Tema numărului

Dezvoltarea antreprenorialului în rândul tinerilor este o prioritate pentru multe ţări europene, dat fiind faptul că tinerii constituie motorul dezvoltării socio-economice. Această tendinţă se observă în ultimii ani şi în Republica Moldova, care, prin diverse programe, susţine iniţiativele tinerilor în dezvoltarea unei afaceri. Scopul principal al acestor programe este de a reduce fluxul migraţiei populaţiei apte de muncă.

În scopul facilitării iniţierii afacerilor şi motivării tinerilor pentru desfăşurarea activităţilor de antreprenoriat, Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM) a lansat programul naţional „START PENTRU TINERI: o afacere durabilă la tine acasă”, care urmează a fi realizat în perioada anilor 2018-2020.

Programul îşi propune înrolarea a circa 600 de tineri în procesul de generare a ideilor de afaceri şi instruirea şi asistarea a cel puţin 540 de tineri în iniţierea dezvoltării afacerilor inovatoare. De asemenea, în cadrul programului, urmează a fi acordată finanţare nerambursabilă în mărime de 180 mii lei pentru 250 de afaceri iniţiate şi dezvoltate de tinerii întreprinzători, inclusiv 10% de tinerii defavorizaţi, precum şi crearea şi menţinerea a cel puţin 400 de locuri noi de muncă, preponderent, 70% în zonele rurale.

Secretarul General de Stat al Ministerului Economiei şi Infrastructurii (MEI), Iulia Costin, a salutat lansarea Programului şi a subliniat că motivarea tinerilor pentru desfăşurarea activităţilor de antreprenoriat, preponderent în zonele rurale, a impulsionat iniţierea acestui program cu finanţare din bugetul de stat.

Iulia COSTIN: Tinerii reprezintă un sfert din populaţia ţării şi constituie o componentă strategică a unei dezvoltări durabile. Statisticile ultimilor ani arată că, din totalul populaţiei care munceşte, se atestă o descreştere a ponderii persoanelor tinere ocupate, iar şomajul în rândul tinerilor rămâne la un nivel destul de înalt comparativ cu alte grupuri de vârstă sau media la nivel de ţară. Principala problemă pentru tinerii întreprinzători rămâne a fi accesul la resurse financiare uşor accesibile. Prin acest program, ne propunem integrarea tinerilor din R. Moldova în circuitul economic şi facilitarea lansării şi dezvoltării afacerilor.

Potrivit Iuliei Costin, pentru implementarea Programului cu o durată de trei ani vor fi alocaţi 60 de mil. de lei din bugetul de stat.

Directorul General Interimar al ODIMM, Petru Gurgurov a menţionat, în cadrul evenimentului de lansare, că ODIMM va susţine tinerii antreprenori la toate etapele de implementare a proiectului investiţional, atât prin dezvoltarea cunoştinţelor antreprenoriale şi a capacităţilor practice, amplificarea abilităţilor în prezentarea propriei afaceri, cât şi prin finanţarea celor mai viabile proiecte investiţionale.

Petru GURGUROV: În prezent, tinerii din R. Moldova sunt vulnerabili din cauza lipsei de experienţă şi a abilităţilor practice, a numărului limitat de locuri de muncă, dar şi a lipsei de încredere. La program pot aplica tinerii cu vârsta cuprinsă între 18-35 de ani, care au lansat sau îşi propun să lanseze o afacere, în special, în zonele rurale. Derularea programului include 4 etape, care ţin de implementarea propriu-zisă a programului: identificarea ideilor de afaceri, concursul notelor de proiect, finanţare şi monitorizare post-finanţare.

Prezenţi la eveniment beneficiarii altor proiecte ale ODIMM au salutat lansarea noii iniţiative.

Irina Cazacu a dezvoltat o afacere în domeniul stomatologiei pediatrice specializate. Cu ajutorul programelor „Femei în afaceri” şi „Pare 1+1” a achiziţionat utilaje performante care îi permit să presteze servicii de înaltă calitate.

Irina CAZACU: Am activat peste cinci ani în clinicile private şi de stat din Federaţia Rusă. Ulterior, am revenit acasă şi împreună cu soţul, şi el stomatolog de profesie, am decis să lansăm propria afacere - să deschidem clinica „DaVinci Dental Clinic”. Calculele iniţiale au arătat că era vorba de o investiţie foarte mare. Acest lucru ne-a înspăimântat la început. Ulterior, am aplicat la două proiecte şi am obţinut finanţare prin intermediul ambelor. A fost relativ simplu să prezentăm pachetele de documente necesare pentru a primi finanţare. Recomand tuturor tinerelor antreprenori să aplice la astfel de proiecte. Fiţi deschişi şi profitaţi de ele.

Un alt tânăr ambiţios care a beneficiat de susţinere din partea ODIMM este Mircea Ţîra, fondatorul unei companii specializate în domeniul procesării şi prelucrării mierii.

Mircea ŢÎRA: Eu compar antreprenoriatul din R. Moldova cu vânzarea încălţămintei în Africa. În permanenţă poţi să abordezi businessul din R. Moldova cu plânsete şi cu tristeţe sau poţi să vii cu o iniţiativă şi să-ţi dai seama că în Africa nu vinde încă nimeni încălţăminte. În R. Moldova ducem lipsă de multe servicii şi produse. Deci, dacă încerci să penetrezi piaţa cu un produs sau serviciu nou, cu ambiţie şi iniţiativă vei avea succes. În prezent, sunt la a treia afacere. Primele două au fost un eşec. Astăzi, mă ocup de procesarea mierii. Este o afacere foarte complicată, dar prin multă muncă am reuşit să pătrundem pe piaţa din România şi Italia. Am investit în această afacere foarte mult timp, curaj, energie şi bani. La ODIMM am găsit tot sprijinul de care aveam nevoie - au fost cei care m-au îndrumat la etapa iniţială. Sfatul meu tinerilor antreprenori este să acţioneze. Nimic nu defineşte succesul mai bine decât acţiunea. Acţiunea zi de zi face ca o idee să devină realitate, iar un plan să devină o afacere. Şi chiar dacă uneori acţionezi greşit - este mult mai bine decât să nu acţionezi deloc.

În loc de concluzii

În ultimii ani, în RM au fost lansate mai multe proiecte care au drept scop susţinerea mediului de afaceri, inclusiv în rândul tinerilor. Nu excludem că în multe cazuri accesarea fondurilor poate fi dificilă, dar fiind multitudinea documentelor care urmează a fi prezentate şi a cerinţelor ce trebuie îndeplinite. Totuşi, mulţi dintre cei care încearcă - reuşesc, iar acest lucru bucură. Ne dorim ca numărul tinerilor antreprenori să crească de la an la an, iar exemplu lor să inspire şi alţi tineri să dezvolte o afacere acasă, în R. Moldova.■

În 2018 piaţa imobiliară din Republica Moldova a înregistrat un număr record de tranzacţii - 20,4 mii. Cifra este cu 10,8% sau cu 2 mii de apartamente mai mare faţă de anul precedent. Datele se conţin într-o analiză efectuată de experţii IDIS „Viitorul”.

Confortul de a exporta peste 90% într-o singură piaţă de desfacere pentru un produs atât de strategic, precum merele, este un lucru vulnerabil. Evoluţiile din ultimii ani au demonstrat încă o dată acest lucru. Drept urmare, cei peste 170 de producători de fructe membri ai Asociaţiei Moldova-Fruct şi-au stabilit un scop ambiţios - să identifice noi pieţe de desfacere pentru cel puţin 40% din exporturile de fructe în următorii cinci ani. Ţinta producătorilor sunt ţările din Orientul Mijlociu, Africa de Nord şi Orientul Îndepărtat. Într-un interviu acordat revistei Profit, Directorul executiv al Asociaţiei Moldova-Fruct, Iurie Fală, vorbeşte despre acest obiectiv, precum şi despre recolta anului 2018, sarcinile stabilite pentru următorii cinci ani şi cooperarea cu Guvernul, sectorul bancar şi partenerii externi.

Profit: Dle Fală, vă rog să ne spuneţi cum a fost anul 2018 pentru membrii Asociaţiei Moldova-Fruct la capitolul recoltă şi realizarea acesteia?

I.F.: În primul rând, aş vrea să menţionez că membrii Asociaţiei Moldova-Fruct produc toată gama de fructe proaspete - mere, prune, cireşe, caise, struguri de masă, vişine, pomuşoare. Totuşi, merele reprezintă partea leului, din această cauză mă voi referi mai mult la acest produs.

În anul 2018, recolta de mere în RM a fost cu mult peste aşteptări - circa 600 mii de tone, fapt care ne-a bucurat mult. În acelaşi timp, recolte record de mere s-au obţinut în mai multe state din UE, inclusiv în Polonia, unde livezile şi-au revenit după îngheţurile din 2017. De asemenea, au început a da roade investiţiile făcute de Rusia şi Belarus în sectorul horticol pentru a substitui importurile după impunerea sancţiunilor din partea UE.

În rezultat, gradul de creştere a recoltei a fost mult mai mare decât gradul de creştere a consumului.

În 2018, RM a exportat 249 mii tone de mere, comparativ cu 238 mii tone în 2017. Alte peste 300 mii de tone de mere au fost procesate. Exporturile ar fi putut fi mai mari, dar la sfârşitul anului au existat probleme legate de obţinerea autorizaţiilor pentru transportul de mere către Rusia. Nu dispunem de date exacte, dar, potrivit mai multor surse, în prezent în depozitele din ţară mai sunt circa 50-70 mii de tone de mere care îşi aşteaptă cumpărătorii.

Cantitatea de mere din roada 2018 exportată până în prezent este una destul de mare în contextul producţiei majore din ţările vecine.

Cea mai mare parte din recolta de mere a fost exportată pe piaţa tradiţională, cea a Federaţiei Ruse. Aş vrea să menţionez faptul că în ultimii ani această piaţă impune noi cerinţe. În Rusia, comerţul cu fructe a început să migreze din pieţele deschise în reţelele de magazine, iar acestea impun noi standarde. De fapt, sunt aceleaşi standarde pe care noi deja le îndeplinim în cazul exportului de fructe în UE - fructe spălate, calibrate şi cu un aspect comercial impecabil. La moment, cerinţele reţelelor de comercializare sunt identice în UE şi Rusia.

Profit: Cât la sută din merele exportate sunt calibrate şi ambalate?

I.F.: Membrii Asociaţiei Moldova-Fruct dispun de peste 30 de case de ambalare a merelor. Totuşi, acestea permit ambalarea a mai puţin de jumătate din cantitatea totală de mere şi fructe, în general, produse pe teritoriul RM.

Pe pieţele tradiţionale, fructele moldoveneşti au deja un nume. În fiecare an, participăm la expoziţii specializate World Food de la Moscova. Partenerii din Rusia ne spun că de multe ori fructele noastre devin motorul vânzărilor în reţelele lor de magazine.

În 2017, am deţinut 35% din piaţa merelor importate în Federaţia Rusă. Nu dispunem încă de cifre pentru 2018, dar cert este că merele noastre sunt recunoscute de consumatorii ruşi.

În acelaşi timp, trebuie să înţelegem că confortul de a exporta peste 90% pe o singură piaţă de desfacere pentru un produs atât de strategic precum merele este un lucru vulnerabil. Evenimentele din ultimii ani au demonstrat acest lucru. Atenţionăm producătorii noştri despre acest fapt şi mulţi dintre ei înţeleg situaţia, depunând eforturi pentru a diversifica exporturile.

La sfârşitul lunii februarie a avut loc adunarea generală a membrilor Moldova-Fruct la care am aprobat strategia pentru următorii cinci ani. Considerăm că cel puţin trei pieţe alternative trebuie identificate pentru 40% din merele exportate din RM.

Este vorba de ţări care nu produc mere, precum cele din Orientul Mijlociu, Africa de Nord şi Orientul Îndepărtat (India, Bangladesh).

În acelaşi timp, trebuie să urmărim şi să profităm de situaţia de pe piaţa internaţională. De exemplu, India a interzis importul de mere din China în ultimii doi ani. China este cel mai mare producător de mere din lume cu o recoltă anuală de 44 mil. de tone. În 2018, livezile din China au fost afectate de îngheţuri şi volumul producţiei a scăzut cu doar 12 mil. de tone.

Dar noi putem profita de pe urma faptului că unele pieţe ocupate de China până mai ieri, acum sunt libere.

Profit: Merele din RM îndeplinesc toate standardele de calitate de pe pieţele externe?

I.F.: În UE standardele de calitate sunt un lucru cotidian. Vorbim aici, inclusiv, de certificatele Global Gap, care permit potenţialului cumpărător să identifice producătorul pe pagina oficială a organizaţiei Global Gap. În acest caz, gradul de încredere faţă de produsul nostru creşte semnificativ.
La moment, mai mult de 10 companii membri Moldova-Fruct deţin certificatul Global Gap. Ne-am stabilit drept scop ca cel puţin 60% din membrii asociaţiei să dispună de aceste certificate în următorii 5 ani. Obţinerea lor implică cheltuieli, dar ele presupun îmbunătăţirea managementului în cadrul întreprinderilor. Este un sistem care ajută producătorii foarte mult.

De curând, mai multe magazine din UE au început să solicite un certificat suplimentar - Global Gap Grasp - care garantează că fructele au fost produse cu respectarea condiţiilor de mediu şi cele de responsabilitate socială faţă de angajaţi.

Profit: Din cantitatea de mere din roada 2018 comercializate până în prezent, cât la sută au fost exportate în UE şi cât în Rusia?

I.F.: Din cele 290 mii de tone de mere exportate, cea mai mare parte a mers către piaţa tradiţională. Aici, însă, trebuie să menţionăm că, de exemplu, exportul de mere către Kazahstan, mare consumator de mere moldoveneşti, se face tot prin Rusia. Deci, exporturile Rusia includ şi exporturile către Kazahstan.

Profit:  Rusia a anulat temporar taxele la importul de produse din Moldova şi a permis tranzitarea acestora pe teritoriul Ucrainei. Decizia în cauză a contribuit la majorarea exportului de mere în această ţară?

I.F.: La începutul anului 2019, Prim-Ministrul Federaţiei Ruse a semnat un decret care interzicea importul din şi tranzitul prin Ucraina a unor tipuri de produse. Fructele proaspete nu au fost incluse în aceste categorii. Doar cele procesate. Respectiv, noi nu am fost afectaţi.

Cât priveşte scutirea de taxe vamale anunţată de Rusia, aceasta a intrat în vigoare la 1 februarie şi nu la 1 ianuarie după cum s-a anunţat iniţial.

Profit: V-aţi referit la Adunarea anuală a membrilor Asociaţiei Moldova-Fruct care a avut loc recent şi care a stabilit obiective pentru următorii cinci ani. Care sunt principalele trei obiective?

I.F.: Primul obiectiv este să devenim organizaţia lider din sector. Dorin să avem mai mulţi membri şi să fim o platformă de comunicare foarte bună pentru a organiza schimbul de informaţie cât mai rapid.

Considerăm că dacă vom lucra foarte bine, atunci peste 5 ani, 60% din producătorii şi exportatorii profesionişti vor fi membri ai Asociaţiei Moldova-Fruct.

Al doilea obiectiv este să creştem competitivitatea şi productivitatea fructelor noastre. La moment, concurenţa este foarte acerbă. Trebuie să concurăm cu fructele din Italia, Franţa, Polonia, Africa de Sud, Chile, Argentina, Noua Zeelandă.

Statistica arată că avem cea mai mică recoltă medie la hectar – 9-10 tone la mere.  În Polonia, recolta medie este de 25 tone la hectar.  Deci, trebuie să creştem productivitatea. De asemenea, trebuie să sporim calitatea fructelor. Reieşind din această situaţie, ne-am pus drept scop să majorăm recolta la hectar cu cel puţin 25% şi să extindem ponderea fructelor de calitate extra şi premium până la cel puţin 50% din totalul recoltei. Acum ea este de doar 5-10%.

Doar în asemenea circumstanţe putem concura şi găsi pieţe noi de desfacere. Acesta este şi unul dintre motivele pentru care noi nu suntem atât de flexibili în identificarea noilor pieţe de desfacere.

De asemenea, ne-am propus ca cel puţin 60% din membrii Asociaţiei să dispună de certificate Global Gap şi Global Grasp. Aceste certificare sunt o carte de vizită care permit iniţierea negocierilor cu cumpărătorii serioşi din toată lumea.

Un alt obiectiv major este să identificăm cel puţin trei pieţe alternative pe care să exportăm circa 40% din producţia totală de mere. Aşa cum am menţionat, este vorba de ţări din Orientul Mijlociu, Africa de Nord şi Orientul Îndepărtat.

Pentru realizarea acestor obiective este necesar să îmbunătăţim infrastructura post-recoltare şi să omogenizăm producţia.

Toate aceste obiective sunt dificil de realizat fără suportul Guvernului, dar mai ales al partenerilor externi, care în ultimul deceniu au susţinut investiţiile în acest sector, contribuind la renaşterea şi dezvoltarea lui.

La moment, printre partenerii noştri se numără Proiectul Agricultura Performantă din Moldova finanţat de USAID şi Proiectul „Asistenţă orientată spre consolidarea capacităţilor de export în UE” finanţat de IFC – Corporaţia Financiară Internaţională, membră a Grupului Băncii Mondiale şi CBI - Centrul de Promovare a Exporturilor din Ţările în Curs de Dezvoltare, departament în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Regatului Ţărilor de Jos.

În prezent, dispunem de infrastructura (parteneri, logistică) necesară pentru export către pieţele tradiţionale, dar este foarte mult de lucru la capitolul infrastructura pentru exportul către Orientul Mijlociu şi Asia. La acest capitol lucrăm în câteva direcţii - instruim producătorii, efectuăm schimb de experienţă şi organizăm acţiuni de promovare.

Este bine ştiut că pentru a fi recunoscuţi, trebuie să participăm la cele mai importante târguri de specialitate.

La moment, în lume există un deficit de fructe, iar în unii ani acesta a fost chiar destul de mare. Trebuie să înţelegem că producerea fructelor este un generator de dezvoltare în comunităţile rurale.
 
În cadrul Asociaţiei, există mulţi tineri care au câştigat bani peste hotare, s-au întors în RM şi doresc să investească în acest sector. Astfel, creşterea fructelor devine un domeniu de atracţie a investiţiilor în localităţile rurale. Pentru a impulsiona, însă, acest proces este necesar să îmbunătăţim infrastructura socială şi cea economică. În primul rând, trebuie să avem acces la apă pentru irigare. Resursele de apă sunt folosite ineficient. În condiţiile schimbărilor climatice, lipsa irigării va distruge, pur şi simplu, acest sector.

Este necesar, de asemenea, să asigurăm accesul la reţelele de gaz, apă şi electricitate şi să reparăm drumurile. Toate aceste lucruri vor duce la bunăstare şi stoparea migraţiei.

Profit: Cât de acută este problema forţei de muncă în sectorul pe care îl reprezentaţi? Oamenii de afaceri din mai multe domenii cu care am discutat spun că le este tot mai dificil să găsească lucrători, atât calificaţi cât şi necalificaţi, chiar dacă salariile propuse sunt peste nivelul mediu din ţară.

I.F.: Trebuie să conştientizăm faptul că concurăm cu piaţa de muncă la nivel regional. Polonezii merg să lucreze în Olanda şi Germania, iar ucrainenii - în Polonia. Moldovenii preferă Italia, Spania Portugalia. Desigur, salariile în aceste ţări sunt mai mari decât în Moldova, deşi şi cheltuielile sunt mai mari. În ultimii ani, s-a atestat un nou val de migraţie şi acest lucru se resimte pe piaţa muncii.

Totodată, noi încurajăm membrii Asociaţiei să-şi creeze un sortiment de fructe cu care să poată coopta forţa de muncă o perioadă cât mai îndelungată pe parcursul anului. Ideal este ca angajatorul să dispună de livezi de cireşe, caise, prune, struguri de masă şi mere. În acest fel el îşi diversifică riscurile - recolta mai joasă la un fruct este recompensată de recolta mai înaltă la un alt fruct. În acelaşi timp, oamenii sunt asiguraţi cu locuri de muncă o perioadă lungă de timp.

Trebuie, de asemenea, să ţinem cont de faptul că munca în agricultură nu este simplă, ci una foarte dificilă.

Totodată, este adevărat faptul că chiar şi producătorii care sunt dispuşi să plătească o remunerare zilnică de 200-250 de lei, întâmpină uneori dificultăţi în a găsi braţe de muncă suficiente. Acest lucru se explică prin exodul masiv al populaţiei, precum şi prin dezinteresul unora de a lucra.
În cadrul Asociaţiei Moldova-Fruct problema forţei de muncă este văzută drept una dintre cele mai mari provocări, de rând cu accesul la apă pentru irigare. Nesoluţionarea acestei probleme va avea o influenţă directă asupra dezvoltării acestei ramuri în viitor.

Profit: Revista noastră este una financiar-bancară, respectiv ”sunt obligată” să vă rog să daţi o apreciere cooperării cu băncile comerciale. Pe cât de accesibile vi se par la moment creditele bancare?

I.F.: În primul rând, aş vrea să menţionez că suntem conştienţi de faptul că băncile nu sunt întreprinderi de binefacere. În acelaşi timp, din punctul meu de vedere, este încă foarte mult de lucru la capitolul accesibilitate. De multe ori băncile exagerează riscurile la care se expun atunci când creditează producătorii de fructe. De asemenea, ele au cerinţe mari faţă de bunurile gajate.

Considerăm că riscurile trebuie estimate la justa valoare, iar iniţiativele bune susţinute.

Membrii Asociaţiei Moldova-Fruct au o cooperare bună cu mai multe bănci. De exemplu, Mobiasbancă participă la conferinţele anuale pe care le organizăm şi ne prezentă instrumentele de care dispune pentru noi ca producători. Invităm şi alte bănci să facă acelaşi lucru. Ne dorim ca băncile şi producătorii de fructe să caute împreună soluţii la diferite probleme. Băncile nu trebuie să uite că producătorii agricoli sunt cel mai mulţi în portofoliul lor de clienţi.

Aş vrea să menţionez faptul că acum 4-5 ani puţini producători agricoli utilizau termeni precum plan de afaceri, rulaj, flux de numerar, rată scadentă. Astăzi, numărul acestora este mult mai mare. Tot mai mulţi producători conştientizează faptul că ei trebuie să înţeleagă nu doar ciclul de producţie, dar şi pe cel financiar.

Profit: Membrii Asociaţiei au încercat să beneficieze de credite din linia de creditare EU4Business, al cărui scop este să ajute mediul de afaceri din Moldova să contribuie la îmbunătăţirea calităţii produselor/serviciilor şi, respectiv, să majoreze exporturile pe pieţele UE? Dar de credite oferite în cadrul proiectului Livada Moldovei? Pe cât de accesibile vi se par aceste linii de creditare?

I.F.: O bună parte dintre beneficiarii proiectului Livada Moldovei sunt membri ai Asociaţiei Moldova-Fruct. Am dori, totuşi, ca ritmul de creditare prin intermediul acestor linii de creditare să fie mai mare. Din câte cunoaştem, s-au asimilat destul de puţine mijloace financiare din aceste linii de creditare, iar de multe ori problema constă în detalii care ţin de proceduri şi de corespundere la cerinţe.

Producătorii întotdeauna vor spune că cerinţele băncilor sunt exagerate, iar băncile vor spune că riscurile sunt mari. Considerăm că întotdeauna există loc pentru negocieri, iar soluţiile trebuie identificate împreună, nu separat.

Nu este un secret că producătorii agricoli, la o anumită etapă în dezvoltarea RM, au fost cei care au susţinut şi au contribuit la dezvoltarea sistemului bancar prin creditele pe care le-au luat, la rate ale dobânzilor destul de înalte. Acum este rândul băncilor să ajute producătorii agricoli. Este timpul să ne aşezăm la masa de negocieri şi să vedem cum impulsionăm lucrurile.  

Profit: Cum aţi caracteriza cooperarea pomicultorilor cu reţelele de magazine?

I.F.: Distribuţia fructelor şi legumelor proaspete este la un nivel incipient în RM. La acest capitol este încă foarte mult de lucru atât din partea producătorilor, cât şi a reţelelor de magazine. Din păcate, multe reţele nu dispun de infrastructura necesară pentru achiziţionarea unei cantităţi relativ mari de fructe de la producători pentru distribuirea ulterioară în toate magazinele. În acelaşi timp, pentru producătorii din RM este dificil să organizeze un sistem de distribuţie permanent. Sunt necesare eforturi din ambele părţi.

Profit: Merele din Polonia fac concurenţă merelor moldoveneşti în reţelele de magazine?

I.F.: Cred că nu. Doar 2-3 procente din merele comercializate pe piaţa locală sunt mere de import. Unele reţele importă aceste mere pentru a avea pe rafturi un sortiment de produse cât mai larg. Este imposibil ca merele de import să concureze cu merele moldoveneşti pe piaţa locală.

Profit: Are acest sector viitor?

I.F.: Sectorul are viitor dacă oamenii vor dori. Părerea mea este că aceasta este una dintre puţinele posibilităţi de a face afaceri în comunităţile rurale şi, respectiv, de a renaşte satul. Este greu de concurat pe pieţele internaţionale atunci când vorbim de culturile de câmp. Nu vom putea niciodată să concurăm cu România sau Ucraina, care dispun de arii extinse de terenuri agricole şi unde se introduc foarte intens tehnologiile avansate. În schimb, suntem competitivi şi putem fi şi mai competitivi în sectorul pomicol.

Profit: Ce mesaj aţi dori să le transmiteţi autorităţilor şi producătorilor de fructe la început de nou an agricol?

I.F.: Mobilizare inteligentă. Ne dorim ca Guvernul să plece urechea la problemele cu care se confruntă producătorii din sector. Să acorde mai multă atenţie şi să depună mai multe eforturi în vederea implementării reformelor şi dezvoltării ţării.

De asemenea, avem nevoie de ajutorul Guvernului în procesul de penetrare pe noile pieţe. Mai exact, Guvernul poate negocia excluderea taxelor vamale la fructele moldoveneşti, care în unele ţări, de exemplu Egipt, sunt destul de mari - circa $200 per tonă.

Din câte cunoaştem, există antreprenori din Moldova care deja exportă carne de miel şi bovină în Egipt. Pentru ei s-a obţinut reducerea sau chiar anularea acestor taxe. Este necesar ca acelaşi lucru să fie efectuat şi pentru fructe. Guvernul poate negocia, de exemplu, exportul unei cantităţi de fructe din Moldova în schimbul importului unei cantităţi de fructe care cresc doar în Egipt.

Trebuie să înţelegem că consumul de fructe a devenit global - chiar şi în Moldova se consumă cantităţi mari de mango, kiwi, avocado, nemaivorbind de banane şi citrice. Respectiv, este necesar de negociat, atât la nivel de Guvern, cât şi la nivelul mediului de afaceri pentru a obţine relaţii comerciale mutual avantajoase.

Nu în ultimul rând, prin intermediul ambasadelor, misiunilor consulare şi celor economice, Guvernul ne poate ajuta să identificăm noi parteneri de încredere.■