Tema numărului

Moldova Agroindbank (MAIB), the country's largest financial institution, is entering a new era in its development. In an exclusive interview for the Profit magazine, Giorgi SHAGIDZE, who has been suggested by the Supervisory Board of MAIB to the National Bank of Moldova to be approved as the CEO, spoke about the MAIB’s Development Strategy, the new initiatives he aims to achieve and the implementation of the directions set by the Supervisory Board to the Management Team.

Profit: Mr. Shagidze, what are the main reasons that led you to accept the challenge of running MAIB?

Giorgi SHAGIDZE: First of all, I would like to highlight that the Supervisory Board of the Bank has applied to the National Bank of Moldova to approve my candidacy and only after the approval is granted, I will become the CEO of the bank.

With regards to your question, the first reason was the great number of similarities between our countries. Moldova and Georgia are small states with a very similar past, and, I think, a similar future.
The second reason was that MAIB is a successful and dynamically developing Bank, which makes it possible for me to help the Bank’s numerous clients to succeed in their lives and businesses, have a positive impact on the business environment in the country and overall investment climate.

These two reasons were very important for me when I accepted the Supervisory Board’s offer to run MAIB. I’ll say it again, Moldova has a lot in common with my country, Georgia, just as MAIB has with TBC Bank, where I worked before. That is why I am fairly certain that, together with the team, we will raise this leading Moldovan bank to a new and higher level of development.

Profit: Did you think for a long time before accepting the Board’s offer?

Giorgi SHAGIDZE: No, I cannot say that I did. But, it is true, there is a formal process envisaged in such cases - the first, second, and third interviews, and finally, a meeting with the Supervisory Board.
I realized that MAIB was a successful company developing in a democratic country, which would allow me to personally contribute to the development of the overall Moldovan financial system. It is very difficult to refuse such an opportunity.

Profit: How would you describe the three main goals set for the Management team?

Giorgi SHAGIDZE: We are now in the process of coordinating new initiatives with the Management team and the Board. The purpose of this process is to discuss and agree on all the initiatives and proposals for the new Bank Development Strategy and to be approved as appropriate. However, at this stage, I would categorise these initiatives in four directions:

FIRST. Moving to a new level of customer experience. Customer will need to become the center of our attention. This will of course require harmonisation on many initiatives across employees, structure, culture, processes and all systems.

SECOND. Become orchestrator of digital financial ecosystems. Currently, MAIB holds good positions in digital banking products and services and they need to be taken to a higher level. There are many interesting initiatives and innovations. As a driver of digital ecosystems, MAIB needs to implement all the most advanced, modern and progressive approaches in order to be a leader in this area, satisfying the needs of different types of customers.

THIRD. In case shareholders approve it, MAIB is very well positioned to do an IPO on an international financial market. This is very important because it will be much more than the fair price of the shares and in general the cost of the Bank's capital. The shares’ placement will have an impact on the entire business climate of the country, and in this regard, MAIB can become a flagship for the integration of Moldovan businesses into international financial markets and act as a gateway for bringing new investors into the country.

FOURTH. If we look at the long-term prospects for the development of the Bank, then we can discuss how MAIB can use its digital offering to expand into a region.

Profit: Did you implement any of these goals in TBC Bank?

Giorgi SHAGIDZE: TBC is a very successful company and was very successful before I joined it and will be successful after I left. However, during my decade of work for this Georgian bank, a lot changed and a lot was accomplished, including, in 2014, the placement of shares on the London Stock Exchange. Then, only two years later, TBC Bank moved to the premium sector of the Exchange.

TBC has also good practices in terms of ecosystems and traditional digital development. In 2019, Global Finance named TBC Mobile banking "The Best in the World" in two categories, which in itself says a lot.

Profit: What has most impressed you in MAIB?

Giorgi SHAGIDZE: First of all, I would like to highlight that we are waiting for the National Bank’s approval and only after such approval is granted I can become the CEO of the Bank.

With regards to your question, I would like to start by saying that MAIB is a very strong bank, with good traditions and a close-knit team. It is a great honour for me to be a member of this team. I believe that everyone who worked before me and is now working in the Bank can be proud of the results and achievements that MAIB has demonstrated over the last 30 years. I admire the high professionalism and invaluable experience of the former Chairmen - Grigore Furtuna, Natalia Vrabie and Serghei Cebotari, as well as Victor Miculet, who headed the Bank's Board for a long time. It is necessary to continue the good traditions of the Bank's development and bring them to a new, international level.

Profit: You had your first remote meeting with the Bank team. What did you feel, was there anything unexpected for you in communicating with the employees?

Giorgi SHAGIDZE: I am grateful to the Bank employees for the high level of meeting organization. Despite certain restrictions due to the pandemic, primarily from the technical point of view, more than 1,000 employees took part in the meeting.

We will continue this kind of meetings and will introduce an open culture of corporate communication, without restrictions, difficulties and barriers, which should exclude any manifestation of bureaucracy. The next remote meeting will be held in an even better format. We will discuss the Bank’s development plans soon. We intend to have open communication with the team so that everyone understands our targets and where we are today in achieving them, and where we will be tomorrow.

Profit: You have already become acquainted with the MAIB Shareholders structure: how would you characterize it?

Giorgi SHAGIDZE: Yes, I know that the Bank has over 3.5 thousand shareholders. This can only mean that we will need to establish a close, professional Shareholder Relationship function in the bank. We will introduce many initiatives to take communication to the next level, including quarterly calls and reports that will comprise detailed information on the bank's financial performance and plans.

The structure is further strengthened by large institutional shareholders. The fact that the shareholders include the European Bank for Reconstruction and Development, and the investment funds Horizon Capital (USA) and Invalda INVL (Lithuania), will greatly support us in implementing the goals set for the Bank. First, it will provide professional assistance when speaking about the further development of the Bank, and secondly, it will have a positive impact on the achievement of MAIB’s new goals.

Profit: To what extent is the MAIB shareholder structure typical for a modern financial institution? Is it possible to draw parallels with the TBC Bank shareholder structure?

Giorgi SHAGIDZE: I must say that, once the bank's shares were listed on the London Stock Exchange, the number of institutional and retail investors in TBC Bank increased significantly. If MAIB shares are placed, there will be the same categories of international investors, including, of course, index funds.

Profit: Have you already figured out what to change in MAIB, and how quickly will this happen?

Giorgi SHAGIDZE: For this moment, I can just say what we are going to improve. First of all, the quality of customer service. The Management team will focus on digital technologies and MAIB products. We will significantly expand them and add new directions to those that have already been tested and exist at present.

For the next two years, all of our attention will be focused on MAIB customers.

Profit: In your opinion, what is MAIB's competitive advantage, and how can it be capitalized upon more?

Giorgi SHAGIDZE: I would like to note here, first of all, that MAIB is a Moldovan bank. All decisions are made in Moldova, which is very important for the client since the path from deciding on its practical implementation is shortened.

Another advantage of MAIB is that it is the largest bank in the country, including in terms of the capital and assets volume, which also distinguishes it favourably from the point of view of the sufficiency of the resources to support our clients.

I can say that all the advantages of MAIB, the close-knit team of its managers and employees will be used in the interests of our numerous clients and shareholders.

Profit: You have already met with some corporate clients of MAIB… Do Moldovan corporate businesses think in a similar way to Georgian ones?

Giorgi SHAGIDZE: You know, I see many similar things. But there are also differences, for example, in MAIB, the agrarian business is more developed, while in Georgia, it is the tourism sector.

Profit: What will be your first message to the shareholders when you meet at the annual general shareholders meeting?

Giorgi SHAGIDZE: First of all, I will express my gratitude for the opportunity and trust to lead such a successful bank, and for the interaction between shareholders and the top management team, which is based on mutual trust and support.

The second, probably, will be the current situation in the bank, its financial position and results, reflecting the huge contribution of the bank's shareholders and the team over the past decades. And, of course, new directions in the development of the bank with a set of specific goals for the short and medium-term, which should ensure the sustainable and long-term development of the bank.

Profit: From your experience, how does the country rating of the s securities’ issuer affect the placement of shares on international markets?

Giorgi SHAGIDZE: You are right, the decision to invest in a bank of a particular country largely depends on the risks of that country, especially when the country is small. I would say that, when an investor takes such a decision, the importance of the state is approximately 30-40%.

MAIB has a great opportunity to become the flagship for the integration of Moldovan businesses into international markets. After all, if we manage to find professional investors who agree to invest in MAIB, this will mean that they have overcome the risks and are ready to direct investments into the assets of other Moldovan companies.

When the shareholders decide to place MAIB shares on the international stock exchange, the bank will have to coordinate many steps with the government and the National Bank. When it comes to presenting a country, everything must be done at a high international level. We did all this with the placement of TBC Bank’s shares, which have been quoted on the London Stock Exchange since 2014. And that can also be done with MAIB shares.

Profit: Based on the experience of TBC Bank, how long would it take to prepare and place an IPO?

Giorgi SHAGIDZE: I would like to underline that the decision related to IPO needs to be taken by the shareholders, only after that we can start n preparing for it. The process itself does not take more than a year, although some initial work should be done in advance. I think in the medium term it is a very real possibility for MAIB.

Profit: Will the approximate price of the IPO placement is determined at the time of the investors' subscription to the shares?

Giorgi SHAGIDZE: You know, the price depends on many factors, but the main ones are the risk related to the country, the health of the banking system and strategic and financial health of the issuer (in this case MAIB), which should use the best international corporate governance practices, financial discipline and transparency. Of course, the price is also influenced by factors that are outside the issuer's control area, including the latest events in the world and the region. For example, at the moment the shares of many banks have fallen in price due to COVID-19. However, TBC Bank shares are trading very close to the so-called book value (book value of shares). And in good times, I mean, before the pandemic, stocks traded at one and a half to two book values.

When placing an IPO, it is very important to have a good story that convincingly tells why the company is placing an IPO and what the company is going to do with the money that will come from the placement of securities on the international market.

In any case, the benefit of IPO is not only to get the right price for the shares, but also the liquidity of the shares. This is crucial for any investor who has the shares. If you hold shares, you also need to understand that you can sell them when and if you decide.  

Profit: How should small shareholders treat an IPO?

Giorgi SHAGIDZE: An IPO significantly improves the transparency of the bank, its corporate governance. I would say that an IPO is primarily aimed at minority shareholders who will get a company with the best corporate governance and transparency practices, a fair share price, as well as more liquidity and the practical possibility that if someone needs to sell shares, then this can be done very easily and simply at a fair and favourable price.

That is why it is generally accepted that the main beneficiaries of a successful IPO are primarily small shareholders.

Profit: What will you miss from Georgia in Moldova?

Giorgi SHAGIDZE: During my short stay in Moldova, I managed to notice a lot in common between Georgians and Moldovans. First of all, this is great hospitality and goodwill on the faces of people. Although, when you leave home, you always miss something close and dear.

Profit: Thank you for the interview.■

Cardul bancar intră tot mai activ în viaţa cetăţenilor Republicii Moldova, inclusiv din direcţii din care nimeni nu s-ar fi aşteptat. Un sondaj realizat de Centrul de Investigaţii Sociologice şi Marketing „CBS-AXA” la comanda Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” indică faptul că rudele cetăţenilor moldoveni de peste hotare utilizează tot mai activ cardurile bancare emise în străinătate ca modalitate de a trimite bani acasă.

Potrivit expertului economic al IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniţă, fiecare a patra familie din R. Moldova declară că primeşte, cu anumită regularitate, bani de peste hotare.

Veaceslav IONȚĂ: În 2020, an de pandemie şi încetinire a călătoriilor, am observat o evoluţie stranie a achitărilor cu cardurile bancare. Ne-a atras atenţia volumul achitărilor cu cardul bancar efectuat de moldoveni în străinătate, precum şi cel efectuat de străini în R. Moldova. Din cauza pandemiei COVID-19 numărul călătoriilor a scăzut dramatic şi, respectiv, volumul achitărilor cu cardul s-a micşorat considerabil. Această scădere însă a fost disproporţionată. Astfel, moldovenii şi-au redus achitările în străinătate cu 14%, iar cetăţenii străini în R. Moldova – cu doar 1,5%. Noi am presupus că de fapt cardurile bancare străine nu sunt utilizate doar de cetăţenii din alte ţări, care vin în R. Moldova, ci şi de moldoveni, care au primit carduri emise în străinătate de la rudele lor de peste hotare şi prin intermediul lor primesc bani de peste hotare. Acest fapt a fost confirmat şi de sondajul „CBS-AXA” realizat în luna martie curent.

În cadrul sondajului, respondenţii au fost rugaţi să spună, dacă au rude peste hotare, dacă primesc bani de la aceştia şi prin ce metode. Astfel, 68% dintre respondenţi sau 2/3 dintre familiile din R. Moldova au declarat că au rude peste hotare. 34,3% sau 1/3 dintre ei susţin că primesc cu anumită regularitate bani de la rudele aflate peste hotare.

Potrivit expertului, din sondaj reiese faptul că transferurile oficiale, reflectate de către Banca Naţională a Moldovei (BNM), reprezintă mai puţin de 80% din totalul transferurilor efectuate de către moldoveni rudelor lor.

Veaceslav Ioniţă susţine că volumul transferurilor în anul 2020 a fost de cel puţin $1,870 mil., ceea ce este cu $380 mil. mai mult decât transferurile oficiale de $1,487 mil. Potrivit lui, anul trecut, şoferii de microbuze au adus în R. Moldova cel puţin $180 mil. – bani care nu sunt reflectaţi în datele oficiale. Prin intermediul cardurilor emise în străinătate, moldovenii au primit de peste hotare circa $110 mil., iar prin intermediul rudelor şi cunoştinţelor – peste $90 mil.

Veaceslav IONȚĂ:  Despre şoferii de microbuze, rude şi prieteni, care aduc bani în R. Moldova, se ştie de demult. Relativ nou este utilizarea cardurilor bancare emise în străinătate ca mijloc de transmitere al banilor. Moldovenii din străinătate deschid în ţara lor de reşedinţă un card bancar, pe care apoi îl transmit rudelor din R. Moldova. Când vor să transmită bani acasă, ei pun bani pe contul cardului bancar emis în străinătate, iar cei din R. Moldova utilizează acest card după necesitate.
Astfel, 5,9% dintre respondenţii, care au afirmat că primesc bani de peste hotare, au menţionat că procesul are loc prin intermediul cardurilor bancare emise în străinătate. Conform sondajului, cei care deţin carduri bancare străine primesc bani în mediu de 7-8 ori pe an. În acelaşi timp, peste 40% dintre cei care utilizează cardul bancar emis în străinătate afirmă că trasnferurile pe card au loc cu periodicitate lunară.

Două treimi dintre respondenţi au afirmat că primesc câte 200-300 de euro la fiecare transfer pe card. Nimeni nu a declarat că încasează peste 500 de euro per transfer. Veaceslav Ioniţă menţionează că potrivit calculelor, suma medie a unui transfer pe cardul bancar este de 280 de euro.

Totodată, peste 60% dintre respondenţi au declarar că scot banii de pe card pentru diverse cheltuieli, ceea ce înseamnă peste $70 mil. anual. Circa 30% dintre respondenţi afirmă că utilizează cardul străin pentru achitarea cumpărăturilor în diverse centre comerciale, iar 8,4% – pentru achitările online.■

Interviu acordat în exclusivitate agenţiei de presă INFOTAG de către directorul Danube Logistics Holding BV, Mathias von TUCHER.

Infotag: Executorul judecătoresc Roman Talmaci a dispus instituirea administrării silite a Danube Logistics. Puteţi să ne oferiţi careva detalii?

Mathias von TUCHER: Încheierea executorului Roman Talmaci este absolut ilegală, fiind o tentativă evidentă de expropriere a intereselor Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) în Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti. Încheierea a fost emisă în baza acţiunii contestate privind încasarea prejudiciilor înaintată împotriva dlui Thomas Moser, care nu are absolut nicio legătură cu Danube Logistics. Mai mult decât atât, Danube Logistics nu are datorii nici faţă de Bemol, nici faţă de dle Moser. Thomas Moser nu deţine cote părţi în Danube Logistics, dumnealui nu mai este angajat al companiei şi evident că Danube Logistics nu poartă răspundere pentru datoriile lui personale.

Infotag: Cum veţi proceda mai departe?

M.T.: La moment, am depus o contestaţie în instanţă împotriva încheierii ilegale a executorului Roman Talmaci. În cazul în care nu reuşim să ne apărăm interesele în instanţele moldoveneşti, vom cere de la R. Moldova încasarea prejudiciilor aferente, în temeiul Acordului între R. Moldova şi Regatul Ţărilor de Jos cu privire la promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor.

Infotag: Aţi comunicat recent cu dle Moser?

M.T.: Da. El aşteaptă cu nerăbdare examinarea cererii depuse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), care va evalua procesul părtinitor din R. Moldova, în rezultatul căruia a fost admisă cererea Bemol privind încasarea prejudiciilor.

Infotag: Cine sunt acţionarii Danube Logistics?

M.T.: Danube Logistics Holding BV este unicul asociat al Danube Logistics. Principalul beneficiar al acestei participări este BERD. În 2013, BERD a preluat de la Credit Suisse dreptul de a beneficia de 65% din încasările din eventualele vânzări de părţi sociale şi din dividendele în baza participaţiunii Danube Logistics Holding BV în cadrul Danube Logistics. Dle Moser deţine indirect un interes economic minoritar în Danube Logistics Holding BV prin intermediul unei societăţi din Austria. Faptul că, în loc să urmărească bunurile personale ale dlui Moser, cu scopul de a executa datoria lui personală, executorul Talmaci urmăreşte bunurile societăţii Danube Logistics, ceea ce demonstrează adevăratul motiv ce stă la baza acţiunilor acestuia – de a „returna” Portul proprietarului Bemol, Rafiq Aliyev.

Infotag: Dle Aliyev susţine că Danube Logistics i-a fost sustrasă prin însuşire ilegală. Cum comentaţi această alegaţie?

M.T.: Cererea privind încasarea prejudiciilor înaintată de Bemol împotriva dlui Moser nu are nicio legătură cu tranzacţia de cumpărare a Danube Logistics de către Danube Logistics Holding BV din 2011. În septembrie 2018, Curtea de Apel din Amsterdam a confirmat printr-o decizie finală şi irevocabilă că pretenţiile dlui Aliyev referitor la acestă tranzacţie nu au niciun temei. Alte plângeri care au fost depuse în legătură cu aceste pretenţii au fost scoase de pe rolul Judecătoriei Chişinău sediul Centru şi respinse de Înalta Curte a Angliei. Sincer, eu consider acest subiect închis. Ulterior, după ce au trecut opt ani de la finalizarea tranzacţiei, o altă societate a dlui Aliyev a mai depus o sesizare în baza aceloraşi pretenţii neîntemeiate, care în prezent se află pe rolul Judecătoriei Chişinău cu sediul Centru.

Infotag: Cum s-a ajuns la achiziţionarea societăţii Danube Logistics de către Danube Logistics Holding BV?

M.T.: Până în anul 2011, Bemol şi Danube Logistics au avut acelaşi asociat – Easeur Holding BV. Tranzacţia a fost rezultatul unui acord la care au ajuns Easeur şi creditorii săi – Credit Suisse şi societatea dlui Aliyev – New Ventures. Prin acest acord, Danube Logistics Holding BV a preluat de la Easeur şi Bemol obligaţiile restante ale acestor două societăţi de a rambursa $28,6 mill. către Credit Suisse în schimbul intereselor pe care acestea le aveau în cadrul Danube Logistics.

Infotag: Din unele publicaţii am înţeles că dle Aliyev ar fi susţinut că tranzacţia putea fi evitată. Cum comentaţi această afirmaţie?

M.T.: Nu am fost implicat în această tranzacţie, dar pot să fac referire la decizia Curţii de Apel din Amsterdam cu privire la această afirmaţie. În decizia finală şi irevocabilă este menţionat că reclamantul „(…) nu a argumentat suficient existenţa unor alternative realiste (…)”. Mai mult decât atât, instanţa a declarat: „În concluzie, urmează să se deducă faptul că CSI nu mai era dispusă să finanţeze pe Easeur în 2011 atât timp cât Easeur (prin New Ventures) avea legături cu New Ventures/Aliyev(...)”. Dacă dle Aliyev ar fi vrut să evite această tranzacţie, el ar fi putut contribui cu capital suplimentar. Acesta însă, dimpotrivă, a fost de acord cu vânzarea Danube Logistics şi a cerut ca Easeur să urgenteze rambursarea datoriei restante către societatea New Ventures.

Infotag: Înţelegem că dle Aliyev contestă actualmente şi evaluarea, care a stat la baza acestei tranzacţii.

M.T.: Nu există niciun temei pentru a contesta această evaluare. Curtea de Apel din Amsterdam a stabilit că evaluarea independentă a fost „mai degrabă o supraevaluare, decât o subevaluare”, deoarece fluxurile de mijloace băneşti curente ale Danube Logistics sunt cu mult mai mici decât a fost planificat. Mai mult decât atât, instanţa din Olanda a menţionat că administratorii fiduciari ai dlui Aliyev şi societatea de consultanţă financiară au participat într-o mare măsură la finalizarea evaluării şi că astfel ei au avut posibilitatea să verifice evaluarea înainte să o accepte în 2011.

Infotag: Dle Aliyev ştia despre interesele dlui Moser în cadrul Danube Logistics Holding BV în momentul când a aprobat vânzarea societăţii Danube Logistics în 2011?

M.T.: Bineînţeles! El cunoştea acest lucru, întrucât aceasta era prevăzut în scrisorile de consimţământ pe care societatea dlui Aliyev le-a semnat înainte de efectuarea tranzacţiei.

Infotag: Danube Logistics şi-a îndeplinit obligaţia de efectuare a investiţiilor în Port?

M.T.: Danube Logistics a transformat Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti în unul din cele mai de succes porturi de pe râul Dunărea. În medie, portul facilitează anual comerţul internaţional al companiilor moldoveneşti cu peste 50 de ţări. Danube Logistics şi-a îndeplinit obligaţiile investiţionale, nu a achitat niciodată dividende, dar în schimb continuă să facă investiţii în port împreună cu numeroase societăţi.

Infotag: Ce sumă din subvenţia Guvernului încasată de Bemol a fost investită în Port?

M.T.: După estimările noastre, Bemol a încasat circa 1 mlrd. lei din suma totală a subvenţiei acordate de Guvern pentru susţinerea investiţiilor prevăzute în Acordul de Investiţii cu privire la Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti. În perioada anilor 2008-2011, Bemol a folosit 151 mil. lei din subvenţie pentru împrumuturi acordate societăţii Danube Logistics, care să faciliteze executarea obligaţiilor investiţionale ale Danube Logistics în Port. În 2011, Danube Logistics Holding BV a cumpărat acest împrumut plus dobânda în schimbul a 163 mil. lei.

Infotag: Din câte ne amintim, Acordul de Investiţii mai prevedea şi construcţia unei rafinării de petrol în Port.

M.T.: Da, această obligaţie a avut-o societatea Bemol Refinery SRL, care aparţine dlui Aliyev. Deocamdată, aceasta nu şi-a îndeplinit obligaţia de a construi în Port o rafinărie de petrol de înaltă capacitate, prevăzută de Acordul de Investiţii, chiar dacă o parte substanţială din suma totală a subvenţiei de la Guvern, încasate de Bemol, fusese alocată pentru acest proiect. Din cauza lipsei unei asemenea rafinării, Danube Logistics suportă prejudicii financiare considerabile, deoarece terminalul de produse petroliere construit de Danube Logistics pentru acest proiect este folosit în prezent cu mult sub capacitatea sa.■

De-a lungul anilor, OTP Bank a reuşit să achiziţioneze subsidiare de la Société Générale, în mai multe ţări, care funcţionau în conformitate cu principiile Grupului OTP. În cazul achiziţiei din Republica Moldova a fost la fel. OTP Bank a cumpărat Mobiasbanca – o instituţie care respectă standardele financiare internaţionale, aplică principiile de combatere a spălării banilor şi cele de gestionare a riscurilor. Preşedintele Comitetului Executiv – CEO al Mobiasbanca – OTP Group, László Diósi, susţine că odată cu această achiziţie, banca s-a angajat în procesul de dezvoltare, prin digitalizare şi împrumuturi cu amănuntul. Potrivit lui, Mobiasbanca tinde spre a deveni principalul pilon al împrumuturilor pentru sectorul agricol şi cel al întreprinderilor mici din R. Moldova. Într-un interviu acordat revistei de afaceri Figyelő din Ungaria, bancherul vorbeşte despre parcursul profesional, dezvoltarea ulterioră a Mobiasbanca – OTP Group, precum şi despre cum a făcut faţă situaţiei incerte cauzate de pandemia COVID-19.

În 2005, aţi pornit spre România, în marea „aventură”. Aţi făcut acest pas, bazându-vă pe tradiţiile istorice, ca membru al unei familii cu rădăcini transilvănene?

Nu şi în cazul meu. Am pornit spre Bucureşti fără vreo legătură anterioară cu România. Vin dintr-o familie transdanubiană, până atunci am vizitat Transilvania doar de trei ori. ştiam doar două, trei cuvinte în limba română, pe care le-am prins ascultând televizorul. Dacă ar fi să fac o retrospectivă, ştiam foarte puţin despre mediul în care brusc m-am trezit. Nu voi exagera, dacă aş spune că din primele minute aş fi putut să dau peste necazuri, dar am avut parte de noroc. Pe parcursul a doi ani, devenisem foarte temperat şi pregătit pentru sarcinile pe care urma să le preiau. Determinarea mi-a fost de folos. Cea mai mare misiune a mea devenise facilitarea coeziunii dintre cele două economii şi culturi, bazată pe avantaje şi respect reciproc. Bucureşti, Oradea, Constanţa, Iaşi sau Miercurea Ciųc (oraşul în care mă mutasem) le-am descoperit ca pe nişte lumi diferite, atât în dezvoltare, cât şi în aspectele culturale, fiecare dintre ele având farmecul său.

Aceste întâmplări au predestinat realocarea Dvs. la Chişinău, un oraş învecinat cu România?

În mod firesc, cunoaşterea regiunii şi a limbii a contat imens, întrucât am petrecut anterior 14 ani în Bucureşti, dintre care 11 şi jumătate la cârma OTP Bank România. De-a lungul anilor, OTP a reuşit să achiziţioneze subsidiare de la Société Générale, în mai multe ţări, care funcţionau în conformitate cu principiile noastre. În cazul achiziţiei din R. Moldova a fost la fel – Mobiasbanca – o instituţie care respectă standardele financiare internaţionale, aplică principiile de combatere a spălării banilor şi cele de gestionare a riscurilor.

Odată cu această achiziţie, ne-am angajat în procesul de dezvoltare, prin digitalizare şi împrumuturi cu amănuntul. Tindem spre a deveni principalul pilon al împrumuturilor pentru sectorul agricol şi cel al întreprinderilor mici. Activitatea noastră de CSR s-a orientat spre stimularea cunoştinţelor financiare la nivel naţional. Cu ajutorul Fundaţiei OTP Fáy András, am pus bazele unei fundaţii de educaţie financiară. În afară de digitalizare, cealaltă viziune a Grupului OTP este ca sectorul bancar să treacă treptat la dimensiunea de consultanţă financiară, în timp, aceasta va deveni latura principală a profilului nostru, alături de împrumuturi în masă şi gestionarea conturilor.

Cu referire la aceste obiective, cum aţi descrie receptivitatea mediului în R. Moldova?

Am remarcat că oamenii sunt predispuşi către soluţii digitale, aspect care se datorează şi faptului că o parte semnificativă a societăţii trăieşte şi lucrează în afara ţării. Această cerere a dus la dezvoltarea unei infrastructuri digitale de înaltă calitate în toate regiunile ţării, iar nivelul de acces la internet îl depăşeşte pe cel din ţările vecine. Cu toate acestea, serviciile bancare se află încă într-un stadiu incipient de dezvoltare. În R. Moldova, tindem să punem în practică toate cunoştinţele acumulate în cadrul Grupului OTP şi încercăm să abordăm această situaţie ca pe o oportunitate. Vom pune în practică toate cunoştinţele acumulate în cadrul grupului: importul de soluţii digitale din Ungaria şi România; soluţii agricole din Ucraina şi Ungaria; sistemele IT şi de creditare cu amănuntul, de asemenea, din Ucraina. Datorită prezenţei noastre actuale în unsprezece ţări, OTP Moldova înaintează pe un drum mult mai pregătit.

După scandalul bancar din 2014 şi delapidarea unui miliard de dolari, au fost intensificate reformele pentru consolidarea operaţiunilor bancare în R. Moldova. Cât de avantajos a fost acest fapt pentru OTP?

Grupul OTP a căutat anterior oportunităţi de a intra pe piaţa de aici şi am luat în consideraţie condiţiile pentru consumatori, împrumuturi agricole şi digitalizare, care sunt similare cu cele care ne-au făcut să reuşim în Ucraina. După „furtul de miliarde de dolari” (aşa cum se numeşte la nivel local) au fost închise trei instituţii bancare, altele au fost preluate sub conducerea statului şi apoi privatizate. Schimbările au fost tangibile. Anul 2015 a marcat începutul transformărilor la nivel de supraveghere. Astăzi avem un sector puternic şi echilibrat, un merit al reformelor implementate de până acum. Stabilitatea sistemului financiar din ţară este garantată de standardele europene, după care activează Banca Naţională a Moldovei (BNM), asigurând funcţionarea lor prudentă şi centralizată.

Aţi susţinut recent o conferinţă despre mijloacele de pregătire în caz de criză, prin intermediul organizaţiei Asociaţia Maghiară de Afaceri din România (RMÜE), înfiinţată acum 15 ani. Oare, ne putem pregăti pentru a trata situaţii ca cele produse de pandemia COVID-19?

Doua dintre cele mai recente crize economice se bazează pe cauze diferite. În 2008, ne-am confruntat cu o criză de lichiditate, criza pieţei de capital şi a celei imobiliare, care au dus la criza economiei reale. Situaţia de astăzi e diferită, nu există probleme în sectorul bancar, nu au existat fluctuaţii extreme pe piaţa imobiliară. Cei care au înfrânt criza din 2008 şi 2009, au fost cu siguranţă mai pregătiţi pentru problemele actuale. La conferinţa RMÜE am vorbit despre o ajustare previzibilă în România datorită stării economiei şi a bugetului. Am avertizat şi publicul să vizualizeze consecinţele: evitaţi să fiţi îndatoraţi, faceţi rezerve, asiguraţi-vă cu mai multe surse de venit, fiţi atenţi la creanţe, digitalizare şi vânzări online. Cei care au fost atenţi, nu s-au lăsat surprinşi. Politicile conservatoare ale Grupului OTP au contribuit la evitarea situaţiilor neaşteptate în ceea ce priveşte capitalizarea, lichiditatea şi creditarea.

Lupta împotriva crizei economice a fost similară în R. Moldova?

Am fost uşor dezavantajaţi din cauza unui nivel mai scăzut al soluţiilor online şi lipsei serviciilor bancare mobile. După dezvoltările necesare şi o perioadă de încercare, am lansat servicii bancare mobile pentru publicul larg, în februarie 2021.
Dezavantajul a fost parţial atenuat prin faptul că aici, practica bancară este mai mult un proces personal. Echipa a fost asigurată cu echipamente de protecţie corespunzătoare, astfel deservirea clienţilor în sucursalele noastre şi gestionarea tranzacţiilor de plată a revenit la ritmul său. Actualmente, sectorul bancar al R. Moldova este format din 11 operatori, iar OTP este al treilea pe piaţă. Suntem practic cea mai mare instituţie de credit internaţională.

În Chişinău, sunteţi şi preşedintele EBA Moldova (European Business Association). Este o iniţiativă individuală sau rolul activ pe care l-aţi preluat este în interesele OTP?

Asociaţia Businessului European este ramura economică fermă a delegaţiei Uniunii Europene care operează la Chişinău. Obiectivul primar fiind dezvoltarea permanentă a propunerilor pentru politica economică pentru Guvernul R. Moldova şi autorităţi. Suntem şi membri ai mai multor organizaţii economice internaţionale din ţară, deoarece ne putem reprezenta mai eficient interesele, fiind prezenţi pe astfel de terenuri.■

În viaţa băncilor, la fel ca şi a oamenilor, există momente importante, când în timp util e necesar să fie luate măsuri responsabile şi decisive pentru a nu încetini ritmul dezvoltării durabile şi dinamice în viitor. În viaţa celei mai mari instituţii financiare din ţară, Moldova Agroindbank (MAIB), acest moment se pare că va fi strâns legat de acţionari. şi, în primul rând, de acţionarii mici, numărul cărora depăşeşte trei mii.

Terminologia financiară clasifică aceşti proprietari drept acţionari minoritari. De regulă, ei sunt investitori, care deţin acţiuni de dragul dividendelor sau speculatori, care încearcă să obţină profit din diferenţa de preţ a acţiunilor. Deşi, având în vedere nivelul subdezvoltat al pieţei bursiere din Republica Moldova, dacă chiar există astfel de investitori în MAIB, atunci aceştia pot fi număraţi pe degetele unei mâini.

O piaţă de capital dezvoltată oferă posibilitate acţionarilor mici să-şi vândă acţiunile, în orice moment, la un preţ de piaţă echitabil.

În pofida faptului că în R. Moldova acţiunile MAIB sunt singurele titluri de valoare tranzacţionate în mod regulat la bursă, totuşi, acestea nu pot fi vândute la timpul oportun pentru deţinător. Deşi, preţul de piaţă al acestor titluri este aparent destul de atractiv, aproximativ 3 000 – 3 100 lei per acţiune, devine problematică vânzarea unui astfel de activ, întrucât la bursă sunt tranzacţionate zeci şi sute de acţiuni, în timp ce emisia lor depăşeşte 1 mil.

şi chiar dacă circumstanţele de viaţă obligă unul dintre acţionari să vândă câteva mii de acţiuni la un astfel de preţ, cel mai probabil, acestea vor rămâne nelichide pentru o perioadă de timp. Acest lucru se întâmplă în ciuda faptului că valoarea contabilă a acţiunilor MAIB ajunge la 5 mii de lei.

Lansarea ofertei publice iniţiale (IPO) pe pieţele internaţionale demonstrează că preţurile acţiunilor emitenţilor, de regulă, cresc semnificativ.

Pe lângă atragerea investiţiilor pentru dezvoltarea ulterioară a companiei, listarea acţiunilor la o bursă internaţională deschide oportunităţi excelente pentru acţionarii minoritari, care îşi vor putea vinde participaţiile la capital uşor şi transparent, în orice moment şi în cantităţi nelimitate.

Până în prezent, niciuna dintre băncile comerciale moldoveneşti nu a plasat hârtiile mobiliare pe piaţa internaţională de valori. Dar cine ştie, poate că în viitorul apropiat situaţia se va schimba, iar cetăţenii R. Moldova vor urmări cu mare interes cum valorile mobiliare ale companiilor moldoveneşti sunt cotate şi tranzacţionate pe pieţele internaţionale.

Într-un interviu acordat în exclusivitate revistei Profit, Giorgi SHAGIDZE, care a fost propus de către Consiliul Băncii în calitate de Preşedinte al Comitetului de Conducere al MAIB şi candidatura căruia a fost înaintată spre aprobare Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), a relatat despre obiectivele şi sarcinile, care au fost trasate de către Consiliu pentru echipa de conducere a băncii în ceea ce priveşte dezvoltarea ulterioară a Moldova Agroindbank.

Profit: Dle Shagidze, Vă rog să numiţi factorii, care au jucat un rol decisiv în acordul Dvs. de a prelua conducerea MAIB?

Giorgi SHAGIDZE: În primul rând, aş dori să menţionez că voi prelua pe deplin funcţia de Preşedinte al Comitetului de Conducere al MAIB doar după aprobarea candidaturii mele de către BNM.

Primul argument din lista „PRO” a fost faptul că între ţările noastre există multe asemănări. R. Moldova şi Georgia sunt state mici, cu un trecut foarte similar şi, după părerea mea, cu un viitor asemănător.

Al doilea argument se referă la faptul că MAIB este o instituţie financiară de succes, care se dezvoltă într-un ritm dinamic. Desigur, acest lucru ne permite să influenţăm, într-un sens bun al cuvântului, asupra mediului de afaceri din ţară, a climatului investiţional şi, nu în ultimul rând, asupra numeroşilor clienţi ai băncii, care, inclusiv graţie MAIB, pot obţine rezultate şi mai palpabile în propria afacere.

Aceşti doi factori au fost extrem de importanţi pentru mine în momentul în care am acceptat propunerea Consiliului Băncii de a prelua conducerea MAIB. Repet, R. Moldova are multe în comun cu ţara mea, iar MAIB cu TBC Bank, unde am activat anterior. Toate acestea îmi dau motive să fiu sigur că împreună vom reuşi cu adevărat să consolidăm în continuare poziţia MAIB de lider al sectorului bancar din R. Moldova, precum şi să atingem noi orizonturi, care vor asigura un nivel mult mai înalt de dezvoltare a băncii.

Profit: Aţi analizat mult timp această propunere?

Giorgi SHAGIDZE: Nu. Nu pot spune că am stat mult timp pe gânduri. Cu toate acestea, a existat un proces formal prevăzut în astfel de cazuri – primul, al doilea, al treilea interviu, ulterior o întâlnire cu Consiliul Băncii.

Am înţeles că MAIB este o companie potrivită, care se dezvoltă într-o ţară democratică, ceea ce îmi oferă posibilitatea să contribui personal la dezvoltarea mai multor direcţii ale acestei instituţii financiare din R. Moldova.

Aş dori să menţionez încă o dată, că îmi voi începe activitatea pe deplin doar după ce BNM îmi va aproba oficial candidatura pentru funcţia de Preşedinte al Comitetului de Conducere al MAIB. Între timp, încerc să cunosc mai bine instituţia şi echipa de conducere a acesteia.

Profit: Cum aţi descrie cele trei obiective principale pe care Consiliul le-a stabilit în faţa Dvs. şi a echipei de management?

Giorgi SHAGIDZE: Actualmente, la MAIB este în plină desfăşurare procesul de aprobare a unor noi iniţiative. Scopul acestui proces este de a discuta şi a conveni asupra tuturor iniţiativelor şi propunerilor, care, ulterior, vor fi incluse într-o nouă strategie de dezvoltare a băncii. La această etapă, aş grupa aceste iniţiative în patru direcţii.

PRIMA. Trecerea la un nou model de servicii – mai bune şi mai rapide pentru clienţi. Ne propunem să desfăşurăm toate procesele din cadrul MAIB în aşa fel încât clientul să devină centrul atenţiei şi grijii tuturor angajaţilor băncii.

A DOUA. Dezvoltarea produselor şi serviciilor bancare digitale. În prezent, MAIB se poziţionează destul de bine la acest capitol, dar, totuşi, vom lucra şi mai activ pentru a canaliza produsele şi serviciile băncii la un nivel superior celui existent.

Deja avem multe iniţiative complexe şi inovaţii interesante. Pentru orchestrarea ecosistemelor complexe digitale, MAIB trebuie să implementeze tot ceea ce este mai modern şi progresiv în ceea ce priveşte tehnologiile digitale. Acest lucru va permite băncii să devină lider în aceste domenii, satisfăcând nevoile diferitelor categorii de clienţi.

A TREIA. În cazul în care acţionarii decid să lanseze oferta publică iniţială, atunci MAIB se poate pregăti de o eventuală listare a acţiunilor la o bursă de valori internaţională. Acest lucru este foarte important, întrucât va valora mult mai mult decât preţul echitabil al acţiunilor şi, în general, costul capitalului băncii. Plasarea acţiunilor băncii va influenţa pozitiv climatul investiţional şi de afaceri al ţării şi, în acest sens, MAIB poate deveni flagship-ul integrării afacerilor moldoveneşti pe pieţele financiare internaţionale.

A PATRA. Dacă analizăm perspectivele pe termen lung privind dezvoltarea băncii, atunci putem ţinti chiar ieşirea şi poziţionarea MAIB în regiune, cu produsele sale digitale avansate şi progresive.
Dacă vor fi aprobate şi incluse în noua strategie a MAIB, acestea vor fi principalele sarcini puse în faţa Comitetului de Conducere al Băncii.

Profit: Aţi rezolvat în practică vreuna dintre aceste sarcini la TBC Bank?

Giorgi SHAGIDZE: Pe parcursul celor 10 ani de activitate în această bancă georgiană, s-au schimbat multe, s-au făcut multe, inclusiv, în 2014, TBC a lansat IPO la Bursa de Valori din Londra (LSE), atrăgând investitori străini instituţionali şi de retail. Ulterior, doar după doi ani, listarea a fost avansată la segmentul premium al LSE.

TBC Bank are, de asemenea, un bun ecosistem de inovare digitală, precum şi de dezvoltare digitală tradiţională. În 2019, Global Finance a calificat mobile banking-ul de la TBC Bank drept „Cel mai bun din lume” în două categorii simultan, ceea ce în sine vorbeşte despre multe lucruri.

Profit: Ce v-a surprins plăcut la MAIB?

Giorgi SHAGIDZE: Moldova Agroindbank este o bancă puternică, cu tradiţii bune şi o echipă unită. Este o mare onoare să fiu membru al acestei echipe de oameni cu aceeaşi idee.

Cred că toţi cei care au lucrat înaintea mea şi activează actualmente la bancă pot fi mândri de rezultatele şi realizările pe care MAIB le-a demonstrat de-a lungul celor 30 de ani. Privesc cu admiraţie înaltul profesionalism şi experienţa nepreţuită a Preşedinţilor – Grigore Furtună, Natalia Vrabie şi Serghei Cebotari, precum şi a lui Victor Miculeţ, care a condus Consiliul Băncii mulţi ani la rând. Este necesar să continuăm bunele tradiţii în procesul de dezvoltare a băncii, precum şi să o facem cunoscută la un nou nivel internaţional.

Profit: Dle Shagidze, deja aţi desfăşurat prima întrevedere la distanţă cu personalul băncii. La ce concluzii aţi ajuns în urma acesteia? Au fost careva momente neaşteptate pentru Dvs. în comunicarea cu personalul?

Giorgi SHAGIDZE: În pofida anumitor restricţii din cauza pandemiei COVID-19, sunt recunoscător personalului băncii pentru nivelul înalt de organizare a reuniunii, în primul rând, din punct de vedere tehnic. Astfel, peste 1 000 de angajaţi ai MAIB au participat la primul nostru dialog.

Vom continua acest gen de întâlniri şi vom introduce o cultură deschisă a comunicării corporative, fără restricţii, dificultăţi şi bariere, care ar trebui să excludă orice manifestare a birocraţiei. Următoarea întrevedere la distanţă va avea loc într-un format şi mai organizat. În cadrul acesteia vom discuta despre planurile de dezvoltare a băncii din viitorul apropiat. Ne propunem să menţinem o comunicare strânsă cu personalul, astfel încât toată lumea să înţeleagă sarcinile noastre, unde ne aflăm astăzi în rezolvarea lor şi încotro va trebui să mergem mâine.

Profit: V-aţi familiarizat deja cu structura acţionarilor MAIB? Cum aţi caracteriza-o?

Giorgi SHAGIDZE: Da, cunosc că banca are peste 3,5 mii de acţionari. Un număr atât de semnificativ înseamnă că va trebui să stabilim relaţii mult mai strânse cu fiecare dintre ei. Vom îmbunătăţi dialogul cu acţionarii, vom introduce în practică comunicarea directă şi rapoartele trimestriale, care vor include informaţii detaliate despre performanţa financiară a băncii.

Consider că structura acţionarilor MAIB este una foarte bună. Iar faptul că printre acţionari se regăseşte consorţiul internaţional de investitori format din Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Invalda INVL (un grup lider în gestionarea activelor în ţările baltice) şi Horizon Capital (un fond de investiţii privat axat pe pieţele emergente din Europa) ne va ajuta extrem de mult în atingerea scopurilor care stau în faţa băncii. Acest lucru, în primul rând, se referă la asistenţa profesională din punctul de vedere al dezvoltării ulterioare a băncii, iar, în al doilea rând, va avea cel mai pozitiv impact asupra realizării noilor obiective ale MAIB.

Profit: În ce măsură structura acţionarilor MAIB este tipică pentru o instituţie financiară modernă? Am putea face o paralelă între structura acţionarilor MAIB şi cea a TBC Bank?

Giorgi SHAGIDZE: Odată cu listarea acţiunilor TBC Bank la LSE, numărul investitorilor instituţionali şi de retail a băncii a crescut semnificativ. Dacă MAIB va urma exemplul băncii georgiene, aceste instituţii vor avea aceleaşi categorii de investitori internaţionali.

Profit: Iar până la listare?

Giorgi SHAGIDZE: Nu, înainte de plasarea valorilor mobiliare la bursa din Londra, TBC Bank nu avea la fel de mulţi acţionari precum MAIB.

Profit: Cunoaşteţi deja ce veţi schimba în MAIB şi pe cât de rapid urmează a fi implementate aceste schimbări?

Giorgi SHAGIDZE: Deocamdată, voi menţiona doar aspectele ce urmează a fi îmbunătăţite. În primul rând, acestea se referă la calitatea deservirii clienţilor. Echipa de management se va concentra pe tehnologiile digitale şi produsele MAIB. Le vom extinde în mod semnificativ şi vom adăuga noi direcţii la cele care au fost deja testate şi funcţionează în prezent. În următorii doi ani, toată atenţia noastră se va concentra pe cei aproape 1 000 000 de clienţi ai MAIB.

Profit: În opinia Dvs., care este avantajul competitiv al MAIB şi cum acesta poate fi valorificat pe deplin?

Giorgi SHAGIDZE: În primul rând, MAIB este o companie moldovenească. Toate deciziile privind gestionarea acesteia se iau în R. Moldova, ceea ce în final este foarte important pentru client, întrucât drumul de la luarea unei decizii până la implementarea acesteia în practică este mult mai scurt.

În al doilea rând, MAIB este cea mai mare instituţie financiară din ţară, inclusiv după mărimea capitalului băncii şi a portofoliului de active, ceea ce, de asemenea, o deosebeşte favorabil din punctul de vedere al suficienţei resurselor pentru un număr cât mai mare de clienţi.

Pot spune cu siguranţă că echipa unită a managerilor şi a angajaţilor băncii va redirecţiona toate avantajele MAIB în interesul numeroşilor noştri clienţi şi acşionari.

Profit: V-aţi întâlnit deja cu unii clienţi corporativi ai MAIB? Vă rog să ne spuneţi, dacă companiile mari moldoveneşti gândesc la fel ca şi oamenii de afaceri georgieni?

Giorgi SHAGIDZE: ştiţi, observ o mulţime de lucruri similare. Dar, există şi lucruri care fac diferenţă. De exemplu, în portofoliul MAIB sunt mai prezente afacerile agrare, iar în Georgia o astfel de direcţie este turismul.

Profit: Care va fi mesajul Dvs. principal în adresa acţionarilor la prima şedinţă cu aceştia în cadrul Adunării generale a acţionarilor (AGA)?

Giorgi SHAGIDZE: În primul rând, îmi voi exprima recunoştinţa pentru încrederea şi oportunitatea oferită de a conduce o bancă de succes din R. Moldova, pentru interacţiunea dintre acţionari şi echipa de conducere, bazată pe încredere şi sprijin reciproc.

În al doilea rând, probabil, voi relata despre situaţia actuală din cadrul băncii, poziţia financiară şi rezultatele activităţii acesteia, reflectând contribuţia uriaşă a acţionarilor şi a echipei băncii din ultimele decenii.
şi, desigur, mă voi referi la noile direcţii de dezvoltare a băncii, cu prezentarea unui set de sarcini specifice pe termen scurt şi mediu, care ar trebui să asigure dezvoltarea durabilă şi pe termen lung a MAIB.

Profit: Reieşind din experienţa Dvs., cunoaşteţi în practică în ce mod ratingul ţării emitentului valorilor mobiliare influenţează plasarea acţiunilor pe pieţele internaţionale?

Giorgi SHAGIDZE: Aveţi dreptate, decizia de a investi într-o bancă dintr-o anumită ţară depinde în mare măsură de riscurile acelei ţări, în special, atunci când este o ţară mică. Aş spune că într-o astfel de decizie a unui investitor, importanţa statului este de aproximativ 30-40%.

MAIB deţine cea mai mare oportunitate de a deveni flagship-ul integrării afacerilor moldoveneşti pe pieţele internaţionale. În cele din urmă, dacă vom găsim investitori profesionişti, care vor accepta să investească în MAIB, acest lucru va înseamnă că ei au depăşit riscurile şi sunt gata să-şi orienteze investiţiile şi în activele altor companii moldoveneşti.

Atunci când acţionarii vor lua decizia cu privire la plasarea acţiunilor MAIB pe bursa internaţională, banca va trebui să coordoneze numeroase subiecte cu Guvernul şi Banca Naţională a Moldovei. Când vine vorba de prezentarea unei ţări, totul trebuie executat la un nivel internaţional înalt. De fapt, am făcut toate acestea cu hârtiile de valoare ale TBC Bank din Georgia, care, după cum am menţionat, sunt cotate la bursa din Londra din anul 2014. Acelaşi lucru putem face şi cu acţiunile MAIB.

Profit: Din experienţa TBC Bank, cât poate dura pregătirea şi plasarea IPO?

Giorgi SHAGIDZE: În sine procesul durează nu mai mult de un an, deşi, înainte de aceasta, trebuie întreprinse anumite activităţi pregătitoare. Cred că acest lucru pe termen mediu este foarte real în cazul MAIB.

Profit: Preţul aproximativ al IPO va fi stabilit deja în momentul subscrierii acţiunilor?

Giorgi SHAGIDZE: Preţul depinde de mai mulţi factori, în special, de ratingul ţării şi starea financiară a emitentului, care ar trebui să utilizeze cele mai bune practici internaţionale de guvernanţă corporativă, disciplină financiară şi transparenţă. Desigur, preţul este influenţat şi de factori, care se află în afara ariei de control a emitentului, inclusiv cele mai recente evenimente din lume şi din regiune. De exemplu, în prezent preţul acţiunilor multor bănci a scăzut din cauza pandemiei COVID-19. Dar, să zicem, acţiunile TBC Bank sunt tranzacţionate foarte aproape de aşa-numitul indicator book value (valoarea contabilă a acţiunilor). Iar, în vremuri bune, adică înainte de pandemie, acţiunile erau tranzacţionate uneori chiar la un preţ dublu faţă de indicatorul book value.

În momentul plasării unui IPO, este foarte important să existe în spate o poveste interesantă, care să relateze în mod convingător de ce compania plasează IPO, precum şi ce va face cu resursele financiare, care vor proveni din plasarea valorilor mobiliare pe piaţa internaţională.

În orice caz, IPO nu este doar despre preţ, ci este, de asemenea, un fenomen important ce reflectă lichiditatea unui activ, care oferă posibilitatea vânzării acestuia în orice moment convenabil.

Profit: Cum ar trebui să trateze micii acţionari IPO-ul?

Giorgi SHAGIDZE: IPO îmbunătăţeşte semnificativ transparenţa băncii şi guvernanţa corporativă. Aş spune că IPO vizează, în primul rând, satisfacerea intereselor acţionarilor minoritari, care obţin o companie cu cele mai bune practici de guvernanţă corporativă şi transparenţă, cu un preţ echitabil al acţiunilor, precum şi lichiditate mai înaltă. Respectiv, dacă cineva va avea nevoie să-şi vândă acţiunile, acest lucru se va putea realiza foarte uşor şi simplu la un preţ corect şi favorabil. De aceea, se consideră că principalii beneficiari ai unei IPO de succes sunt, în primul rând, acţionarii mici.

Profit: Ce Vă va lipsi din Georgia în R. Moldova?

Giorgi SHAGIDZE: În scurta mea şedere în R. Moldova, am reuşit să observ multe lucruri asemănătoare între georgieni şi moldoveni. În special, este vorba despre ospitalitatea şi bunăvoinţa pe feţele oamenilor. Deşi, când pleci de acasă, întotdeauna îţi lipseşte ceva apropiat şi drag.

Profit: Vă mulţumim pentru interviu!■