Profit
№_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
Nr._4_2016 (238), aprilie 2016MAIB's first 25 years demonstrated that cooperation with international financial institutions has been and will continue to be one of the bank's strategic directions
Interview with Alex Tanase, Former Associate Director, Senior Banker at EBRD on the occasion of the 25-th Anniversary of C.B. Moldova Agroindbank SA (MAIB).
Question: How and when did you start your involvement with the Republic of Moldova?
A.T.: My fist involvement with Moldova was while being an Adviser with the International Monetary Fund (IMF) in Washington D.C. during the early '90s. After August 1991, Moldova clearly expressed its strategic wish to join the IMF. I was in charge, from the IMF's side, for the preparation of the documentation for Moldova's membership to the IMF. Moldova signed the IMF's Articles of Agreement on 12 August 1992 with an original quota of SDR 90 million (about $141million).
Question: Out of the 25 years of the bank, you have cooperated with MAIB for a period of 23 years. It is a very long period of time, marked by various events and achievements. How would you briefly characterise this cooperation?
A.T.: Indeed, 23 years of cooperation is a long period of time. I met the representatives of MAIB, Mr. Grigore Furtuna, the then President of the bank, and Mrs. Natalia Vrabie, the then Vice-President of MAIB, in March 1993 for the first time. From those early meetings, it was clear for me that there was sincere desire to cooperate from both sides, but there were many things to be resolved first. We asked as a starting point to have the bank's accounts audited by an international well known auditor. In those days, we wanted to understand the financial status of a Moldovan leading bank whose main item in the balance sheet was "Other assets" and whose balance sheet was still denominated in roubles. This was possible by September 1994. Then we started preparation in earnest of the first credit line for MAIB of $20 million. This was granted in August 1995. The line was fully implemented and 35 Moldovan companies benefited from its proceeds. This was the start. A picture is presented below from that event.
Question: How do you appreciate the importance of partnership between MAIB and EBRD for our national economy?
A.T.: Excellent! The start presented above was followed by many years of hard work on both sides (MAIB and EBRD) to consolidate the support which the Moldovan economy has needed, especially the Moldovan private sector which was and continues to be the focus of EBRD's activities. Mrs. Vrabie was meanwhile promoted to the position of President and, over the years, she formed a team of excellent staff which included the current President, Mr. Serghei Cebotari. Over the years, I have also cooperated with the Chairman of the Board, Mr. Victor Miculet, and with many, many other staff of the bank. Many other facilities and technical assistance were granted by the EBRD to MAIB, including a loan dedicated to micro-lending, an additional SME credit line, a convertible subordinated debt, equity participation, energy efficiency loan for private industrial companies, residential energy efficiency loan and a long standing Trade Facilitation Program (TFP). In total the EBRD granted 8 facilities to MAIB which is a very impressive record. No other bank in Moldova has such a record. MAIB itself evolved meanwhile from total assets of 28.9 billion roubles as of end-1991 to 847 million euros as of end-2015. Its net profit was 17.6 million euros last year. This is an impressive development in the Moldovan context. I could say that by the time of my departure from EBRD (see picture, together with my Director Henry E. Russell, in January 2016), MAIB was in a very good financial shape, under a very good and dynamic management. 
Question: What is your view/prospect on the interaction between Moldova Agroindbank and international financial institutions?
A.T.: I guess that the first 25 years of existence of MAIB clearly demonstrated that cooperation with international financial institutions has been and will continue to be one of the strategic directions for the bank. The current management of the bank, led by President Serghei Cebotari, has a very clear view in this respect. And it is the right one! The potential is great and the benefits will be for the national economy, for the Moldovan private sector and for MAIB's hundreds of thousands of clients. Institutions such as EBRD, EIB, EFSE, Blank Sea Trade and Development Bank, IFC, World Bank and many others are ready, I am pretty sure, to support this strategy and MAIB's efforts, provided that the right conditions are met. These conditions refer mainly to the macro-economic environment in Moldova, development of a modern banking sector, improvement of the corporate governance and transparency of the shareholders in all banks in the country, including in MAIB.
Question: Which are your wishes for the management and the team of the bank on this very significant anniversary?
A.T.: The current Management of MAIB and its staff are aware of the complexity of their task. I have no doubt that they will focus their efforts to keep the leadership position of MAIB over the years to come, to maintain its excellent profitability and to improve the corporate governance. I wish them all good luck, many successes and many, many excellent achievements. The first 25 years were very challenging for MAIB, but the next 25 ones will be even more so. I am sure that the Management and the staff will be up to their huge tasks which are ahead of them. A glass of champagne (the best from Cricova!) is warranted for their health and success.
These are personal views of the author. The assessments and views expressed are not those of the EBRD. The assessment and data are based on information as of early April 2016.
Message: My warmest congratulations! This is an extraordinary achievement in view of the macro-economic and geo-political developments in the region and in Moldova during very challenging times. All my laudable words go to the management and the staff of the bank. You have done a tremendous job! Excellent! But your job is not over. In the banking industry, 25 years of very good achievements just put the foundation for new more important ones. I am pretty sure that the bank will meet the challenges ahead with confidence and determination to keep its leadership position in Moldova. And not only! International cooperation, including with the international financial institutions, should be a strategic direction for the bank. The next milestone is 50 years of greater achievements. I wish you good luck, hard work and every success on your way ahead!
Înţelepciune şi neîncredere
Stabilizare economică şi financiară, optimizarea cheltuielilor, curăţirea sistemului de schemele de corupţie, ordine şi disciplină – sunt sintagmele care revin ca un refren obsesiv in discursurile guvernanţilor. De cele mai multe ori ai senzaţia de deja-vu: de mai bine de douăzeci de ani, lucrurile nu evoluează mai departe de vorbe.
Şi ţi se face amar deja de atâtea vorbe spuse de la tribune înalte de oameni la patru ace, care, deşi sunt plătiţi de tine, cumva se face că au uitat de problemele tale. Experienţa unei vieţi trăite în Moldova te învaţă să fii sceptic, să pui la îndoială tot şi toate, să faci abstracţie de televiziunile cumpărate cu tot cu acareturi şi să fii atent doar la fapte. Iar faptele spun contrariul. Surprinsă la o întrevedere cu Prim-ministrul Pavel Filip, această doamnă ajunsă la o vârstă onorabilă are o privire care spune totul cu vârf şi îndesat: înţelepciune, deznădejde şi neîncredere. Şi de unde să mai ai încredere când faptele arată că jaful continuă, corupţia cum a fost aşa şi este la ea acasă, iar schemele puse în practică indică clar că lumina nu se va vedea degrabă la capătul tunelului?■
Далее...
VÂRSTA PERSPECTIVELOR SIGURE
Bancherul Serghei Cebotari şi-a construit o carieră de succes în calitate de lider al celei mai mari instituţii financiare din ţară - Moldova Agroindbank (MAIB). Pe data de 8 mai 2016 banca marchează 25 de ani de activitate. Mai mult de 20 de ani din aceştia, Serghei Cebotari a activat în cadrul băncii, de numele şi realizările căreia este legată întreaga istorie a Republicii Moldova, care este de aceeaşi vârstă cu MAIB şi marchează în acest an 25 de ani de la proclamarea independenţei.
Preşedintele băncii afirmă cu mândrie nedisimulată că MAIB a devenit pentru el a doua casă. Brandul MAIB este produsul nu doar al muncii asidue depuse zilnic de echipa pe care o conduce, ci şi al unei întregi istorii complexe cu personajele sale, sentimentele sale, grijile sale, succesele sale. De aceea, atunci când bancherul Serghei Cebotari aude numele băncii, automat se percepe ca parte inseparabilă a brand-ului. Astăzi, numele MAIB are o semnificaţie aparte nu doar pentru cei peste 2 mii de angajaţi ai băncii, ci şi pentru întregul sistem bancar, în care Moldova Agroindbank are o pondere de peste 30%. Această poziţie a transformat instituţia într-un pilon temeinic al sectorului economic, în condiţiile în care cota creditelor acordate de bancă se apropie de 30%. Încrederea crescândă de care se bucură banca este demonstrată şi de sutele de mii de clienţi care şi-au încredinţat economiile băncii, precum şi de relaţia cu statul, care este şi el un client al Moldova Agroindbank.
Cel de-al treilea Preşedinte MAIB, căruia i-a revenit sarcina soluţionării problemei legate de transparenţa acţionarilor băncii, nu are nici cea mai mică îndoială în ceea ce priveşte calitatea tuturor indicatorilor băncii, care apropo, a fost confirmată şi de rezultatele studiului de diagnoză efectuat în cadrul băncii de o companie internaţională de audit.
Astfel, Serghei Cebotari marchează a 25-a aniversare a băncii cu capul sus. Bancherul este plin de optimism şi încredere că banca va soluţiona problema transparenţei acţionarilor, ducând până la capăt exerciţiul de curăţare pe cât de neplăcut, pe atât de benefic, în conformitate cu recomandările BNM, dar şi cu cerinţele legislaţiei.
În viitor, Moldova Agroindbank va fi la fel de puternică, dinamică, asigurată cu cele mai înalte tehnologii şi va rămâne cu siguranţă principala instituţie financiară a ţării, susţine Serghei Cebotari. În acelaşi timp, bancherul atrage în mod special atenţia asupra faptului că MAIB are toate cele necesare pentru a-şi consolida această poziţie şi că „are nevoie doar de unele investiţii şi de înţelegere din partea acţionarilor”.
În ajunul jubileului, Preşedintele MAIB, Serghei Cebotari, a acordat revistei Profit un interviu, în care vorbeşte despre prezentul şi viitorul băncii. Domnia sa susţine că banca va depune toate eforturile pentru a relua în forţă cooperarea cu instituţiile financiare internaţionale. În acelaşi timp, judecând după mărimea portofoliului de credite şi active al băncii, se poate afirma că Republica Moldova îşi leagă, şi la propriu şi la figurat, mari speranţe de această instituţie în vederea redresării situaţiei economice şi financiare.
Profit: Dle Cebotari, cum aţi caracteriza situaţia macroeconomică din ţară la începutul anului 2016, ţinând cont de evoluţia situaţiei în 2015?
C.S.: Deocamdată, avem aşteptări mari în sensul producerii schimbărilor şi îmbunătăţirii situaţiei. Cu regret, însă, la moment, nu vedem creştere nici în economia reală, nici în mediul de afaceri şi nici în cazul persoanelor fizice. Acum este important ca noi toţi să facem progrese mici, dar concrete pentru a spori puterea de cumpărare a populaţiei, astfel încât cererea să fie în creştere, ceea ce va contribui la redresarea situaţiei economice încet, dar sigur.
Profit: Este oare posibil să asiguri redresarea situaţiei economice fără ca economia şi, respectiv, veniturile populaţiei să crească?
S.C.: Ceea ce face în prezent Banca Naţională (BNM) prin relaxarea politicii monetare va contribui la reducerea dobânzilor la depozite, iar ulterior şi la credite. Apropo, noi am decis să reducem dobânzile la toate tipurile de depozite cu 1,5% şi 2%. În acelaşi timp, analizăm deja posibilitatea diminuării ratelor dobânzilor la creditele acordate persoanelor juridice. Sunt convins că în cazul în care toţi jucătorii de pe piaţă vor întreprinde acţiuni similare, cererea pentru bani va spori, vor fi create noi locuri de muncă, vor creşte vânzările, vor fi majorate salariile şi astfel va creşte puterea de cumpărare a populaţiei.
Până în prezent, a fost aplicată o politică monetară restrictivă în scopul stabilizării situaţiei financiare - ceea ce, în principiu, a fost o acţiune corectă întreprinsă la timp de BNM - pe când acum vine o perioadă de relaxare. Consider că în curând va fi diminuată şi rata rezervelor obligatorii. La moment, băncile încă nu simt că rezervele mari le creează probleme mari, deoarece deocamdată nu există o cerere reală de resurse din partea mediului de afaceri.
În opinia mea, această problemă ar trebui analizată într-un context mai larg, şi nu doar prin prisma politicii BNM şi a instrumentelor financiare disponibile la moment pe piaţă. În primul rând, este necesar de analizat starea de sănătate a economiei, situaţia politică din ţară, existenţa unui memorandum cu FMI, situaţia economică din ţările din regiune şi de pe pieţele unde Republica Moldova îşi exportă bunurile şi serviciile.
Profit: Totuşi, nu credeţi că ar putea exista riscul unui fals-start din partea BNM, în cazul în care relaxarea politicii monetare nu va fi urmată de acţiunile la care vă referiţi?
S.C.: Trebuie să depunem toate eforturile pentru a relansa economia. Mediul de afaceri trebuie să aibă siguranţa că planurile şi acţiunile sale pot fi îndeplinite. În prezent, nu prea avem proiecte investiţionale nici la nivel de ţară, nici în sectorul afacerilor, poate doar cu excepţia a două sau trei proiecte. Acum banca lucrează cu vechile linii creditare cu clienţii săi tradiţionali. Sperăm că în a doua jumătate a anului 2016 situaţia se va redresa şi vor fi observate îmbunătăţiri în toate domeniile.
Profit: Ce aţi putea spune despre situaţia în care băncile au fost nevoite să acorde împrumuturi economiei în pofida faptului că rata de bază era foarte înaltă - 19,5%, rezervele au atins nivelul de 35%, iar rentabilitatea valorilor mobiliare de stat - 26%?
S.C.: Dacă e să analizăm indicatorii anului trecut, atunci noi am menţinut portofoliul de credite la nivelul înregistrat la începutul anului 2015. Deocamdată, în primele trei luni ale anului 2016, nu avem o creştere accentuată a portofoliului nici la nivel de sistem, nici la nivel de bancă. În acelaşi timp, MAIB merge în întâmpinarea clienţilor şi atunci când este vorba de reducerea ratei dobânzii, sau de extinderea şi restructurarea creditelor.
În condiţiile create, trebuie să ţinem cont şi de necesitatea de a intra în situaţia clientului. Chiar dacă avem sute de mii de clienţi, abordarea individuală a fiecăruia dintre ei a devenit deja o tradiţie la MAIB. Şi trebuie să spun că numărul clienţilor este în creştere, fapt care bineînţeles că ne bucură. Atunci când, pentru a ”îmblânzi” inflaţia şi a stabiliza situaţia de pe piaţa valutară, regulatorul pieţei a majorat brusc indicatorii de politică monetară, noi, de asemenea, am schimbat politica de creditare şi de atragere a depozitelor, însă nu atât de rapid şi nu ”cu paşi atât de mari”. Dacă am fi procedat altfel, pur şi simplu am fi „omorât” clienţii într-o perioadă scurtă de timp. Noi, în schimb, am căutat diferite posibilităţi de a ne susţine clienţii. Pentru cei care într-adevăr nu puteau face faţă noilor rate ale dobânzii, le-am menţinut la acelaşi nivel, iar o parte din credite le-am prelungit şi restructurat.
Profit: Dar această abordare înrăutăţeşte indicatorii băncii, majorând portofoliul de credite neperformante şi redirecţionând spre alte scopuri resursele necesare pentru fondul de risc?
S.C.: Cred că avem nevoie de o examinare mai profundă şi o analiză mai vastă a conceptului de credite „neperformante” şi clasificării acestora. Este absolut necesar de a ţine cont de problemele existente atât pe plan intern, cât şi pe pieţele externe, unde producătorii noştri îşi exportă produsele. Banca trebuie să-şi susţină clienţii. Dacă nu facem acest lucru în perioade cu adevărat complicate, ne vom pomeni în situaţia când nu vom mai avea agenţi economici. În ţară activează 60-70 mii de agenţi economici. Ei sunt aşa cum sunt şi alţii nu vor fi. Noi nu am lucrat în zadar în toţi aceşti ani asupra capitalizării business-ului, explicând insistent necesitatea acesteia.
În prezent, 9,03% din creditele băncii sunt neperformante, în timp ce în sistemul bancar acest indicator depăşeşte 10%. Să nu uităm că au existat perioade când, în funcţie de situaţia din sectorul real al economiei, acest indicator constituia chiar mai mult de 30%. În realitate, indicatorul „credite neperformante” caracterizează mai mult starea economiei reale în care îşi desfăşoară activitatea întreprinderile şi nu doar stabilitatea băncii. În această perioadă dificilă pentru mediul de afaceri, noi lucrăm individual cu fiecare client, pentru ca ei să simtă susţinerea băncii, să ştie că pot conta pe ea în orice moment.
Evident, atunci când banca acceptă conştient prelungirea şi restructurarea creditelor, în mod automat acestea sunt plasate într-o categorie de clasificare diferită - din categoria „A” şi „B” sunt transferate în categoria „C”, „D”, „E”, astfel obţinând eticheta „neperformant”. Spre deosebire de experţii care de la ecranul televizorului se dau cu părerea despre creditele „neperformante” din băncile moldoveneşti, noi înţelegem că eticheta „neperformant” nu înseamnă că aceste credite sunt „nerambursabile”. Analizând portofoliul de credite al MAIB, pot spune că 58-60% din creditele „neperformante” sunt împrumuturi la termen, ale căror debitori plătesc dobânzile şi creditul propriu-zis în termenii renegociaţi cu banca.
Profit: Reiese că aceste credite au ajuns în categoria „neperformante” în primul rând din cauza situaţiei dificile în care s-au pomenit întreprinderile, iar în al doilea rând din „vina băncii”, care a întins debitorilor o mână de ajutor acordându-le o şansă pentru a depăşi dificultăţile?
S.C.: Ajutorul acordat acestor categorii de întreprinderi s-a rezumat la prelungirea termenului de rambursare a creditelor, pentru ca agenţii economici să nu fie presaţi de timp la achitare. Noi ajutăm companiile să supravieţuiască în această perioadă când producţia şi exporturile scad, iar costurile afacerii nu se reduc. Pentru a trece prin aceste vremuri complicate, agenţii economici au nevoie de un partener de încredere dispus să-i înţeleagă şi să-i susţină financiar, ceea ce de fapt a şi făcut banca. Am mers în întâmpinarea clienţilor în trecut, facem asta în prezent şi la fel vom proceda şi în viitor, oricând clienţii Moldova Agroindbank vor avea nevoie de susţinere. Anume din acest considerent am creat un nivel de siguranţă, prin formarea fondului de risc, dispunând de capital suficient, lăsat băncii de acţionari sub forma profitului nedistribuit din perioadele anterioare. Asta îmi permite să afirm cu certitudine că în 2015 banca şi-a consolidat poziţiile.
Profit: Care este părerea Dvs. referitor la ratele înalte pentru valorile mobiliare de stat, din cauza cărora procesul de creditare pare lipsit de sens?
S.C.: În calitate de jucător important pe piaţa de capital, MAIB a cumpărat titluri de valoare. Acesta este un instrument financiar lichid foarte eficient, prin urmare, este logic să fie utilizat de bancă. În acelaşi timp, întotdeauna am luat în considerare posibilele riscuri, încercând să le echilibrăm cât mai bine, ceea ce nu ne-a permis să ne axăm prea mult pe valorile mobiliare. Banca noastră a stabilit şi respectă standarde şi limite la cumpărarea acestora. Creşterea rapidă a rentabilităţii valorilor mobiliare de stat conţine riscuri, care trebuie luate în considerare şi echilibrate în mod corespunzător.
Profit: Pe parcursul parteneriatului cu BERD, această bancă europeană a acordat MAIB opt linii creditare – mai mult decât oricărei alte bănci din Moldova. Cum pot fi restabilite relaţiile de colaborare cu BERD, astfel încât istoria parteneriatului de succes să continue?
S.C.: Trebuie să atingem acest scop în mod obligatoriu. Realizarea acestei sarcini este una prioritară în dezvoltarea băncii. Cu regret, parcurgem acum un proces dificil, care distrage managerii băncii de la activitatea lor de bază pentru a soluţiona chestiunea privind transparenţa guvernării corporative a băncii. Atât BERD, cât şi alţi parteneri financiari externi ai MAIB nu au obiecţii deosebite faţă de activitatea operaţională a băncii, faţă de calitatea şi eficienţa guvernării acesteia. Toate întrebările, în principal, se rezumă la transparenţa acţionariatului. Toţi împreună urmează să aducem această întrebare spre un final logic, pentru a demonstra partenerilor internaţionali că şi la acest compartiment totul este în regulă la Moldova Agroindbank. Astăzi ei au o singură întrebare faţă de MAIB – cine este beneficiarul final al unor pachete de acţiuni? De aceea pentru noi restabilirea parteneriatului cu instituţiile financiare internaţionale este o chestiune principială şi importantă, pentru soluţionarea căreia depunem eforturi consolidate.
Profit: Comitetul de Conducere conştientizează însemnătatea soluţionării acestei sarcini, însă ce cred înseşi acţionarii despre problema dată?
S.C.: Banca noastră are peste 3 000 de acţionari. Şi toţi ei sunt în egala măsură importanţi pentru mine. Conlucrăm strâns şi intens cu ei în această direcţie. În opinia mea, această întrebare nu poate fi divizată şi „transparenţa” nu poate fi tratată ca o problemă doar a unor proprietari. Indiferent dacă vrem sau nu, „problema transparenţei” afectează interesele băncii, imaginea şi reputaţia sa, cu toate că auditul internaţional care a efectuat diagnosticul băncii recunoaşte şi menţionează faptul că MAIB implementează majoritatea normelor şi principiilor guvernării corporative.
Trebuie să fiu sincer şi să recunosc că în prezent traversăm cea mai dificilă etapă, dacă vorbim despe componenţa şi structura acţionarilor, iar regulatorul pieţei nu deţine informaţii complete şi suficiente în acest sens. Soluţionarea acestor chestiuni deloc simple, legate de hotărârea BNM cu privire la „pachetele concertate de acţiuni”, pe care Comitetul de Conducere a fost obligat să le anuleze efectuând noi emisii şi plasându-le spre vânzare publică, nu este cea mai bună etapă în dezvoltarea băncii noastre. În calitatea mea de conducător, nu sunt deloc bucuros că anume mie mi-a revenit această perioadă – când trebuie să soluţionez aceste chestiuni. Ele ne iau mult timp – mie personal în calitate de conducător al băncii, dar şi echipei mele. Nu pot să nu o spun – este un proces dificil, istoria Republicii Moldova nu a mai cunoscut un asemenea precedent, noi cei de la MAIB o facem primii printre bănci.
Profit: Pe cât de convins sunteţi de „transparenţa” celorlalţi acţionari, cu excepţia celora care deţin pachete în valoare totală de 43%?
S.C.: Avem o aşa numită „convenţie civilă” care, alături de alte persoane afiliate, şi-a înregistrat la BNM pachetul şi acţionează în comun şi concertat. Mărimea acestuia constituie circa 14%. Iar cât priveşte alţi acţionari, acolo nu există probleme, aceştia sunt proprietari ai acţiunilor din momentul înfiinţării băncii.
Sper că banca va îndeplini, în mod transparent şi în cadrul legal, toate procedurile care ne-au fost prescrise de Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) în coordonare cu BNM, cu referire la cele 43% de acţiuni. Nu pierdem speranţa că acţionarii care deţin pachete mai mari de 39% de acţiuni le vor vinde de sine stătător, având, apropo, la dispoziţie trei luni, potrivit legislaţiei în vigoare.
Profit: Comitetul de Conducere al băncii se bucură de susţinerea instituţiilor de stat în soluţionarea întrebărilor procedurale stipulate în legislaţie?
S.C.: Nici nu avem nevoie de susţinerea BNM sau a CNPF. Singurul lucru de care am avut nevoie cu adevărat a fost reglementarea clară a acţiunilor pe care urmează să le întreprindem în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu deciziile organelor statale de reglementare şi supraveghere, precum şi a modului în care acestea trebuie să fie întreprinse. De fapt, am primit un asemenea regulament pe care îl urmăm acum cu stricteţe. Şi dacă situaţia va evolua până la momentul în care emitentul va fi obligat să anuleze 39,58% de acţiuni şi să efectueze o altă emisie, vom urma prescripţiile regulamentului. Deocamdată ne aflăm în acel interval de timp în care proprietarii acestui pachet de acţiuni pot să-şi vândă acţiunile de sine stătător. La momentul actual, este vorba de anularea a doar 3,53% din acţiuni.
Profit: Cât de mare este probabilitatea că acţiunile noilor emisii nu vor ajunge în posesia altor proprietari care nu vor fi complet „transparenţi”?
S.C.: Recunosc că mereu dau dovadă de prudenţă sporită atunci când sunt nevoit să vorbesc, în calitate de manager al băncii, despre gradul de transparenţă al acţionarilor. Cred în continuare că proprietarii celor 39,58% de acţiuni le vor vinde singuri pe piaţă, în condiţii de maximă transparenţă. Însă aceste procese sunt monitorizate de organele regulatorii specializate ale statului şi nu de emitentul acţiunilor. Vreau să remarc că pentru fiecare acţiune din cadrul acestor pachete este nevoie de autorizarea BNM, inclusiv pentru o asemenea chestiune delicată precum este provenienţa banilor. Dacă după data de 2 iunie 2016 când va trebui să fie anulat şi cel de-al doilea pachet de acţiuni, emitentul, adică banca, va scoate acţiunile din noua emisie spre vânzare publică, atunci cerinţa de a obţine autorizarea BNM pentru fiecare acţiune va rămâne obligatorie pentru oricare cumpărător. Şi dacă, într-un final, acţiunile din cadrul noii emisii nu vor fi vândute în intervalul de timp prescris în regulamentul CNPF, emitentul va fi obligat să anuleze şi aceste acţiuni, cu reducerea capitalului social al băncii proporţional valorii acestora.
Profit: Regulamentul CNPF este un document public, va fi dat publicităţii? Prevede acesta asemenea proceduri precum termenele de scoatere a acţiunilor noii emisii spre vânzare sau, să admitem, preţul acţiunilor spre emisie?
S.C.: Da, cred că va fi publicat în curând, pentru că acesta este un document oficial al organului regulator de stat. Acesta descrie totul în detaliu: formarea preţului, termenele, paşii atât ai emitentului cât şi ai BNM, CNPF şi registratorului independent al acţiunilor.
Profit: În pofida tuturor dificultăţilor pe care le-a suportat sectorul bancar în 2015, MAIB a rămas consecvent în evoluţia sa, a avut performanţe financiare impresionante. Care sunt premisele ce au stat la baza acestor succese?
S.C.: Am desfăşurat activităţi pe toate segmentele pieţei şi am atins un nivel bun al rentabilităţii. Cred că băncile trebuie să obţină cea mai mare parte de venituri din misiunea lor de bază - creditarea şi valorificarea coşului nostru clasic de produse şi servicii. Totodată, suntem o bancă comercială şi de aceea trebuie să utilizăm toate instrumentele disponibile pe piaţă, pentru a acumula profituri pentru acţionari. Rezultatele anului 2015 sunt anume aşa cum trebuie să fie rezultatele unei bănci sănătoase. Am reuşit să ne plasăm rentabil lichidităţile pe piaţă .
Profit: Va plăti banca dividende acţionarilor pentru anul 2015?
S.C.: Referitor la dividende situaţia este următoarea: vom înainta această propunere spre examinare Adunării Generale a acţionarilor, însă banca are nevoie de permisiunea BNM în acest sens. Am adresat deja un demers în acest scop şi suntem în aşteptarea deciziei pozitive a regulatorului. Această normă este stipulată expres în Regulamentul BNM cu privire la suficienţa capitalului ponderat la risc, documentul în cauză conţine obligativitatea băncii de a cere permisiunea BNM pentru plata dividendelor acţionarilor. 
Profit: Reiese că nu doar Dvs. în calitate de conducător al băncii, ci şi acţionarii, proprietarii băncii, vor fi obligaţi să se conformeze deciziei BNM?
S.C.: Suntem reglementaţi prin Legea cu privire la instituţiile financiare şi prin actele normative ale BNM. De aceea, dacă va urma interdicţia regulatorului pentru plata dividendelor, Comitetul de Conducere al băncii şi Adunarea Generală a acţionarilor vor fi obligaţi să se conformeze. În condiţiile pe care le suportă în prezent sectorul financiar (trei bănci se află în proces de lichidare, alte trei cele mai mari bănci din sistem se află sub supravegherea specială şi sunt supuse aşa numitor „stress teste” şi diagnosticului), te poţi aştepta la orice decizie din partea BNM. Este clar că în asemenea situaţie această întrebare nu trebuie să fie una prioritară pentru bancă şi acţionarii săi.
Toţi trebuie să conştientizeze că în prezent în sistemul bancar se analizează mult mai profund tot ceea ce s-ar putea întâmpla în viitor, inclusiv acţiuni ale căror probabilitate este minimă. Prin urmare, întrebarea privind plata dividendelor rămâne deschisă. Cu toate că pot să afirm cu mare încredere că rezultatele „stress testelor” au arătat anume ceea la ce ne-am aşteptat şi de ce nu am avut nicio îndoială, niciodată. Chir dacă luăm în calcul normativele şi cerinţele „Basel III”, asupra cărora sistemul bancar din Republica Moldova a început să lucreze, chiar dacă aplicarea acestora se prevede abia către anii 2017-2018, MAIB deja s-a conformat multora dintre ele. Chiar şi nişte „stress teste” mai dure şi mai profunde ne arată că putem plăti acţionarilor dividende, deşi într-o măsură mai moderată.
Profit: Care este această „măsură moderată” - 100, 150, 200 sau chiar 250 de lei pentru o acţiune?
S.C.: Când vorbim despre achitarea dividendelor, trebuie să atragem atenţia asupra capitalizării băncii. MAIB este o bancă bine capitalizată datorită faptului că an de an acţionarii direcţionau o mare parte a profitului pentru dezvoltare, ţinând cont totodată de valoarea băncii. Suficienţa capitalului băncii noastre depăşeşte 24,25% în timp ce normativul obligatoriu constituie 16%. Volumul profitului nedistribuit din perioadele precedente constituie peste de 2,38 mlrd. lei. Eu unul cred că BNM ar trebui să abordeze în mod individual fiecare bancă în parte în ceea ce priveşte permisiunea de achitare a dividendelor, şi să nu le pună pe un cântar comun pe toate cele 11 bănci din sistem.
Profit: Atunci când BNM a anunţat pe neaşteptate supravegherea externă asupra celor trei mari bănci, solicitând companiilor internaţionale din categoriile superioare efectuarea diagnosticului în cadrul acestora, aţi afirmat că această procedură va demonstra odată în plus că lucrurile la MAIB stau bine. Moldova Agroindbank prima a finalizat „procedura de diagnostic”, continuaţi să fiţi la fel de încrezut în banca pe care o conduceţi?
S.C.: Da, deoarece cunosc foarte bine şi, cel mai important, foarte profund starea reală a sănătăţii financiare a acestei bănci.
Am efectuat diagnosticul solicitat de BNM, care, trebuie să remarc acest lucru, i-a fost cerut regulatorului de către partenerii financiari ai ţării. Avem deja concluzia auditului, acestea fiind prezentate atât nouă, cât şi BNM. Putem afirma cu certitudine că banca este sigură şi calitativă, cu toate că, şi nu ascund acest lucru, auditorii ne-au formulat anumite recomandări utile, în conformitate cu cele mai bune standarde şi practici de guvernare a băncilor.
Profit: Aceste recomandări au caracter obligatoriu?
S.C.: Există recomandări obligatorii, dar în special ele ne arătă acele sectoare în care băncii îi este recomandat să aplice cele mai bune practici. Aceasta înseamnă că trebuie să ne propunem în activitatea noastră zilnică să aplicăm tehnici şi practici avansate. De exemplu, ni se recomandă să creăm comitete, existenţa cărora nu este impusă de legislaţia locală.
Profit: Ce fel de comitete?
S.C.: De exemplu, Comitetul de risc, Comitetul de audit. Mă bucură faptul că auditorii internaţionali în avizul lor indică prezenţa şi utilizarea eficientă de către banca noastră a normelor şi principiilor de guvernanţă corporativă. De exemplu, în MAIB nu există Comitet de risc, dar în schimb activează un departament care se raportează direct Consiliului Băncii. Încă un detaliu caracteristic. Deşi legislaţia naţională nu impune existenţa unei structuri speciale (complaince) care ar monitoriza punerea în aplicare,respectarea şi corespunderea tuturor procedurilor, normelor şi standardelor, la MAIB aproape de doi ani funcţionează o asemenea subunitate, care, de asemenea, raportează direct Consiliului Băncii despre activitatea sa.
Şi cel mai important lucru pe care aş vrea să-l remarc este faptul că auditul nu a avut nici măcar o suspiciune de sustragere a creditelor sau de existenţă a „creditelor acordate părţilor care activează concertat”. Cu toţii am aşteptat mult timp rezultatele diagnosticului şi auditului internaţional. Acum le avem şi sper că procesul de supraveghere specială instituit de către BNM se va încheia în curând.
Profit: Supravegherea a fost prelungită de către BNM până la 9 iunie. Credeţi că aceasta se va încheia deja în anul 2016?
S.C.: Cred că BNM pur şi simplu nu va mai avea motive pentru a supraveghea banca noastră. Chiar dacă luăm în considerare problema „acţiunilor concertate”, atunci la 2 iunie 2016 acest proces va fi finalizat. Nu văd niciun motiv pentru care BNM ar prelungi supravegherea externă.
Profit: Consideraţi că un bancher trebuie să îşi asume riscuri şi cât de des trebuie să facă acest lucru?
S.C.: Bancherului nu trebuie să-i fie frică să-şi asume responsabilitate în anumite momente şi să rişte. În cazul în care ţi-e frică, se formează un cerc vicios din care nu ai scăpare. Trebuie să analizezi totul profund, să evaluezi corect situaţia şi să ai intuiţie bună în momentul în care decizi să acorzi un împrumut. Pe lângă studierea profundă a planurilor de afaceri, ne uităm şi cu cine avem de a face.
Profit: Dar aceasta mai degrabă ţine deja de domeniul psihologiei…
S.C.: Într-o anumită măsură trebuie să fii şi psiholog. Intuiţia este absolut necesară în creditare.
Profit: Care alte calităţi mai sunt necesare pentru creditare?
S.C.: Creditarea, desigur, se predă, există chiar teorii speciale şi şcoli, dar acest lucru cere practică şi o multitudine de calităţi, mai ales la acordarea împrumuturilor mari. Eu nu vreau să vorbesc despre procedura complicată de creditare, dar când discuţi detaliat acordarea creditului este foarte important să înţelegi şi să te convingi ce vrea clientul şi cum îşi vede el afacerea. Din acest motiv, primul interviu cu clientul la MAIB este ca la medic - trebuie să cunoşti toate detaliile înainte de a pronunţa diagnosticul corect.
Profit: La şedinţele Comitetului de credite, toţi membrii spun în unison „Da” atunci când văd că preşedintele a decis deja să acorde un credit sau sunt şi opinii separate, obiecţii categorice?
S.C.: Fiind încă în echipa precedentă, eu întotdeauna am spus că este foarte important să ai opinie personală şi că argumentele fiecărui membru al Comitetului de credite şi al Comitetului de Conducere al băncii contează foarte mult. Eu apreciez foarte înalt opiniile separate şi argumentele profesionale ale colegilor mei. Consider că doar prin dezbateri, prin expunerea unor puncte de vedere şi opinii diferite există oportunitatea reală de a examina posibilitatea de acordare a creditului din toate punctele de vedere, care uneori nu sunt pe deplin vizibile, pentru a lua în cele din urmă o decizie corectă. Iată de ce este atât de important să ai o echipă de profesionişti calificaţi, care au curajul să-şi asume responsabilitatea şi, în acelaşi timp, pot să echilibreze toate riscurile. Cred că MAIB are o asemenea echipă.
Profit: Dar managerilor nu le plac obiecţiile publice, în special din partea subordonaţilor. Sau Dvs. sunteţi o excepţie în acest sens?
S.C.: Dimpotrivă, îi încurajez pe cei care participă activ la discuţii şi dezbateri, chiar şi în cazul în care punctul lor de vedere şi argumentele pe care le invocă au contraargumente temeinice şi suficiente din partea majorităţii membrilor Comitetului de credite. Opinia proprie a bancherului profesionist oferă oportunitatea de a evalua profund riscurile şi de a lua deciziile cele mai potrivite şi eficiente.
Profit: În care sectoare ale economiei MAIB se simte sigur şi încrezător atunci când acordă credite?
S.C.: În principiu, dacă ne uităm la structura portofoliului de credite, comerţului îi revine cea mai mare cotă - peste 30%. Dar comerţul, potrivit standardelor şi legislaţiei Republicii Moldova, cuprinde diverse activităţi. Din acest motiv pentru noi nu este atât de important în ce ramură banca deţine o cotă mai mare de credite. În fiecare sector evaluăm foarte atent riscurile de creditare şi stabilim limitele. De asemenea, încercăm să luăm în considerare situaţia de pe pieţe, ţinând cont de ceea ce se întâmplă cu adevărat pe pieţele externe. Dar cel mai important lucru în creditare este prezenţa unui proiect de perspectivă din partea clientului. Pentru MAIB, de asemenea, este important ca, împreună cu banca, să rişte şi omul de afaceri şi proprietarul, atunci când propune proiectul pentru creditare. Acest lucru este actual mai ales în proiectele de investiţii, când obligăm businessul să-şi asume riscul prin intermediul unei părţi de bani sau a activelor.
Dacă e să vorbim despre sectoarele economiei, atunci nu avem preferinţe speciale. Banca doar nu poate schimba structura economiei. Noi credităm acei agenţi economici care activează în sectorul real al economiei: import, export, agricultură, industria prelucrătoare, construcţii, sectorul serviciilor… Vreau să spun că, în pofida contractării economiei, dinamica şi statisticile arată că în agricultură nu este totul atât de rău. Afacerile în zonele rurale sunt reprezentate preponderent de manageri competenţi şi profesionişti. În portofoliul băncii, procentul creditelor neperformante în agricultură este mai mic decât indicatorul mediu în alte sectoare ale economiei. Acest lucru vorbeşte despre faptul că, dacă practici agricultura progresivă şi avansată, este posibil să obţii profit, să ai succes şi recunoaştere. În prezent, practic tot ce se produce în agricultură se vinde. Acum nu este ca înainte, când la depozit se stoca producţia finită şi nimeni nu ştia cum aceasta trebuie comercializată. Noi intenţionăm să mărim cota agriculturii în portofoliul de credite, deoarece considerăm că are perspective bune în viitor.
Profit: Credeţi că agricultorii din Republica Moldova vor fi în stare să se conformeze cererii de consum şi să ofere produse calitative pe pieţele din regiune, inclusiv Federaţia Rusă, Kazahstan, Belarus, Ucraina, atunci când în aceste ţări va începe creşterea economică?
S.C.: În ultimii ani fermierii din Republica Moldova tot mai mult şi mai mult direcţionează resursele financiare disponibile pentru achiziţionarea echipamentelor moderne şi a utilajelor agricole. Ei sunt dispuşi să facă investiţii în afacerile care consideră că au viitor. Desigur, totul depinde de viteza cu care fermierii vor putea să majoreze volumul de producţie. În ultimul timp în agricultură, ca şi în alte sectoare, accentul se pune pe calitate, ceea ce este foarte important la export. Dacă produsele corespund celor mai înalte standarde de calitate, atunci poţi conta pe succes.
Profit: În anul 2015, MAIB a obţinut un client prestigios – instituţiile statului. A trecut jumătate de an de când deserviţi acest client. Ce puteţi spune - este doar prestigios sau şi benefic?
S.C.: Voi spune că este atât prestigios, cât şi benefic. Dar eu, la fel ca şi toată echipa, nu ar trebui să ne obişnuim cu faptul că banca deţine resursele bugetului. Acestea doar trec prin bancă, dar nu rămân în conturile ei. Zilnic soldul acestor resurse este transferat în conturile Trezoreriei de stat, care se află la BNM. Da, avem cheltuieli mari, dar le acoperim prin marjă, aplicând comisioane corespunzătoare, conform acordului cu Ministerul Finanţelor. În decursul acestei perioade, am îmbunătăţit în mod semnificativ calitatea serviciilor prestate statului prin intermediul automatizării proceselor, printr-o altă abordare a deservirii cu aplicarea produselor bancare a MAIB.
Profit: Reiese că, vrând-nevrând, ridicaţi clientul la cele mai înalte standarde?
S.C.: Aşa este. Nu vreau să vorbesc despre modul în care statul a fost deservit în trecut în alte bănci. Sunt bucuros de faptul că statul ne înţelege la capitolul automatizarea proceselor şi trecerea la banii electronici. În acest sens, lucrăm ferm şi eficient cu Ministerul Finanţelor şi serviciile trezoreriilor teritoriale, trecând la deservirea prin intermediul serviciului Internet-banking. Asemenea înţelegere avem şi cu Serviciul Vamal, la toate punctele căruia banca a deschis agenţii.
Profit: Deservirea acestor clienţi are o limită temporală. Nu vă este frică de faptul că alte bănci vor lupta pentru aceşti clienţi?
S.C.: Nu, nu ne este frică. Noi am încheiat contracte cu Serviciul Vamal şi Ministerul Finanţelor pe o perioadă de trei ani. Chiar şi personalul, care a fost angajat suplimentar pentru deservirea acestor clienţi, l-am limitat la aceeaşi perioadă. Nu trebuie să avem frică de concurenţi, trebuie să deservim calitativ instituţiile statului, demonstrând prin activitatea noastră de zi cu zi că suntem cea mai bună bancă, cea mai de încredere, cea mai calitativă, cea mai receptivă şi cea mai operativă, care oferă un coş complet de produse bancare necesare statului. În plus, adăugăm şi deservirea noastră de calitate impecabilă. Cu cât mai mulţi concurenţi vom avea în spate, cu atât mai bine va lucra MAIB. Acesta este un proces normal în orice ţară, nu trebuie să ne fie frică de concurenţă, datorită căreia clienţii au posibilitatea să-i aleagă pe cei mai fiabili şi mai buni. Sunt foarte mulţumit de faptul că MAIB a câştigat concursul statului şi deserveşte instituţiile publice, inclusiv Trezoreria şi Serviciul Vamal.
Profit: Există bănci care propun preţuri de dumping în cadrul licitaţiilor pentru deservirea conturilor instituţiilor de stat? Pe cât de importante sunt mărimea şi siguranţa MAIB în cadrul acestor licitaţii?
S.C.: Pentru noi a fost foarte important să propunem un tarif real pe care statul să-l poată plăti pentru deservire, iar banca să-şi poată acoperi cheltuielile cu o mică marjă. Cred că un rol deosebit în câştigarea tenderelor l-a avut formarea preţurilor la produse şi politica tarifară, reţeaua largă a subdiviziunilor, precum şi importanţa şi rolul pe care îl joacă banca noastră în sistemul bancar al ţării.
Profit: În prezent MAIB discută posibilitatea acordării unor credite pentru proiecte de anvergură, care să facă furori pe piaţă , cum a fost de exemplu proiectul de achiziţionare a magazinului Unic de către compania Rogob?
S.C.: La moment nu avem proiecte de creditare mari. Avem oferte, însă deocamdată clienţii sunt în aşteptare. Mesajul MAIB nu s-a schimbat; ca şi mai înainte, banca le spune clienţilor: “Voi veniţi cu ideile, noi venim cu banii!”. Mediul de afaceri are idei, însă deocamdată companiile aşteaptă pentru a fi sigure că situaţia economică s-a stabilizat. În opinia mea, noul Guvern a avut un start bun, merge într-o direcţie corectă, pentru a stopa tendinţa negativă şi a redresa situaţia, inclusiv şi pentru a îmbunătăţi condiţiile pentru business.
Businessul mare este în aşteptarea reluării finanţării externe, a semnării Memorandumului cu FMI, a noului Program de cooperare dintre Guvern şi Fond, care va avea şi o componentă financiară. Toate acestea se află într-o strânsă legătură şi redresarea situaţiei trebuie să aibă loc într-un mod complex. Un rol important în acest proces trebuie să fie jucat de Guvern, care deja ia decizii corecte pentru îmbunătăţirea climatului de afaceri. Pe de altă parte, este foarte important la ce preţ vom oferi resurse creditare pe piaţă, ce se va întâmpla cu politica monetar-creditară pe care o va promova noua conducere a BNM. Toate aceste procese interdependente vor duce la activizarea businessului, care va veni la bancă pentru suport financiar ca să implementeze proiecte interesante în economie. Cred că acest lucru se va întâmpla în curând, însă deocamdată urmărim o stabilizare temperată a situaţiei şi avem deja primele simptome de însănătoşire, cum ar fi micşorarea ratei de bază şi a dobânzilor la depozite. În a doua jumătate a anului, aceste procese vor căpăta un caracter mai rapid şi ireversibil, pentru ca tempoul de dezvoltare al economiei să se accelereze, sporind capacitatea de cumpărare a populaţiei.
Profit: La moment resursele băncii nu sunt solicitate în volum deplin doar din cauza că sunt scumpe?
S.C.: Dacă vorbim despre proiecte noi şi pur investiţionale, într-adevăr, acestea sunt foarte puţine. Însă agenţii economici le au la nivel de idei şi într-un număr destul de mare. Acum întreprinderile se adresează mai mult cu solicitarea de a micşora dobânzile la soldul rămas al creditului, pentru a reduce cheltuielile şi preţul de cost al producţiei.
Referitor la reducerea ratei de refinanţare, care va trebui să se micşoreze şi în viitor, proiectele investiţionale la nivel de idei se vor transforma în planuri reale de afaceri. Băncile vor finanţa realizarea acestora, şi pentru aceasta vor avea nevoie de mai multe resurse. Relaxarea politicii monetar-creditare va elibera o parte din resurse sub formă de rezerve şi noi vom îndrepta aceşti bani în sectorul real al economiei. Vreau să cred că toate acestea se vor întâmpla curând, în a doua jumătate a anului 2016.
Băncile au suficiente lichidităţi pentru creditare. De exemplu, MAIB are lichidităţi mari, atât în lei, cât şi în valută. Însă aceste sunt resurse pe termen scurt. Dar proiectele investiţionale necesită credite pe un termen mai mare, în dependenţă de termenul de rambursare, de exemplu, de la cinci ani şi mai mult. De aceea banca este nevoită să finanţeze o parte din unele proiecte (limitat) din contul capitalului propriu.
Mă voi repeta, dar acest lucru încă o dată confirmă importanţa strategică pentru MAIB de a restabili parteneriatul cu BERD, IFC, BEI, Black Sea Trade and Developmеnt Bank, care oferă linii de creditare pentru businessul mic şi mijlociu din Moldova. Vom face totul pentru a restabili cooperarea cu partenerii noştri financiari. Acest lucru este foarte important pentru MAIB. Fără aceasta nu văd cum să te dezvolţi în Moldova, având la dispoziţie doar mijloacele financiare pe termen scurt acordate de populaţie .
Vreau să spun că, atâta timp cât dobânzile sunt atractive pentru populaţie, băncile vor avea bani pe termen scurt, însă, imediat ce pe piaţă vor apărea şi alte instrumente financiare – un lucru inevitabil deoarece piaţa de capital se va dezvolta şi se va extinde – băncile vor fi private de această lichiditate. La moment, chiar dacă e pe termen scurt, e totuşi permanentă.
Profit: MAIB a fost întotdeauna o bancă care a participat la capitalul altor întreprinderi. Câte active de acest gen sunt acum în portofoliul băncii şi ce fel de companii sunt acestea?
S.C.: Avem un portofoliu investiţional încă din anii 1990. Acesta conţine anumite pachete de acţiuni ale altor companii. Acum nu mai direcţionăm resurse pentru cumpărarea unor asemenea active, considerând că nu există suficiente motive pentru a investi banii în alte companii. Am făcut acest lucru în pragul creării pieţei corporative, când multe întreprinderi erau privatizate inclusiv şi pentru bonuri patrimoniale. Ne-am ocupat mai activ de acest lucru în momentele când se producea concentrarea pachetelor sau vânzarea companiilor. Consideram că pentru bancă este important să participe în unele sectoare ale economiei, pentru a le dezvolta intens ulterior. Am făcut acest lucru într-un mod foarte reuşit în multe sectoare, inclusiv în complexul sfeclei de zahăr, fiind acţionari ai companiei moldo-germane Sudzucker Moldova.
Profit: MAIB mai este acţionar al Glass Container Company?
S.C.: La Glass Container suntem acţionari la două fabrici – Glass Container Prim şi Glass Container Company.
Profit: E vorba de pachete mari?
S.C.: Până la 20% în ambele companii, la fel şi în cazul Sudzucker Moldova.
Profit: MAIB are o politică asemănătoare cu BERD, care, de asemenea, nu cumpără mai mult de 20% din acţiuni?
S.C.: Nu, nu aş spune aşa. Am avut o astfel de politică pentru că, dacă pachetul e până la 20% din capital, înseamnă că investiţia se clasifică după un anumit standard, dacă e mai mare, deja se aplică alt standard. Iar dacă această cotă este mai mare de 50%, se aplică cu totul alte clasificări. Investiţiile, portofoliul şi balanţa băncii se evaluează în funcţie de mărimea pachetului de acţiuni. Moldova Agroindbank nici nu a urmărit scopul de a avea pachete mari de acţiuni pentru a conduce aceste companii.
Profit: MAIB este prezentă doar în capitalul acestor trei emitenţi?
S.C.: Banca mai deţine acţiuni la Moldmediacard, MAIB-Leasing, Biroul de Credit, Bursa de Valori, Depozitarul Naţional, precum şi un pachet mic la compania Visa International. În total portofoliu include acţiuni ale 12 companii.
Profit: Dar banca intenţionează să achiziţioneze careva active noi?
S.C.: În prezent poate că şi este o asemenea dorinţă, însă cred că trebuie să ne concentrăm pe realizarea altor sarcini mai actuale şi mai importante pentru bancă. Investiţiile în capitalul altor companii nu este principalul tip de activitate al băncii. Noi suntem o instituţie clasică, universală şi, totodată, cea mai mare instituţie financiară din ţară, a cărei destinaţie principală este creditarea şi vânzarea pe piaţă a produselor bancare. În acelaşi timp, nu excludem participarea băncii în proiecte investiţionale, inclusiv în capital, dacă acestea vor fi atractive şi vor prezenta interes pentru noi.
Profit: Deţine MAIB active pe care ar fi timpul să le vândă?
S.C.: În principiu, în portofoliul nostru investiţional toate activele sunt pentru vânzare, cu excepţia companiei Moldmediacard de care avem nevoie pentru o activitate operaţională eficientă la această etapă. Deşi şi aceasta poate fi vândută, pentru a trece la outsourcing.
Profit: Dle Cebotari, ţinând cont de experienţa acumulată, consideraţi că anumite greşeli ar putut fi evitate?
S.C.: Consider că este imposibil să nu comiţi greşeli. Doar cel care nu lucrează nu greşeşte. Poate că, la o anumită etapă, nu au fost luate cele mai bune decizii sau unele ar fi trebuit luate mai rapid. Mă refer aici inclusiv la unele decizii privind structura acţionarilor. Dar acest lucru trebuia făcut la etapa timpurie de dezvoltare a MAIB.
Profit: De exemplu, ar fi putut emitentul achiziţiona cele 19,8% din acţiunile care au fost vândute la începutul anilor 2000?
S.C.: La acea etapă gândeam şi vedeam situaţia diferit. Ştiţi cum se spune: după război, sunt mulţi eroi. Acum toţi ştiu ce şi cum trebuia de făcut. Lucrurile atunci au evoluat foarte repde – doi investitori străini şi-au vândut pachetele fără să ne întrebe. Dar eu mă conduc de principiul: nu trebuie să regreţi nimic! Banca s-a dezvoltat bine şi până atunci, şi după aceea.
Profit: Pe 8 mai curent MAIB marchează cea de-a 25-a aniversare. Activaţi în cadrul băncii de 21 de ani. Ce înseamnă această perioadă pentru Dvs.?
S.C.: Aş putea spune foarte multe despre această perioadă – sunt peste două decenii de activitate! În principiu, MAIB a devenit pentru mine a doua casă. Am activat o perioadă îndelungată în cadrul fostei echipe cu care am creat baza normativă a băncii pe care instituţia se sprijină şi astăzi. Am cooperat cu consultanţii externi, ceea ce pentru angajaţii băncii a fost o şcoală bună a profesionalismului şi a iscusinţei. Am acumulat o practică preţioasă în cadrul acestei bănci unde am început să mă formez în calitate de manager. Consider important pentru bancă faptul că am fost şi sunt membru al unei echipe unite. Pentru o asemenea instituţie bancară, capacitatea de a lucra în echipă este foarte importantă, ca să nu spun că este chiar totul.
Profit: Timp de 25 de ani de activitate MAIB a avut trei preşedinţi. Pe cât de important a fost pentru bancă faptul că de fiecare dată când a avut loc schimbarea conducerii a fost respectat principiul continuităţii, dar nu s-a întors pagina şi s-a început totul de la capăt?
S.C.: Continuitatea joacă un rol extrem de important în sectorul bancar. Nu cred că dacă aş fi plecat la o altă bancă, având o asemenea experienţă, m-aş fi simţit la fel de uşor şi liber cum mă simt la conducerea MAIB. Pentru a conduce eficient o bancă este necesar de a cunoaşte instituţia din interior. Acest fapt este confirmat de practică – un conducător rămâne în funcţie o perioadă îndelungată nu doar pentru că este cel mai bun. În sectorul bancar este foarte importantă continuitatea, precum şi cunoaşterea profundă şi în detaliu a situaţiei. Nu mai puţin importantă este încrederea angajaţilor, a acţionarilor şi a clienţilor. Acestea sunt calităţile cele mai importante pentru oricare conducător bancar. De asemenea, sunt necesare calităţi de lider şi carismă fără de care nu văd cum ar fi posibil să conduci eficient o instituţie bancară atât de mare.
Profit: Pe parcursul celor 21 de ani de activitate în cadrul MAIB se poate spune că aţi „concrescut” cu această bancă şi cunoaşteţi situaţia de la A la Z. Cum credeţi, cât timp vă veţi mai afla pe puntea de căpitan al MAIB?
S.C.: Am crescut în această bancă, iar acum, după două decenii de activitate, când aud numele băncii automat mă percep ca parte inseparabilă a brand-ului MAIB. Consider că orice conducător, în momentul în care este numit în funcţie, trebuie să simtă cum va dezvolta banca. Dar cel mai important este capacitatea de a fi flexibil pentru a înţelege şi a simţi momentul cel mai potrivit pentru a pleca. Dacă un asemenea moment este ratat, atunci poate fi deja prea târziu şi respectiv ineficient.
Eu înţeleg foarte bine că toate etapele sunt temporare. Pentru mine este important ca în „intervalul meu de timp” totul să fie făcut la cel mai înalt nivel. Dacă în această perioadă, te realizeze, reuşeşti să atingi scopuri importante pentru bancă, atunci simţi o mare satisfacţie profesională. Pentru un bancher este foarte important să ştie că echipa sa este capabilă să se isprăvească cu sarcini mari. Dacă un asemenea sentiment există în interior, atunci nu trebuie să te mişti încet, ci să acţionezi repede şi eficient. În acelaşi timp, este important de ţinut cont de realizările predecesorilor – primilor doi preşedinţi ai MAIB. Dacă aceste lucruri vor fi luate în considerare atunci şi următorii preşedinţi ai băncii vor avea un fundament sigur pentru dezvoltarea durabilă a MAIB. Cât timp voi activa în cadrul acestei bănci, întotdeauna voi crea o bază calitativă şi de încredere pentru ca MAIB să aibă un viitor luminos şi un brand de valoare.
Profit: Consideraţi că un asemenea conducător trebuie neapărat să fie din cadrul MAIB?
S.C.: În principiu, nu sunt de părerea că la conducerea băncii ar trebui să se afle cetăţeni ai altor state sau doar cetăţeni moldoveni care şi-au făcut studiile peste hotare. Întotdeauna am considerat că la conducerea MAIB trebuie să se afle un manager adevărat, capabil să consolideze în jurul său o echipă de profesionişti pentru a dezvolta şi majora valoarea acestei bănci.
Pentru mine întotdeauna a fost important ca oamenii să se perfecţioneze şi să lucreze asupra lor, indiferent de locul unde şi-au făcut studiile. Desigur, în cazul unui conducător adevărat, multe calităţi se formează de-a lungul timpului, însă anumite abilităţi ar trebui să le aibă de la naştere. A fi un bun profesionist înseamnă să poţi conduce eficient o întreprindere, o bancă sau o companie şi să obţii rezultate frumoase. Pe lângă cunoştinţele de specialitate şi regulile de management sunt necesare o serie de alte calităţi. Un adevărat profesionist întotdeauna dă dovadă de cunoştinţe, iscusinţă şi experienţă. Un bancher de succes trebuie să poată lua deciziile necesare la momentul potrivit, să poată stabili corect obiective pentru sine, pentru echipa sa şi colectivul de angajaţi, în general, să obţină rezultate bune, succese şi recunoaştere.
Profit: Cât de curând ar putea să apară investitori străini în cadrul MAIB?
S.C.: Este dificil să răspund la această întrebare. La fel ca şi multe alte domenii ale economiei, la moment sectorul bancar nu este prea atractiv pentru investiţii. Este necesar de a face ordine în acest sector, de a urma toate recomandările partenerilor externi, inclusiv cele formulate pentru sectorul bancar. Cât priveşte atragerea investitorilor străini la MAIB, aici totul depinde de proprietarii băncii. Dacă acţionarii vor decide să-şi vândă acţiunile, atunci acest lucru este destul de real.
Aici însă aş vrea să menţionez că banca va continua să se dezvolte nu doar graţie capitalului străin. Acum trebuie să demonstrăm că MAIB este o bancă de calitate. Dacă banca are capital local şi acţionari locali, atunci pentru o asemenea instituţie cel mai important este să fie transparentă şi să corespundă celor mai înalte standarde de calitate. Nu mai puţin important este să ai un management corporativ strict şi eficient.
Prezenţa investiţiilor străine nu este atât de importantă. MAIB este o bancă destul de capitalizată, deşi eu nu exclud că în capitalul nostru ar putea exista, de exemplu, investitori străini. Timpul va arăta. În prezent, îmi vine greu să fac anumite preziceri. Dar aş dori să menţionez că MAIB a fost, este şi va fi o bancă atractivă pentru investitori.
Profit: Examinează MAIB posibilitatea deschiderii unei reprezentanţe sau a unei companii-fiice peste hotare în viitorul apropiat?
S.C.: Analiza pieţei bancare din Moldova arată că aici există posibilităţi de dezvoltare dacă se lucrează intensiv asupra calităţii, automatizării proceselor, implementării unor noi produse şi reducerii costurilor. În acelaşi timp, nu există posibilităţi prea mari de extindere. Pe de altă parte, accesul pe alte pieţe presupune prezenţa unor standarde înalte de calitate şi implementarea tehnologiilor moderne. La moment lucrăm la aceste capitole, analizăm situaţia de pe pieţele ţărilor vecine. Pentru noi acesta este un subiect interesant. În principiu, este o nouă etapă în dezvoltarea MAIB în cadrul căreia ne apropiem foarte mult de deschiderea unei filiale peste hotare. În paralel, depunem eforturi pentru a transforma banca într-o instituţie financiară modernă şi înalt tehnologizată.
Deja am demarat acest proces, care necesită foarte mult efort şi care, trebuie să recunosc, este destul de costisitor. Lucrurile evoluează un pic mai încet şi mai dificil decât ne-am imaginat, dar alternative procesului de transformare a MAIB nu există!
Profit: Unde va fi totuşi deschisă prima reprezentanţă a MAIB peste hotare?
S.C.: Penetrarea pe alte pieţe, de exemplu pe cele ale statelor membre UE, înseamnă să corespunzi unor cerinţe noi mult mai înalte. Chiar şi în România piaţa este mult mai dezvoltată, acolo activând multe bănci mari şi puternice. Pentru a deschide o filială pe o asemenea piaţă, o instituţie financiară din străinătate trebuie să corespundă mai multor cerinţe, norme şi regulamente. Deschiderea unei reprezentanţe peste hotare este o direcţie foarte interesantă pentru noi. Aşa cum văd lucrurile, MAIB este deja aproape de a fi prezentă pe piaţa din străinătate. La moment cel mai important lucru este să continuăm dezvoltarea durabilă a băncii şi să nu ne oprim la rezultatele obţinute. Văd MAIB în viitor ca pe o instituţie financiară puternică, mobilă, înalt tehnologizată şi care se bucură de încrederea clienţilor nu doar în Moldova, dar şi peste hotarele ei. Banca dispune de toate cele necesare pentru atingerea acestui scop. Ea are nevoie doar de anumite investiţii şi de înţelegerea acţionarilor.■
Далее...
Julia Otto: BERD nu este un panaceu
Şefa biroului Băncii Europeane pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) în Moldova, Julia Otto, este convinsă că, deşi afectată de numeroase crize, Republica Moldova are şansa pentru un nou început şi promite că BERD va acorda ţării noastre tot sprijinul necesar în acest proces. În acelaşi timp, Julia Otto subliniază faptul că BERD nu este un panaceu care ar putea furniza Moldovei soluţii pentru numeroasele probleme cu care aceasta se confruntă. Într-un interviu acordat revistei Profit la sfârşit de mandat, Julia Otto vorbeşte despre realizări şi dezamăgiri, condiţiile pe care băncile ar trebui să le întrunească pentru a restabili relaţiile cu BERD şi proiectele majore pe care Banca intenţionează să le implementeze în Moldova pe parcursul următorilor ani.
Profit: Dnă Otto, mandatul Dvs. de patru ani şi jumătate expiră la sfârşitul lunii aprilie. Care sunt cele mai mari realizări în această funcţie?
J.O.: În aceşti patru ani şi jumătate am avut parte de mai multe realizări şi provocări decât era iniţial planificat.
Una dintre cele mai mari realizări este faptul că, împreună cu echipa mea, am reuşit aproape să dublăm volumul investiţiilor şi finanţării de la circa €60 mil. pe an în 2011 la peste €100 mil. în 2012. Odată ce am atins această cifră, scopul nostru a fost să menţinem investiţiile la acelaşi nivel. De fapt, BERD poate şi doreşte să implementeze mai multe proiecte în Moldova, iar pentru ca acest lucru să fie realizat este necesar să fie înaintate mai multe proiecte care ar corespunde criteriilor noastre de selectare.
Cea de-a doua mare realizare este faptul că deja de mai mulţi ani la rând BERD este cel mai mare investitor instituţional în Moldova. Cea mai mare investiţie a noastră a fost proiectul de reabilitare a drumurilor. Împreună cu Banca Europeană de Investiţii, BERD a acordat peste €300 mil., o sumă record pentru Moldova.
Cu toate acestea, noi am dorit să facem şi mai mult şi nu doar la capitolul acordării de mijloace financiare.
În particular, am dorit să ne implicăm mai activ şi să ajutăm Moldova să elaboreze şi să implementeze politici publice menite să îmbunătăţească mediul investiţional. În 2014 am creat o platformă numită Consiliul Economic care este condusă la cel mai înalt nivel, de către Prim-Ministrul ţării.
După doi ani de activitate, această platformă s-a dovedit a fi foarte utilă, iar recent am reuşit să obţinem finanţare pentru următorii trei ani din partea Departamentului de Dezvoltare Internaţională al Guvernului Mării Britanii (DFID). În calitate de manager al acestui proiect din partea BERD, constat că a fost o experienţă dificilă, cu multe provocări, dar şi cu multe realizări.
Pe lângă aceasta, am acordat unor companii, precum Calea Ferată a Moldovei, nu doar finanţare, dar şi consultanţă la nivel de experţi în procesul de restructurare şi îmbunătăţire a guvernării corporative.
Un alt scop al meu a fost să îmbunătăţesc vizibilitatea BERD-ului în ţară.
Profit: Dar ce nu aţi reuşit să realizaţi?
J.O.: După cum am menţionat deja, au existat mai multe provocări. Nimeni nu s-a aşteptat ca situaţia din sectorul bancar să evolueze în aşa mod. Cea mai mare dezamăgire a mea este faptul că posibilităţile de cooperare cu sectorul bancar au fost foarte limitate. BERD implementează multe proiecte prin intermediul instituţiilor financiare, iar dacă acestea nu corespund criteriilor noastre de transparenţă, atunci antreprenorii nu au acces la finanţare. Aceasta rămâne a fi o provocare foarte mare pentru BERD.
Profit: Mai multe bănci au luat recent un şir de măsuri menite să îmbunătăţească structura acţionarilor. Dat fiind acest lucru, intenţionează BERD să reia cooperarea cu aceste bănci?
J.O.: Sperăm să putem face acest lucru în viitorul apropiat. Există multe lucruri care trebuie făcute nu de către partenerii de dezvoltare, dar de către autorităţi şi instituţiile regulatorii. Mai este necesar de a identifica beneficiarii finali ai băncilor respective. Odată realizat acest lucru, va trebui să vedem dacă beneficiarii finali corespund standardelor de integritate stabilite de BERD. Dacă acest lucru se confirmă, atunci vom fi bucuroşi să reluăm cooperarea activă.
Profit: Una dintre aceste bănci, Victoriabank, susţine că structura acţionarilor ei este deja transparentă.
J.O.: Cel puţin 15% din acţiunile acestei bănci sunt absolut transparente deoarece ele sunt deţinute de către BERD. Aş dori să subliniez faptul că transparenţa structurii acţionarilor este foarte importantă pentru guvernanţa corporativă a băncii, iar la acest capitol, Victoriabank mai are de lucru. Consiului băncii, care este veriga între acţionari şi managementul băncii, trebuie să devină o structură funcţională. Când această verigă nu funcţionează, acţionarii nu ştiu ce se întâmplă cu adevărat în cadrul băncii. Este un alt domeniu în care încă urmează să obţinem succese. Dacă acest lucru va fi realizat, atunci noi vom fi gata să reluăm creditarea activă a băncilor.
Totodată, aş dori să accentuez faptul că nu putem lucra cu acţionari implicaţi în politică într-un fel sau altul.
Însăşi faptul că ştim cine sunt acţionarii unei bănci sau companii nu înseamnă că BERD le va credita în mod automat. Este doar un prim pas – trebuie să ştim cu cine lucrăm. În al doilea rând, trebuie să vedem dacă aceşti acţionari corespund criteriilor noastre de integritate şi nu există elemente de natură politică. În calitate de organizaţie de dezvoltare, pentru BERD ar fi foarte dificil să susţină o platformă unde acţionarii au legături politice.
Profit: Există în Moldova bănci care sunt absolut transparente?
J.O.: Da, există. Noi cooperăm cu Mobiasbancă şi ProCreditBank, dar acestea nu sunt unicele bănci transparente din Republica Moldova.
Rămâne o mare provocare faptul că trei cele mai mari bănci din ţară nu au o structură a acţionarilor transparentă şi se află sub supraveghere specială.
Profit: Pe lângă bănci, BERD mai cooperează şi cu organizaţiile de microfinanţare. Pe cât de satisfăcută este BERD de această cooperare? Sunt rezultatele sub sau peste aşteptări?
J.O.: Consider paradoxal faptul că în sectorul care nu este reglementat practicile sunt mai bune decât în cel reglementat. Cu doi ani în urmă am început cooperarea cu Microinvest, una dintre cele circa 25 de companii de microfinanţare care activează în Moldova. A fost un început bun, iar la moment examinăm serios posibilitatea de a începe cooperarea cu o altă organizaţie de microfinanţare. Sper ca acest lucru să se întâmple în anul 2016. În acelaşi timp, vreau să menţionez că BERD nu poate finanţa toate cele 25 de organizaţii de microfinanţare. Ele sunt prea mici, dar le vom sprijini selectiv. 
Profit: Într-un interviu acordat revistei noastre cu câţiva ani în urmă eraţi foarte optimistă în ceea ce priveşte viitorul şi potenţialul RM. Împărtăşiţi aceeaşi opinie şi în prezent, mai ales după frauda bancară de proporţii şi numeroasele crize politice?
J.O.: Aş spune că păstrez un optimism precaut. Schimbările în bine sunt posibile. Consider că există şanse pentru un nou început, iar BERD va fi alături de RM pentru a o ajuta. Noi susţinem iniţiativele, care însă trebuie să vină de la RM şi cetăţenii ei. Moldova nu dispune de o piaţă locală enormă pentru a atrage investitorii doar de dragul consumatorilor. Pe de altă parte, într-o ţară mică este mai uşor să schimbi lucrurile, desigur dacă există voinţă.
Profit: Numele succesorului Dvs. este deja cunoscut? Ce sfaturi i-aţi da?
J.O.: Numele succesorului sau a succesoarei nu este încă cunoscut. Sfatul principal este să fie flexibil(ă), să nu intre în panică, să nu exagereze şi să dea dovadă de răbdare. Desigur, este dificil să nu exagerezi când $1 mlrd. este furat într-o ţară atât de mică cu un PIB de doar $7 mlrd. Cât priveşte biroul BERD la Chişinău, consider că voi transmite succesorului o echipă excelentă care acum numără 16 angajaţi faţă de 12 cu patru ani în urmă. Dorinţa mea este ca ceea ce am realizat până în prezent să fie folosit ca o platformă pentru a înregistra succese şi mai mari.
Profit: Dar ce sfaturi aveţi pentru noul guvernator al BNM, Sergiu Cioclea?
J.O.: Consider că sectorul bancar are nevoie de o supraveghere mai atentă. Pe parcursul ultimilor ani, BNM a făcut multe lucruri bune pentru politica monetară şi menţinerea stabilă a ratei inflaţiei. Această practică trebuie continuată. Dar cel mai mare neajuns al sistemului bancar este felul în care acesta este supravegheat. BNM dispune de toate pârghiile pentru a o realiza.
Profit: Ce riscuri vede la moment BERD pentru sectorul financiar-bancar din RM?
J.O.: Sectorul bancar din Moldova se confruntă cu o serie de provocări. Există provocări de ordin intern, având în vedere că cele mai mari bănci au probleme la capitolul transparenţă, lucru despre care am vorbit anterior. Aceste bănci, care sunt slab echipate din punct de vedere organizaţional, se confruntă în prezent cu multiple probleme precum o economie în scădere, deprecierea valutei naţionale, o politică monetară foarte dură, rate de finanţare înalte etc. Toate aceste lucruri duc la scăderea cererii pentru credite şi la deteriorarea calităţii portofoliilor băncilor. Dacă această situaţie nu va fi gestionată corect, atunci ea ar putea provoca o nouă criză. Nu spun că acest lucru se întâmplă deja, însă riscul există. Respectiv, noul guvernator al BNM va avea mult de lucru.
Profit: În opinia Dvs., ce se va întâmpla cu sectorul bancar din RM în 2016 potrivit scenariului optimist şi celui pesimist?
J.O.: Consider că ne confruntăm deja cu un scenariu pesimist. Partenerii noştri din sectorul privat, atât companiile mari cât şi cele mici, ne spun că cel mai mult au nevoie de îmbunătăţirea mediului în care activează. Trebuie create condiţii pentru business astfel încât acesta să nu se teamă să investească, iar cetăţenii să îşi vadă viitorul acasă, în Moldova. Din păcate, cei mai mulţi investitori străini nu iau credite, dar aşteaptă să vadă ce se va întâmpla mai departe.
La rândul lor, investitorii străini susţin că nu prea înţeleg ce se întâmplă în RM. Respectiv, preferă să investească în Albania, Sri Lanka sau orice altă ţară unde, cel mai probabil, condiţiile nu sunt ideale, dar unde cel puţin înţeleg situaţia. Acest lucru înseamnă că soluţia este îmbunătăţirea mediului de afaceri, crearea condiţiilor pentru predictibilitate şi stabilitate şi acordarea unei şanse oamenilor de afaceri ca aceştia să poată ”respira mai uşor”.
Conform scenariului optimist, companiile străine vor investi şi vor crea noi locuri de muncă în Moldova, iar investitorii locali nu se vor teme să-şi extindă afacerile. Sunt convinsă că, mai devreme sau mai târziu, situaţia se va schimba spre bine. Acolo unde există dorinţă, există şi posibilităţi de realizare.
Profit: În anul 2015, BERD şi-a anunţat intenţia de a-şi majora cota pe care o deţine la Victoriabank până la 50%. Au fost înregistrate progrese în procesul de negocieri şi de ce va depinde decizia finală?
J.O.: Într-adevăr, a fost înregistrat un anumit progres, iar la moment există două linii de activitate în această direcţie.
Anul trecut BERD a anunţat intenţia de a-şi majora cota pe care o deţine la Victoriabank prin procurarea pachetului de 12,5% deţinut de Alphabank. Suntem mulţumiţi de faptul că Guvernul şi Parlamentul RM ne-au auzit şi au adoptat modificări la legislaţie care fac posibilă această tranzacţie. Sperăm că tranzacţia va avea loc în 2016, însă la moment nu vă pot oferi mai multe detalii. Acesta este primul aspect.
În al doilea rând, Victoriabank continuă să se confrunte cu probleme de guvernanţă corporativă, iar la acest capitol a fost înregistrat un progres mai puţin evident. Consiliul băncii rămâne nefuncţional, deoarece trei membri propuşi de compania cipriotă Insidown LTD nu au prezentat toate documentele necesare la BNM.
Profit: Recent, BNM a obligat cea mai mare bancă din Moldova, Moldova-Agroindbank, să vândă 43% din acţiunile sale pe motiv că proprietarii acestora au acţionat concertat. În acest context, un reprezentant al MAIB declara că ar fi bine ca acţiunile în cauză să fie procurate de BERD, iar astfel problema transparenţei acţionarilor va fi soluţionată o dată şi pentru totdeauna. BERD ia în calcul o asemenea posibilitate?
J.O.: În opinia mea, cea mai bună soluţie ar fi dacă un investitor străin sau o instituţie bancară cu o reputaţie ireproşabilă ar procura aceste acţiuni ale MAIB. Geografia nu contează. Desigur, un pachet de 43% nu este suficient pentru un investitor strategic care are nevoie de majoritate, dar MAIB este cea mai mare bancă din Moldova, respectiv, este o investiţie atractivă. Acesta ar fi cel mai bun scenariu.
În acelaşi timp, aş vrea să accentuez faptul că BERD nu este un panaceu, dar o organizaţie de dezvoltare care procură pachete de acţiuni minoritare în bănci sau companii pentru a oferi sfaturi importante sau confort şi încredere altor investitori şi pentru a cataliza alte surse de finanţare.
Profit: În acest caz, de ce BERD doreşte să procure până la 50% din acţiunile Victoriabank?
J.O.: Faptul că am obţinut permisiunea de a achiziţiona 50% din acţiunile Victoriabank nu înseamnă că şi le vom procura. Nu am urmărit niciodată această intenţie. Lucrul pe care ni-l dorim este să avem un anumit spaţiu pentru manevre. De fapt, BERD niciodată nu a declarat că doreşte să deţină majoritatea în această bancă.
Profit: Preşedintele Mobiasbancă, Ridha Tekaia, ne-a declarat recent că banca pe care o conduce este satisfăcută de cooperarea cu BERD în calitate de acţionar. Dar dacă într-o bună zi BERD va deveni acţionar majoritar la o altă bancă din Moldova, atunci Mobiasbancă va încerca să achiziţioneze cele 8% din acţiuni pe care BERD le deţine în această bancă. Care este poziţia BERD faţă de această situaţie?
J.O.: Aici devine vizibilă diferenţa între BERD şi băncile comerciale. BERD este o bancă de dezvoltare, nu una comercială. BERD niciodată nu concurează cu sectorul privat. Atunci când BERD intervine, face acest lucru pentru anumite cauze care nu sunt doar de ordin financiar. La Victoriabank cauza pentru care dorim să majorăm pachetul de acţiuni este să îmbunătăţim guvernanţa corporativă. La Mobiasbancă Société Générale scopul nostru a fost de a ajuta banca să se dezvolte, dat fiind faptul că Société Générale este partenerul nostru la nivel global în ţările în care investeşte BERD.
Scopurile diferă, însă cu siguranţă nu devenim acţionari pentru a a folosi informaţiile despre activitatea acestor bănci şi pentru a concura cu ele. 
Profit: Care este volumul asistenţei pe care BERD intenţionează să o acorde RM în 2016 şi 2017 şi în ce sectoare?
J.O.: BERD este o instituţie care acţionează în funcţie de cerere. Sperăm foarte mult să fim capabili să sprijinim în continuare investitorii locali şi cei străini. De asemenea, vom continua să finanţăm mari proiecte de infrastructură. Un exemplu este gazoductul Ungheni-Chişinău pentru care sperăm să semnăm un acord de creditare în anul curent. Acordăm o atenţie deosebită sectorului municipal, finanţând proiecte legate de aprovizionarea cu apă, evacuarea şi reciclarea deşeurilor solide, încălzirea etc. Pentru 2016 avem foarte mult de lucru.
Profit: Mai mulţi experţi se arată sceptici faţă de proiectul gazoductului Ungheni-Chişinău. Ei atrag atenţie asupra implementării cu foarte mare întârziere a primului proiect, Iaşi-Ungheni, asupra faptului că România ar putea să nu dispună de suficiente volume de gaze naturale pentru a fi exportate în RM, precum şi asupra faptului că reţelele de distribuţie aparţin companiei moldo-ruse Moldovagaz care nu pare să agreeze acest proiect.
J.O.: Toate aceste aspecte pe care le-aţi menţionat sunt valabile. În acelaşi timp, faptul că există dificultăţi sau provocări legate de acest proiect demonstrează o dată în plus că trebuie să mergem înainte şi să le soluţionăm, dar nu să stăm cu mâinile în sân şi să spunem că proiectul este sortit eşecului. Dacă există probleme care necesită rezolvare, mergeţi şi rezolvaţi-le. Întotdeauna încurajăm partenerii noştri să facă acest lucru, şi Banca Europeană pentru Investiţii este de mare ajutor.
Dacă mă întrebaţi credem noi oare în acest proiect? Da, deoarece el înseamnă o siguranţă mai mare la capitolul aprovizionare cu gaze naturale. Din punct de vedere strategic, este întotdeauna mult mai bine să avem alternative. Cât priveşte problema tarifelor şi a transportării, este necesar să fie luate decizii la nivelul autorităţilor şi instituţiilor regulatorii din RM. Desigur, un proiect de infrastructură finanţat recent necesită timp pentru a rambursa creditele, iar lăsat singur el niciodată nu va putea concura din punct de vedere economic cu o conductă de gaze care a achitat toate datoriile legate de construcţie încă în timpurile URSS. Sunt ferm convinsă că există posibilităţi de soluţionare a acestor probleme la nivel legislativ şi economic.
Profit: BERD a primit deja rezultatele studiului de fezabilitate pentru conducta de gaze naturale Ungheni-Chişinău?
J.O.: Da. A fost un studiu complicat realizat de Fichtner, o companie specializată în acest tip de proiecte de infrastructură. Fichtner ne-a prezentat un studiu de pre-fezabilitate, iar apoi studiul final de fezabilitate care a servit drept bază pentru aprobarea proiectului de către BERD şi Banca Europeană pentru Investiţii. Am primit răspunsuri la toate întrebările noastre.
Profit: Deci dacă există finanţare, atunci implementarea acestui proiect către anul 2020 este un scenariu realist?
J.O.: Da. Costul total al proiectului este de €85 mil. Din această sumă, circa €10 mil. vor fi acordate de către Comisia Europeană sub formă de grant, în timp ce restul sumei va fi împrumutată de către autorităţile RM de la BERD şi BEI în proporţie de 50/50. Este un proiect pe termen lung pentru care va fi acordat un credit de lungă durată sub garanţia statului. Rata dobânzii la creditele acordate sub garanţia statului este, desigur, mai mică în comparaţie cu creditele eliberate fără o asemenea garanţie.
Profit: În presă au apărut informaţii cu privire la utilizarea contrar destinaţiei a fondurilor acordate de către instituţiile internaţionale. S-a confruntat BERD cu o asemenea problemă? Ce face banca pentru a evita asemenea situaţii?
J.O.: BERD dispune de mai multe mecanisme pentru a preveni utilizarea contrar destinaţiei sau furtul mijloacelor financiare. Există un şir întreg de condiţii care trebuie îndeplinite pentru a obţine finanţare. Aş dori să accentuez faptul că noi supraveghem transparenţa procesului de achiziţionare sau cel de contractare a companiei care va efectua lucrările, dar decizia finală aparţine autorităţilor statului. La sfârşitul procesului de achiziţionare, autorităţile au libertatea de a alege câştigătorul dintre două sau trei companii şi este important că anume autorităţile sunt cele care iau decizia finală.
În plus, BERD niciodată nu transferă fondurile pentru proiectele de infrastructură autorităţilor, ci companiilor contractate să îndeplinească lucrările respective. Aceste fonduri nu ajung niciodată pe conturile autorităţilor, respectiv ele nu pot fi utilizate contrar destinaţiei.
Profit: Poate în acest caz BERD şi alte instituţii internaţionale ar trebui să adopte o poziţie mult mai strictă în procesul de supraveghere?
J.O.: Exemplul pe care îl dau când se ajunge la acest subiect este următorul: imaginaţi-vă că doriţi să schimbaţi ferestrele de la casa sau apartamentul Dvs. şi luaţi un credit de la o bancă comercială. Angajaţi muncitori care, însă, în loc de ferestre instalează uşi. În acest caz vă duceţi la bancă pentru a vă plânge pe acele persoane? Ce vă va spune banca în acest caz? Ea va spune doar atât: ”Rambursaţi creditul acordat”.
Aş dori să subliniez faptul că atunci când implementăm proiecte de infrastructură luăm în consideraţie priorităţile Guvernului. BERD niciodată nu spune: „Considerăm că trebuie să reabilitaţi drumurile!” Aceasta nu este prerogativa noastră. Noi discutăm cu autorităţile şi le întrebăm despre priorităţi pentru următorii cinci ani de zile. Dacă autorităţile ne spun că reabilitarea drumurilor este domeniul în care Moldova este gata să împrumute bani sub garanţia statului atunci noi cooperăm la acest capitol.
Pornim de la premiza că toţi acţionează cu bună credinţă, iar Guvernul este într-adevăr interesat să îmbunătăţească infrastructura drumurilor. Dacă lucrurile stau altfel, atunci organizaţiile de dezvoltare nu pot face nimic.
Profit: După scandalul din sectorul bancar, o opinie tot mai larg răspândită este că organizaţiile internaţionale ar trebui să înăsprească urgent condiţiile pentru acordarea creditelor, precum şi procesul de monitorizare.
J.O.: Anume acest lucru s-a şi întâmplat anul trecut. Toţi partenerii de dezvoltare ai RM – Comisia Europeană, Banca Mondială şi FMI – au înăsprit semnificativ condiţiile şi chiar au stopat sprijinul pentru bugetul de stat până în momentul când vor fi îndeplinite o serie de condiţii. Acest proces a început deja, respectiv toţi partenerii internaţionali sunt foarte şi foarte duri.
Cât priveşte BERD, după cum bine ştiţi, noi de mai mult timp nu mai lucrăm cu băncile care au probleme cu transparenţa acţionarilor.■
Далее...
