Profit
№_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
Nr._4_2014 (218), aprilie 2014Afacere austria că extinsă în Moldova
Compania austriacă Gebauer&Griller, cu o istorie de 70 de ani, a devenit unul dintre cei mai importanţi furnizori de cabluri şi fire din cupru pentru autoturisme, ascensoare şi telecomunicaţii, cu uzine în Austria, Cehia, Slovacia, România, India şi Republica Moldova. Din 2012 compania a deschis o sucursală în zona economică liberă Bălţi, investind 12 mil. de euro. În 2013 filiala a înregistrat vânzări de 54 mil. de lei, iar suma medie anuală obţinută de întreaga companie ajunge la 380 mil. de euro. În cadrul unui interviu acordat revistei Profit preşedintele Consiliului de Supraveghere al companiei, Gerhard Griller, vorbeşte despre rezultatele afacerii în Moldova şi planurile de viitor ale companiei.
Profit: Dle Griller, decizia de a deschide o uzină în Republica Moldova a fost una complicată?
G.G.: Trebuie să recunosc faptul că ideea de a deschide o uzină într-o astfel de ţară exotică, precum este Republica Moldova, a fost nu atât una complicată de realizat, cât una riscantă. Am analizat mult timp lucrurile şi, până la urmă, am decis să riscăm. În mare parte, aici ne-au adus clienţii noştri de bază, compania germană Draexlmaier. Din totalul producţiei noastre 20% o procură Draexlmaier, iar 80% este exportată. Pe lângă riscuri, am văzut în Moldova şi un potenţial, iar feedback-ul a fost unul pozitiv. Condiţiile de activitate sunt bune, în plus, am văzut în ochii muncitorilor moldoveni dorinţa de a lucra. De asemenea, am fost primiţi călduros de către politicienii din ţara Dvs. Da, am auzit despre faptul că unii dintre ei sunt corupţi, dar trebuie să recunoaştem că autorităţile ne-au ajutat. În fond, avem un dialog destul de productiv cu guvernarea de la Chişinău.
Profit: Aţi observat diferenţe dintre muncitorii moldoveni şi cei din alte state?
G.G.: La drept vorbind, nu există diferenţe la acest capitol. Mi-a plăcut faptul să sunt motivaţi să lucreze şi învaţă repede. Timp de doar câteva săptămâni stagiarii moldoveni au trecut de la lecţii la lucru practic. Salariul muncitorilor începe de la 4000 mii de lei. Mai mult, nu cred că este un lucru dificil. Tehnica este automatizată, prin urmare, nu este nevoie de mulţi angajaţi. La moment, în cadrul uzinei activează în jur de 100 de persoane, ceea ce, deocamdată, este suficient. Cel mai mult mă bucură faptul că prin oferirea locurilor de muncă cetăţenii moldoveni rămân la ei acasă.
Profit: Care sunt principalii furnizori de materie primă ai Gebauer&Griller?
G.G.: Compania procură cupru din Polonia, Turcia şi Austria. În Moldova se produc săptămânal 20-25 mii km de fire, ceea ce ar însemna în jur de 100 mii km pe lună. Am menţionat anterior că partenerul nostru principal este Draexlmaier, dar conlucrăm şi cu BMW, Mercedes etc. O mare parte din producţia noastră este pentru industria de autoturisme. Mai confecţionăm şi cabluri pentru ascensoare, cabluri TV ş.a.
Profit: Care sunt planurile de viitor ale companiei privind activitatea în Republica Moldova?
G.G.: Noi nu facem planuri pe 2-3 ani înainte. Dar am dori cu timpul să ne extindem activitatea. Atunci, probabil, vom avea nevoie de mai mulţi angajaţi. Sunt sigur că vom reuşi acest lucru pentru că, în viziunea mea, Moldova este o perlă nedescoperită. Ţinând cont de faptul că politicienii din Moldova stabilesc relaţii tot mai strânse cu UE, cred că, curând, vor apărea mai mulţi investitori europeni cointeresaţi să-şi lărgească afacerile şi în Moldova. Cel puţin, G&G şi Draexlmaier vor mai aduce parteneri în Moldova.■
Далее...
Greutăţile nu mă sperie
Vasile Botnari a acceptat din prima funcţia de ministrul al transporturilor şi infrastructurii drumurilor. A conştientizat din start că ceea ce urmează nu va fi deloc simplu, însă a acceptat propunerea ca pe o provocare, fiind sigur că experienţa anterioară îi va fi de un real sprijin pentru a face faţă lucrurilor. Este la început de cale în funcţia de ministru, având în vedere că o deţine de aproape un an de zile, în comparaţie cu alţi colegi - miniştri care deţin mandatul din 2009 sau 2010. A lansat mai multe proiecte în cadrul ministerului şi instituţiilor subordonate care, în final, trebuie să ne asigure drumuri mai bine şi unităţi de transport moderne. Ministrul recunoaşte că planurile sunt ambiţioase, însă declară cu fermitate că greutăţile nu-l sperie.
1. Dle ministru, domeniul transporturilor nu este unul nou pentru Dvs., anterior aţi condus Agenţia Transporturi. În opinia Dvs., pe cât de dezvoltat vi se pare acest sector în Moldova?
Evident, ca şi în orice alt domeniu, este loc pentru mai bine.
2. Pe cât de importantă este experienţa pe care aţi acumulat-o în funcţia de director al Agenţiei pentru a deţine funcţia de ministru?
De fapt, Agenţia Transporturi este acelaşi minister, doar că aceasta nu era responsabilă de drumuri. Oricum, experienţa acumulată în cadrul Agenţiei îmi este acum de mare folos. Nu am început activitatea în cadrul ministerului de la zero.
3. Timp de trei ani aţi deţinut funcţia de deputat. Care funcţie vi se potriveşte mai bine felului Dvs. de a fi – cea de deputat sau cea de ministru?
În Parlament este mai mult o activitate creativă, pe când în Guvern ai luat sapa şi te-ai pornit imediat la lucru. Iar mie îmi place lucrul.
4. Care a fost cea mai mare realizare a Dvs. în funcţia de deputat?
Am fost autorul mai multor iniţiative legislative, iar în cadrul fracţiunii în care am activat, am fost responsabil pentru expertizele din domeniul transporturi.
5. Aţi acceptat din prima propunerea de a deveni ministru?
Da.
6. Care a fost primul lucru la care v-aţi gândit atunci când vi s-a propus această funcţie?
Că este foarte mult de lucru.
7. Nu v-aţi temut?
Nu. Practic, toate funcţiile pe care le-am deţinut anterior au presupus multă muncă. În 2005, când am fost numit director al Air Moldova, compania era, practic, în faliment. Dar asta nu m-a speriat. Eram tânăr şi aveam ambiţia că voi reuşi.
8. Dacă după alegeri vi s-ar propune să vă continuaţi activitatea de ministru, aţi accepta?
Da. În cadrul ministerului sunt foarte multe proiecte în derulare, iar un an de zile nu este suficient pentru a face reforme şi a realiza tot ceea ce ne-am planificat. Cred că un mandat de patru ani este suficient pentru a avea rezultate palpabile.
9. Aţi impune anumite condiţii pentru aceasta?
Singura condiţie ar fi ca să pot activa.
10. V-aţi încadrat repede în noul colectiv?
Da, pentru că este, practic, acelaşi colectiv care era şi în 2009.
11. Ce a fost şi este cel mai dificil?
De a schimba mentalitatea oamenilor şi a-i face să înţeleagă că, pentru a obţine performanţe, sunt necesare reforme. De regulă, oamenii se opun schimbărilor, considerând că acestea le pot afecta situaţia curentă.
12. Care este numărul de angajaţi ai ministerului?
53 de persoane.
13. Pe cât de des deciziile pe care le luaţi la minister sunt coordonate cu şefii de partid, având în vedere că funcţiile au fost partajate politic?
Practic, niciodată.
14. De ce calităţi ar trebui să dispună o persoană pentru a deţine funcţia de ministru?
Să fie un bun organizator, pentru că ministrul nu poate face totul. Contează echipa pe care o are şi modul cum poate coordona activitatea acestora.
15. La finele lunii mai se împlineşte un an de zile de la preluarea funcţiei de ministru. Consideraţi că în acest an aţi făcut tot ce aţi putut sau credeţi că s-ar fi putut mai mult?
Dacă privim lucrurile critic, evident, se putea de făcut mai mult.
16. Care rămân a fi pentru Dvs. cele mai mari provocări în funcţia de ministru?
Evident, cea mai mare provocare rămâne a fi construcţia drumurilor, astfel ca toate lucrările să decurgă conform graficului stabilit. Cea mai mare problemă la acest capitol constă în faptul că companiile contractate la reabilitarea drumurilor rămân în urmă de la grafic. O altă provocare ţine de reformarea Căii Ferate. Este un domeniu amplu care până în prezent nu a fost supus reformelor.
17. Când în Moldova drumurile bune şi foarte bune vor prevala asupra drumurilor proaste şi foarte proaste?
În fiecare an avem deja tot mai multe drumuri bune. Există multe resurse financiare atrase în acest domeniu şi cred că de acum încolo oamenii se vor bucura de tot mai multe drumuri bune.
18. Care sunt obiectivele pentru acest an la capitolul reabilitarea drumurilor?
Pentru acest an planificăm să avem un şantier de 500 km de drum în lucru, dintre care la finele anului să fie date în exploatare 230 km. În total, în Moldova există 10 500 km de drumuri naţionale.
19. Pentru orice economie sănătoasă, reţeaua de drumuri este cheia succesului. În câţi ani consideraţi că Moldova va avea o infrastructură de drumuri sănătoasă?
Conform Strategiei de reabilitare a drumurilor, până în anul 2022 principalele drumuri vor fi reabilitate.
20. A câta parte din drumuri sunt reabilitate din fonduri locale şi a câta parte din fonduri externe?
În mare parte finanţarea are loc din fonduri externe. O parte este realizată şi din resursele Fondului Rutier, de exemplu, drumul Orhei-Rezina.
21. Apropo, când va fi finalizat acest traseu?
Nu cred că în acest an lucrările vor fi terminate integral, dar cert este că ele vor continua. Au fost deja organizate licitaţiile, iar în scut timp companiile câştigătoare urmează să înceapă lucrările de reabilitare a drumului.
22. Câţi bani se cheltuiesc anual pentru reabilitarea drumurilor şi de câţi ar fi nevoie în realitate?
Sursele Fondului Rutier sunt în creştere de la an la an. Pentru 2014 acesta este în mărime de 1,3 mlrd. lei. Potrivit calculelor specialiştilor, pentru a reabilita integral drumurile naţionale este nevoie de investiţii anuale de 4 mlrd. lei timp de 10 ani. Ţinând cont de faptul că resursele interne sunt insuficiente, în paralel, atragem şi fonduri externe. La moment, avem disponibile circa 500 mil. de euro.
23. În fiecare primăvară apare problema marcajelor rutiere care, pur şi simplu, dispar. Care ar fi soluţia pentru această problemă?
Din acest an pe drumurile reabilitate vor fi aplicare marcaje din termoplast. Durata acestui marcaj este de 5 ani. În zonele mai accidentate marcajul va fi aplicat perpendicular pentru ca şoferul să-l simtă şi să micşoreze viteza. Treptat, vom aplica doar marcaje din termoplast.
24. Dacă în ceea ce priveşte drumurile naţionale lucrurile se schimbă treptat, atunci la capitolul drumuri locale situaţia este alta. Când vom putea vorbi despre faptul că şi drumurilor locale au faţă europeană?
Primul pas l-am făcut deja în acest an, direcţionând bani pentru drumurile locale. În paralel, purtăm negocieri cu Banca Mondială pentru a atrage, începând cu 2015, resurse financiare în mărime de 30 mil. dolari pentru drumurile locale.
25. În cadrul unei şedinţe anterioare a Guvernului, başcanul Găgăuziei v-a acuzat de faptul că banii pentru reparaţia drumurilor locale au fost repartizaţi pe criterii politice, având în vedere faptul că anul curent este unul electoral. În baza căror criterii au fost selectate satele beneficiare?
Primăriile locale au depus cereri, iar în baza acestora Administraţia de Stat a Drumurilor a selectat 707 primării. O atenţie deosebită a fost acordată drumurilor de acces spre şcoli, grădiniţe, centre medicale. În ceea ce priveşte acuzaţiile başcanului, acestea sunt nefondate. În urma unei analize ample s-a constatat că în acest an în Găgăuzia vor fi investiţii serioase la reabilitarea drumurilor - circa 500 mil. lei. Prin urmare, nu putem vorbi că banii au fost repartizaţi pe criterii politice.
26. În prezent una dintre probleme este calitatea nesatisfăcătoare a unor drumuri proaspăt renovate. Ce face ministerul pentru a preveni astfel de situaţii?
Drumurile care se reabilitează sunt verificate de mai multe laboratoare. Da, există anumite porţiuni de drum unde calitatea nu coincide, însă acest lucru nu poate fi observat cu ochiul liber. În cazul în care sunt depistate anumite nereguli, compania constructoare le remediază din sursele proprii.
27. Au fost cazuri când companiile străine şi locale, care s-au angajat să repare anumite porţiuni de drum, nu s-au încadrat în timp. Cum pot fi prevenite astfel de situaţii?
Pentru nerespectarea graficului, companiilor internaţionale care lucrează la reabilitarea drumurilor li se calculează penalităţi, care nu pot fi însă mai mari de 10% din suma contractului. Până în prezent, au fost aplicate penalităţi unei companii italiene în mărime de 1,4 mil. de euro.
28. Care sunt garanţiile că asemenea situaţii nu se vor repeta?
Acum nu mai atragem atenţia doar la cele mai mici preţuri, dar şi la capacitatea companiei de a efectua asemenea lucrări.
29. Există o opinie destul de răspândită potrivit căreia la renovarea drumurilor se spală cei mai mulţi bani?
Cu siguranţă, acesta este un stereotip. Licitaţiile sunt organizate de o comisie specială din cadrul Administraţiei de Stat a Drumurilor din care fac parte şi experţi internaţionali. Mai mult, licitaţiile sunt desfăşurate conform regulilor BERD. Prin urmare, este greu de spus că există corupţie în acest proces. Evident, nu este exclus că se mai fură câte o căldare de asfalt, dar în linii generale au fost create toate condiţiile pentru ca astfel de fenomene să fie evitate.
30. Care drum din Moldova, în opinia Dvs., poate fi dat drept exemplu de drum de calitate care respectă toate standardele de construcţie şi siguranţă?
Eu cred că încă urmează să reabilităm acest drum care ar corespunde tuturor parametrilor. Cred totuşi că acesta va fi traseul Chişinău-Ungheni, reabilitarea căruia va începe în acest an. O atenţie sporită va fi acordată siguranţei rutiere.
31. Aţi absolvit Facultatea Business şi Administrarea Afacerilor, ASEM. Care a fost pentru Dvs. cel mai important obiect la facultate?
Managementul.
32. De ce aţi ales anume această facultate?
Când am venit la facultate, lucram deja în calitate de conducător, prin urmare am simţit necesitatea să-mi îmbunătăţesc cunoştinţele manageriale. ASEM a fost o şcoală bună pentru mine.
33. În opinia Dvs., în Moldova pot fi dezvoltate afaceri de succes?
Sunt convins de acest lucru. Dacă sunt ambiţii şi dorinţă, orice poate fi realizat.
34. Aveţi propria afacere?
Nu.
35. Dar nu sunteţi tentat să iniţiaţi o afacere?
Pentru moment nu mă gândesc la acest lucru, pentru că nici funcţia nu-mi permite. Trebuie să alegi - ori faci afaceri, ori te ocupi cu administrarea treburilor în stat. Dar, evident, tot timpul las portiţa deschisă.
36. Care sunt trei calităţi indispensabile unui om de afaceri?
Un om de afaceri trebuie să fie o persoană ambiţioasă, care în pofida tuturor impedimentelor merge doar înainte pentru a-şi atinge scopul.
37. Dacă ar fi să întoarceţi timpul înapoi, aţi urma acelaşi drum?
În mare parte, da.
38. Dacă nu, atunci ce aţi schimba?
Poate relaţia cu anumite persoane.
39. Cum v-aţi cunoscut soţia?
Am învăţat în aceeaşi grupă la Colegiul financiar-bancar. Am făcut cunoştinţă pe 1 septembrie 1990.
40. De câţi ani sunteţi căsătorit?
De 18 ani.
41. Obişnuiţi să discutaţi acasă problemele de la serviciu?
Nu prea.
42. Ce aţi învăţat de la copiii Dvs.?
Am o fată de 17 ani şi un băiat de 8 ani. Copiii noştri sunt o altă generaţie, mult mai deschisă şi mai degajată. Evident, de la ei învăţăm să fim şi noi la fel.
43. Vă revedeţi în ei?
Da.
44. Ce este mai important - banii sau fericirea?
Ambele.
45. Este adevărat că timpul este cel mai bun medic?
Da, dar nu lecuieşte totul.
46. Vă consideraţi un om împlinit?
În ceea ce priveşte cariera, mai am foarte multe de realizat, dar la capitolul familie mă declar pe deplin împlinit.
47. În opinia Dvs., cum trebuie să-ţi trăieşti viaţa pentru a fi fericit?
Eu, de exemplu, alături de familie, mă simt cel mai fericit.
48. Aveţi mulţi prieteni?
Am mulţi cunoscuţi, dar prieteni mai puţini. Prietenii adevăraţi nu pot fi mulţi.
49. Ce faceţi pentru a vă menţine relaţia de prietenie?
Nu-mi neglijez prietenii.
50. În calitate de persoană fizică apelaţi deseori la credite bancare?
În funcţie de necesităţi.
51. Una dintre problemele acute în domeniul în care activaţi este transportul ilicit de pasageri. Ce acţiuni aţi întreprins până în prezent pentru a contracara acest fenomen?
În procesul de contracarare a fenomenului am atras Ministerul Afacerilor Interne care va efectua foarte multe controale. De asemenea, am schimbat competenţele Agenţiei Naţionale de Transport Auto. În final, cred că vom reuşi să schimbăm lucrurile.
52. Cât pierde anual statul de pe urma acestui fenomen?
Este greu de estimat. Diferiţi specialişti estimează diferit aceste pierderi. Cert este că este vorba de milioane de lei. Acum lucrăm asupra unui concept electronic nou de eliberare a biletelor pentru a avea un control strict asupra fluxurilor financiare.
53. Când vom avea un nou director al Căii Ferate, după ce fostul director a fost demis?
Concursul pentru suplinirea acestei funcţii a eşuat. Consiliul de administrare urmează să decidă asupra anunţării unui nou concurs.
54. În mai puţin de un an au fost demişi doi directori ai Căii Ferate - Vitalie Strună şi Andrei Damaşcan. Prin ce se explică acest lucru? Prea mari sunt cerinţele înaintate sau ei nu fac faţă?
Într-adevăr, cerinţele sunt foarte mari, pentru că este un domeniu în care acum se fac foarte multe reforme.
55. Care rămâne a fi principala problemă în cadrul Căii Ferate?
Problemele sunt multiple - de la infrastructură până la garniturile de trenuri uzate în proporţie de 70%.
56. Cât de solicitat este în prezent transportul feroviar?
Transportul feroviar interurban este unul destul de solicitat, având în vedere preţurile mai mici comparativ cu alte mijloace de transport. El rămâne a fi un transport social.
57. Care este soarta trenurilor europene renovate la Paşcani?
În prezent toate cele cinci trenuri modernizate staţionează din cauza unor defecţiuni tehnice. CFM. a înaintat pretenţii companiei care a efectuat modernizarea acestora. Am contractat şi o companie baltică responsabilă de efectuarea unui audit privind starea tehnică a trenurilor renovate. Bineînţeles, confortul este bun, dar ne interesează şi partea tehnică, pentru a putea garanta securitatea pasagerilor.
58. În aceste condiţii, nu credeţi că ar fi fost mai bine dacă, în loc de cinci trenuri renovate, s-ar fi cumpărat unul sau două trenuri noi?
Este bine să avem tehnică nouă, dar dacă există posibilitatea să modernizăm tehnica pe care o avem, atunci trebuie să profităm de această ocazie. Acum intenţionăm să modernizăm toate trenurile care circulă pe rutele interurbane naţionale în baza resurselor existente la CFM. La întreprindere lucrează 11 mii de persoane, prin urmare, scopul nostru este să facem în aşa fel încât oamenii să-şi păstreze locul de muncă şi să nu fie nevoiţi să plece peste hotare. Pentru asigurarea rutelor interne, avem nevoie de 10 garnituri de tren. Transportul feroviar internaţional este asigurat de circa 200 de vagoane, care în mare parte sunt uzate şi urmează a fi modernizate.
59. BERD şi BEI au promis acordarea a 50 mil. de euro pentru proiecte investiţionale la CFM. Când va începe modernizarea infrastructurii căilor ferate şi a trenurilor?
Pentru început, urmează să facem un studiu de fezabilitate, după care vom primi finanţarea. Sperăm ca în 2014 să începem să folosim deja aceste resurse. În primul rând, vor fi făcute investiţii în infrastructură pentru a mări viteza de circulaţie. De asemenea, vom atrage o atenţie sporită coridoarelor internaţionale care trec prin Moldova. Cei mai mulţi bani se câştigă în urma tranzitului.
60. Compania low-cost Wizzair şi-a început zborurile de la Chişinău în luna septembrie. La mai bine de jumătate de an, cum apreciaţi activitatea companiei şi pe cât de mult moldovenii solicită biletele ieftine?
Politica ministerului este să atragem cât mai multe companii aeriene în Moldova pentru a spori concurenţa şi a reduce preţurile. Operatorul naţional a micşorat deja tarifele, iar pasagerii se bucură de preţuri mai reduse. În general, cred că piaţa low-cost are şanse să se dezvolte în ţara noastră.
61. Când vor fi diversificate rutele?
Rutele low-cost vor apărea atunci când vom avea trafic. Experienţa internaţională arată că, atunci când sunt create condiţii necesare, companiile aeriene manifestă interes.
62. Care este costul minim al unui bilet low-cost?
19 euro cu toate taxele incluse.
63. Cum credeţi că se va dezvolta piaţa low-cost în următorii ani?
Scopul nostru este de a dezvolta în Moldova un „hub” regional, unde să se intersecteze zborurile din Est şi Vest, iar pasagerii să aibă posibilitatea să-şi schimbe destinaţia la Chişinău. Evident, pentru aceasta este necesară majorarea capacităţilor aeroportului, lucru asumat de compania care a luat în concesiune aeroportul.
64. Dezvoltarea acestei pieţe nu va afecta situaţia companiei de stat Air Moldova?
Cred că Air Moldova se va conforma condiţiilor de pe piaţă şi va rezista.
65. Apropo, timp de trei ani aţi activat în funcţia de director general al Air Moldova. Consideraţi că statul este un bun administrator al acesteia sau pentru dezvoltarea ei mai fructuoasă ar fi mai bine ca compania să treacă în mâini private?
Air Moldova are nevoie de investiţii majore, iar statul nu-şi poate permite acest lucru. Important este ca după înstrăinare să înceapă un amplu proces de modernizare.
66. Aţi avut un profesor de care vă amintiţi cu drag?
Prima învăţătoare.
67. Ce aţi învăţat de la părinţi?
Totul. Sunt ceea ce sunt datorită educaţiei lor.
68. Atunci când vă gândiţi la copilărie, ce imagine vă apare în faţă?
Copilăria la ţară.
69. Aţi fost un copil năzbâtios?
Ca orice copil.
70. Sunteţi optimist?
Da.
71. Păreţi o persoană calmă şi echilibrată. Ce poate să vă scoată din sărite?
Prostia.
72. Pentru Dvs. este important ce cred cei din jur despre Dvs.?
Da.
73. Ţineţi cont de opiniile negative despre Dvs.?
Analizez criticile şi, în cazul în care constat că există o problemă, încerc să schimb lucrurile.
74. Cu ce începe ziua în funcţia de ministru?
Cu raportările pentru ziua precedentă.
75. Dar când se termină?
Seara târziu.
76. Cine este persoana căreia puteţi să-i spuneţi totul?
Nu cred că există vreo persoană căreia îi poţi spune absolut totul. Dar, evident, este vorba de familie.
77. Deviza în viaţă?
Doar înainte.■
Далее...
Cu siguranţă, împreună! Asterra Group
Piaţa serviciilor de asigurări din Republica Moldova este una în proces de formare, parcurgând un drum lung de modernizare şi consolidare. În lipsa unei culturi a asigurărilor în rândul cetăţenilor, companiile care activează în domeniu luptă pentru fiecare client care conştientizează că, pentru un viitor liniştit, trebuie să-şi asigure bunurile. Compania de asigurări Asterra Group, cu o experienţă de aproape opt ani pe piaţa asigurărilor din Republica Moldova, este convinsă că abordarea individuală, operativitatea şi menţinerea unui contact permanent cu clientul nu-i va permite acestuia să „migreze” către o altă companie de asigurări. Directorul General Adjunct al companiei, Dorel Găină, afirmă că, promovând o astfel de politică, Asterra Group se simte sigură pe sine, iar cel mai important, este convinsă că cele mai mari realizări abia urmează.
Profit: Dle Găină, cuvântul „asigurare” provine de la siguranţă. Ce înseamnă pentru Dvs. „a fi în siguranţă”?
Dorel Găină: „A fi în siguranţă” înseamnă, în primul rând, a nu te expune zi de zi unor pericole şi riscuri nejustificate, în situaţia în care există posibilitatea ca acestea să fie evitate. Dacă admitem că ar putea fi un anumit risc, atunci ar fi bine să ne asigurăm la o companie solidă care are experienţă şi perspective, deci „Cu siguranţă, împreună”.
Profit: Cum apreciaţi la moment dezvoltarea companiei, dar şi perspectivele de viitor ale acesteia?
D.G.: Asterra Group are o istorie de aproape opt ani pe piaţa de asigurări din Republica Moldova, timp în care a reuşit să se recomande clienţilor drept o companie de încredere. Pe parcursul activităţii s-a observat un mod dinamic de creştere, inclusiv a portofoliului de clienţi, a primelor de asigurare subscrise şi a capitalului statutar.
Compania se dezvoltă rapid pe piaţa asigurărilor, ceea ce în condiţiile actuale trebuie să recunoaştem că nu este un lucru atât de uşor. În prezent, domeniul de asigurări este marcat de multiple probleme, printre care dumpingul, concurenţa mai puţin loială, unele imperfecţiuni ale legislaţiei în vigoare etc. Toate aceste probleme însă ne mobilizează şi ne determină să depunem un efort mai mare pentru a satisface cerinţele actualilor clienţi, care sunt cei mai buni mesageri ai activităţii pe care o desfăşurăm. Dacă un beneficiar al serviciilor prestate de noi a rămas mulţumit, atunci el ne recomandă altora. De fapt, aceasta este cea mai eficientă publicitate. Prin urmare, tactica noastră este să depunem eforturi maxime pentru ca toţi clienţii să fie satisfăcuţi de ceea ce facem.
Profit: Cum apreciaţi nivelul de asigurare în Republica Moldova?
D.G.: Deocamdată, acesta este unul extrem de redus, în special în cazul asigurărilor facultative. Dacă asigurările obligatorii, cum ar fi asigurarea auto de răspundere civilă RCA, Cartea Verde sau alte tipuri de asigurări, care deşi sunt facultative, dar în realitate sunt obligatorii, fiind impuse ori de bancă la acordarea creditului (asigurarea bunului gajat), ori la cumpărarea automobilului în leasing, cunosc o dezvoltare ascendentă, atunci asigurările facultative, contractate la intenţia clientului, se află la o etapă incipientă de dezvoltare. Lipsa unei culturi a asigurărilor îi face pe oameni să apeleze la serviciile asigurătorilor abia atunci când se confruntă cu probleme.
Profit: Care sunt cele mai solicitate servicii de asigurare promovate de Asterra Group?
D.G.: Printre cele mai solicitate produse promovate de către compania noastră sunt asigurările auto (CASCO şi Asigurarea Obligatorie de Răspundere Civilă Auto). Se bucură de succes şi asigurările noastre medicale de călătorie în străinătate, deoarece am investit mult în infrastructură şi avem parteneri străini cu o reţea amplă de centre medicale peste hotare, capabili să intervină în cazuri de urgenţă în orice colţ al lumii pentru a asista clienţii noştri. Este de menţionat faptul că, odată cu abolirea regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni, aceştia trebuie să conştientizeze necesitatea perfectării unei asemenea poliţe de sine stătător, fără a fi obligaţi de ambasadă sau agenţia de turism, în caz contrar riscă să nu fie admişi la trecerea frontierei.
În rândul asigurărilor facultative practicate de Asterra Group se regăsesc toate genurile de asigurări existente, printre care putem enumera asigurarea de bunuri, asigurările Auto Casco, asigurările de persoane (accidente şi medicale), asigurările de răspunderi profesionale, asigurările de riscuri profesionale, asigurările în agricultură, asigurările de construcţii şi montaj şi multe altele.
În anul 2013, după primele de asigurare subscrise, Asterra Group s-a clasat pe locul opt printre companiile de asigurări din ţară. Acest lucru ne face să fim siguri de forţele proprii şi să tindem spre noi performanţe, ceea ce înseamnă să ajungem în Top 5 al companiilor de asigurări din Moldova.
Profit: Care sunt obiectivele companiei pentru anul 2014?
D.G.: În anul 2013 am deschis mai multe reprezentanţe noi, iar pentru acest an ne propunem consolidarea acestora, pentru ca prezenţa noastră să fie resimţită pe întreg teritoriul ţării. Vor fi create produse speciale pentru fiecare filială în parte în funcţie de necesităţile din teritoriu. Ne propunem să ne dezvoltăm în continuare, să menţinem un contact permanent cu clienţii, să avem o atitudine individualizată pentru fiecare dintre ei, să-i facem cât mai fideli, să-i deservim în continuare la cel mai înalt nivel şi să atragem noi potenţiali clienţi. Totodată, unul dintre principalele obiective ale companiei este consolidarea şi îmbunătăţirea calităţii activelor noastre, care înregistrează o creştere constantă în fiecare trimestru pentru siguranţa clienţilor.
Vom continua să acordăm despăgubiri în mărime deplină şi într-un timp restrâns, fapt care reprezintă aspectul esenţial al colaborării unei companii de asigurări cu clientul. Reputaţia pentru noi este cel mai important lucru şi pentru a o menţine, ne vom strădui să fim la nivelul aşteptărilor clienţilor. Pentru aceasta, în ultima perioadă, compania a investit în creşterea profesionalismului angajaţilor atrăgând în echipă specialişti cu o practică în domeniul asigurărilor de mai bine de 10 ani. Aceştia pot prezenta clienţilor informaţii exhaustive despre procesul de asigurare, oferindu-le cel mai bun pachet în funcţie de necesităţi. Dezvoltăm parteneriate durabile cu brokerii de asigurări pe care îi considerăm promotori ai intereselor consumatorilor produselor de asigurări în faţa companiilor de profil.
În anul curent am obţinut acreditarea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare pentru încheierea contractelor de asigurare în agricultură subvenţionate de stat. Este vorba de toate tipurile de asigurări agricole - culturi multianuale, recolte, animale şi păsări, asigurarea mijloacelor tehnice şi a utilajului agricol. Ne vom extinde şi pe acest segment promovând necesitatea asigurării în rândul agricultorilor ca un mecanism de protecţie contra factorilor climaterici nefavorabili care, din păcate, deseori afectează culturile agricole.
Profit: Când cetăţenii vor înţelege că este necesar să-şi asigure viaţa, casa, terenul însămânţat?
D.G.: Cultura asigurărilor depinde foarte mult de nivelul de trai al populaţiei. Aceasta este principala cauză care determină viziunea cetăţenilor privind practicarea tipurilor de asigurări facultative. În final, produsele nu sunt atât de scumpe în raport cu valoarea proprietăţii care o deţin, în schimb permit să diminueze pierderile în urma unor evenimente nedorite. Deşi pe piaţă există destul de multă informaţie privind asigurările – pliante, TV, internet, totuşi oamenii nu intră în esenţă şi nu înţeleg importanţa asigurării până nu sunt puşi faţă în faţă cu un caz anumit sau o pierdere. 
Din aceste considerente, credem că este necesară implicarea atât a companiilor de asigurări cât şi, nemijlocit, a Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, în calitate de organ principal de supraveghere a pieţei de asigurări, pentru promovarea unor campanii care ar determina cetăţenii să apeleze la serviciile de asigurare. Una dintre aceste posibilităţi ar fi lansarea unui ciclu de emisiuni televizate în cadrul cărora telespectatorilor li s-ar explica într-un limbaj foarte simplu ce presupune asigurarea, de ce este aceasta necesară, unde să se adreseze în caz de accidente rutiere sau de muncă, ce s-ar fi întâmplat dacă în momentul producerii accidentului ar fi fost asiguraţi. Prin urmare, cetăţenii trebuie convinşi că asigurarea este un mecanism necesar, iar, cel mai important, în caz de situaţii neprevăzute, ei nu rămân singuri în faţa problemelor, dar îşi pot recupera daunele cu ajutorul companiilor de asigurări.
Pentru a veni în întâmpinarea populaţiei, în acest an, departamentul de marketing al Asterra Group a lansat o campanie socială denumită „Consultantul tău în asigurări” menită să promoveze cultul asigurărilor în rândul cetăţenilor. Nu ne este frică de faptul că această campanie va lucra şi în avantajul altor companii de asigurări. În prezent, există o problemă în ceea ce priveşte relaţia dintre companiile de asigurări, însă acum este important să dăm dovadă de unitate, colegialitate şi perseverenţă în acţiuni. Suntem convinşi că prin această abordare putem atrage mai mulţi clienţi noi în sistemul de asigurări şi evita migrarea clienţilor de la o companie la alta. Avem certitudinea că dacă ar exista o relaţie mai prietenoasă între companiile de asigurări, atunci toţi ar avea doar de câştigat. Asta pentru că potenţial pentru dezvoltare există, trebuie doar să ne unim eforturile pentru a-l valorifica la maximum.■
Далее...
Cuvântul-cheie: voinţă politică
Faptul că Moldova este o ţară mică are atât plusuri, cât şi minusuri. Pe de o parte, acest lucru ţine mulţi investitori la distanţă, dar, pe de altă parte, reformele pot fi implementate mult mai repede şi mai uşor într-o ţară mică. Şeful Delegaţiei UE în RM, Pirkka Tapiola, este convins că lucrurile pot fi schimbate rapid dacă există VOINŢĂ POLITICĂ. Oficialul european susţine că aceasta a fost una dintre cauzele care l-au determinat să aplice pentru funcţia pe care o deţine şi promite să facă tot ce-i stă în puteri pentru a transforma Moldova într-o ţară prosperă. Pirkka Tapiola crede că acest lucru va aduce stabilitate la frontiera UE şi va fi în interesul celor pentru care lucrează – contribuabilii europeni. Într-un interviu acordat în exclusivitate revistei Profit, Pirkka Tapiola vorbeşte despre provocările cu care se confruntă Moldova, beneficiile Acordului de Asociere cu UE, cooperarea cu Transnistria, precum şi paşii ce urmează a fi întreprinşi pentru a atrage mai mulţi investitori în ţara noastră.
Profit: Dle Tapiola, deţineţi funcţia de şef al Delegaţiei UE în Moldova din septembrie 2013. Cum s-au schimbat opiniile Dvs. despre Moldova pe parcursul acestei perioade? Aţi devenit mai pesimist sau mai optimist în ceea ce priveşte evoluţiile politice şi economice din Moldova şi parcursul său european?
Pirkka Tapiola: Cunoşteam situaţia din Moldova destul de bine încă înainte de a veni aici. Am lucrat în această regiune o perioadă îndelungată, iar Moldova este o ţară pe care am vizitat-o frecvent în trecut şi pe a cărei politicieni îi cunoşteam personal destul de bine înainte de a prelua această funcţie. Respectiv, nu au existat prea mari surprize la acest capitol.
În acelaşi timp, la moment, în RM şi în regiune există destul de multe provocări. UE este interesată în aprofundarea relaţiilor şi semnarea Acordului de Asociere cu RM în viitorul apropiat. De asemenea, foarte curând va fi liberalizat regimul de vize. Dar pentru a beneficia de pe urma acestor acorduri, este necesară voinţă politică pentru a implementa reformele. Anume acesta este domeniul unde eu văd cele mai mari provocări. Aş răspunde la întrebarea Dvs. în felul următor: nu doresc să vorbesc despre pesimism sau optimism, dar încerc să fiu destul de realist.
Profit: Care este cea mai mare provocare pentru Moldova pe calea integrării în comunitatea europeană: lipsa standardelor europene sau conflictul îngheţat cu Transnistria?
P.T.: Eu nu văd Transnistria ca pe un obstacol în calea aprofundării relaţiilor cu UE. În opinia mea, europenizarea RM şi implementarea standardelor europene vor crea mai multe oportunităţi pentru apropierea celor două maluri ale Nistrului şi a lucra în beneficiul comun.
Dar implementarea standardelor europene este o mare provocare. Potrivit Acordului de Asociere şi DCFTA (Deep and Comprehensive Free Trade Area), modelul ales este cel al accesului pe piaţa UE în schimbul reformelor. Pentru UE cel mai important lucru este să aibă la frontiera sa de est un stat de drept prosper cu o guvernare democratică şi deschisă. Acest lucru aduce stabilitate. Prin urmare, standardele şi valorile pe care le promovăm nu sunt slogane din perioada sovietică – frumoase, dar care nu corespundeau realităţii. Standardele despre care vorbim noi sunt reale şi trebuie atinse.
Profit: În opinia Dvs., pentru implementarea standardelor europene este nevoie doar de asistenţă financiară sau şi de altceva?
P.T.: Este clar că asistenţa financiară este necesară. În prezent, UE acordă Guvernului instrumente financiare pentru implementarea reformelor în sistemul judecătoresc şi agricultură, precum şi pentru dezvoltarea rurală. Este clar că bugetul ţării mai are încă nevoie de sprijin din exterior. Asistenţa tehnică şi twinning-ul sunt foarte importante. Dar cel mai important este voinţa politică şi necesitatea de a conştientiza faptul că aceste standarde nu sunt slogane, dar paşi foarte concreţi şi practici care vor ajuta să construim o societate şi o economie mai puternică.
Profit: UE este unul dintre principalii donatori externi ai Moldovei. Care sunt cele mai importante aspecte la care se atrage atenţia atunci când se decide volumul asistenţei ce urmează a fi acordat?
P.T.: După cum am menţionat deja, un criteriu foarte important este voinţa politică, precum şi reformele planificate. De asemenea, este foarte important managementul finanţelor publice şi transparenţa proceselor bugetare.
Profit: Care este volumul asistenţei oferite de UE Republicii Moldova pe parcursul ultimilor ani? Care sunt planurile pentru 2014-2015? Ne putem aştepta la o majorare a volumului de asistenţă după semnarea Acordului de Asociere cu UE în iunie curent?
P.T.: Dintre toate ţările din regiune, Moldova este cel mai mare beneficiar al asistenţei UE pe cap de locuitor - 42 de euro. Este o sumă foarte mare. În 2013, UE a acordat Moldovei circa 135 mil. de euro.
În perioada imediat următoare, vom acorda o atenţie deosebită dezvoltării agriculturii şi sectorului rural, reformei în domeniul justiţiei şi administraţiei publice, precum şi managementului finanţelor publice. De asemenea, vom acorda asistenţă pentru consolidarea măsurilor de încredere cu Transnistria şi Găgăuzia.
Profit: Guvernul susţine că semnarea Acordului de Asociere şi a celui de Liber Schimb cu UE va aduce doar beneficii ţării noastre. În acelaşi timp, opoziţia atrage atenţia asupra riscurilor legate de semnarea acestor acorduri. În opinia Dvs., când vor simţi cetăţenii simpli şi companiile beneficiile de pe urma implementării prevederilor acordurilor?
P.T.: Acest lucru depinde foarte mult de evoluţiile din ţară. Aş vrea să spun câteva cuvinte despre aceste acorduri şi despre miturile pe care le aud foarte des. Acordul de liber schimb, care este unul foarte ambiţios, este extrem de benefic Moldovei şi cetăţenilor săi. Dar implementarea acestui document necesită foarte multă voinţă politică. Acest acord este un cadru pentru reforme, fiind şi foarte generos la capitolul asistenţă.
Pentru face comerţ în UE, este nevoie de standardizare, începând cu securitatea alimentelor şi asigurarea unui climat investiţional bun şi terminând cu o justiţie funcţională.
Atunci când acest lucru va fi realizat, vor exista mai multe oportunităţi pentru cetăţenii RM şi un interes mai mare din partea investitorilor străini faţă de Moldova, ceea ce înseamnă mai multe locuri de muncă, salarii mai mari şi creşterea PIB-ului.
Cât priveşte miturile. Unul dintre ele este să Acordul de Liber Schimb cu UE va distruge industria ţării odată cu ridicarea taxelor pentru importurile din UE. Acest lucru nu este adevărat. În primul rând, există perioade lungi de tranziţie pentru sectoarele cele mai sensibile, lucru care va permite economiei RM să devină mai competitivă. Vorbim nu doar de standarde ale UE, dar de standarde acceptate la nivel global, ceea ce înseamnă că Moldova va putea să-şi comercializeze produsele în orice ţară a lumii atunci când aceste standarde vor fi implementate.
Al doilea mit este că DCFTA închide accesul către alte pieţe. Acest lucru, de asemenea, nu este adevărat. Aş vrea să subliniez faptul că DCFTA nu este o uniune vamală şi permite RM să ia decizii cu privire la comerţul cu alte state de sine stătător, ceea ce înseamnă că Moldova poate să aibă relaţii mai aprofundate şi mai dezvoltate cu Rusia şi cu alte state-membre ale C.S.I. Dacă cineva spune că acest acord va dăuna comerţului cu alte state, atunci apare întrebarea despre intenţiile pe care le urmăresc cei care fac asemenea declaraţii.
Al treilea mit este cel despre interesele geopolitice ale UE care vrea să aducă Moldova în sfera sa de influenţă. În primul rând, aş vrea să menţionez că noi nu gândim în termeni geopolitici. În al doilea rând, piaţa RM este foarte mică. Să fim sinceri, produsele din UE nu au nevoie de piaţa moldovenească. Lucrurile de care UE are nevoie sunt prosperitatea, creşterea economică şi stabilitatea RM.
Dorim să vedem o Moldovă capabilă să se dezvolte pe interior, să dea mai mult cetăţenilor săi şi să aibă relaţii comerciale deschise cu toate părţile interesate.
Unul dintre lucrurile pe care sper să le văd în urma acestui proces nu ţine de comerţul extern. Supermarket-urile din Chişinău sunt pline de fructe şi legume din Europa. Este un lucru trist, deoarece Moldova este o ţară agricolă, care dispune de o calitate extraordinară a solului. Majoritatea fructelor şi legumelor din Europa nu ar trebui să fie aici. Dar procesul de standardizare, ambalare şi păstrare a produselor moldoveneşti este încă subdezvoltat. Chiar şi reţelele de magazine din Chişinău nu au încredere în capacitatea producătorilor moldoveni de a livra cantitatea de produse necesare în termenele stabilite. Sectorul agricol urmează să devină mult mai competitiv odată cu implementarea DCFTA. De fapt, Acordul de Liber Schimb se referă nu doar la comerţul extern, dar şi la cel intern.
Profit: Moldova susţine că a invitat reprezentanţii Transnistriei la toate negocierile cu privire la DCFTA şi este gata să le pună la dispoziţie toate documentele necesare. La rândul lor, oficialii transnistreni susţin că lucrurile nu stau chiar aşa. Cum vede Delegaţia UE cooperarea moldo-transnistreană la acest subiect şi cum poate fi implicată mai activ Transnistria în acest proces?
P.T.: În primul rând, pot confirma faptul că Transnistria a fost invitată la toate rundele de negocieri. Este o altă întrebare în ce măsură Tiraspolul îşi trimite reprezentanţii la negocieri. Potrivit informaţiei de care dispunem, 60% din exporturile Transnistriei merg în partea dreaptă a râului Nistru sau în UE. Îmi amintesc discuţiile despre aşa-numita blocadă din 2006. De fapt, împreună cu Guvernul de atunci am pus în aplicare un mecanism care permitea înregistrarea companiilor transnistrene pentru a efectua exporturi prin Chişinău. A fost o istorie de succes, iar volumul comerţului extern al Transnistriei cu UE a fost în creştere permanentă de atunci.
Suntem deschişi şi punem la dispoziţia părţii transnistrene informaţii detaliate cu privire la acest acord. Dar responsabilitatea pentru implementare este a Chişinăului. Sper foarte mult că Chişinăul şi Tiraspolul vor cădea de acord asupra unui cadru de funcţionare care va permite companiilor din Transnistria să beneficieze pe deplin de acest acord. Ştiu că mai mulţi agenţi economici transnistreni sunt interesaţi de acordul de comerţ liber cu UE şi sunt convins că acesta le oferă oportunităţi noi extraordinare.
Profit: Putem spune că interesul părţii transnistrene faţă de DCFTA a crescut în ultima perioadă, când a devenit clar că acest document va fi semnat şi va intra în vigoare în viitorul apropiat?
P.T.: Cred că Tiraspolul este foarte interesat de acest acord. Suntem, desigur, deschişi pentru negocieri şi suntem gata să explicăm prevederile acestui acord tuturor părţilor interesate. Dar, în primul rând, este necesar de găsit un mecanism de interacţionare între Chişinău şi Tiraspol.
Profit: Nu vedeţi un pericol în faptul că elitele politice din Moldova sunt orientate către UE, în timp ce Transnistria şi Gagauzia pledează pentru relaţii mai strânse cu Rusia?
P.T.: Comunicarea între Chişinău şi celelalte regiuni ale ţării este foarte importantă. V-aţi referit la elitele politice de la Chişinău, dar elite există nu doar în capitală. Este necesar ca toate părţile să fie mai flexibile, mai deschise şi să aibă interese comune. Sunt foarte mulţumit de faptul că Parlamentul de la Chişinău şi cel de la Comrat au decis să examineze cum are loc implementarea legii cu privire la Autonomia găgăuză adoptată în 1994. Este un pas foarte important. De asemenea, este important de a explica cetăţenilor de rând ce înseamnă UE pentru ei şi de a lăsa la o parte retorica geopolitică. Ideea integrării europene ar trebui să unească, nu să dezbine Moldova.
Profit: Prin ce se explică faptul că volumul investiţiilor din UE în RM este destul de mic? Care ar fi cele trei acţiuni principale pe care ţara noastră ar trebui să le întreprindă pentru a atrage mai multe investiţii europene?
P.T.: Mi s-a adresat această întrebare de mai multe ori, iar răspunsul meu întotdeauna a fost că UE ar vrea să vadă în Moldova trei lucruri: implementare, implementare şi iarăşi implementare. Pe de o parte, aveţi legi destul de bune, dar pe de altă parte, oamenii de afaceri locali, precum şi cei străini se plâng că sistemul nu lucrează aşa cum ar trebui. Cred că este nevoie de voinţă politică reală şi de politicieni care să pună interesele ţării mai presus de interesele proprii. Acest lucru va permite să ajungem la un stadiu de dezvoltare când investitorii se vor simţi mult mai confortabil în RM.
Cu mai multe ocazii am vorbit despre două lucruri – funcţionarea sistemului judecătoresc şi lupta împotriva corupţiei, deoarece implementarea începe anume de aici.
Corupţia este o încălcare flagrantă a drepturilor omului şi a drepturilor economice. Corupţia înseamnă costuri înalte, ineficienţă, incertitudine şi imprevizibilitate. Guvernul a întreprins un şir de acţiuni în vederea soluţionării acestor probleme, dar este nevoie de mai mult.
În ceea ce priveşte sistemul judecătoresc, acesta este esenţial pentru cetăţeni şi oamenii de afaceri. Este nevoie ca sistemul să funcţioneze. În toate ţările aflate în proces de tranziţie, acest lucru este foarte dificil de realizat, dar altfel investitorii străini, pur şi simplu, nu vor veni. Ei trebuie să se simtă în siguranţă. Le-am spus oamenilor de afaceri europeni că întotdeauna le voi apăra interesele atunci când este vorba de transparenţă, dar nu de privilegii.
Profit: Instituţiile internaţionale şi mediul de afaceri atrag atenţia asupra acestor probleme de mai mulţi ani, dar, deocamdată, progrese esenţiale la acest capitol nu se atestă. Cum putem lupta cu corupţia şi cum putem avea un sistem judecătoresc eficient într-o ţară ca Moldova?
P.T.: Moldova este o ţară mică, iar lucrurile pot fi schimbate foarte repede în cazul în care există voinţă politică. Apropo, aceasta a fost una dintre cauzele care m-au determinat să aplic pentru această funcţie. Doream să lucrez într-o ţară care este importantă pentru UE, aproape de UE, aflată în proces de tranziţie şi care se confruntă cu mai multe provocări, dar care, în acelaşi timp, este destul de mică pentru a schimba situaţia timp de patru ani, dacă reuşim să atragem resurse şi dacă încercăm cu adevărat.
Doresc să văd aceste schimbări deoarece ele sunt în interesul cetăţenilor simpli. Elitele mă interesează mai puţin. Ele sunt, de asemenea, în interesul celor pentru care lucrez – contribuabilii din UE, iar interesul lor este să vadă Moldova o ţară prosperă, stabilă şi care înregistrează creşteri.
Unul dintre lucrurile pe care sper că Acordul de Asociere le va demonstra este faptul că se poate obţine mult mai mult atunci când îţi faci bine tema de acasă. Chiar sper să vedem o implementare mai rapidă a reformelor.
Profit: Există mai multe voci care susţin că UE ar trebui să ia o atitudine mai fermă şi chiar poate să exercite anumite presiuni asupra autorităţilor, astfel încât acestea din urmă să nu perceapă asistenţa şi sprijinul UE ca pe ceva de la sine înţeles.
P.T.: Mesajul meu la acest capitol este foarte clar. Avem nevoie de o ţară stabilă şi prosperă. Corupţia şi sistemul judecătoresc ineficient sunt reţeta pentru instabilitate. Din această cauză, chiar dacă dorim să sprijinim Moldova, şi noi facem acest lucru, atingerea obiectului nostru – cel de a avea o ţară stabilă şi prosperă – nu este posibilă fără implementarea reformelor. Anume din aceste considerente eu susţin că timpul sloganelor frumoase care nu sunt sprijinite de acţiuni ţine deja de domeniul trecutului. Viitorul înseamnă mai puţine slogane şi mai multă implementare, deoarece aceasta este ceea de ce Europa şi cetăţenii moldoveni au nevoie.
Profit: Potrivit mai multor experţi, una dintre cauzele care ţine investitorii la distanţă este interdicţia de a vinde pământ nerezidenţilor. În opinia Dvs., ar trebui Moldova să permită sau nu vânzarea pământului nerezidenţilor, mai ales în condiţiile în care în ţara noastră preţurile sunt de zeci de ori mai mici decât în Europa?
P.T.: Nu am o poziţie exactă la acest subiect. În opinia mea, dreptul de proprietate asupra pământului nu este o problemă în sine. Lucrul cel mai important este ca pământul să fie prelucrat şi să producă, iar sectorul agricol să fie reformat. Întotdeauna se pot găsi diferite metode de management asupra pământului: contracte de arendă pe termen lung sau vânzarea pământului.
Profit: Mai multe instituţii internaţionale, inclusiv BERD şi BEI, sunt nemulţumite de netransparenţa structurii acţionarilor în mai multe bănci din ţară. Ce ar trebui să întreprindă Guvernul şi Banca Naţională pentru a demonstra că se ocupă serios de problema transparenţei acţionarilor în sectorul bancar.
P.T.: Sectorul bancar este unul-cheie pentru economia RM şi cred că întreaga comunitate internaţională de la Chişinău este îngrijorată de starea de lucruri din acest domeniu. Este imperios necesar de a garanta independenţa instituţiilor de stat şi, în primul rând, a BNM. Recent, ne-am exprimat îngrijorarea în legătură cu unele prevederi ale legislaţiei, în special cele care dau Centrului Naţional Anticorupţie prea mult control asupra băncilor.
Am văzut state cu sisteme bancare mult mai transparente, dar care totuşi s-au confruntat cu mari probleme în acest domeniu. Costurile acestor probleme pentru economie şi pentru cetăţenii de rând pot fi dramatice. Din această cauză, este foarte important ca sectorul bancar să fie sub supraveghere strictă. Este absolut necesară implementarea legislaţiei cu privire la acţionarii băncilor, iar rolul BNM, în calitate de regulator independent, este de o importanţă colosală. Moldova trebuie să soluţioneze această problemă care este una de interes naţional. Reformele trebuie implementate nu de dragul UE, dar de dragul RM. Comunitatea diplomatică de la Chişinău discută acest subiect, dar pentru soluţionarea problemelor din acest domeniu este iarăşi nevoie de voinţă politică. Sper ca lucrurile să se mişte repede la acest capitol, dar după cum am mai spus, nu sunt nici optimist şi nici pesimist. Încerc să rămân realist.■
Далее...
