Profit
№_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
Nr._4_2017 (248), aprilie 2017Suedia - Moldova: dezvoltare pozitivă!
Suedia este una dintre ţările care susţine activ Republica Moldova în parcursul său european. Asistenţa financiară, umanitară şi tehnică de zeci de milioane de euro acordată de Suedia anual ajută economia Moldovei să devină mai competitivă şi inspiră încredere oamenilor de rând că „schimbarea europeană” este posibilă. Într-un interviu acordat revistei Profit, Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Suediei în Republica Moldova, Signe Burgstaller, vorbeşte despre dezvoltarea şi perspectivele relaţiilor bilaterale moldo-suedeze.
Profit: Dnă Burgstaller, ambasada Suediei este prezentă la Chişinău de aproape şase ani. Cum au evoluat relaţiile dintre aceste două ţări pe parcursul acestei perioade?
Signe Burgstaller: Suedia şi Moldova au stabilit relaţii diplomatice în 1992, iar de atunci Suedia a devenit un suporter activ al dezvoltării politice, economice şi sociale a Moldovei. Cooperarea bilaterală durează mai mult de două decenii, iar Agenţia Suedeză de Cooperare Internaţională pentru Dezvoltare (SIDA) şi-a deschis oficiul în Moldova în 2002. În anul 2010, a fost inaugurată Ambasada Suediei care a adus o dimensiune diplomatică la prezenţa suedeză deja bine stabilită aici. Operaţiunile SIDA continuă ca o parte integrată a activităţii Ambasadei.
De asemenea, relaţiile bilaterale s-au consolidat în rezultatul Parteneriatului Estic al UE, care a fost lansat în 2009, la iniţiativa Poloniei şi Suediei, pentru a promova integrarea economică şi asocierea politică a statelor din vecinătatea de est cu Uniunea Europeană. În ultimii şapte ani multe lucruri au fost realizate în cadrul Parteneriatului Estic: Moldova, împreună cu Georgia şi Ucraina, au semnat în anul 2014 un Acord de Asociere şi Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător cu UE, care a intrat în vigoare anul trecut. Moldova, de asemenea, a liberalizat regimul de vize cu UE. Aceasta oferă o bază solidă nu doar pentru promovarea relaţiilor mai strânse dintre Moldova şi UE, ci şi pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale.
Suedia continuă să-şi onoreze angajamentul de susţinere a eforturilor de reformă din Republica Moldova, atât la nivel bilateral, cât şi în cadrul Parteneriatului Estic. În acest sens, Suedia implementează Programul bilateral de cooperare pentru dezvoltare, cu un buget anual de 10-12 mil. euro, ce conectează agenţiile de stat şi experţii suedezi cu omologii lor din Moldova în diferite sectoare.
Pe parcursul anilor, reţeaua de contacte dintre reprezentanţii guvernului şi autorităţile publice, parlament, societatea civilă, instituţiile culturale, universităţile, studenţii şi alţii a fost în continuă creştere. Sunt bucuroasă să văd că relaţiile noastre bilaterale au avut o evoluţie pozitivă pe parcursul ultimilor 25 de ani.
Profit: Cum apreciaţi relaţiile economice dintre Moldova şi Suedia?
S.B.: Odată cu semnarea de către Moldova a Acordului de Asociere şi a Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător cu UE în 2014, a apărut un cadru solid pentru dezvoltarea relaţiilor economice dintre Moldova şi Suedia. De la semnarea Acordului, UE a devenit cel mai mare partener comercial pentru Moldova, absorbind 63% din totalul exporturilor ţării. Procesele simplificate prevăzute în Acord şi accesul la piaţa UE fără tarife vor duce la dezvoltarea ulterioară a relaţiilor economice, inclusiv cu Suedia.
În prezent, în Moldova există câteva companii suedeze ce oferă oportunităţi de angajare şi contribuie la dezvoltarea economiei Moldovei, de exemplu: Ericsson, Oriflame, Samres, Synevo, TeliaSonera şi Volvo Trucks. Deşi relaţiile economice şi comerciale bilaterale sunt destul de limitate, există totuşi potenţial pentru extindere. De exemplu, sectorul IT din Moldova este în curs de dezvoltare, iar acesta este un domeniu în care Suedia are companii cu renume mondial, prin urmare, există oportunităţi pentru consolidarea relaţiilor noastre economice şi comerciale bilaterale.
Aş vrea să menţionez că pentru a atrage mai multe investiţii suedeze, este nevoie de îmbunătăţiri vizibile şi credibile în climatul de afaceri. Acestea implică măsuri ca reforme profunde în sectorul justiţiei, activităţi mai efective împotriva corupţiei, măsuri decisive de de-politizare a instituţiilor de stat şi proceduri de achiziţii mai transparente. Aceste măsuri vor fi notificate imediat şi vor fi înţelese nu doar de cetăţenii Moldovei şi partenerii internaţionali, ci şi de potenţialii investitori. Programul bilateral de cooperare pentru dezvoltare susţine, de asemenea, un număr de proiecte pentru îmbunătăţirea climatului de afaceri din Moldova.
Profit: Moldova este cunoscută în lume pentru vinurile sale. Totuşi, doar o vinărie moldovenească exportă vinuri în Suedia – Vinăria Cimişlia. Există loc şi pentru alte companii vitivinicole din Moldova pe piaţa suedeză?
S.B.: De fapt, încă un producător de vin moldovenesc este reprezentat pe piaţa suedeză, şi anume Bostavan Wineries Group, deci, anumite îmbunătăţiri sunt înregistrate în acest domeniu.
Recent, Ambasada Suediei s-a alăturat USAID la implementarea Proiectului de Competitivitate în Moldova (PCM), care printre altele, acordă asistenţă pentru dezvoltarea industriei vinului. Unul din obiectivele PCM pentru industria vinului este promovarea brandului Vinul Moldovei/Wine of Moldova şi susţinerea vinăriilor la îmbunătăţirea calităţii şi productivităţii pentru a majora exporturile pe pieţele europene sau pe alte pieţe prioritare.
Pe piaţa suedeză există un anumit interes faţă de Vinul Moldovei. Totuşi, piaţa suedeză este accesibilă producătorilor moldoveni doar dacă ei se conformează cu cerinţele sistemului monopolului de stat, Systembolaget. Prin urmare, este important de a îmbunătăţi şi aplica standardele de calitate în Moldova, iar succesele recente sunt notabile, deoarece Moldova a produs primele vinuri cu Indicaţii Geografice Protejate şi marca de calitate a brand-ului Vinul Moldovei.
Profit: Deocamdată, Suedia nu este unul dintre principalii parteneri economici ai Moldovei. Volumul total al exporturilor de mărfuri moldoveneşti în termeni monetari a fost de peste 700 mii dolari în 2016. Au antreprenorii din Moldova şansa de a majora exporturile pe piaţa Suediei?
S.B.: Într-adevăr, volumul comerţului dintre aceste două ţări este modest şi, din păcate, recent a scăzut puţin. Totuşi, există oportunitatea pentru ambele state de a coopera şi a majora volumul comerţului în anii ce urmează, inclusiv şi cu ajutorul Acordului de comerţ liber cu UE. Suedia implementează în prezent un număr de proiecte în Moldova, ce au scopul să majoreze competitivitatea produselor şi a companiilor moldoveneşti. Drept rezultat final al acestor eforturi sperăm că Moldova îşi va putea majora exporturile pe piaţa europeană, inclusiv în Suedia.
Printre aceste proiecte se numără şi proiectul de cooperare lansat recent între Consiliul Suedez pentru Agricultură şi omologul său moldovean ANSA, ce se axează pe siguranţa alimentară şi certificarea produselor moldoveneşti pentru a asigura compatibilitatea acestora cu standardele europene şi pentru a susţine exporturile. Alt proiect este cel privind Competitivitatea (PCM), menţionat mai sus, care are scopul să susţină dezvoltarea industriei serviciilor creative din Moldova, inclusiv tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor (TIC), producerea şi exportul vinului, precum şi industria uşoară (combinarea sectorului de textile şi îmbrăcăminte cu cel de încălţăminte).
Profit: Ce importă Moldova din Suedia?
S.B.: Conform datelor statistice pentru anul 2016, importurile moldoveneşti din Suedia includ în special vehicole, maşini şi dispozitive mecanice, echipament electronic şi de telecomunicaţii.
Profit: Suedia susţine Moldova în dezvoltarea mediului de afaceri. Unele exemple ale acestui suport includ: Proiectul „Reforma Climatului Investiţional din Moldova” şi Acordul semnat de Ambasada Suediei cu USAID în luna decembrie pentru a ajuta la dezvoltarea competitivităţii în Moldova. Implementarea acestor proiecte a dus deja la careva rezultate tangibile?
S.B.: După cum am menţionat, Ambasada Suediei şi USAID au devenit parteneri la implementarea Proiectului de Competitivitate din Moldova (PCM), care este un proiect în curs de desfăşurare ce acordă asistenţă industriilor principale cu semnificaţie economică şi socială. În anul 2016, 250 de IMM din industria uşoară, TIC, vin şi turism au fost susţinute de PCM la adoptarea noilor tehnologii, la majorarea productivităţii, efectuarea investiţiilor critice în echipament şi resurse umane, generând astfel o creştere a exporturilor şi vânzărilor pe piaţa moldovenească.
De exemplu, industria uşoară s-a îmbogăţit cu noile branduri moldoveneşti DIN INIMA (sau ‘Din inimă – Branduri de Moldova’), care a revoluţionat percepţia hainelor produse locale în rândul consumatorilor din Moldova. Platforma are în prezent peste 60 de producători ce au generat vânzări noi de peste $7 mil. în următorii trei ani. Industria tu-rismului este la o etapă transformaţională, iar cu ajutorul asistenţei PCM în domeniul marketingului destinaţiei, pensiunile rurale au înregistrat un număr de trei ori mai mare de oaspeţi şi vizitatori străini sau o majorare de 30%, ajungând la 2,9 mil. în anul 2015. Sectorul IT a crescut şi a devenit unul din cei mai mari angajatori ai tinerilor, înregistrând 10 mii de specialişti IT angajaţi în anul 2015. Acesta contribuie la reducerea migrării tinerilor talentaţi şi calificaţi şi creează oportunităţi acasă. Iar vinul Moldovei este cunoscut şi apreciat în toată lumea.
Profit: Guvernul suedez acordă o atenţie enormă susţinerii femeilor de afaceri şi aspectului egalităţii de gen. De ce sunt acestea importante pentru Moldova?
S.B.: Drepturile economice şi abilitarea femeilor reprezintă un obiectiv al politicii externe feministe a Suediei. Investirea în aspectul egalităţii de gen şi abilitarea economică a femeilor este o investiţie înţeleaptă într-o societate şi un exemplu de „economii deştepte”. Studiile arată că ţările cu un număr mare de femei angajate au o creştere economică mai bună şi un PIB pe cap de locuitor mai mare. O societate câştigă din faptul că aplică toate abilităţile pe piaţa muncii, deci, este înţelept să se pună un accent pe antreprenoriatul şi abilitarea economică a femeilor.
Pentru a încuraja femeile în afaceri aici în Moldova, Ambasada Suediei a susţinut programul implementat de BERD, ce are drept obiectiv promo-varea afacerilor deţinute sau gestionate de femei şi întreprinderile cu o forţă de muncă feminină majoritară. De la începutul programului în 2011, au fost iniţiate 120 de proiecte de consultanţă în afaceri, majoritatea nefiind finalizate. Din cele 68 de companii evaluate până în prezent, 79% au înregistrat o majorare a cifrei de afaceri în medie cu 150%, creând 426 locuri noi de muncă. Prin urmare, se vede că şi femeile posedă spirit de lider şi de întreprinzător şi abilităţi pentru a face contribuţii pozitive la dezvoltarea economică a ţării.
Profit: Care sunt planurile Ambasadei pentru perioada mandatului Dvs.?
S.B.: În calitate de Ambasador al Suediei în Moldova voi continua să sprijin implementarea agendei de reforme asumată la semnarea Acordului de Asociere RM-UE şi în baza strategiei noastre bilaterale pentru cooperare în domeniul reformei cu Europa de Est. Astfel, Suedia doreşte să contribuie la dezvoltarea, rezilienţa şi prosperitatea Moldovei, să aducă beneficii concrete populaţiei şi să promoveze, de asemenea, procesul de integrare europeană a Moldovei.
O altă prioritate este să continuăm consolidarea relaţiilor bilaterale excelente în general şi să extindem, unde este posibil, relaţiile comerciale. De asemenea, vom susţine contactele şi schimburile interumane, deoarece aceasta este o bază importantă în relaţiile noastre bilaterale.■
Далее...
Abordare realistă
Deprimat şi derutat după embargoul impus de Rusia în 2006, sectorul vitivinicol al Republicii Moldova depune eforturi semnificative pentru a-şi reveni, cuceri şi consolida poziţiile pe pieţe externe. Oficiul Naţional al Viei şi Vinului (ONVV) este una dintre organizaţiile care are drept scop să ajute sectorul în acest proces dificil şi de lungă durată. Spre deosebire de mulţi oficiali, directorul ONVV, Gheorghe Arpentin, este realist atunci când se referă la perspectivele vinurilor moldoveneşti atât pe pieţele din vest, cât şi pe cele din est. Care sunt aceste perspective, precum şi care sunt provocările cu care se confruntă sectorul aflaţi din interviul acordat de Gheorghe Arpentin revistei Profit.
Profit: Dle Arpentin, deţineţi funcţia de Director al ONVV de mai mult de jumătate de an. Ce impresie v-a lăsat ONVV atunci când aţi preluat funcţia şi care sunt principalele obiective pe care doriţi să le atingeţi în această funcţie?
G.A: Da, într-adevăr am început activitatea la ONVV în septembrie 2016, deci, am deja un anumit stagiu. (zâmbeşte). În această structură nu sunt o persoană nouă, deoarece până în luna septembrie am fost membru al Consiliului de coordonare care gestionează activitatea ONVV şi, respectiv, eram la curent cu toate activităţile desfăşurate în cadrul ONVV. Oficiul l-am primit ca pe un „copil”. Trebuie de apreciat şi efortul depus de către fostul director, Dumitru Munteanu, care a avut curajul să pună pe picioare acest „copil” şi a menţinut strategia propusă la etapa de înfiinţare a instituţiei. Fiind bazat pe parteneriatul public-privat, ONVV este o structură nouă pe piaţa din Moldova. De la bun început, am văzut în cadrul ONVV persoane motivate, competente şi care sunt în stare să ducă lucrurile până la capăt. Vreau să menţionez, că în pofida tuturor dificultăţilor, cum ar fi criza de consum sau cea de producere, într-un context complicat din punctul de vedere al pieţei interne şi de export, ONVV a avansat considerabil. Drept obiective ne-am propus să facem faţă acestor dificultăţi şi să scoatem cultura vitivinicolă din impas.
Profit: Faceţi vă rog o radiografie a sectorului vitivinicol la începutul anului 2017?
G.A: După cum am menţionat, sectorul trece printr-o criză. Aceasta a început încă în anul 2006, atunci când am pierdut circa 90% din pieţele tradiţionale de export. A fost o lovitură dură, căreia puţine ţări i-ar fi putut rezista.
Sectorul vitivinicol moldovenesc îşi revine încetul cu încetul şi cred că nu ar fi onest să spunem că totul este bine. Desigur, dorim să ne dezvoltăm şi să ne orientăm spre alte pieţe noi, dar acest lucru necesită multe investiţii, în special în aspecte nemateriale, cum ar fi, de exemplu, promovarea.
Mentalitatea şi cultura de afaceri în Moldova este diferită de cea din UE, iar vinificatorii autohtoni mai bine investesc în ceva tangibil. Este o problemă de management pe care sperăm să o depăşim cu timpul şi să începem să ne orientăm spre alte standarde de calitate, spre noi metode de afaceri, de conducere a businessului. În pofida tuturor dificultăţilor, privesc cu optimism în viitor, fiindcă avem un potenţial vitivinicol foarte mare.
Profit: Totuşi, autorităţile spun într-un glas că vinificatorii s-au reorientat spre alte pieţe, unde exporturile sunt în continuă creştere, iar unii chiar se descurcă foarte bine.
G.A: Lucrurile nu sunt atât de simple. Este uşor să spunem că vrem să diversificăm pieţele de export, dar când ajungem la investiţii nu se prea găsesc amatori. Pieţele europene sunt cele mai competitive din lume şi toţi vor să pătrundă pe ele.
Concurenţii europeni primesc subvenţii de la stat şi de la comunitatea europeană, au diverse facilităţi, respectiv, producătorii moldoveni nu pot concura cu ei de la egal la egal. Mai mult decât atât, ei sunt acasă. Şi nu în ultimul rând, în Europa se află unii dintre cei mai mari producători de vinuri - Franţa, Italia şi Spania - care deţin peste 50% din producţia globală de vinuri.
Desigur, vinificatorilor din Moldova le este greu să concureze, prin urmare, se descurcă cum pot. ONVV este alături de vinificatori. Avem fondul de dezvoltare al viei şi vinului, unde acumulăm mijloace financiare. Chiar dacă acestea nu sunt multe, sunt totuşi suficiente pentru a ne focusa pe anumite pieţe şi a deveni mai vizibili.
Unii vinificatori autohtoni doreau să pătrundă pe toate pieţele. Desigur, ar fi îmbucurător ca vinurile moldoveneşti să cuprindă cât mai multe ţări, dar, totodată, trebuie să fim realişti, iar atunci când identificăm o nouă piaţă de desfacere trebuie să analizăm dacă suntem sau nu în stare să facem investiţiile necesare. ONVV are o strategie clară, care prevede focusarea asupra unui număr limitat de pieţe, dar unde avem posibilitatea să dezvoltăm produsul nostru, unde avem perspectivă şi unde lucrează economia de piaţă.
Profit: Care sunt problemele pe care le abordează vinificatorii cel mai des în discuţiile cu ONVV?
G.A: În primul rând, aceştia ne solicită ajutor în promovare. Trebuie să recunoaştem că până acum noi produceam vin pentru că aveam struguri, dar un vin trebuie produs pentru acel consumator care este gata să-l procure. Respectiv, vinificatorii ne cer să intervenim pentru a crea cerere din partea consumatorilor. Pe de altă parte, există multe probleme legate însăşi de viţa de vie. Mai multe plantaţii sunt deja bătrâne şi afectate de diferite boli, lucru care reduce din productivitate şi, respectiv, competitivitate. La acest capitol, de asemenea, există multe probleme şi cereri de a interveni şi a ameliora situaţia.
Profit: Cu ce probleme se confruntă vinificatorii în procesul de export fie în UE, fie în Rusia?
G.A: În primul rând, aş menţiona adaptarea produselor la standardele şi cerinţele consumatorilor. De exemplu, polonezii consumă o cantitate mai mică de vin decât românii. Consumatorii din diferite ţări au diferite preferinţe, respectiv noi, ca producători, trebuie să reacţionăm. Adaptarea la alte standarde nu făcea până acum parte din cultura vitivinicolă din Moldova. Anterior, având pieţe de desfacere tradiţionale, produceam un vin care credeam că este pe placul tuturor.
O altă problemă ar fi îngrădirea accesului din partea unor ţări care impun bariere tehnice sau politice. Este şi aceasta o dificultate pentru că vinificatorii nu pot înlătura astfel de bariere şi este necesar de a organiza negocieri la nivel de stat. O altă problemă care apare este promovarea. Totuşi, pe pieţele europene există elemente de promovare deja bine cunoscute în rândul jucătorilor mari. Noi abia începem să le percepem şi învăţăm. De exemplu, cum să facem acţiuni prin reţelele de distribuire, cum să sondăm calitativ pieţele şi să avem rezultate care să ne ajute să amplificăm mesajele noastre de promovare.
Profit: Embargoul impus de Rusia în 2014 a fost parţial ridicat în 2015-2016. Câte companii la moment au dreptul să exporte în Rusia şi din ce regiuni ale ţării sunt acestea?
G.A: Există aproximativ 14-15 întreprinderi vitivinicole din ţară care deţin dreptul de export pe piaţa Rusiei. În special, aceste companii sunt din Transnistria şi Găgăuzia. Aici vreau să remarc faptul că nu există o interdicţie din parte Rusiei pentru exportul vinurilor, ci există o problemă legată de taxele introduse pentru vinurile moldoveneşti. Respectiv, după ce vinul din Moldova este supus taxelor ruseşti, obţinem un preţ foarte înalt şi necompetitiv, aproximativ egal cu cel al vinurilor din Franţa sau Spania.
Pe de altă parte, trebuie să depunem eforturi considerabile pentru a restabili reţelele de distribuire din Rusia care anterior lucrau cu vinificatorii din Moldova. Din acest motiv, în prezent unele întreprinderi moldoveneşti care pot să exporte în Rusia evită totuşi să facă acest lucru. Ajungând pe piaţa rusă vinul devine scump, iar distribuitorii nu mai sunt interesaţi de vinurile moldoveneşti.
Profit: Care au fost principalele pieţe de desfacere în anul 2016?
G.A: La capitolul vinuri îmbuteliate în anul 2016 am înregistrat o dinamică foarte bună pe pieţele europene. Principalele pieţe de desfacere au fost Polonia, Republica Cehă, România, Ţările Baltice şi China. Prin urmare, toate activităţile de promovare şi strategie sunt direcţionate spre aceste pieţe. În ţările CSI avem creşteri de vinuri îmbuteliate mai modeste. În aceste ţări, în special în Belarus, Ucraina şi Federaţia Rusă, se exportă cel mai mare volum de vinuri în vrac.
Profit: Care este preţul mediu al vinului exportat în UE şi pe piaţa de est?
G.A: Costul vinului în vrac oscilează de la $0,45 până la $0,55 pentru un litru. Preţul vinului îmbuteliat este mai mare şi diferă de la o ţară la alta. De exemplu, pe piaţa Germaniei concurenţa este foarte mare, respectiv, preţurile sunt mai joase şi variază între €1 - €1,15. Cele mai scumpe vinuri costă €3 pentru o sticlă. Totuşi, circa 70% din vinuri se vând la preţuri care variază între €2-€2,5 pentru o sticlă.
Profit: De ce este nevoie pentru a majora preţul unui litru de vin?
G.A: Preţul unui litru de vin depinde atât de piaţă, cât şi de consumator. Actualmente, imaginea vinului moldovenesc este cea a unuia din segmentul de jos. Aceasta fiind şi una dintre sarcinile ONVV – de a lucra asupra imaginii şi sistemului control-calitate. Trebuie să fim siguri că vinul corespunde tuturor cerinţelor, că nu are defecte, că este făcut conform tuturor standardelor caracteristice pieţelor europene. Atunci când vom depune toate aceste eforturi şi vom corespunde cerinţelor, consumatorul străin va fi gata să plătească mai mult pentru vinul moldovenesc.
Profit: Recent o delegaţie a Rospotrebnadzor a vizitat RM, inspectând mai multe companii, inclusiv din Găgăuzia şi Transnistria. Сe semnale au dat experţii ruşi? Este adevărat că şi importatorii din Rusia au devenit mult mai pretenţioşi?
G.A: Cred că da, consumatorii din Federaţia Rusă au evoluat mult. Ei călătoresc, descoperă alte vinuri, iar preferinţele lor se schimbă. Rospotrebnadzor a evaluat 13 companii vinicole. Faptul că cinci companii - Cricova, Chateau Vartely, Castel Mimi, Lion-Gri şi Moldiugvin - au obţinut permisiunea de a exporta în Rusia vorbeşte de la sine despre semnalele transmise de experţii ruşi. Mai mult decât atât, din informaţiile de care dispunem, Rospotrebnadzor a apreciat înalt unele companii, comparându-le cu cele din UE. Cu cât mai multe fabrici de acest gen vom avea, cu atât va fi mai bine pentru industria vitivinicolă din Moldova.
Profit: În cazul în care Rusia ridică integral embargoul, are Moldova o strategie de recucerire a pieţei ruse şi ce prevede sau ar trebui să prevadă aceasta?
G.A: Trebuie să fiu sincer şi să recunosc că nu avem o astfel de strategie. ONVV are o agendă bine stabilită şi clară, care este votată de consiliul de coordonare. Mijloacele financiare ale ONVV sunt modeste, din acest motiv atunci când agenda este votată ne axăm strict pe pieţele strategice. Federaţia Rusă, deocamdată, nu este inclusă în această listă. Trebuie să fim pragmatici, nu putem să exportăm pe o piaţă, dacă nu suntem siguri în ziua de mâine şi avem dubii în ceea ce priveşte recuperarea investiţiilor. În cazul în care va urma o altă tendinţă, iar vinificatorii vor veni cu argumente şi justificări că piaţa rusă este una importantă pentru ei, atunci desigur vom lucra asupra unei strategii. Pentru a recuceri această piaţă este nevoie de foarte multe eforturi, deoarece imaginea noastră a fost discreditată, iar distribuitorii demotivaţi.
Profit: Dle Arpentin, sunteţi un degustător autorizat şi membru profesionist al societăţii americane de oenologie. Din această perspectivă, cât de calitative sunt vinurile din RM şi cât de bine acestea concurează cu vinurile europene?
G.A: Trebuie să recunosc faptul că în calitatea mea de director al ONVV, poate nu deţin cea mai bună postură pentru a comenta acest subiect, având în vedere că misiunea mea este să promovez vinul moldovenesc. Cu siguranţă, nu putem spune că toate vinurile din Moldova sunt cele mai bune din lume, dar având în vedere experienţa mea din acest sector, vreau să menţionez că avem o tendinţă pozitivă. Mă refer la faptul că din ce în ce mai multe fabrici se adaptează cerinţelor europene, încearcă să investească mai mult, fac produse noi şi calitative. Desigur, salut această tendinţă. Cu cât mai multe vinuri interesante apar, cu atât mai benefic este acest lucru pentru sectorul vitivinicol din Moldova. Devenim din ce în ce mai competitivi. Facem vin cu indicaţie geografică, ceea ce, de asemenea, este un semn al calităţii recunoscute în Europa. În anul 2016 vinurile moldoveneşti au obţinut 200 medalii la cele mai prestigioase concursuri din lume. Nu este doar părerea mea, este părerea mai multor experţi şi degustători străini. Cu alte cuvinte, calitatea vinurilor a fost confirmată - un criteriu important, care merită a fi evidenţiat.
Profit: De ce este nevoie pentru a spori şi mai mult calitatea vinurilor moldoveneşti?
G.A: În primul rând, calitatea vinului începe din vii, prin urmare, trebuie să avem tendinţa de a planta soiuri noi, în special soiuri aborigene. Pe de altă parte, calitatea este un factor care depinde mult de consumator. Pentru a avea un vin de calitate trebuie să avem şi un consumator care să aprecieze acest lucru. Pentru a atinge acest scop, ONVV organizează multe evenimente direcţionate spre educaţia consumatorului, de exemplu, cum trebuie degustat şi consumat un anumit vin, cu ce se asociază acesta cel mai bine din punct de vedere gastronomic. Avem activităţi pe fiecare piaţă, atât externă, cât şi internă. Considerăm că dacă nu avem pusă bine la punct o piaţă internă şi consumatori care ne apreciază vinurile acasă, nu este prea credibil să le exportăm în alte ţări. De exemplu, francezii consumă circa 60% din vinurile pe care produc, pe când Moldova exportă practic tot volumul pe care îl produce. După raportul producere-export suntem pe primul loc în lume, ceea ce nu este prea bine. Din acest motiv, organizăm diverse evenimente, cum ar fi Wine Friendly, promovăm vinul prin intermediul canalelor de distribuire Horeca, Verinisajul Vinului, care, de asemenea, sunt orientate către consumator şi se desfăşoară într-un context foarte festiv, unde tinerii pot să socializeze.
Profit: În luna august 2016 datoriile totale ale statului faţă de ONVV au constituit circa 22,7 mil. lei. Actualmente, cum stau lucrurile?
G.A: Situaţia s-a ameliorat, fapt pentru care sunt personal recunoscător. O parte din datorii au fost achitate, altele sunt prevăzute în legea bugetului pentru anul 2017. În concluzie, la acest capitol nu mai avem obiecţii.
Profit: Există o opinie potrivit căreia ONVV a avut succes doar atunci când a fost susţinut financiar de către SUA. Cât de adevărată este această afirmaţie?
G.A: Trebuie să recunoaştem că în perioada când reforma sectorului vitivinicol era abia în proces de elaborare, Moldova a beneficiat de un suport consistent din partea Ambasadei SUA şi a Programului de Competitivitate USAID, care ne-au susţinut financiar, logistic şi la nivel de experţi. Ne-au ajutat să elaborăm cadrul legislativ, să facem lobby şi promovare, fapt pentru care le suntem profund recunoscători. În prezent, Proiectul de Competitivitate USAID rămâne a fi un partener strategic al ONVV. Suntem susţinuţi în activităţile pe care le desfăşurăm. Reprezentanţii acestui proiect au competenţe în domeniu şi se implică activ în expoziţiile organizate de către ONVV, în procesul de promovare, participă la fabricarea vinurilor, la obţinerea standardelor de calitate. Mi se pare că simbioza pe care am găsit-o între ONVV şi USAID este una benefică, iar oficiul devine mai riguros datorită suportului acordat.
Profit: Care sunt priorităţile ONVV pentru anul 2017?
G.A: Conform planului strategic elaborat pentru o perioadă de patru ani şi programului de lucru pentru anul 2017, ONVV are drept obiectiv dezvoltarea a trei direcţii prioritare. În primul rând, este necesar să lucrăm asupra promovării, în special orientarea spre notorietatea vinului moldovenesc. În al doilea rând, ne-am propus să lucrăm asupra calităţii vinurilor. Şi nu în ultimul rând, dorim să transformăm ONVV în expertul Nr. 1 pentru sectorul vitivinicol. Respectiv, trebuie să ameliorăm procedurile interne, să eliminăm birocraţia, să fim agili, şi desigur să răspundem tuturor cerinţelor sectorului vitivinicol.■
Далее...
Sprijin pentru economie
În timp ce unii factori de decizie critică insistent cooperarea cu UE şi pun la îndoială necesitatea aprofundării acesteia, UE răspunde cu noi proiecte investiţionale. Astfel, la începutul lunii aprilie, la Chişinău a fost lansată EU4Business-EBRD – prima linie de creditare din Republica Moldova ce îşi propune să ajute companiile moldoveneşti să valorifice oportunităţile Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător cu UE (DCFTA).
Linia de creditare EU4Business-EBRD vine să ofere suport investiţional întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) locale pentru a îmbunătăţi calitatea produselor şi a moderniza serviciile în scopul alinierii acestora la standardele UE. În cadrul noii linii de creditare, la sfârşitul anului 2016, BERD a oferit un împrumut de 10 mil. euro pentru Mobiasbanca - Groupe Société Générale, care, la rândul său, va acorda credite cu o componentă de grant de 10-15% întreprinderilor mici şi mijlocii din RM.
Prezent la ceremonia de lansare, şeful Delegaţiei UE în RM, Pirkka Tapiola, a declarat că această linie de credit „va ajuta la schimbarea spre bine a vieţii oamenilor din Moldova, prin suport concret pentru dezvoltarea afacerilor”.
„Împreună cu partenerii noştri de la BERD vă ajutăm să implementaţi reforme care sunt indispensabile dezvoltării şi să valorificaţi la maximum oportunităţile oferite de DCFTA pentru succesul economic al RM”, a spus oficialul, precizând că „UE oferă oportunităţi nu doar pentru companiile mari, dar şi pentru IMM”.
Răspunzând celor care au o atitudine sceptică faţă de UE şi viitorul ei, Pirkka Tapiola a accentuat faptul că Europa „rămâne în continuare cel mai de succes continent de pe glob, al cărui model economic se bazează pe clasa de mijloc, care la rândul său se bazează pe IMM”.
În cadrul aceleiaşi ceremonii, Dmitri Gvindadze, şeful biroului BERD la Chişinău, a menţionat că „un sector privat de succes reprezintă piatra de temelie a dezvoltării economice a Moldovei şi cu această nouă linie de creditare BERD continuă să susţină întreprinderile locale”.
„Linia de creditare, cât şi suportul UE, vor ajuta la perfecţionarea standardelor şi serviciilor, astfel încât întreprinderile să poată valorifica noile oportunităţi oferite de DCFTA. Acest lucru este în beneficiul tuturor: al sectorului privat, al consumatorilor locali şi celor europeni, şi a întregii populaţii a Republicii Moldova – toţi au de câştigat în rezultatul impulsionării comerţului regional şi integrării investiţionale, care stimulează creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă”, a menţionat şeful biroului BERD la Chişinău.
Dmitri Gvindadze, de asemenea, a declarat că BERD este foarte mulţumită de cooperarea cu Mobiasbancă. În acelaşi timp, el şi-a exprimat speranţa că reformele implementate în sectorul bancar în ultima perioadă vor contribui la sporirea nivelului de transparenţă şi în alte bănci, astfel încât BERD să poată coopera şi cu alte instituţii financiare. „Dorim ca şi alte bănci comerciale să beneficieze de astfel de linii de creditare, însă pentru aceasta este nevoie de mai multă transparenţă”, consideră Dmitri Gvindadze.
Directorul comercial pentru Corporate Banking la Mobiasbanca - Groupe Société Générale, Elena Guzun, a evidenţiat faptul că Mobiasbancă dezvoltă parteneriate cu instituţii financiare europene pe axa atragerii fondurilor internaţionale în cele mai favorabile condiţii de finanţare pentru clienţi, inclusiv cu componenta de grant, şi sprijină IMM-urile să-şi fortifice capacitatea de dezvoltare şi competitivitatea. „Considerăm că prin acest efort noi contribuim direct la dezvoltarea businessului mic şi mijlociu, ceea ce va impulsiona creşterea economiei naţionale”, a afirmat Elena Guzun. Potrivit ei, Mobiasbancă - Groupe Société Générale cooperează cu BERD din 1996 şi are deja semnate 13 linii de creditare prin intermediul cărora au fost implementate peste 1 200 proiecte.
Elena Guzun a ţinut să menţioneze că interesul faţă de proiectul EU4Business-EBRD este destul de mare, lucru demonstrat de faptul că din cele 10 mil. euro oferite de BERD la sfârşitul anului trecut, 3 mil. euro au fost deja valorificate.
Solicitată de corespondentul PROFIT să precizeze cât la sută din mijloacele financiare oferite de BERD anterior au fost valorificate, Elena Guzun a spus: „Liniile de finanţare cu componentă de grant au fost valorificate în proporţie de 100%. Aceste proiecte sunt interesante pentru clienţi, dat fiind faptul că după finalizarea proiectului ei primesc înapoi de la 10% la 15% din valoarea lui. Astfel, componenta de grant este un foarte bun factor motivant pentru clienţi de a implementa asemenea proiecte şi de a rambursa integral creditele oferite”.■
Далее...
Medpark înseamnă calitate premium
De peste şase ani, numele Medpark înseamnă servicii şi echipament de cea mai bună calitate, inovaţii şi, nu în ultimul rând, faţa prietenoasă a sistemului medical din Republica Moldova. Potrivit directorului general Medpark, Olga Şchiopu, atingerea acestor performanţe n-a fost un lucru uşor, provocările fiind cele mai diverse: de la necesitatea de a modela comportamentul şi practicile personalului medical, la monopoluri şi plăţi informale în sistemul public de sănătate.
Profit: Dnă Şchiopu, în luna februarie Spitalul Internaţional Medpark, cel mai mare spital multidisciplinar privat din ţară şi unicul cu acreditare internaţională, a marcat şase ani de activitate. Pe parcursul acestei perioade, Medpark a demonstrat că sistemul de sănătate poate avea o faţă prietenoasă şi poate oferi servicii de calitate. Astăzi Medpark este...?
Olga ŞCHIOPU: Vrem să credem că este o instituţie lider, care aduce în RM inovaţii în domeniul medical şi oferă servicii de calitate premium. Pacienţii noştri sunt cei care ne pot spune dacă acest lucru este sau nu adevărat, dar indicatorii pe care îi înregistrăm ne fac să credem că cel puţin parţial avem dreptate.
Astfel, în 2016 numărul pacienţilor care s-au adresat la Medpark a fost cu 20% mai mare decât în 2015. Credem că este o creştere semnificativă care demonstrează că oamenii au încredere şi vin la Medpark.
Un indicator de calitate foarte important pentru noi este procentul vizitelor unice. Faptul că pacientul care a venit la Medpark pentru servicii de profilaxie nu s-a mai întors la noi pe parcursul unui an ar putea însemna că este complet sănătos. În cazul în care, însă, a venit pentru o problemă de sănătate şi nu s-a reîntors, înseamnă că nu suntem suficienţi de buni pentru el. La moment, numărul de vizite unice este acceptabil, iar cea mai mare parte a pacienţilor rămân satisfăcuţi de serviciile prestate.
Profit: Cum a fost anul 2016 pentru Medpark în cifre şi care sunt prognozele pentru 2017?
O.Ş.: În 2016 au fost înregistrate 77 mii de vizite la policlinica Medpark. Este un număr mai mare decât în unele instituţii republicane de profil. De asemenea, 15% din toate vizitele pediatrice, 8% din cele ginecologice şi 5% din cele cardiologice realizate în municipiul Chişinău în 2016 au fost la policlinica Medpark. Cifrele au fost calculate reieşind din numărul total de vizite raportat de instituţiile medicale Centrului Naţional de Management în Sănătate Publică.
Cât priveşte spitalul Medpark, acesta se ocupă în primul rând de activitatea chirurgicală. Prin staţionarul acestui spital, unde sunt 80 de paturi, în 2016 au trecut 6 500 de pacienţi, dintre care 90% au fost adresări pentru intervenţii chirurgicale.
De fapt, numărul de intervenţii chirurgicale realizate de Medpark pe aceste 80 de paturi este echivalent cu cel realizat de alte instituţii pe circa 300 de paturi. Deci, cifrele vorbesc de la sine.
Profit: Instituţiile medicale publice ar putea învăţa de la Medpark cum să gestioneze mai eficient resursele.
O.Ş.: Probabil aveţi dreptate. Noi am reuşit să scurtăm semnificativ ciclul tradiţional chirurgical datorită introducerii metodelor noi de pregătire preoperatorie, anestezie, materiale speciale folosite în timpul intervenţiilor chirurgicale şi îngrijirea deosebită post-operatorie. Acest lucru este important atât pentru instituţia medicală, care astfel utilizează raţional resursele, cât şi pentru pacient, care îşi soluţionează problema de sănătate cu care se confruntă pe parcursul a doar câteva zile.
Este o practică larg răspândită peste hotare şi pe care ne-am propus să o implementăm şi în Moldova. La moment, aceşti indicatori sunt la nivelul mediei europene, lucru care ne bucură. Dar, desigur, avem încă unde progresa.
Profit: Care au fost trei cele mai mari provocări cu care s-a confruntat Medpark în cei 6 ani de activitate?
O.Ş.: Provocările au fost diferite, în dependenţă de etapa de dezvoltare a instituţiei. În primii ani de activitate, a fost complicat să modelăm obiceiurile personalului medical, comportamentul şi atitudinea acestuia faţă de pacient. A fost destul de dificil să-i facem pe medici să adopte o atitudine prietenoasă faţă de pacienţi. De asemenea, nu a fost uşor să-i convingem că întreg ciclul chirurgical poate fi realizat în 2-3 şi nu în 8-10 zile cum este cazul în instituţiile de stat.
Permanent reeducăm pacienţii şi îi facem să conştientizeze faptul că cu cât mai puţin timp petrec în staţionar cu atât mai sănătoşi vor fi. Ei trebuie să înţeleagă că spitalul, chiar şi cel mai modern, este un mediu nesigur şi relativ periculos din care este bine să pleci cât mai repede.
La fel anevoios a fost să-i determinăm pe unii medici să renunţe la indicarea excesivă a medicamentelor, inclusiv a antibioticelor, practici încă destul de răspândite în spitalele de stat. Dificilă a fost şi modificarea comportamentală, înţelegerea faptului că infecţia intraspitalicească depinde, de foarte multe ori de igiena mâinilor etc.
Pe măsură ce instituţia se dezvolta, am început să ne confruntăm cu problema monopolurilor, în unele cazuri legale, în altele ilegale, sau cu înţelegeri de cartel.
De asemenea, ne-am confruntat cu dificultăţi în colaborarea cu Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM), precum şi cu companiile de asigurări private.
La baza multor acestor probleme au stat golurile din cadrul legislativ. De exemplu, Legea ocrotirii sănătăţii datează din anul 1995, iar amendamentele adoptate ulterior nu au prevăzut relaţia autorităţilor cu instituţiile medicale private.
Pe parcursul ultimilor 3-4 ani provocarea de bază care nu ne permite să ne dezvoltăm mai rapid sunt un şir de amendamente care restricţionează dezvoltarea instituţiilor medicale private.
Profit: Ne puteţi oferi câteva exemple? Vă referiţi aici inclusiv la Legea care interzice tratarea maladiilor oncologice în instituţiile medicale private?
O.Ş.: Acesta este monopolul legal. La moment, legea prevede că serviciile oncologice pot fi prestate doar de instituţiile publice sau în parteneriate publice-private.
O altă problemă majoră este cea a importului de medicamente. Dacă cu 10 ani în urmă exista o alegere bogată de producători europeni, în ultimii ani numărul lor a fost în continuă scădere, iar cea mai mare parte a medicamentelor este importată din India sau China.
Profit: De ce se întâmplă acest lucru?
O.Ş.: Importatorii de medicamente sunt interesaţi de volume mari pe care le pot comanda doar instituţiile de stat, nu şi farmaciile. În ultimii ani, instituţiile de stat s-au confruntat cu probleme financiare şi, respectiv, s-au orientat spre medicamentele mai ieftine. Astfel, importatorii nu mai sunt interesaţi să aducă în ţară 100 sau 300 de cutii de un anumit medicament al unui producător european. În rezultat, cel care suferă este pacientul care îşi doreşte alegerea. În acelaşi timp, Medpark, deţinând licenţă de import a medicamentelor, poate importa doar medicamentele incluse în lista celor neînregistrate în RM.
O altă problemă este cea legată de vaccinuri. În primii 2-3 ani de activitate am încercat să oferim copiilor servicii complexe, inclusiv programul de imunizare. Am eşuat, deoarece au existat probleme legate de livrarea vaccinurilor.
Cadrele medicale sunt o altă problemă. Fiind o ţară mică, în Moldova este foarte uşor să monopolizezi un anumit segment. În unele domenii medicale, cu regret, există doar 1-2 specialişti într-adevăr buni. În multe cazuri aceştia au monopolizat piaţa serviciilor medicale şi, respectiv, asemenea instituţii precum Medpark, fie acceptă condiţiile impuse de aceşti medici, fie sunt nevoite să aducă specialişti de peste hotare.
Aici aş vrea să menţionez că în unele cazuri cerinţele înaintate de unii specialişti locali sunt abuzive. În plus, este destul de dificil, uneori chiar imposibil, să-i convingi pe aceşti specialişti să se conformeze standardelor de tratament şi comportament stabilite de Medpark. Trebuie să recunosc faptul că în unele cazuri noi nu am reuşit să facem acest lucru.
Respectiv, am fost nevoiţi să aducem mai mulţi specialişti de peste hotare. Dar aici ne-am confruntat cu alte probleme legate de licenţiere sau de monopulurile de care am vorbit mai sus. De fapt, sunt nişte probleme create artificial. Piaţa mică monopolizată are foarte mari capacităţi de respingere a oricărui „intrus”.
La moment, nu avem foarte mulţi specialişti de peste hotare, dar cei pe care îi avem rezolvă problemele unui sector întreg. Astfel, de exemplu, un asemenea specialist poate face între 1 500 şi 2 000 de intervenţii pe an.
Profit: Presa a scris anterior că investiţiile în Medpark s-au cifrat la circa 20 mil. euro. Se spune că investitorii sunt mulţumiţi dacă îşi pot recupera banii timp de 5-7 ani. Este acest lucru posibil în cazul activităţilor legate de sistemul de sănătate?
O.Ş.: În cazul sistemului de sănătate, perioada de recuperare a investiţiilor este mult mai mare. Sperăm să intrăm pe partea clar pozitivă după 7 ani, nu mai devreme, şi dacă activitatea se dezvoltă în acelaşi tempo ca până în prezent este nevoie de zeci de ani pentru ca investiţia să fie recuperată.
Investiţiile în Medpark sunt în totalitate cu capital străin. Un împrumut important pentru dezvoltarea acestei afaceri a fost acordat de BERD, care, trebuie să recunoaştem, nu susţine atât de multe proiecte private în RM.
Faptul că BERD a crezut în acest proiect, l-a considerat necesar şi fezabil este un semnal. Dat fiind existenţa acestui credit, activitatea Medpark este riguros monitorizată de BERD. Creditul a fost acordat pentru o perioadă lungă şi acum suntem în proces de rambursare.
În instituţiile medicale, în general, investiţiile se recuperează o perioadă destul de îndelungată. Una dintre cauze este faptul că indicatorul EBITDA (profitul înainte de dobânzi, impozite, depreciere şi amortizare) este foarte mic în aceste instituţii.
Profit: Este investitorul străin mulţumit de dezvoltarea afacerii?
O.Ş.: Pentru investitor Medpark este un proiect de suflet. Dacă privea acest proiect doar ca pe o afacere, atunci nu se ştie dacă l-ar fi lansat. Investitorul este o companie de construcţie internaţională, originară din Turcia, care are experienţă în domeniu de peste 50 de ani. Aşa s-a întâmplat că familia proprietarului este legată de RM de mai bine de 15 ani. Au văzut că în sistemul nostru de ocrotire a sănătăţii este loc şi de mai bine. Şi-au propus să-l îmbunătăţească şi, după părerea noastră, au reuşit. În acelaşi timp, speranţele de a-şi recupera investiţiile nu sunt foarte mari.
Sectorul medical se deosebeşte de altele prin faptul că aici nu este suficientă investiţia primară. Este nevoie de pompări şi injectări stabile pentru a menţine afacerea viabilă.
O altă provocare majoră cu care continuăm să ne confruntăm sunt salariile în plic.
Medpark a respectat toate regulile de la bun început, ceea ce înseamnă salarii corecte şi transparente, transferate pe card. Iar aici intrăm în zona nefavorabilă din punct de vedere concurenţial.
Din păcate, salariile achitate de noi se pare că sunt mai mici decât veniturile neformale din sectorul public. În acelaşi timp, salariile mari şi transparente achitate de Medpark creează costuri importante care te impun să stabileşti preţuri mari la serviciile prestate.
Profit: Cum soluţionaţi această problemă?
O.Ş.: Din fericire, mai sunt oameni pentru care este important să primească 1 000 de lei achitate pe card decât 1 500 la negru. Noi îi căutăm şi, cu greu, dar îi găsim.
Profit: Este un adevăr arhicunoscut că e mai bine să previi o boală decât să ajungi să o tratezi. În acest context, ce servicii de investigaţie/profilaxie propune Medpark?
O.Ş.: Noi, la Medpark, credem în profilaxie, iar sistemele avangardiste de ocrotire a sănătăţii deja se orientează spre plata pentru menţinerea populaţiei în stare sănătoasă. Nu se plăteşte pentru serviciul livrat, dar pentru faptul că persoana nu a necesitat servicii medicale. Tare mi-aş dori să ajungem şi noi la această performanţă.
De la deschiderea sa în 2011, Medpark întotdeauna a promovat cultura profilactică. În timp, mecanismul acestor controale s-a perfecţionat. Astfel, pacientul îşi face programare în avans, vine la Medpark la ora 9 dimineaţa, iar la orele 13-14 poate deja ieşi din clădire cu tot controlul profilactic făcut.
Medpark propune mai multe programe profilactice, în dependenţă de vârsta pacientului, statutul său de sănătate, factorii de risc, preferinţe etc. Costul unui asemenea pachet porneşte de la 150 euro.
Profit: Care sunt avantajele, diferenţa între serviciile prestate de Medpark şi alte instituţii private?
O.Ş.: Există o diferenţă majoră. În anul 2013 am trecut print-un proces de acreditare internaţională care se numeşte Joint Commission International, care este un fel de marcă a calităţii în domeniu. Medpark este prima instituţie din RM care a primit un asemenea certificat de calitate. În România acelaşi certificat a fost obţinut de prima instituţie medicală abia peste 2 ani după Medpark, iar în Ucraina nu există instituţii medicale acreditate la acest nivel.
Profit: Recent autorităţile au anunţat majorarea semnificativă a costurilor serviciilor medicale în instituţiile de stat. Putem spune că în această situaţie serviciile Medpark devin mai competitive?
O.Ş.: Au fost foarte multe discuţii legate de aceste majorări de tarife. Pe alocuri nu foarte profesioniste şi corecte. Din păcate, în multe cazuri nu s-a menţionat faptul că această majorare de tarife nu afectează peste 80% din populaţia RM care deţine poliţe de asigurare. Noile tarife se referă la cele 20% din populaţie care sunt în afara sistemului, precum şi la cei care nu urmează calea prestabilită de sistem sau doresc servicii mai calitative şi mai rapide. Pentru ei competiţia devine, într-adevăr, mai uşoară.
Profit: Intenţionează Medpark să majoreze costul serviciilor prestate în viitorul apropiat?
O.Ş.: Noi stabilim preţurile în baza analizei costurilor. Pentru noi nu este atât de important ce preţuri sunt pe piaţă, oricum ale noastre vor fi cele mai înalte deoarece avem costurile cele mai înalte, lucru explicat prin calitatea înaltă a serviciilor şi prin nivelul foarte înalt al transparenţei.
Încercăm să lucrăm la acea limită minimă care ne asigură supravieţuirea şi menţinerea capacităţilor noastre.
Profit: Care este rentabilitatea Medpark la moment - 2-3, 5 sau 7-10%?
O.Ş.: În prezent, rentabilitatea este destul de mică. În plus, permanent reinvestim profitul câştigat. Încă nu s-a întâmplat să avem bani depozitaţi şi nu cred că acest lucru se va întâmpla în viitorul apropiat, deoarece menţinerea unei instituţii medicale presupune o permanentă reînnoire a echipamentului medical şi păstrarea acestuia într-o formă bună.
Profit: Din lista de sute de servicii prestate de Medpark, care sunt cele mai solicitate?
O.Ş.: După volumul de încasări, 2/3 reprezintă activitatea chirurgicală, împreună cu fertilizarea in vitro.
Aş vrea să menţionez că numărul de naşteri este în creştere şi a atins cifra de 800 în 2016. Pentru anul 2017 ne propunem să atingem o medie lunară de 80 de naşteri sau circa 920 pe an. Avem câteva pachete pentru serviciile de naştere cu totul inclus. Costul lor este de la 15 000 lei. Restul 1/3 din încasări vin de la departamentul consultativ, de la laborator şi de la investigaţiile paraclinice. Dar dacă vorbim de numărul de pacienţi, atunci evident, policlinica este cea mai solicitată.
Profit: Cum apreciaţi cooperarea cu CNAM? Cum ar putea fi aceasta îmbunătăţită? Are CNAM datorii faţă de Medpark pentru serviciile acordate?
O.Ş.: Medpark a început cooperarea cu CNAM la scurt timp după deschidere. La început pacientul deţinător de poliţă de asigurare medicală obligatorie putea beneficia de mai multe servicii în instituţiile medicale private, precum naşterile sau diferite intervenţii chirurgicale, de exemplu la ochi, genunchi etc. Din păcate, treptat spectrul acestor servicii s-a îngustat, dar nu la cererea noastră sau a pacienţilor.
La moment, în baza poliţei de asigurare, Medpark prestează doar servicii de cardiologie în staţionar, inclusiv proceduri chirurgicale minim invazive, cât şi intervenţii pe cord deschis.
În procesul de selectare a unui prestator de servicii, CNAM se ghidează de astfel de indicatori precum volumul medicamentelor importate, investiţiile realizate în instituţiile de stat, necesitatea de a ridica salariile în sectorul public etc. Sunt multe argumente care nu sunt interesante pacientului. Acesta este interesat doar de calitatea actului medical, care ar trebui să fie indicatorul principal în alegerea prestatorului de servicii medicale.
Cu regret, acest lucru nu este valabil şi în RM. Pe motiv că trebuie sprijinite şi dezvoltate instituţiile publice, cele private treptat sunt scoase din procesul de contractare a serviciilor medicale la dorinţa şi iniţiativa CNAM. Aceste abuzuri se produc deoarece societatea nu este activă şi nu înţelege că merită mai mult, că poate şi trebuie să-şi apere drepturile.
Societatea noastră continuă să trăiască după principiul „mai rău să nu fie”. Acceptăm tot ce ni se oferă şi nu credem că merităm mai mult. Respectiv, suntem acolo unde suntem. Cât priveşte problema datoriilor, aceasta nu există. CNAM achită la timp pentru serviciile acordate de Medpark.
Aş vrea însă să menţionez că din bugetul anual al CNAM, doar 5% din fonduri sunt direcţionate către sectorul privat. Nu este exclus că în 2017 acest indicator va fi şi mai mic. 
Profit: Ce servicii noi intenţionează să lanseze Medpark în viitorul apropiat sau ce echipament modern planifică să procure?
O.Ş.: În curând planificăm să deschidem un departament avansat de diagnostic radiologic izotopic, dotat cu un aparat nou şi modern numit PET-CT. Acest aparat este o premieră pe piaţa serviciilor medicale din RM şi permite efectuarea unei tomografii computerizate avansate cu utilizarea de radionuclizi şi substanţe radioactive. Acesta permite depistarea celulelor canceroase de cele mai mici dimensiuni, lucru care face posibilă diagnosticarea completă şi foarte precoce al patologiilor oncologice, precum şi monitorizarea pacientului după tratamentul oncologic.
Profit: Dar ce echipament/servicii sunt încă prea costisitoare pentru a fi prestate de Medpark?
O.Ş.: Sunt foarte multe. Dar trebuie să ne orientăm la capacităţile noastre financiare, precum şi cele ale pacientului. Tehnologiile noi înseamnă şi preţuri mai mari. Capacitatea de cumpărare a populaţiei RM este mică şi, din păcate, nu înregistrează creşteri. Colaborarea cu CNAM este defectuoasă şi din an în an tot mai puţin productivă pentru pacient. Companiile de asigurări medicale private sunt ca şi inexistente. Nu este vina lor că nu există. Cadrul legal nu este ajustat pentru a permite dezvoltarea pieţei asigurărilor medicale facultative.
În această situaţie, povara financiară pentru pacientul care alege un serviciu avangardist la Medpark este destul de mare, iar numărul celor care îşi pot permite acest lucru este destul de mic. De aici şi capacitatea limitată de a procura noi seturi de echipamente moderne şi eficiente.
Vreau să mai menţionez faptul că nu ne orientăm doar la dorinţele noastre şi la solicitările personalului medical. Facem studii de fezabilitate pentru a înţelege dacă piaţa serviciilor medicale este gata să primească aceste tehnologii noi. Un mare impediment este colaborarea ineficientă cu companiile de asigurări. Într-o ţară dezvoltată pacientul trebuie să împartă povara financiară pentru investigaţiile şi tratamentele complexe cu companiile de asigurări.
Profit: Care este numărul pacienţilor care vin la Medpark pentru servicii de profilaxie prin intermediul companiilor de asigurări private?
O.Ş.: Este foarte mic. Companiile de asigurări private, de regulă, acoperă doar costul tratării bolilor acute sau acutizarea celor cronice. Costul controalelor profilactice, de cele mai multe ori, este acoperit de angajator. Avem mai multe contracte de acest fel.
Profit: Ce reduceri sau facilităţi propuneţi angajatorilor care ar dori să organizeze controale profilactice pentru câţiva zeci sau chiar sute de angajaţi?
O.Ş.: Lucrăm individual cu fiecare companie. Oferta variază în dependenţă de numărul de angajaţi şi spectrul serviciilor solicitate. La unele servicii putem face reduceri mai mari, la altele mai mici. Au fost cazuri când am efectuat controale profilactice cu 1 000 de lei per persoană.
Profit: Cine sunt specialiştii care activează la Medpark? O problemă importantă cu care se confruntă mai multe companii este fluctuaţia mare de cadre. Este aceasta o problemă în cazul Medpark?
O.Ş.: La moment, în cadrul Medpark activează 110 doctori, dintre care aproape 80 sunt angajaţi de bază. Considerăm că această proporţie este importantă. În general, fluctuaţia doctorilor nu este mare, deoarece cei care s-au decis să vină la Medpark înţeleg avantajele acestei instituţii. Ceva mai complicat însă este să atragem specialişti noi.
Aici trebuie să remarc faptul că din an în an profesionalismul şi pregătirea tinerilor specialişti scade. Nu ştim care este cauza de bază, dar se creează impresia că toţi cei care au potenţial pleacă peste hotare şi astfel devine din ce în ce mai complicat să angajăm specialişti tineri.
În ultimii ani a mai apărut o problemă - cea a migraţiei angajaţilor. Dacă în primii 2-3 ani de activitate, angajaţii medicali care plecau peste hotare erau necăsătoriţi, din păcate în 2016 au emigrat şi câţiva doctori cu familie, care aveau aici casă, masă, automobil şi un salariu relativ bun. Este foarte alarmant faptul că pleacă oameni din clasa de mijloc şi mai sus.
Profit: Cât de des aveţi pacienţi din afara ţării care vin în RM anume pentru serviciile prestate de Medpark?
O.Ş.: Nu prea des. O cauză ar fi situaţia geopolitică din regiune care nu este considerată o zonă stabilă şi sigură. În vecinătate avem o ţară cu un conflict important, iar străinii de obicei evită regiunile cu conflicte.
În acelaşi timp, aş vrea să menţionez că serviciile Medpark sunt foarte solicitate de moldovenii care lucrează peste hotare, în special în perioada sărbătorilor de Crăciun şi de Paşti, precum şi în luna august când este perioada concediilor în Europa. Ne pregătim din timp pentru aceste perioade când numărul controalelor profilactice practic se triplează.
Cât priveşte serviciile acordate cetăţenilor străini, avem doar un domeniu în care putem spune că există turism medical. Este vorba de fertilizarea in vitro. Din totalul pacienţilor care se adresează la noi pentru acest serviciu 15% sunt din România.
Profit: Care ar fi explicaţia?
O.Ş.: România are o bază naţională foarte bună de monitorizare a rezultatelor clinicilor specializate în fertilizarea in vitro, în care este inclus şi Medpark. Pacienţii din România care au beneficiat de serviciile noastre au rămas foarte mulţumiţi şi ne-au recomandat altor pacienţi. S-a început o promovare, independentă de noi, pe reţelele de socializare. De fapt, aceasta este cea mai bună promovare.
Mai există pacienţi străini care vin la Medpark pentru chirurgie plastică sau pentru transplant de păr şi care nu doresc să fie văzuţi în ţara lor. Au fost efectuate şi câteva intervenţii chirurgicale pe cord, genunchi, dar de regulă aceştia sunt cetăţeni străini rezidenţi temporari în RM şi care au suficientă încredere în instituţia noastră. La moment, colaborăm cu aproape toate organizaţiile internaţionale care activează în RM.
Profit: Cum vedeţi Medpark peste 5 ani?
O.Ş.: Avem câteva proiecte care sunt în perioada de testare şi despre care vom prezenta detalii ceva mai târziu. În varianta ideală, la interval de 5 ani, Medpark ar trebui să includă deja două instituţii medicale, una dintre care va fi destinată tratamentului complex şi corect al patologiilor oncologice.■
Далее...
