Profit
№_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
Nr._3_2015 (227), martie 2015Performanţa unei industrii
Timp de 10 ani industria textilă din Republica Moldova a fost învăţată, susţinută şi încurajată să progreseze, trecând, astfel, de la prestarea serviciilor de croit-cusut la producerea mărfurilor cu valoare adăugată înaltă. După un deceniu, întreprinderile din sector şi-au dezvoltat un şir de abilităţi, care le permit astăzi să-şi „construiască” deja singure viitorul şi să obţină performanţe la care anterior puteau doar visa.
Proiectul „Creşterea Competitivităţii şi Dezvoltarea Întreprinderilor” (CEED şi CEED II), finanţat de Agenţia SUA pentru Dezvoltarea Internaţională (USAID), şi-a început activitatea în anul 2005, având drept scop susţinerea industriei textile din Republica Moldova pentru crearea unui produs autohton cu valoare adăugată înaltă. Astăzi, la finalul acestui proiect ambiţios, care va fi marcat în luna mai curent, putem trage nu doar linia, dar şi concluziile de rigoare. Pe parcursul a 10 ani, din totalul celor peste 400 de întreprinderi de confecţii din Moldova, prin şcoala proiectului au trecut în jur de 170 de întreprinderi, în mare parte cu 100% capital autohton, care au primit atât cunoştinţe practice cât şi teoretice pentru dezvoltarea unui brand de succes. Dar cel mai important însă este că toate aceste întreprinderi au obţinut încredere în forţele proprii pentru a putea ţine piept concurenţei şi a schimba faţa industriei textile moldoveneşti.
Maria GHEORGHIŢĂ, manager Industria Textilă în cadrul USAID CEED II: La începutul proiectului, în 2005, cunoscând experienţa României, Turciei şi Rusiei, ne-am propus drept scop să susţinem industria de confecţii din Moldova, astfel încât aceasta să treacă de la prestarea serviciilor croit-cusut, care au cea mai redusă valoare adăugată, la crearea unui produs propriu care are cea mai înaltă valoare adăugată.
Ne-am consolidat eforturile şi pe parcursul celor 10 ani de activitate am acordat sprijinul necesar pentru ca întreprinderile autohtone de confecţii să treacă la un nou nivel de dezvoltare. Astfel, companiile care prestau servicii croit-cusut, acum au şi marcă proprie, iar cele care pe atunci aveau marcă proprie, acum au în Moldova o cotă de piaţa semnificativă.
Într-o perioadă dominată, practic, în totalitate de import, a dezvolta un brand de succes nu este deloc simplu. Trebuie să ştii de unde să cumperi stofe, accesorii, să ai specialişti pentru aprovizionare sau care să se ocupe de politica de finanţare. De asemenea, trebuie să participi la expoziţii internaţionale, să urmăreşti tendinţele în modă şi să ţii pasul cu ele. Trebuie să creezi conceptul de produs, să ţii cont de tendiţele coloristicii şi stilisticii, să formezi colecţia din timp. Toate acestea presupun cunoştinţe şi abilităţi suplimentare pe care întreprinderile de confectii autohtone le-au deprins cu suportul celor două proiecte CEED.
Drept urmare a suportului acordat în domeniul designului, vizitelor la faimoasele expoziţii de stofe Premier Vision şi Texworld, la stocurile de stofe ale marilor producători de stofe şi accesorii din Italia, datorită instruirilor în domeniul vânzărilor şi merchandising-ului, promovării sub brandul comun ,,Din inimă branduri de Moldova”, precum şi organizării magazinelor comune, vânzările brandurilor autohtone pe piaţa locală pe parcursul ultimilor trei ani au sporit cu circa 35%. Fiecare leu investit în promovarea comună a asigurat o creştere a vânzărilor de peste trei lei.
De-a lungul acestei perioade, unele dintre aceste întreprinderi au testat şi exportul produselor finite sub marcă proprie. Astfel, s-a reuşit creşterea treptată a volumului producţiei proprii, ceea ce a condus la schimbarea structurii shemelor de lucru ale întreprinderilor de confecţii. De exemplu, în prezent, structura producţiei fabricate de către fabrica de confecţii ,,Ionel” este de 20% la 80%, adică deja 20% din volumul producţiei se comercializeară sub marcă proprie şi numai 80% rămâne pentru servicii croit-cusut, pe când anterior producţia fabricată pentru branduri străine constituiea peste 90%. La fel este şi în cazul altor întreprinderi. ,,Atunci când creşte valoarea adăugată, întreprinderea are surse financiare proprii pentru a se dezvolta mult mai rapid. Prin urmare, scopul nostru de bază este să majorăm cota de export a brandului propriu. Când vom reuşi acest lucru, vom putea spune că eforturile noastre au dat roade, iar industria s-a reformat. Dar acest lucru va mai dura ceva timp”, afirmă Maria Gheorghiţă, convinsă că întreprinderile de confecţii vor continua să mai ofere servicii clienţilor străini. Dar pentru a-i menţine, ele trebuie să fie gata treptat să treacă de la schema croit-cusut la scheme de colaborare care ar include valoare adaugată mai înaltă, cum ar fi procurarea de stofe şi accesorii, elaborarea tiparelor, schemelor care sunt din ce în ce mai solicitate. Toate acestea vor contribui la creşterea exporturilor acestei ramuri şi mai semnificativ, domeniul textile, fiind, potrivit Biroului Naţional de Statistică, singurul care are balanţă comercială pozitivă.
În aceşti ani, toate întreprinderile din sector şi-au dezvoltat potenţialul de export al brandului propriu, însă, spune managerul Industriei Textile, nu toate sunt capabile să facă export. ,,Export înseamnă să beneficiezi de o piaţa mare, prin urmare trebuie să ai capacitatea de a produce cantităţi mari. Deocamdată, doar unele întreprinderi fac paşi în acest domeniu, printre care Mobile, Infinitextil şi Steaua-Reds, spune Maria Gheorghiţă.
Consumatorul local a apreciat evoluţia brandurilor autohtone, dovadă fiind şi numărul mare de magazine ale companiilor locale de textile care nu ar fi apărut în ultimii ani dacă industria moldovenească de textile nu ar fi fost susţinută de consumator. Nu ar fi corect să spunem că acesta şi-a schimbat atitudinea în proporţie de 100%, dar este îmbucurător faptul că persoanele tinere percep deja altfel brandurile noastre, în special în urma campaniei de promovare „Din inimă branduri de Moldova”, organizată de două ori pe an şi în cadrul căreia sunt puse în valoare noile colecţii vestimentare ale designerilor autohtoni.
Designul, care corespunde tendinţelor recente ale modei, de comun cu calitatea europeană a stofelor au contribuit la formarea unor clienţi loiali pentru astfel de branduri ca Ionel, Tricon, My Revival, Georgette, Secana, Brio, Vistline, Iuvas, Vasconi, Maicom, Bombonici etc. Într-un timp foarte scurt de la lansare, brandurile pentru copii Lia Fia, Creme Brulee şi Maxikids şi-au găsit şi ele consumatorul fidel, datorită calităţii naturale ale stofelor şi designului atractiv.
Iniţiatorii proiectului nu şi-au propus să ofere doar asistenţă întreprinderilor din domeniu pentru o anumită perioadă de timp. Eforturile au fost canalizate pentru a asigura consecutivitatea şi durabilitatea acestor întreprinderi, astfel încât ele să fie capabile să se dezvolte mai departe cu forţe proprii.
,,Sunt convinsă că vor reuşi, chiar dacă ritmul va fi puţin mai lent. Am certitiudinea că, practic, toate întreprinderile pe care le-am asistat vor continua acest drum, care nu este unul uşor, dar, în schimb, este singurul ce ne poate ajuta să trecem la un alt nivel de dezvoltare, să fim apreciaţi şi să ne simţim mândri de potenţialul pe care-l avem”, afirmă Maria Gheorghiţă.
Opinia sectorului
Inspirată să aleg o linie modernă
Nadejda NOVIŢCHI, fondatoarea brandului ,,Sandi”
Cu ajutorul Proiectelor USAID CEED şi CEED II, am reuşit să trecem întreprinderea la un nou nivel de dezvoltare, mult mai performant şi apreciat. Am fost inspirată să urmez o linie modernă, inclusiv în rezultatul vizitării diverselor expoziţii internaţionale de stofe. Drept urmare, am lansat noi modele în pas cu cerinţele vremii, reuşind, astfel, să ajungem mai uşor la inima consumatorului. Am stabilit legături cu alţi designeri străini pentru a face schimb de experienţă şi a aduce pe piaţa din Republica Moldova cele mai noi tendinţe în domeniu. Datorită calităţii şi diversităţii modelelor, am reuşit să majorăm vânzările, iar aprecierile consumatorilor sunt cea mai bună dovadă a faptului că ceea ce facem nu este în zadar. Sunt foarte mulţumită de cunoştinţele şi abilităţile pe care le-am obţinut cu susţinerea proiectului USAID CEED II. Cel mai important este că nu ni s-a dictat nimic, doar ni s-a arătat direcţia spre care trebuie să ne îndreptăm.
Promovare eficientă
Oxana LUNGU, fondatoarea brandului pentru copii ,,Lia Fia”
Cea mai mare susţinere în cadrul acestui proiect am primit-o la capitolul promovare, care a fost una foarte activă şi eficientă. Am participat la expoziţii internaţionale de talie mondială, la care eu, în calitate de producător cu posibilităţi modeste, nu mi-aş fi putut permite să particip cu forţele proprii. Trebuie să ai un rulaj foarte mare ca să te poţi prezenta la astfel de expoziţii care îţi deschid noi perspective şi orizonturi. Promovarea pe piaţa locală a condus la faptul că am devenit mai cunoscuţi în rândul consumatorilor autohtoni. Deocamdată, lucrăm doar pentru piaţa locală, dar datorită vizitelor la expoziţiile din Moscova, din această lună vom demara exportul în Rusia. A treia vizită la expoziţii începe să dea roade. Experienţa acumulată în aceşti ani este una foarte utilă care îmi permite să merg mai departe. Dar totul depinde de cât de tare doreşti să-ţi desfaci aripile. De exemplu, noi ca o întreprindere nu prea mare, dacă vom dori să ajungem tot mai sus şi mai sus, cu siguranţă am mai avea nevoie de susţinerea unor astfel de proiecte.■
Далее...
Asterra Group - dinamica este pozitivă
În anul 2014, compania de asigurări Asterra Group şi-a sporit prezenţa pe întreg teritoriul ţării, iar rezultatele nu s-au lăsat aşteptate. A înregistrat performanţe vizibile şi o dinamică pozitivă la toate capitolele, încheind anul cu încasări de 62 mil. de lei, ocupând o cotă de piaţă de 5,2%, precum şi locul şase în topul companiilor de asigurări din Republica Moldova. Directorul reprezentanţei Botanica a Asterra Group, Timur Bantaş, consideră că dinamismul ultimilor ani îi permite companiei să aspire la Top 3 companii de asigurări către anul 2016 când Asterra Group va marca 10 ani de activitate.
Profit: Dle Bantaş, cum a încheiat anul 2014 compania Asterra Group? Rezultatele financiare obţinute corespund aşteptărilor stabilite la început de an?
T.B.: Datele preliminare ale Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare (CNPF) pentru anul 2014 arată că Asterra Group a încasat de două ori mai multe prime decât în anul 2013. Prin urmare, la capitolul prime brute subscrise am obţinut 62,7 mil. de lei, în comparaţie cu anul 2013 când acest indicator a constituit 35 mil. de lei. Respectiv, în anul precedent am înregistrat o creştere de aproape 80%, fapt care nu poate să nu ne bucure. Acest rezultat, care, de altfel, corespunde strategiei noastre de dezvoltare, se datorează, în primul rând, managerilor foarte bine pregătiţi şi cu un potenţial mare în vânzări. Suntem conştienţi de faptul că succesul unei companii de asigurări depinde în mare parte de colectiv, prin urmare, eforturile noastre sunt canalizate în direcţia formării unui colectiv profesionist, care este în stare să răspundă provocărilor în domeniul asigurărilor.
Tot în anul 2014, pentru a fi mai aproape de clienţi, am majorat numărul de reprezentanţe şi puncte de vânzare, atât în Chişinău cât şi pe întreg teritoriul ţării. Comparativ cu anul 2013, în anul trecut numărul punctelor de vânzare, practic, s-a triplat - de la 15 la 45. Prezenţa noastră a devenit mai vizibilă, iar compania, în general, mai accesibilă, inclusiv datorită rebrandingului şi îmbunătăţirii site-ului, care permite clienţilor să solicite produsele de asigurare chiar şi prin internet.
Profit: La ce capitole aţi obţinut rezultate mai bune decât în anul 2013 - prime de asigurare, contracte noi încheiate, active totale, venituri, profit?
T.B.: Dinamica pe care a înregistrat-o în ultimii trei ani Asterra Group este cea mai bună comparativ cu restul companiilor de asigurări. Astfel, dacă am început cu un volum de vânzări de 19 mil. de lei în 2012, atunci în 2013 vânzările au crescut până la 35 mil. de lei, iar în 2014 - până 62 mil. de lei, Asterra Group reuşind să ajungă pe locul şase în topul companiilor de asigurări. Prin urmare, toţi indicatorii au crescut proporţional. Apropo, coeficientul de lichiditate este unul dintre cei mai buni din Moldova la acest moment. În ceea ce priveşte capitalul social şi activele, iarăşi indicatorii depăşesc normele stabilite de legislaţie. Dacă am analiza coeficientul de despăgubiri, atunci acesta este la nivelul de 40%, fiind unul destul de înalt comparativ cu alte companii de asigurări. Cu alte cuvinte, noi avem un mare potenţial de dezvoltare şi suntem dispuşi să progresăm în continuare.
Profit: Cum au influenţat aceşti indicatori asupra cotei de piaţă deţinută de Asterra Group?
T.B.: În rezultatul activităţii de anul trecut, cota de piaţă a crescut de la 3,3% în 2013 până la 5,2% în 2014. Este un indicator foarte bun care ne permite să privim cu încredere perspectivele de dezvoltare ale companiei.
Profit: În activitatea sa, Asterra Group pune accentul pe asigurările obligatorii sau pe cele benevole?
T.B.: Asigurările obligatorii sunt importante, însă noi punem accentul pe asigurările benevole. Dacă ar fi să urmărim statistica în ceea ce priveşte asigurările benevole şi obligatorii, luând în consideraţie că, deocamdată, nu avem dreptul de a emite Cartea Verde, atunci vedem că 2/3 din portofoliul nostru îl constituie anume asigurările benevole.
Analizând, în general, piaţa la capitolul asigurări benevole şi obligatorii, observăm că jumătate din piaţă constituie asigurările obligatorii - Cartea Verde şi Asigurarea de Răspundere Civilă Auto, raportul fiind, practic, de 50/50. Adică jumătate de miliard de lei sunt acumulate din asigurări obligatorii. Pentru comparaţie, în portofoliul nostru asigurările obligatorii reprezintă doar 1/3. Cu alte cuvinte, noi lucrăm foarte intens la capitolul asigurărilor benevole, promovând, în special, aceste tipuri de asigurare.
În opinia noastră, dependenţa de un singur tip de asigurare poate conduce chiar la dispariţia companiei. Din aceste considerente, noi pledăm pentru diversificarea portofoliului de asigurări. De asemenea, dezvoltăm portofoliul şi la capitolul persoane fizice şi juridice, astfel încât să nu depindem de clienţi mari, care odată pierduţi pot afecta activitatea companiei.
Profit: Prin urmare, Strategia de dezvoltare a Asterra Group este una corectă, în condiţiile în care piaţa de asigurări este una în stagnare?
T.B.: Într-adevăr, în ultimii ani se discută tot mai activ faptul că piaţa de asigurări este în stagnare, iar creşterea este de doar câteva milioane. Pentru anul trecut cifra pieţei a constituit 1,2 mlrd. lei, faţă de 1,19 mlrd. lei în 2013. Este just că piaţa stagnează, iar dacă ar fi să luăm în calcul şi deprecierea leului în raport cu valutele străine, atunci, în general, trebuie să recunoaştem că piaţa a înregistrat o scădere. Respectiv, în condiţiile în care noi am majorat încasările, practic, de două ori şi am reuşit să depăşim piaţa atât de puternic, înseamnă că strategia noastră de dezvoltare este una foarte bună.
Profit: Care sunt aşteptările pentru anul 2015?
T.B.: Scopul nostru de bază este să atingem cifra de 100 mil. de lei încasări din prime brute subscrise. În opinia noastră, acest obiectiv este perfect realizabil, însă suntem conştienţi de faptul că multe lucruri depind de situaţia economico-financiară, atât din ţară, cât şi de peste hotare. Noi suntem dispuşi să luptăm şi să atingem cifra de 100 de mil. de lei, însă circumstanţele economice vorbesc despre faptul că oamenii sunt în aşteptare. Eu cred că următoarele trei-patru luni vor decide totul. Noi nu disperăm şi lucrăm în condiţiile existente, dar realizăm că situaţia economică nu este cea mai favorabilă. Vom continua să punem accentul pe asigurările benevole, încercând să diversificăm cât mai mult posibil portofoliul de asigurări.
Profit: Experţii din domeniu împărtăşesc univoc punctul de vedere că piaţa de asigurări va beneficia de un impuls serios de dezvoltare doar odată cu venirea în ţară a unor companii de asigurări străine solide, care vor introduce reguli şi standarde europene de activitate. Anul trecut, pe piaţa din Moldova a venit compania internaţională de asigurări Vienna Insurance Group prin achiziţia Donaris Group, aducând, astfel, experienţa şi standardele grupului VIG în RM. Asterra Group intenţionează să lanseze şi ea o astfel de colaborare cu o companie străină sau doreşte să se dezvolte doar cu forţe proprii?
T.D.: Asterra Group este o companie locală de asigurări, prin urmare, noi dorim să progresăm cu forţe proprii. Suntem siguri că vom reuşi.
Profit: În 2016 Asterra Group va împlini 10 ani de activitate. Care sunt obiectivele pe care compania şi le propune să le realizeze către această aniversare?
T.B.: Cu prilejul aniversării unui deceniu de activitate, planificăm să intrăm în Top 3 companii de asigurări. Este un obiectiv ambiţios, dar perfect realizabil. Pentru 2015 ne propunem să intrăm în Top 5. Aşa cum am menţionat, în ultimii ani dinamica Asterra Group a fost una ascendentă, iar cota de piaţă pe care o deţinem o merităm pe deplin. Pentru o companie relativ tânără considerăm că performanţele noastre sunt foarte bune şi inspiră optimism.
Profit: În opinia Dvs., ce paşi concreţi ar trebui să întreprindă noul Guvern pentru a impulsiona piaţa de asigurări?
T.B.: Aşteptăm ca autorităţile să promoveze intens cultura asigurărilor care în Moldova este extrem de redusă comparativ cu alte state. Ne dorim o strategie clară de promovare a asigurărilor, care ar fi în beneficiul clienţilor, companiilor de asigurări şi statului, în general.■
Далее...
Un bun prieten al Moldovei
Este cunoscut faptul că un sfat bun, dar, mai ales, un prieten bun, sunt mult mai valoroşi decât orice sumă de bani. Alex Kremer, Directorul de Ţară al Băncii Mondiale în Moldova, susţine că în această perioadă dificilă Banca Mondială doreşte să fie un bun prieten al Moldovei – nu unul care flatează şi declară că totul este bine, dar unul care spune cinstit care sunt problemele şi cum acestea ar putea fi rezolvate. Iar pentru a demonstra că este un bun prieten, Alex Kremer spune direct că tranzacţiile dubioase efectuate în 2014 de trei bănci din Moldova nu sunt altceva decât ,,fraudă”.
Profit: Dl Kremer, ce ştiaţi despre Moldova înainte de a prelua funcţia de Director de Ţară pentru Moldova în august 2014? Care au fost primele Dvs. impresii despre Moldova şi cum s-au schimbat ele de la sosirea în ţara noastră?
A. K.: Am dorit să vin în Moldova de mai mult timp. Încă în 2012 am întrebat conducerea Băncii Mondiale dacă aş putea veni la Chişinău. Cred că interesul meu faţă de Moldova se explică prin faptul că este o ţară în tranziţie de la sistemul sovietic la cel democratic, prin ambiţiile sale pro-europene, domeniul politic foarte complex şi poziţionarea geopolitică foarte interesantă. Doream să ştiu cum Banca Mondială poate fi un consilier neutru şi obiectiv şi un bun prieten al Moldovei în această perioadă de tranziţie. Aceasta este cauza pentru care am cerut să lucrez în Moldova.
Primul lucru plăcut pe care l-am descoperit la Chişinău a fost deschiderea şi toleranţa oamenilor. Cu mult înainte de a veni aici, auzisem că moldovenii sunt oameni foarte deschişi şi prietenoşi, fapt ce s-a dovedit a fi perfect adevărat. Aceasta a fost o altă cauză care explică dorinţa mea de a veni în Moldova, deoarece, indiferent care este peisajul, clima sau bogăţia unei ţări, întotdeauna poţi fi fericit dacă te afli printre oameni prietenoşi şi deschişi.
Profit: Peste două luni şi jumătate de la alegerile parlamentare din noiembrie 2014, Parlamentul de la Chişinău a votat, în cele din urmă, un nou Guvern. Primul-Ministru, Chiril Gaburici, a venit la cârma Cabinetului de Miniştri într-o perioadă economică dificilă, când economia ţării stagnează, iar valuta naţională se depreciază. În această situaţie, care ar fi principalele trei recomandări ale Băncii Mondiale pentru noul Guvern?
A. K.: Prima mea recomandare este că sectorul bancar are urgent nevoie de o curăţenie. Aceasta înseamnă că cele trei bănci aflate sub administrarea Băncii Naţionale (Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank – Profit) niciodată nu trebuie să mai coste bugetul public niciun ban.
A doua recomandare este să se ia măsuri pentru îmbunătăţirea climatului investiţional. Acest lucru devine foarte urgent în contextul Acordului de Liber Schimb semnat anul trecut cu UE. Competiţia devine mult mai strânsă când aderi la o zonă de comerţ liber - cel mai puternic se descurcă mai bine, iar cel mai slab întâmpină dificultăţi şi mai mari. Pentru Moldova este foarte important să soluţioneze problemele legate de climatul investiţional, capitol la care există încă multe restanţe.
Rezultatele sondajului de opinie ,,Business Environment and Enterprise Performance” realizat şi publicat recent de Banca Mondială şi BERD arată că într-un număr mare de domenii, de la aprovizionarea cu electricitate până la funcţionarea instanţelor de judecată, oamenii de afaceri au observat progrese începând cu anul 2008. Cu toate acestea, la două capitole nu au fost înregistrate îmbunătăţiri – este vorba de instabilitatea politică şi corupţie. Acestea sunt problemele menţionate de mediul de afaceri şi pe care Guvernul trebuie să le soluţioneze. Accesul la electricitate, simplificarea procedurilor de lichidare a unei afaceri şi protejarea acţionarilor minoritari sunt alte câteva domenii unde, de asemenea, este necesar de a înregistra progrese.
Cea de-a treia şi, probabil, cea mai importantă recomandare este ca noul Guvern să lupte cu corupţia sub orice formă, mare sau mică, deoarece aceasta este problema principală care descurajează oamenii de afaceri locali şi străini să nu investească în Republica Moldova.
Profit: În această perioadă dificilă, oficialii moldoveni declară deschis că ei contează foarte mult pe ajutorul Occidentului. Pe ce sprijin real din partea Băncii Mondiale poate conta Guvernul de la Chişinău?
A. K.: Programul nostru pentru următorii doi ani este foarte clar. Vom acorda Republicii Moldova sprijin financiar în sumă de $60-70 mil. sub formă de credite ieftine, plus creditele ordinare de la Banca Mondială costul cărora este, de asemenea, destul de redus. Dar eu consider că, la moment, pe lângă resursele financiare, cel mai important pentru Moldova este să aibă un prieten, iar printr-un prieten nu am în vedere pe cineva care flatează şi spune că totul este bine. Un prieten bun este cel care îţi spune cinstit care sunt dificultăţile şi cum să le soluţionezi. Banca Mondială doreşte să fie anume acest fel de prieten.
Profit: Imaginea sistemului bancar din Moldova, care a fost destul de stabil pe parcursul ultimului deceniu, a avut de suferit de pe urma suspiciunilor de spălare de bani prin intermediul a trei bănci. Recent, aţi scris pe blogul Băncii Mondiale că ,,sectorul bancar din Moldova are nevoie de curăţenie”. La ce exact v-aţi referit şi cum poate fi realizat acest lucru?
A. K.: După cum am menţionat deja, sumele de bani pe care cetăţenii simpli ai Republicii Moldova le-au pierdut în urma fraudelor comise la cele trei bănci aflate în prezent sub administrarea BNM sunt şocant de mari.
Chiar dacă sunt un economist cu experienţă care trebuie să vadă lucrurile într-un mod foarte obiectiv, nu pot să nu devin emotiv atunci când mă gândesc ce sume mari de bani au fost scoase din bănci prin fraudă şi cât de mult vor avea de suferit din această cauză cetăţenii Republicii Moldova. Deci primul şi cel mai important lucru ce urmează a fi realizat este de a pune aceste bănci în condiţia în care ele niciodată nu vor mai costa bani contribuabililor.
De asemenea, trebuie luate măsuri pentru a se asigura că asemenea situaţii nu se vor mai repeta niciodată în aceste bănci sau în orice altă bancă. Aceasta înseamnă implementarea standardelor şi principiilor internaţionale pentru supraveghere în domeniul bancar şi cel financiar.
Comunitatea partenerilor de dezvoltare care activează în Republica Moldova a transmis o notă Guvernului, în care a explicat paşii care urmează a fi întreprinşi şi care trebuie să se axeze pe asigurarea independenţei politice a instituţiilor de supraveghere şi asupra revizuirii legislaţiei cu privire la sectorul bancar.
Profit: În opinia Dvs., cum poate fi asigurată independenţa politică a instituţiilor de supraveghere într-o ţară ca Moldova unde majoritatea posturilor sunt distribuite conform criteriilor politice? Este aceasta o misiune realizabilă?
A. K.: Această întrebare este legată de procesele politice care au loc în Moldova şi care nu ţin de competenţa Băncii Mondiale. Este problemă fiecărui cetăţean al Republicii Moldova.
Profit: Anul trecut, Banca Mondială, BERD şi FMI au adoptat o politică destul de strictă în ce priveşte transparenţa structurii acţionarilor în băncile din Moldova. BERD chiar a suspendat finanţarea prin intermediul unor bănci cu probleme la acest capitol. S-a schimbat poziţia Băncii Mondiale de atunci? Putem vorbi de anumite îmbunătăţiri la acest capitol?
A. K.: În majoritatea ţărilor, organizaţia noastră soră, Corporaţia de Finanţare Internaţională, acordă finanţare sectorului privat prin intermediul sectorului bancar. Acesta nu este şi cazul Republicii Moldova din considerentele menţionate anterior. Sper foarte mult că, ţinând cont de determinarea noului Guvern de a face curăţenie în sectorul bancar, în scurt timp vom vedea anumite îmbunătăţiri la acest capitol.
Profit: Producătorii moldoveni, care acum pot exporta mai mult pe piaţa UE, se plâng că această piaţă este suprasaturată, iar produsele noastre nu sunt competitive. În acelaşi timp, tot mai multe produse de import intră pe piaţa RM. Aţi declarat anterior că în aceste condiţii ,,competitivitatea este de o importanţă crucială”. Cum putem ridica competitivitatea produselor moldoveneşti în condiţiile în care producătorii locali sunt săraci, iar Guvernul nu dispune de suficiente mijloace financiare pentru a-i ajuta?
A. K.: Cred că răspunsul la această întrebare are două părţi. Prima parte ţine de aspectele pe care le-am discutat deja – climatul investiţional care înseamnă măsuri anticorupţie, predictibilitate politică, protejarea acţionarilor minoritari, comerţul transfrontalier, accesul la electricitate. La toate aceste capitole a fost înregistrat progres şi sperăm că situaţia va continua să se îmbunătăţească.
Un alt domeniu care, probabil, nu este la fel de vizibil sunt abilităţile populaţiei din Republica Moldova. Dacă ne uităm la indicatorii de competitivitate globală, atunci vedem că există loc pentru îmbunătăţire în ce priveşte învăţământul profesional şi cel superior. Banca Mondială sprijină eforturile ministrului învăţământului de a reforma acest sector. În comparaţie cu alte state, Moldova utilizează o mare parte din PIB pentru domeniul educaţiei, iar cu asemenea resurse este posibil de înregistrat rezultate la capitolul abilităţile de angajare în câmpul muncii.
Profit: În ce sectoare ale economiei RM credeţi că există un potenţial neexplorat?
A. K.: În toate sectoarele. Cel mai rău lucru pe care un aşa zis expert îl poate face este să încerce să prezică sectoarele cu cel mai mare potenţial. De exemplu, cine ar fi putut prezice că Moldova va fi un exportator de succes al cablurilor pentru contoarele de electricitate? Sectorul privat ştie mult mai bine decât orice birocrat unde există oportunităţi. Cred că ţinând cont de poziţia geografică favorabilă, de cultura antreprenorială înaltă, în special în rândul tinerilor, nu există motive care nu ar permite Moldovei să fie competitivă într-un şir întreg de domenii. Dar pentru aceasta este necesar de avut o guvernare bună şi de implementat politici corecte.
Profit: Ce trebuie de întreprins pentru ca cetăţenii simpli să salute reformele, dar nu să li se opună?
A. K.: Există numeroase studii psihologice care explică de ce oamenii uneori sprijină schimbările, iar alteori li se opun. În acest caz cuvântul-cheie este obiectivitate. Dacă oamenii văd că toată lumea, în special liderii ţării, fac sacrificii personale, atunci ei vor accepta orice dificultate pentru a se reforma. Dar dacă ei văd că costul acestor reforme este plătit doar de cei săraci, în timp ce cei aflaţi la conducere se conduc de alte reguli, atunci, desigur, că populaţia va califica o asemenea situaţie drept neobiectivă şi se va opune schimbărilor.
Profit: Care sunt planurile Băncii Mondiale pentru Republica Moldova pentru viitorul apropiat, 2016-2017?
A. K.: Pregătim de ceva timp un plan pentru sprijinirea bugetului şi sperăm să putem acorda mijloace financiare Guvernului atunci când vor fi luate măsurile necesare pentru stabilizarea sectorului financiar. Sperăm că acest lucru se va întâmpla în viitorul apropiat. De asemenea, examinăm serios cererea Guvernului precedent de a finanţa compensaţiile ce urmează a fi acordate fermierilor afectaţi de embargoul impus de Rusia la importul de fructe. Depunem toate eforturile, împreună cu Ministerul Agriculturii, pentru ca aceste fonduri să fie aprobate şi acordate fermierilor cât mai curând posibil.
De asemenea, planificăm să realizăm, împreună cu Ministerul Transporturilor, o investiţie foarte mare în renovarea drumurilor, nu a celor de importanţă naţională, dar a celor locale. Acest lucru este extrem de important pentru fermieri, care au nevoie de condiţii pentru transportarea produselor la piaţă într-o stare bună, precum şi pentru elevii care, în rezultatul programului de optimizare a şcolilor, trebuie să se deplaseze la şcolile din localităţile învecinate.
Consider că accentul pe drumurile locale face parte din eforturile Băncii Mondiale de a se gândi la cei aflaţi într-o situaţie dificilă.
În medie, Banca Mondială va acorda între $60 şi 70 mil. pe an din fondurile Asociaţiei Internaţionale de Dezvoltare, plus o sumă ceva mai mică din resursele Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.
Profit: Autorităţile susţin că taxele pe care le achită agenţii economici sunt mai mici decât în multe ţări din regiune. Cu toate acestea, mulţi agenţi economici preferă economia tenebră. Credeţi că ei fac acest lucru deoarece taxele sunt, într-adevăr, o povară sau deoarece ştiu că nu vor fi pedepsiţi?
A. K.: Nivelul taxelor în Moldova nu este atât de înalt – circa 19% din PIB în comparaţie cu media din regiune de 20%. Împreună cu autorităţile fiscale, pregătim un program de modernizare a administraţiei fiscale, iar împreună cu FMI suntem implicaţi într-un dialog cu privire la politica fiscală. Personal, nu consider că supraimpozitarea este o problema majoră în Moldova. Accentul trebuie pus pe transparenţă, simplitate, anticorupţie şi procese de optimizare.
Profit: În opinia Dvs., politica fiscală în RM ar trebui să fie mai strictă sau, dimpotrivă, impozitele ar trebui reduse?
A. K.: Din cauza reducerii activităţii economice în Federaţia Rusă, Moldova se va confrunta cu anumite probleme macroeconomice în anul 2015, lucru care va necesita modificarea bugetului la capitolul cheltuieli. Cred că Guvernul înţelege foarte bine acest lucru şi aceasta îşi va găsi reflectare în bugetul pentru anul 2015.
Profit: Şi o ultimă întrebare: ce v-a surprins plăcut în Moldova şi ce vă întristează în ţara noastră?
A. K.: Mă întristează şi chiar mă supără să văd ce sume mari de bani au fost furate de la cetăţenii simpli ai Republicii Moldova prin intermediul sistemului bancar. Mi s-a spus că predecesorul meu, Abdoulaye Seck, a făcut declaraţii publice la acest capitol cu mult înainte de sosirea mea aici, deci acest lucru nu este o surpriză.
Un alt lucru care mă întristează este faptul că atunci când prietenii mei din Moldova vorbesc despre copiii lor, ei nu văd un viitor în Moldova pentru o persoană ambiţioasă, educată şi onestă. Dar, de fapt, Moldova are nevoie anume de asemenea persoane.
Dar ca să sfârşim pe o notă pozitivă, aş dori să spun că pentru mine o foarte mare surpriză a fost să văd spiritul de antreprenoriat, dinamismul şi creativitatea oamenilor din Moldova, precum şi abilitatea lor de a rămâne răbdători, toleranţi, cu spiritul umorului şi chiar optimişti în ciuda multor dezamăgiri. ■
Далее...
