime de a explica cetăţenilor importanţa unei istorii de credit pozitive şi de a face cât mai accesibil acest serviciu pentru populaţie atât prin integrarea permanentă de know-how extern, cât şi prin creşterea gradului de digitalizare şi asigurarea accesului online la serviciile „Infodebit”.
Profit: Care sunt cele mai solicitate servicii prestate de „Infodebit”?
A.C.: Serviciile „Infodebit” sunt în permanentă dezvoltare şi adaptare la cererea mediului de afaceri. Acestea sunt menite să ajute atât persoanele fizice în relaţiile cu creditorii, cât şi să susţină eforturile persoanelor juridice de a-şi rentabiliza afacerea. Nu putem vorbi de produse mai solicitate, întrucât, fiind perfect adaptate specificului birourilor istoriile de credit, dar şi cerinţelor clienţilor, fie persoane fizice sau juridice, toate pachetele noastre de servicii sunt la mare căutare, cu mici variaţii de cerere de la o lună la alta.
Totuşi, pot să menţionez că în ultima perioadă serviciile ce ţin de evaluarea bonităţii persoanelor juridice, prin intermdeiul rapoartelor financiar-statistice, au avut o pondere mai ridicată. Pe când, în perioada anterioară, verificarea rapoartelor istoriilor de credit a fost un serviciu mai solicitat.
Un alt serviciu utilizat pe larg se referă la notificarea persoanelor incluse în baza „Infodebit” cu angajamente financiare scadente restante. Ceea ce poate reprezenta o constantă ţine de numărul verificărilor unor potenţiali parteneri de afaceri locali de către investitorii din afara R. Moldova, unde avem un volum de solicitări relativ invariabil.
Profit: Pe cât de importantă este o istorie de creditare pentru persoanele fizice/juridice? De ce un client ar trebui să apeleze la compania Dvs.?
A.C.: Aşa cum aţi surprins bine în întrebare, istoria de credit este importantă, iar verificarea sistematică a acesteia reprezintă un mare avantaj atât pentru creditor, cât şi pentru cel creditat. Prin acest instrument, debitorul (care poate fi atât persoană fizică, precum şi juridică) poate cunoaşte în orice moment care sunt şansele de a obţine un credit şi poate scurta timpul de aşteptare până la obţinerea răspunsului din partea creditorului său.
Totodată, în unele cazuri, în baza unui punctaj de scoring mai mare poate negocia o dobândă mai mică. În ceea ce priveşte instituţiile de creditare, prin accesarea serviciilor „Infodebit”, acestea pot deveni mai eficiente şi mai atractive pe piaţă, prin scurtarea timpului de examinare a solicitărilor de împrumut şi identificarea eventualilor rău-platnici – ceea ce va conduce la scădere numărului de credite neperformante.
Profit: Cine poate fi client al „Infodebit”?
A.C.: Putem spune cu certitudine că oricine doreşte să fie la curent cu informaţiile legate de reputaţia sa financiară ar trebui să fie clientul nostru. Indiferet dacă eşti persoană fizică sau juridică ar fi oportun să cunoşti permanent propria istorie de credit, pentru a-ţi evalua realist şansele de a merge mai departe. Totodată, noi recomandăm tuturor companiilor să adopte o atitudine prudentă şi echilibrată în afaceri prin verificarea comportamentului financiar al partenerilor de business, iar în cazul utilizatorilor istoriilor de credit prevăzuţi de lege, ce deţin consimţământul potenţialilor debitori – să genereze la „Infodebit” rapoarte ale istoriilor de credit.
Profit: Care este cota persoanelor fizice şi juridice în portofoliul de clienţi al „Infodebit”?
A.C.: În prezent, baza de date a „Infodebit” este formată preponderent din persoane fizice şi mult mai puţine persoane juridice. Exprimat în raport procentual ar fi 80% vs. 20%.
Proporţia respectivă evidenţiază, în primul rând, necesitatea creşterii gradului de pregătire financiară a agenţilor economici, în special, în domeniul evaluării riscurilor. Acest lucru reprezintă o provocare pentru compania noastră în perioada următoare.
Profit: Ce servicii noi intenţionează să lanseze „Infodebit” în viitorul apropiat?
A.C.: Compania noastră este permanent preocupată să ofere servicii şi produse cât mai accesibile şi utile pentru cei interesaţi. De aceea, ne-am propus ca seviciile noastre să fie pentru început cât mai uşor accesibile online. În aces sens, intenţionăm să lansăm o aplicaţie mobilă prin care să facilităm accesul clienţilor la serviciile „Infodebit”.
Pe de altă parte, depunem eforturi pentru a extinde permanent baza de date până la etapa în care vom obţine un motor comprehensiv de căutare. Datorită acestuia vom putea oferi, prin integrarea diverselor categorii de informaţii, o imagine cât mai clară asupra riscurilor de neplată.
Din acest punct de vedere, pot spune că, în perioada următoare, vom asigura clienţilor noştri accesul la datele existente în Registrul Garanţiilor Reale Mobiliare, precum şi la nivelul Uniunii Executorilor Judecătoreşti, dar şi a altor registre publice.
Profit: Ce reduceri sau facilităţi propuneţi băncilor comerciale sau companiilor de microfinanţare, având în vedere că ei au nevoie zilnic să acceseze un număr mare de dosare?
A.C.: Compania are o preocupare continuă pentru adaptarea şi personalizarea ofertelor în funcţie de cererile şi necesităţile clienţilor. În prezent, putem oferi o gamă largă de servicii financiare la preţuri competitive, dar acordăm facilităţi importante clienţilor business/corporate – nu doar prin reduceri şi promoţii, dar şi prin posibilitatea de automatizare gratuită a serviciilor furnizate. Precizăm că, periodic lansăm promoţii cu reduceri destinate şi persoanelor fizice.
Profit: Cine sunt şi câţi specialişti activează în cadrul „Infodebit”?
A.C.: Echipa ”Infodebit” nu este una impresionantă ca număr, ci una impresionantă prin coeziune şi modul în care se implică în soluţionarea cererilor clienţilor noştri. Întrucât soluţiile IT sunt integrate firesc în activitatea companiei, există o sinergie aproape perfectă la nivelul „Infodebit”, în sensul că munca echipei şi tehnologia se completează în mod armonios, iar acest lucru înseamnă în termeni de efort şi rezultat că „1+1=3”. Ne mândrim cu fiecare membru al echipei noastre, iar dacă vreţi să-i cunoaşteţi vă invităm pe pagina de Facebook a Companiei – Infodebit Credit Report sau pe site-ul nostru www.infodebit.md.
Profit: „Infodebit” este unicul birou cu certificare internaţională. Pe cât de greu a fost obţinerea acesteia? Şi ce beneficii oferă certificatul internaţional pentru clienţii companiei?
A.C.: Într-un mediu de afaceri aflat în continuă schimbare, încrederea este un factor-cheie şi nu poate exista fără o investiţie de durată în calitate. Noi ţinem la calitatea serviciilor noastre, de aceea ne-am propus drept scop să avem şi o certificare internaţională a sistemului de management la nivelul companiei.
Certificările ISO 27001:2013; ISO 9001:2015 obţinute de „Infodebit” garantează faptul că serviciile companiei respectă standarde înalte de calitate recunoscute internaţional şi corespund aşteptărilor clienţilor.
Profit: Având în vedere nivelul scăzut de educaţie financiară în ţară, îşi propune „Infodebit” să contribuie la sporirea nivelului de conştientizare socială asupra corectitudinii gestiunii financiare?
A.C.: Aşa cum am precizat anterior, „Infodebit” îşi asumă provocarea generată de nivelul încă scăzut al educaţiei financiare din ţara noastră. Astfel, ne-am propus să ne implicăm în continuare în promovarea şi realizarea acţiunilor menite să contribuie la depăşirea acestei stări de lucruri, care reprezintă, din păcate, o realitate cu consecinţe economice şi sociale.
Totodată, pentru stimularea unor comportamente responsabile în plan financiar la nivelul populaţiei tinere, avem în vedere demararea unui proiect prin care să realizăm vizite în instituţii de învăţământ, în cadrul cărora să prezentăm o serie de norme de conduită financiară, precum şi modalităţi de gestionare eficientă a bugetului propriu.
Profit: Comparând situaţia de pe piaţa locală cu cea de pe piaţa internaţională a birourilor istoriilor de credit, la ce nivel se afla R. Moldova, în general, şi „Infodebit Credit Report”, în mod particular, inclusiv la capitolul preţ, servicii prestate etc.?
A.C.: Cultura financiară din ţările mai bine dezvoltate economic generează o atitudine responsabilă la nivelul cetăţenilor, care accesează frecvent servicii similar celor oferite de Biroul istoriilor de credit „Infodebit”. Am observat o conştientizare foarte timpurie în rândul tinerilor a importanţei unei istorii de credit pozitive atât pentru eventualele achiziţii mobile şi imobile în viitor, cât şi pentru demonstrarea unui comportament responsabil în faţa angajatorilor de top.
Compania noastră este una relativ nouă pe piaţa din R. Moldova, iar populaţia nu cunoaşte încă sau nu înţelege pe deplin utilitatea serviciilor pe care le oferim. Ceea ce pot spune cu responsabilitate este că, din punct de vedere al calităţii şi diversităţii acestora, putem acorda servicii comparabile celor existente în plan extern. În ceea ce priveşte costurile serviciilor noastre, acestea sunt la un nivel mult diminuat, adaptat condiţiilor socio-economice din R. Moldova. Totodată, vreau să menţionez că avem preţuri competitive din punct de vedere al raportului calitate-preţ.
Profit: Cum vedeţi „Infodebit Credit Report” peste 5 ani?
A.C.: Viitorul trebuie întotdeauna proiectat îndrăzneţ. Peste cinci ani, ne vedem cu servicii tot mai accesibile, dar mai complexe din punct de vedere al insight-ului financiar, care pot uşura activitatea multor companii. Totodată, ne dorim să contribuim substanţial la creşterea gradului de încredere al companiilor străine în mediul de afaceri local, respectiv la înlăturarea eventualelor necunoscute care pot limita investiţiile şi parteneriatele cu antreprenorii din R. Moldova. Nu în ultimul rând, ne vedem mai aproape de cetăţeni, printr-o comunicare mai strânsă şi eficientă, care să îi ajute să ia decizii benefice pentru propria dezvoltare sau implementare de noi idei de afaceri.■
Далее...
