Profit
№_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
Nr._4_2015 (228), aprilie 2015Experienţa Slovaciei – comunicăm şi ne integrăm
,,Mai bine o dată să vezi, decât de 100 de ori să asculţi” - este perfect valabil în cazul experienţei altor state, care au parcurs drumul integrării europene şi a căror experienţă Republica Moldova încearcă să o ia în consideraţie. Slovacia este una dintre ţările UE care a urmat acest drum, iar acum culege roadele integrării în comunitatea europeană. Având în spate o experienţă de 11 ani până la integrare şi alţi 11 ani după, Slovacia se simte în drept să ofere Republicii Moldova unele sfaturi. ,,Nu vă grăbiţi să vă integraţi în UE cu două luni mai devreme, dar în schimb să cedaţi interesul national”, spun diplomaţii slovaci. În acelaşi timp, ei afirmă că integrarea în UE presupune multă comunicare cu cetăţenii, aspect care nici într-un caz nu trebuie ignorat, dacă ne dorim, într-adevăr, ca într-o bună zi să devenim membri ai UE.
Experienţa slovacă în procesul de integrare în UE, metodele de comunicare cu cetăţenii şi promovarea valorilor europene au constituit principalele teme de discuţie în cadrul vizitei de studiu la Bratislava, Slovacia, la care a participat un grup de reprezentanţi ai societăţii civile din Republica Moldova. Vizita s-a desfăşurat în cadrul proiectului ,,Regiunile Moldovei merită un viitor european”, organizată de Asociaţia pentru Politică Externă din Slovacia.
Reprezentanţii societăţii civile au avut posibilitatea să se convingă pe viu de beneficiile pe care le oferă integrarea în comunitatea europeană, să facă schimb de experienţă şi să cunoască provocările ce le presupune aderarea la UE.
Dialogul - cheia succesului integrării europene
Cea mai mare provocare, căreia Slovacia a reuşit să-i facă faţă, ţine de viziunea unitară a clasei politice. Politicienii au declarat integrarea europeană drept obiectiv comun, ce poate asigura modernizarea, dezvoltarea şi prosperarea ţării. În rezultat, toate eforturile au fost canalizate anume în această direcţie, iar cale de întoarcere nu a existat.
În cadrul schimbului de opinii, interlocutorii au insistat asupra faptului că integrarea europeană reprezintă un proces de durată, care necesită implicare şi efort din partea întregii societăţi şi nu doar din partea clasei politice. Cu alte cuvinte, autorităţile şi societatea în ansamblu trebuie să meargă în acelaşi pas, să promoveze aceleaşi valori şi să aibă un obiectiv comun – de a integra ţara în comunitatea europeană. Prin urmare, pentru a asigura garanţia succesului, este necesară implicarea unui număr cât mai mare de persoane în promovarea valorilor europene, tineretul fiind categoria principală a societăţii pe care trebuie pus accentul, pentru că, spun slovacii, ,,viitorul le aparţine”.
Respectiv, dialogul cu întreaga societate în vederea promovării valorilor europene reprezintă cheia succesului în acest proces. Potrivit interlocutorilor, oamenii trebuie să primească răspuns la toate întrebările care-i preocupă, avantajele şi beneficiile integrării europene trebuie explicate cât mai convingător, iar opoziţia ,,neutralizată” cu argumente concrete în beneficiul integrării europene. ,,Cetăţenii trebuie convinşi că integrarea în UE înseamnă instituţii funcţionale, stat de drept, dezvoltare economică şi socială durabilă, îmbunătăţirea climatului de afaceri”, spun oficialii slovaci.
Comunicarea cu societatea - accesibilă
,,În procesul de integrare europeană comunicarea cu societatea trebuie să fie pozitivă, proactivă, concretă şi accesibilă”, a declarat Pavol Szalai, responsabil de comunicare în cadrul Departamentului pentru pregătirea Preşedinţiei Slovace a Consiliului UE, Ministerul Afacerilor Externe şi Europene al Slovaciei.
Interlocutorul a punctat câteva aspecte importante pe care trebuie să se bazeze comunicarea cu cetăţenii:
- comunicarea trebuie să fie cât mai accesibilă pentru populaţie, cu argumente concrete în beneficiul integrării europene;
- comunicarea trebuie să fie transparentă şi cu implicarea a cât mai multor actori – autorităţi centrale şi locale, instituţii publice, partide politice, ONG-uri, şcoală, biserică, adică cei care au capacitatea şi posibilitatea de a mobiliza un număr cât mai mare de oameni;
- atragerea tuturor categoriilor de cetăţeni în dezbaterile publice trebuie să constituie un angajament de bază al promotorilor integrării europene. Discuţiile trebuie organizate pe teme concrete şi să răspundă nevoilor de informare ale cetăţenilor pe subiecte cât mai diverse;
- focusarea pe tineret, pentru că ei sunt marii învingători ai procesului de integrare europeană – ei sunt cei mai mobili, fiind primii care beneficiază de avantajele apropierii de UE – regim liberalizat de vize, călătorii, studii în străinătate etc. Prin urmare, tinerii sunt cei mai buni mesageri ai apropierii de UE;
- implicarea mass-media în procesul de promovare a valorilor europene – TV, radio, presă scrisă, on-line. Organizarea diferitelor campanii de informare pe diverse subiecte cu impact social cât mai mare;
- continuitate în acţiuni.
Ţineţi cont de interesul naţional
,,În procesul de integrare europeană nu trebuie să uitaţi nici pentru o clipă de interesul naţional”, afirmă diplomaţii Departamentului Europa de Est, Caucazul de Sud şi Asia Centrală din cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Europene din Slovacia.
,,Să nu vă grăbiţi să vă integraţi în UE cu două luni mai devreme, dar în schimb să cedaţi interesul naţional. În cazul nostru, au fost aspecte unde am fost nevoiţi să cedăm pentru că ne-am grăbit. În special, este vorba de agricultură. În rezultat, acum unii fermieri nu sunt suficient de competitivi pe piaţa europeană, comparativ cu vecinii noştri. Prin urmare, nu vă grăbiţi să închideţi cât mai repede capitolele de negocieri. Lucrurile trebuie făcute calitativ şi nu în grabă, iar interesul naţional trebuie avut mereu în vedere”, consideră diplomaţii slovaci.
În opinia lor, un aspect foarte important în procesul de integrare îi revine comunicării. ,,Pe baza exemplului nostru putem spune că în lipsa comunicării suficiente cu societatea, referendumul pe care l-am organizat înainte de aderarea la UE a fost validat la limită, cu o prezenţă la vot de doar 51%.
Comunicarea este un element extrem de important pentru a transmite societăţii mesajele pozitive legate de integrare. Mai mult, aceasta trebuie să vizeze aspecte concrete care ţin de viaţa cotidiană a cetăţenilor. Prin urmare, vă îndemnăm să comunicaţi mai mult cu societatea, să creaţi o imagine pozitivă a UE, astfel încât atunci când veţi organiza referendumul de aderare, prezenţa la urne să nu fie la limită, ci mai mare de 60%. Asta ar fi o confirmare a faptului că cetăţenii sunt de acord cu vectorul de integrare europeană a ţării, promovat la nivel naţional”, consideră diplomaţii.
Ei dau asigurări că Parteneriatul Estic (PaE) va fi prioritatea Slovaciei în anul 2016 când aceasta va deţine preşedinţia UE. ,,Moldova rămâne ,,o istorie de succes” a PaE, însă totul depinde de cetăţenii acestei ţări. Scopul PaE este de a pregăti Moldova pentru integrare în comunitatea europeană. Acest lucru însă este şi în interesul UE, pentru că Parteneriatul Estic va fi justificat în baza faptului că va exista un exemplu concret de succes - Moldova a devenit membru UE. Respectiv, PaE a fost îndreptăţit. Acesta este un interes reciproc avantajos”, au menţionat diplomaţii.
Slovacia a reuşit pentru că ambiţiile au fost mari
Participanţii la discuţii au menţionat că după mai bine de 10 ani de la integrarea Slovaciei în UE nivelul de dezvoltare economică a ţării a crescut simţitor. ,,Evident, nu totul este doar alb sau negru. Dar, cu siguranţă, în cazul Slovaciei este mai mult alb”, a menţionat Iuras Tomas, Director al Departamentului pentru Afaceri şi Relaţii cu UE.
Andrej Králik, şeful Serviciului Politică şi Presă, Reprezentanţa Comisiei Europene în Slovacia:
• După 10 ani de la integrarea în comunitatea europeană Slovacia a devenit o voce pe scena politică europeană. Dacă înainte de integrare Slovacia era doar un consumator de soluţii, atunci astăzi ea se aşază la masa de negocieri cu celelalte state europene şi elaborează soluţii pentru ţările UE. Vocea Slovaciei este auzită la nivelul Uniunii Europene.
• Progresul Slovaciei în urma integrării în UE este evident. Slovacia actuală se deosebeşte substanţial de cea de acum 10 ani. Am reuşit pentru că ambiţiile au fost mari. Am promovat cu insistenţă valorile europene la toate nivelurile, am fost optimişti şi am implicat societatea în acest proces.
• Datele sondajelor de opinie realizate după integrarea Slovaciei în UE arată că peste 70% dintre cetăţenii ţării consideră că cel mai mare beneficiu al integrării constă în posibilitatea de a circula liber în ţările comunităţii europene, 44% consideră drept beneficiu trecerea la moneda europeană, 26% - posibilitatea de a studia în cadrul programului Erasmus. Alte 26% cred în posibilitatea economică a UE.
Oľga Gyárfášová, cercetător, Institutul pentru Afaceri Publice:
• Procesul de integrare în comunitatea europeană trebuie să fie însoţit în mod obligatoriu de strategii de comunicare şi de campanii de informare privind beneficiile şi avantajele integrării europene.
• Trebuie să existe consens politic la nivelul întregii societăţi privind vectorul extern de dezvoltare a ţării.
• Promovarea unei imagini pozitive a UE.
• Suport stabil din partea societăţii şi a elitelor economice.
• Organizarea dezbaterilor publice pe diverse subiecte de integrare în cadrul cărora să fie discutate plusurile şi minusurile integrării europene, să fie pus accentul pe impactul asupra standardelor de viaţă, micşorării ratei şomajului, drepturilor şi obligaţiunilor cetăţenilor.
• Stabilirea grupurilor ţintă – formatori de opinie, tineri, cetăţeni activi din punct de vedere economic, ONG-uri, şcoală, biserică.
• Organizarea campaniilor de informare la nivel naţional. Moto-urile pe care le-a folosit Slovacia în cadrul acestor campanii au fost: ,,We have the future in our hands” sau ,,It is better to be in, than out”.
Ľuba Pavlovová, Directorul Agenţiei de Dezvoltare Regională Senec-Pezinok:
• Implicaţi cât mai activ oamenii din regiunile ţării în procesul de promovare a valorilor europene.
• Faceţi în aşa fel încât lucrurile să se întâmple.
• Acţionaţi după principiul ,,Think Globally, Act Locally!”
• Explicaţi lucrurile într-un limbaj cât mai accesibil.
• Învăţaţi oamenii să acceseze proiecte europene pentru dezvoltare regională şi să identifice parteneri la nivelul UE.
• Nu aşteptaţi ca oamenii din regiuni să vină la Dvs. Plecaţi Dvs. la ei!
În opinia tuturor interlocutorilor, drumul către UE nu a fost întotdeauna unul roz. Au fost probleme, provocări, însă Slovacia a reuşit pentru că a încercat să vadă partea plină a paharului. Acum, cu toţii sunt siguri că efortul s-a meritat.■
Sursa: www.infoeuropa.md
Далее...
Preţul leului „cel tare”
Începând cu finele anului trecut, economia Republicii Moldova a suferit schimbări dramatice, iar acest lucru trebuie tratat ca atare. Leul moldovenesc s-a depreciat semnificativ în raport cu euro şi dolarul, situaţia pe piaţa bancară luând o întorsătură pesimistă.
Principalele motive invocate de autorităţi şi, în special, de Guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, sunt reducerea remitenţelor de peste hotare, încetinirea economică în zona ţărilor partenere, în special, în Federaţia Rusă, care la fel s-a confruntat cu o depreciere puternică a monedei sale naţionale.
Însă pot fi invocaţi şi factori subiectivi - comportamentul speculativ al agenţilor economici şi al populaţiei, „dolarizarea” masivă a lor în aşteptarea unei situaţii mai bune pentru vânzarea valutei străine...
Panica de pe piaţa bancară din Moldova a fost alimentată şi de situaţia incertă de la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank, aflate sub administrarea specială a Băncii Naţionale a Moldovei.
În împrejurările care s-au creat, BNM a făcut ceea ce, de fapt, putea face, reieşind din instrumentele disponibile şi în limita competenţelor ce-i revin conform cadrului legal şi normativ. BNM a recurs la majorarea ratei de bază, ceea ce, prin urmare, a condus la creşterea ratelor la depozite în moneda naţională. La un moment, cursul leului se deprecia cu aşa o viteză, încât băncile comerciale nu reuşeau să-şi revadă ratele la depozitele în MDL. Este o măsură, deşi întârziată şi deja insuficientă... Bancherii prognozează că ratele la depozite ar putea creşte în continuare în vederea atragerii de la populaţie a leilor scumpi.
Pentru a menţine controlul asupra inflaţiei, BNM a adoptat o politică monetară aspră aplicând toate instrumentele disponibile şi sterilizând masa monetară. În acest mod, se încearcă targetarea inflaţiei, iar această soluţie, pe lângă faptul că este foarte costisitoare pentru BNM, poate avea efecte un timp oarecare, însă nu poate şi nu trebuie să perpetueze, pentru că reprezintă o „ameninţare” directă asupra proceselor economice, inclusiv asupra importurilor, ceea ce afectează activitatea companiilor şi poate avea consecinţe grave. Or, de la începutul anului, comerţul extern deja s-a redus dramatic. Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, agenţii economici din Moldova au exportat în ianuarie-februarie mărfuri cu 16,7% mai puţin faţă de perioada similară din 2014. Iar importurile de produse autohtone s-au redus cu 29,6%!
În acest sens, tentativele de a fixa cursul monedei naţionale sunt mai curând o măsură „populistă” şi provizorie, iar într-o perspectivă mai îndelungată pot avea pentru mediul de afaceri şi pentru populaţie urmări mult mai triste decât cele pe care le-am urmărit pe piaţa valutară recent. Inclusiv reducerea PIB-ului, scăderea drastică a puterii de cumpărare a populaţiei în condiţiile în care procesele economice, comerţul extern, companiile vor continua să se „sufoce”... În opinia mai multor experţi, dar şi agenţi economici şi reprezentanţi ai mediului bancar, renunţarea la menţinerea parităţii valutare ar putea rupe acest cerc vicios.
Odată ce Republica Moldova urmează calea economiei de piaţă, inclusiv cursul valutar trebuie să fie unul de piaţă şi să ţină cont de cererea şi oferta reală, pentru a nu distorsiona această formulă clasică şi firească pentru o economie de piaţă. Sau, o economie de piaţă în Republica Moldova e „de piaţă” doar pe jumătate?■
Далее...
Scopul meu este accelerarea reformelor
Economia Republicii Moldova arată mult mai bine din postura de ministru decât din cea de antreprenor, este de părere fostul antreprenor francez şi actualul ministru al economiei RM, Stephane Christophe Bride. În acelaşi timp, pentru ca economia să facă faţă crizei interne şi celei regionale, este urgent nevoie, susţine noul ministru, de accelerat implementarea reformelor, de adaptat paradigma economică a ţării la piaţa UE şi de convins investitorii străini şi cei locali că Moldova are viitor şi în ea se merită de făcut investiţii. Într-un interviu acordat în exclusivitate revistei Profit, Stephane Christophe Bride vorbeşte despre priorităţile sale, primele provocări în această funcţie, bugetul pentru anul 2015 şi aşteptările de la negocierile privind semnarea unui nou memorandum cu FMI.
Profit: Domnule Bride, sunteţi primul străin care deţine o funcţie ministerială în Guvernul Republicii Moldova de la obţinerea independenţei în 1991. Ce semnifică acest fapt pentru Dvs.? Care sunt punctele Dvs. forte în calitate de ministru comparativ cu un ministru de naţionalitate moldovean şi ce ar putea avea de câştigat Moldova din numirea Dvs.în această funcţie importantă?
C.B.: Faptul că am ajuns ministru în Guvernul Republicii Moldova este, în primul rând, o onoare pentru mine şi o mare responsabilitate. Numirea mea în funcţia de ministru al economiei este dovada unui angajament ferm din partea coaliţiei de guvernare de a trasnspune în realitate obiectivele de integrare europeană, inclusiv adaptarea paradigmei economice a ţării după modelul european. Am acceptat invitaţia, având convingerea că voi reuşi să ies învingător din această arenă de luptă între vechi şi nou. Poate simţul noului, al ordinii, al bunei administrări, experienţa de lucru acumulată în ţările în care am lucrat, corectitudinea şi exigenţa faţă de calitate, educate în Europa, mă avantajează în acest post, însă, cu siguranţă, nu cred că unui ministru moldovean i-ar lipsi aceste calităţi. Ce ar putea câştiga Moldova de la prezenţa mea în această funcţie este credibilitatea şi consecvenţa în efortul de integrare europeană, un dialog mai activ cu partenerii de dezvoltare occidentali pentru a beneficia de sprijinul lor în implementarea angajamentelor, reforme realizate.
Profit: Marian Lupu, liderul Partidului Democrat, a declarat că nu i-a fost uşor să vă conving să acceptaţi funcţia de ministru al economiei. Care au fost motivele principale ce v-au determinat să acceptaţi această propunere?
C.B.: Recunosc că a trebuit să mă gândesc serios înainte de a accepta această funcţie. Am cântărit toate riscurile şi dificultăţile cărora urmează să le fac faţă în această perioadă deloc uşoară pentru Republica Moldova, dar şi pentru regiune, inclusiv necesitatea de a mă retrage din proiectele începute în sectorul privat. După cum am mai spus şi cu alte ocazii, n-am avut o altă motivaţie de a veni la conducerea Ministerului decât aceea de a accelera reformele şi de a ajuta antreprenorii, a convinge investitorii că Moldova este o destinaţie bună pentru business.
Profit: Cum aţi descrie primele luni de mandat? Care au fost cele mai importante provocări de până acum?
C.B.: Actualul Cabinet de Miniştri şi-a început activitatea într-un context socioeconomic destul de dificil, cu o agendă de provocări deja pusă pe masă. După cum se ştie, acestea sunt afectarea economiei de situaţia geopolitică din regiune, cererea operatorilor de ajustare a tarifelor la energie, situaţia pe piaţa financiar-bancară ş. a.
Profit: În ultimii 6 ani, aţi condus numeroase misiuni de audit şi consultanţă pentru instituţiile financiare din Moldova, ceea ce înseamnă că sunteţi familiarizat cu starea economiei moldoveneşti. Dar cum arată economia Moldovei din postura de ministru al economiei? Situaţia economică este mai bună sau mai rea decât vă aşteptaţi?
C.B.: De când sunt în Moldova, am făcut nu doar audit sau consultanţă, dar am dezvoltat şi proiecte de afaceri, ultimele fiind în domeniul eficienţei energetice. Aşa că ştiu cum funcţionează economia din Moldova nu doar din auzite, dar şi pe propria mea piele. Din postura de ministru, economia arată mult mai bine, decât din postura de antreprenor. Primul are un mandat de patru ani la dispoziţie pentru a obţine rezultate, iar al doilea are nevoie de soluţii imediate pentru derularea afacerii. Iată de ce, chiar din primele săptămâni de mandat, am iniţiat discuţii cu mediul de afaceri, investitorii care se confruntă cu dificultăţi, pentru a-i asculta şi a le ajuta.
Profit: Care sunt 3 priorităţi/sarcini-cheie ale Ministerului Economiei pentru anul 2015?
C.B.: Principalul obiectiv este, desigur, realizarea angajamentelor asumate în cadrul AA/ZLSAC pentru a continua procesul de integrare europeană şi adaptare a paradigmei economice a ţării la piaţa UE şi internaţională. Un alt obiectiv major este asigurarea securităţii energetice prin diversificarea surselor de energie prin intermediul interconexiunilor la piaţa europeană de gaze şi energie electrică. Aici am în vedere continuarea conductei de gaze Ungheni-Chişinău. Studiul de fezabilitate pentru acest proiect a fost deja iniţiat. Iar pe partea de interconexiuni la sistemul electric european, preconizăm să construim, până în 2017, interconectorul Vulcăneşti-Isaccea şi linia electrică Vulcăneşti-Chişinău.
O alternativă de viitor pentru Moldova sunt sursele de energie regenerabile. După cum se ştie, în Europa fotovoltaicele, eolienele şi alte surse naturale de energie au o pondere importantă în consumul total al ţării. De exemplu, în România, în 2013, energia regenerabilă a constituit 41% în consumul de electricitate al ţării. De aceea, chiar cred că putem miza pe energia verde. Nu în ultimul rând, urmează să identificăm investiţii în capacităţile interne de energie electrică şi transport de gaze pentru a permite funcţionarea stabilă a sistemelor energetice după interconectare.
O altă prioritate este consolidarea măsurilor bune pentru mediul de afaceri, accelerarea procesului investiţional din partea antreprenorilor locali şi străini. Aici avem la dispoziţie un şir de instrumente, precum reforma regulatorie, strategia naţională pentru dezvoltarea ÎMM-urilor, Foaia de parcurs privind sporirea competitivităţii, mai multe platforme de interacţiune cu mediul de afaceri şi societatea civilă.
Profit: Dar priorităţile mandatului dumneavoastră de 4 ani?
C.B.: În calitate de conducător al instituţiei, îmi doresc, desigur, să văd o echipă de profesionişti, care să fie cei mai buni experţi şi strategi în domeniu, motivaţi să lucreze pentru viitorul ţării, cu planuri de răspuns pregătite pentru orice provocare de ordin economic intern sau extern. De asemenea, îmi doresc un Minister puternic ca şi instituţie, o imagine a ţării pozitivă în afară, condiţii mai bune pentru derularea afacerii, mai multe investiţii.
Profit: Cât de mulţumit sunteţi de bugetul pentru 2015 aprobat de Guvern la începutul lunii aprilie? Este un buget realist? Au fost luate în considerare toate propunerile Ministerului Economiei?
C.B.: În circumstanţele în care Guvernul a întârziat şi având în vedere contextul de incertitudine creat pe plan mondial şi regional este un buget realist. Condiţiile pe care a insistat Ministerul Economiei au vizat politica fiscală şi vamală pentru anul 2015. Principalele amendamente de ordin fiscal şi vamal înaintate s-au referit la stabilirea unei periodicităţi de, cel mult, 2 ori pe an la efectuarea modificărilor şi completărilor la legislaţia fiscală şi vamală, anularea pragului minim de 100.000 lei pentru acordarea dreptului antreprenorului de a se înregistra în calitate de contribuabil al TVA, introducerea unui regim facilitar pentru importul mostrelor de mărfuri, extinderea mecanismului de restituire a TVA la investiţii capitale şi în clădiri cu destinaţie de producţie ş. a.
Profit: Primul-Ministru, Chiril Gaburici, a prezentat recent la FMI o scrisoare care exprimă disponibilitatea Guvernului de a începe negocierile asupra unui nou program de cooperare cu Fondul. Care sunt aşteptările Ministerului Economiei de la un nou memorandum cu FMI?
C.B.: Existenţa unui Program cu FMI este extrem de importantă pentru continuarea procesului de reforme structurale, care ar asigura dezvoltarea economică durabilă şi stabilitatea financiară. Mai mult, existenţa unui memorandum cu FMI facilitează cadrul de cooperare cu partenerii externi, cu care avem încheiate parteneriate strategice.
Profit: Având în vedere starea actuală a economiei Moldovei (stagnarea şi chiar riscul de recesiune), cum va arăta memorandumul cu FMI? Pe ce condiţii a insistat Chişinăul în timpul negocierilor cu FMI?
C.B.: De fapt, nu am avut încă negocieri cu FMI, în luna martie am participat la discuţii cu reprezentanţii FMI, aflaţi într-o misiune de informare şi prezentare a noii echipe pentru Republica Moldova. Negocierile cu FMI vor fi lansate în timpul apropiat, probabil în luna mai. Până la moment, Ministerul Economiei a purtat discuţii cu FMI şi a coordonat prognoza evoluţiei macroeconomice, care a stat la baza bugetului pentru anul curent.
Profit: Este Guvernul capabil să îndeplinească parametrii bugetului pe care insistă FMI, de exemplu, pe un deficit bugetar de 2% din PIB, o inflaţie de o cifră, transparenţa sectorului bancar, stabilitatea financiară, fără a mai acorda asistenţă financiară celor trei bănci implicate în tranzacţii dubioase în 2014?
C.B.: În cadrul consultărilor cu reprezentanţii FMI s-a discutat şi au fost agreaţi parametrii bugetului de stat pentru anul curent. În pofida estimărilor mai puţin optimiste efectuate până acum, Ministerul Economiei va lucra intens pentru a preveni şi identifica toate riscurile care ar putea afecta dezvoltarea economică a ţării. În acest sens, avem un set de politici în proces de implementare, dar şi notele de politici, transmise de donatori. Vom ţine cont de recomandările făcute de ei, deoarece mizăm pe consolidarea cooperării cu partenerii de dezvoltare pentru asigurarea unui proces rapid de revenire a economiei pe poziţii de creştere.■
Далее...
