Profit №_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
Nr._3_2014 (217), martie 2014Început de primăvară în stil Fashion Walk
A devenit deja o tradiţie ca începutul primăverii să fie marcat de show-ul de modă Moldova Spring Fashion Walk. Nici acest an nu a fost o excepţie. Cea de-a cincea ediţie a show-ului a adunat pe 1 martie, în incinta unui hotel din capitală, sute de admiratori care pun preţ pe brandurile autohtone.
Ultimele colecţii ale designerilor moldoveni au fost prezentate de diplomaţi, femei de afaceri, politicieni, artişti, jurnalişti. Creaţiile de primăvară-vară ale designerilor moldoveni au fost puse în valoare de ambasadorul SUA, William Moser, al Turciei, Mehmet Selim Kartal, al Marii Britanii, Phil Batson, al Poloniei, Artur Michalski, ambasadorul UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov. Este de remarcat faptul că toţi au defilat alături de soţii care, la fel, au purtat ţinute autohtone.
De asemenea, pe podium au urcat deputata Valentina Stratan, ambasadoarea Suediei la Chişinău, Ingrid Tersman, coordonatorul rezident al ONU în Moldova, Nicola Harrington-Buhay, soţia directorului Băncii Mondiale la Chişinău, Sata Seck, soprana Olga Busuioc, directorul AGEPI, Lilia Bolocan, interpreţii Igor Stribiţchi, Adrian Ursu, Natalia Gordienco, Aura, Marcel şi Cornelia Ştefăneţ.
În cadrul evenimentului au fost prezentate colecţiile de haine ale brandurilor autohtone precum Georgette, Vasconi, Maicom, Vistline, La Tyana, My Revivial, Lia Fia, L'ame de Femme, Brio, Mallena, Creme Brulle, Sekana, Julia Allert, Jiovani Primo, Di Vero, Eho. Ţinutele vestimentare au fost asortate cu încălţăminte marca Zorile, Cristina, Tiras şi Irka Schoes, cu bijuterii marca Ju Bijoux, Lorina şi Nadiush, precum şi cu genţi marca Bookleta, Arilu şi VB.
Managerul Superior Proiecte USAID, Sergiu Botezatu, este mândru de succesul obţinut pe parcursul acestor ani de industria modei din Moldova, fiind convins că domeniul are perspectivă.
Sergiu BOTEZATU: Majoritatea brandurilor care au fost prezentate la Spring Fashon Walk 2014 nu existau acum câţiva ani. Datorită efortului Proiectelor CEED I şi CEED II, finanţate de USAID, am reuşit să punem în valoare talentele pe care le are Moldova şi să facem ca industria uşoară din ţara noastră să producă o valoare adăugată mai mare în lanţul valoric industrial.
Prezentările de acest gen au devenit pentru designerii moldoveni o platformă pe care îşi pot prezenta creaţiile vestimentare şi afla reacţia publicului. De la ediţie la ediţie, designerii progresează, demonstrând creativitate, ingeniozitate şi dorinţa de a fi în pas cu ultimele tendinţe în modă. Unora le reuşeşte mai bine acest lucru, altora mai puţin, însă acum este important ca direcţia stabilită să indice doar Înainte. Numai în astfel de condiţii va fi posibilă dezvoltarea sectorului şi atingerea unui nivel care ne-ar permite să fim trataţi pe picior de egalitate cu alte industrii fashion din lume. Începutul este bun, important este să menţinem ritmul.■
Далее...
Call Centre Samres – Investiţie suedeză de succes
În anul 2007, compania suedeză Samres, furnizor de servicii de coordonare transport în Suedia, a deschis un Call Centre în Republica Moldova. Investiţia este una de succes, de vreme ce pe parcursul celor şapte ani de activitate numărul angajaţilor a crescut de la 20 la 118, iar investitorul este mulţumit de calitatea serviciilor prestate de operatorii moldoveni cetăţenilor suedezi în materie de transport public. În cadrul unui interviu acordat revistei Profit, Irina Boldesco, manager al Call Centre Samres la Chişinău, vorbeşte despre activitatea Centrului în Moldova, despre studierea limbii suedeze de către cetăţenii moldoveni, dar şi despre lucrurile pe care le pot învăţa moldovenii de la suedezi.
Profit: Dnă Boldesco, cum apreciaţi activitatea Call Centrului Samres în Moldova şi care au fost şi rămân a fi cele mai mari provocări?
Irina Boldesco: În cei şapte ani de activitate în Moldova, Call Centre Samres s-a dezvoltat continuu, ajungând în prezent la 118 angajaţi de la 20 în 2007. Scopul principal al activităţii noastre este de a oferi informaţii telefonice cetăţenilor suedezi în ceea ce priveşte transportul public şi transportul la cerere în diferite regiuni ale Suediei. De obicei, cele mai solicitate informaţii se referă la orarul transportului, fie că este vorba de trenuri, autobuze, troleibuze sau metro, distanţa dintre o localitate sau alta, schimbările care intervin în orarul de circulaţie a transportului.
În Suedia, acest serviciu este foarte solicitat de către cetăţeni. Pentru a face faţă tuturor solicitărilor, centre similare au mai fost deschise în Estonia (Tartu) şi în Senegal (Dakar). Evident, un Call Centre există şi în Suedia.
Cetăţeanul apelează la un anumit număr care automat este direcţionat, în cazul nostru, în Moldova şi la care răspunde operatorul nostru. De aceea, limba de lucru este suedeza. Prin urmare, cea mai mare provocare rămâne a fi studierea limbii suedeze de către cei care aleg să muncească la noi.
Profit: Cum a fost selectată Moldova pentru o astfel de destinaţie?
I.B.: Principalul criteriu a fost fusul orar. Adică ora din Moldova să nu difere prea mult de cea din Suedia. Diferenţa de fus orar este de doar o oră. Cel mai des oamenii se interesează de timpul de circulaţie a transportului, respectiv, este foarte important ca operatorii să nu se încurce în timp.
La acea vreme, adică în 2007, proprietarul companiei avea o cunoştinţă suedeză care dezvolta o afacere în Moldova. Prin urmare, s-a decis că Moldova poate fi o destinaţie reuşită pentru un astfel de Call Centre.
Profit: Care sunt cerinţele faţă de potenţialii angajaţi?
I.B.: Principala cerinţă este cunoaşterea limbii engleze la un nivel înalt, iar a doua cerinţă este, evident, dorinţa de a lucra şi a te perfecţiona. Suedezii au realizat un studiu intern şi au constatat că persoana care poate învăţa limba engleză este capabilă să studieze şi suedeza. Adică, există anumite tangenţe care facilitează studiul limbii suedeze.
După ce potenţialul candidat a fost selectat, timp de jumătate de an acesta urmează un curs intensiv de limbă suedeză care se desfăşoară zilnic. Prin urmare, cei care aleg să vină la noi nu trebuie să aibă o altă activitate pe parcursul zilei, pentru că, pur şi simplu, nu dispun de timp. Un profesor este din Suedia, iar altul din Moldova. Apropo, profesoara din Moldova a făcut parte din prima generaţie de absolvenţi ai cursurilor de suedeză la Call Centre Samres. Ulterior, a studiat suedeza la facultate, iar acum are o experienţă bogată pentru a instrui noi discipoli.
După o jumătate de an de studiu intensiv al limbii suedeze, timp în care primesc şi o bursă de încurajare, angajaţii cunosc suedeza la un nivel suficient care le-ar permite să susţină o discuţie cu un suedez. Ulterior, timp de o lună, ei sunt instruiţi în ceea ce priveşte lucrul propriu-zis – oraşe, regiuni, reguli pentru fiecare localitate în materie de transport public. Fiecare regiune îşi are regulile sale care, evident, trebuie studiate pentru a face faţă cerinţelor. Din aceste considerente, operatorii cunosc totul despre regiunea de care sunt responsabili.
Mai mult, pentru a îmbunătăţi nivelul de perfecţionare a personalului, sunt organizate stagii în Suedia. Noi considerăm că este important ca oamenii să vadă cu ochii lor despre ce comunică clienţilor prin telefon.
Profit: Cum se descurcă cetăţenii moldoveni în procesul de studiere a limbii suedeze, având în vedere că aceasta este o limbă nu atât de răspândită?
I.B.: Din punct de vedere gramatical, suedeza nu este o limbă atât de complicată. Mai dificilă este pronunţarea. Limba suedeză are sunete mai finuţe, pe care dacă nu le pronunţi corect atunci poţi fi înţeles greşit sau chiar deloc. De asemenea, este complicată şi intonaţia. Este important să ştii unde să pui corect accentul pentru că, în caz contrar, nu poţi fi înţeles, chiar dacă vorbeşti corect din punct de vedere gramatical. Importantă este şi tonalitatea cu care vorbeşti. Toate aceste lucruri par destul de complicate doar la început. În general, clienţii suedezi sunt obişnuiţi să primească un serviciu la un nivel foarte înalt, având cerinţe destul de mari în acest sens. Respectiv, accentul principal este pus pe cunoaşterea la un nivel avansat a limbii suedeze, dar şi pe capacităţile de comunicare ale personalului şi pe cunoştinţele în materie de transport public.
Profit: Care este salariul mediu al unui operator?
I.B.: Acesta variază de la lună la lună şi depinde de performanţele fiecărui operator în parte, cât de multe regiuni cunoaşte şi cum se descurcă în discuţiile cu clienţii. Există şi sistemul de bonusuri. Programul de lucru este de la 07.00 până la 23.00 ora locală, iar lucrul este efectuat pe ture. Fiecare operator lucrează timp de opt ore pe zi. În linii generale, salariul este la nivelul a două salarii medii pe economie, fiind achitat în lei.
Ceea ce-mi place la suedezi este că, indiferent în ce ţară s-ar afla, manifestă respect pentru ţara respectivă şi se subordonează întru totul regulilor locale, fiind foarte corecţi în ceea ce priveşte respectarea legislaţiei. Este imposibil să discuţi cu un suedez despre eventuale abateri de la legislaţie. Cred că la acest capitol avem multe de învăţat de la ei.
Profit: Care sunt planurile companiei pentru viitorul apropiat?
I.B.: Este evident că tindem spre perfecţionare şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor prestate. Deocamdată, nu se pune problema extinderii, însă nu este exclus totuşi ca acest lucru să se întâmple pe viitor.
Profit: Există mari fluctuaţii de cadre în cadrul Call Centre Samres?
I.B.: Noi considerăm că fluctuaţia de cadre nu este atât de mare. De obicei, persoanele care pleacă de la noi se căsătoresc şi decid să plece peste hotare. Mai rare sunt situaţiile când angajaţii pleacă să lucreze într-o altă companie locală.
Profit: Care sunt trei lucruri cele mai importante pe care le-aţi învăţat din cooperarea de afaceri cu suedezii?
I.B.: Pentru un suedez este foarte importantă punctualitatea. Diferenţa de câteva minute contează foarte mult. Prin urmare, am învăţat şi noi să fim cât se poate de punctuali. Felul de comunicare cu personalul şi corectitudinea în ceea ce priveşte relaţiile dintre oameni sunt alte aspecte învăţate de la suedezi.
Profit: Cât de apropiate/diferite sunt abordările oamenilor de afaceri din Moldova şi Suedia? Ce ar putea învăţa oamenii de afaceri moldoveni de la cei suedezi?
I.B.: Pentru un suedez este extrem de important ca personalul să se simtă bine la serviciu, să fie motivat şi să fie mulţumit de condiţiile de muncă. În acelaşi timp, înaintează cerinţe înalte faţă de angajaţi, ştiu ce vor şi luptă pentru asta.
Profit: Care sunt, în opinia lor, cele mai mari avantaje ale cooperării cu Moldova? Dar deficienţele?
I.B.: Suedezii consideră un avantaj faptul că noi tindem spre Europa, că suntem o ţară democrată, avem o legislaţie care funcţionează, inclusiv la capitolul protejării datelor cu caracter personal. Printre deficienţe, probabil, se numără birocraţia şi existenţa multor hârtii pe care ei le consideră de multe ori inutile. În general, suedezii sunt foarte mulţumiţi de felul în care se prezintă personalul din Moldova şi consideră că dispun de capacităţi profesionale înalte. Cu alte cuvinte, sunt mulţumiţi de investiţia făcută în Moldova.■
Далее...
Asistenţă în schimbul reformelor
Pentru a înainta pe calea integrării europene, Republica Moldova are nevoie de fonduri pentru modernizarea economiei şi îmbunătăţirea standardelor de viaţă. Excelenţa Sa, Ambasadorul Suediei în Republica Moldova, Ingrid Tersman, susţine că ţara sa este gata să acorde Chişinăului asistenţă semnificativă cu condiţia că în Moldova va continua implementarea reformelor. Într-un interviu acordat în exclusivitate revistei Profit, Ingrid Tersman, a vorbit despre asistenţa oferită de Suedia Republicii Moldova pe calea integrării europene, despre relaţiile bilaterale, mijloacele de luptă împotriva corupţiei, precum şi despre necesitatea de a ridica nivelul de educaţie al populaţiei în ceea ce priveşte importanţa eficienţei energetice.
Profit: Dnă Tersman, Suedia acordă asistenţă semnificativă Republicii Moldova, în special prin intermediul programului SIDA. Care este volumul total al asistenţei oferit Republicii Moldova în 2013 şi care este obiectivul pentru anul 2014?
I.T.: Anul trecut, Suedia a oferit Moldovei ajutor în valoare de 70 mil. de crone suedeze sau circa 8 mil. euro. În anul curent, volumul asistenţei urmează să atingă cifra de 115 mil. de crone suedeze (13 mil. euro). Este o sumă destul de mare datorită căreia Suedia devine unul dintre cei mai importanţi donatori externi ai Moldovei. Doresc să adaug că, la moment, suntem în aşteptarea unei decizii a Guvernului Suediei cu privire la un nou program de asistenţă pentru şapte ani care are drept scop sprijinirea eforturilor Republicii Moldova pe calea integrării în UE. Sperăm că asistenţa acordată de Suedia va rămâne la acelaşi nivel, dar, evident, în schimbul reformelor.
Profit: În ce domenii va fi utilizată asistenţa care urmează să fie acordată de Suedia ţării noastre în anul 2014?
I.T.: În primul rând, vom continua reformele care sunt deja în derulare. În special, Suedia acordă asistenţă semnificativă societăţii civile, precum şi programelor menite să asigure egalitatea de gen, în special pentru implicarea femeilor în afaceri şi în viaţa economică a ţării. De asemenea, vom acorda asistenţă pentru a sprijini o mai bună guvernare, pentru modernizarea sectorului energetic şi, cel mai probabil, vom acorda atenţie mediului înconjurător.
Profit: Care sunt şansele ca Guvernul Suediei să aprobe acest program de asistenţă?
I.T.: Programul va fi aprobat cu siguranţă. Problema constă în detalii. Acest program va acorda mai multe oportunităţi pentru a lucra îndeaproape cu Moldova şi a o sprijini pe calea integrării europene.
Profit: Care sunt reformele asupra cărora Guvernul Suediei va insista în schimbul asistenţei?
I.T.: Depinde de programul care va fi aprobat. Probabil, ştiţi că, pe parcursul mai multor ani, Suedia a sprijinit reforma de descentralizare în Moldova, investind în acest domeniu circa 45 mil. de crone suedeze sau circa 5 mil. de euro. Cred că aceasta a fost una dintre cele mai complete reforme implementate în Moldova şi, din acest punct de vedere, a fost un succes. Această reformă ar trebui să-i facă pe politicieni, în special pe cei din teritoriu, să fie mai responsabili în faţa cetăţenilor. Următorul pas al acestei reforme urma să fie adoptarea unei noi legi cu privire la finanţele publice în vara sau toamna anului trecut, lucru care, din păcate, nu s-a întâmplat. Acest fapt, desigur, va schimba viteza de implementare a reformei. De exemplu, am fost nevoiţi să anulăm lansarea unui nou program deoarece, în opinia noastră, reforma nu a fost suficient de profundă pentru a utiliza asistenţa pe care noi eram gata să o oferim. Sper că acest subiect va reveni pe agenda de lucru a autorităţilor în momentul în care nu ne vom afla într-un an electoral, iar viteza de implementare a reformei va creşte din nou.
Profit: Moldova a declarat integrarea în UE drept principala prioritate a politicii sale externe. În opinia Dvs., care sunt cele mai mari realizări ale Moldovei pe calea integrării europene?
I.T.: În opinia mea, cea mai mare realizare este negocierea cu succes a Acordului de Asociere şi a DCFTA (Acordul de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător). Cred că este un succes extraordinar obţinut într-o perioadă scurtă de timp, lucru care ar trebui să fie apreciat de cetăţenii ţării.
Progresul înregistrat în ceea ce priveşte liberalizarea regimului de vize este o altă realizare importantă. Sperăm ca acest proces să fie finalizat în primăvara curentă, astfel încât cetăţenii ţării să aibă posibilitatea să călătorească liber în UE în 2014. Ştiu ce înseamnă acest lucru pentru cetăţenii moldoveni, dar, de asemenea, cred că acesta este un lucru bun şi pentru cetăţenii din UE.
Profit: Mulţi încă pun la îndoială faptul că moldovenilor li se va permite să călătorească fără vize în UE deja în anul curent.
I.T.: Sunt absolut sigură că acest lucru se va întâmpla. Parlamentul European a aprobat deja o decizie în acest sens şi cred că următorul pas este foarte aproape. În opinia mea, aceasta este o altă realizare demnă de laudă a Republicii Moldova. De fapt, Moldova este prima ţară din Parteneriatul Estic care a obţinut această facilitate. Următoarea realizare majoră a Guvernului va fi semnarea Acordului de Asociere cu UE în a doua jumătate a anului curent.
Profit: Dar care au fost provocările?
I.T.: La fel ca multe alte state aflate în proces de tranziţie, Moldova, de asemenea, se confruntă cu mai multe provocări. Eu consider că cea mai mare provocare este lupta cu corupţia care este prezentă în multe sectoare ale economiei naţionale şi care este foarte costisitoare pentru cetăţeni, mediul de afaceri şi structurile guvernamentale.
Cea de-a doua provocare este reforma sistemului judecătoresc şi a procuraturii. Aceasta constituie fundamentul pentru modernizarea ţării care va permite creşterea nivelului de încredere a populaţiei şi a investitorilor în Republica Moldova. De asemenea, trebuie să ţinem cont de faptul că asemenea reforme sunt dificile şi necesită timp şi răbdare, care uneori sunt în cantităţi limitate în Moldova.
Profit: Opoziţia, precum şi mai mulţi experţi şi companii susţin că instituirea unei zone de liber schimb între RM şi UE „va fi o lovitură grea” pentru economia ţării, în special pentru sectorul agricol şi cel de producţie. Pe cât de justificate sunt aceste temeri?
I.T.: Acordul DCFTA oferă noi oportunităţi de export pentru companiile care activează în toate sectoarele economiei naţionale, inclusiv în agricultură şi producţie. Companiile din Moldova vor avea acces la una dintre cele mai mari pieţe din lume, iar cu timpul vor atinge aceleaşi standarde de calitate ca şi în UE. Acest lucru este foarte binevenit pentru siguranţa produselor, pentru cetăţenii moldoveni şi pentru comerţ. Dacă vă uitaţi la ţările care au beneficiat de acorduri preferenţiale similare cu UE, atunci veţi observa că aceste state au înregistrat o creştere economică semnificativă într-o perioadă de timp relativ scurtă. Unul dinte cele mai elocvente exemple din cadrul UE este Polonia, dar şi exemplul unor asemenea state ca Chile sau Maroc este, de asemenea, concludent.
În acelaşi timp, trebuie să ţinem cont de faptul că multe companii moldoveneşti deja exportă produse în UE, ceea ce înseamnă că satisfac cerinţele stabilite de UE.
Vor exista perioade de tranziţie pentru diferite sectoare pentru ca companiile să se poată ralia noilor standarde. Efectele acestor acorduri nu vor fi imediate, toate schimbările vor fi introduse pas cu pas, lucru care va permite economiei ţării să se racordeze standardelor UE.
Desigur, înţeleg foarte bine toate îngrijorările şi consider că este ceva normal ca ele să existe într-o ţară aflată în proces de tranziţie şi care nu ştie încă exact ce o aşteaptă în viitor. Dar, în acelaşi timp, aş invita toată lumea să analizeze rezultatele înregistrate de statele din Europa Centrală şi din Balcani în ultimii ani pentru a înţelege beneficiul relaţiilor stabile cu UE.
Consider că DCFTA va fi un instrument pentru modernizarea ţării, lucru ce va fi în beneficiul tuturor cetăţenilor.
În acelaşi timp, aveţi dreptate când spuneţi că unele companii nu vor fi în stare să se ajusteze noilor cerinţe, dar acest lucru face parte dintr-un proces de durată în care concurenţa internaţională este dură pentru toţi. Trebuie să menţionez că unele dintre companiile pe care le-am vizitat dispun de tehnologii şi echipament învechit, iar pentru acestea va constitui o adevărată provocare încercarea de a deveni competitive pe piaţa internaţională într-un timp relativ scurt.
Cred că trebuie să nu uităm de faptul că implementarea acestor acorduri este însoţită de un volum mare de asistenţă din partea UE şi a donatorilor bilaterali, precum Suedia, care are drept scop să ajute la modernizarea Republicii Moldova, în special a sectorului rural şi a agriculturii. Aceste două acorduri vor ajuta, într-adevăr, Moldova pe termen lung.
Profit: Care este volumul comerţului între Moldova şi Suedia? Cum a evoluat acesta pe parcursul ultimilor ani şi ce produse ar putea Moldova vinde cu succes în Suedia?
I.T.: Volumul comerţului între ţările noastre este destul de mic - doar câteva milioane de euro. Cred că Moldova nu este cunoscută prea bine în Suedia, ceea ce înseamnă că există oportunităţi pentru a descoperi această piaţă. Consider că Moldova ar putea exporta în Suedia fructe uscate, în special miez de nucă, care, apropo, deja se vinde pe piaţa suedeză şi este foarte apreciat. De asemenea, există potenţial pentru sectoarele IT, cel al serviciilor şi, desigur, pentru textile şi îmbrăcăminte. Am văzut mai mulţi designeri buni în Moldova, precum şi produsele de calitate pe care aceştia le comercializează. Un designer de modă din Suedia deja cooperează cu o companie din Moldova şi sper foarte mult că această cooperare va fi extinsă.
Vinul este un alt produs care ar putea fi exportat în Suedia. Dar, analizând strategiile elaborate pentru industria vinului, se pare că vinificatorii moldoveni consideră că pieţele din apropiere, cele tradiţionale, precum şi cele din Europa Centrală sunt cele mai bune pentru a continua cooperarea cu ele.
Profit: Această abordare începe deja să se schimbe, iar recent mai multe companii vinicole moldoveneşti şi-au anunţat intenţia de a „cuceri” piaţa de nord a Europei, inclusiv cea suedeză. Consideraţi că există şanse ca această iniţiativă să fie una de succes?
I.T.: Cred că da. Salut această iniţiativă şi ar fi minunat dacă vinificatorii moldoveni ar reuşi să obţină succes în această direcţie. În prezent, suedezii sunt mari consumatori de vinuri, iar pe piaţă există o varietate întreagă de produse alcoolice. Cred că vinurile moldoveneşti ar putea fi o bună completare pentru ceea ce oferă la moment piaţa suedeză.
De asemenea, cred că noul brand „Vinul Moldovei”, care reprezintă o barză stilizată, ar putea ajuta mult la promovarea vinurilor pe pieţele externe. Indiscutabil, calitatea este un aspect foarte important. Pe pieţele din nordul Europei sunt la mare căutare vinurile de calitate la un preţ decent.
Profit: Corupţia este una dintre problemele majore cu care se confruntă astăzi Moldova. Cum ar putea să ne ajute experienţa Suediei la acest capitol? Este posibil de a extirpa complet corupţia, în special la nivel înalt?
I.T.: Probabil ar trebui să încep prin a spune că nu este ţară în care să nu existe corupţie. Acest lucru este valabil şi pentru Suedia. Dar în Suedia toate cazurile de corupţie în care sunt implicaţi oameni de afaceri sau reprezentanţi ai guvernului sau ai autorităţilor locale şi care devin cunoscute publicului larg ajung în instanţă unde au loc procese de judecată reale, iar cei găsiţi vinovaţi sunt pedepsiţi. Acesta este un semnal clar pentru societate şi mediul de afaceri că corupţia nu este acceptată şi este ceva ilegal. În Suedia toate cazurile de corupţie descoperite sunt mediatizate pe larg.
Este destul de dificil de a spune ce anume din experienţa Suediei ar fi bine să preia Moldova deoarece sunt două ţări foarte diferite, cu istorii şi etape de dezvoltare a sistemului de guvernare diferite.
Dar, ceea ce poate face Suedia prin intermediul programelor sale este să împărtăşească experienţa de bună guvernare şi de asigurare a transparenţei şi a democraţiei la nivel local şi regional. Încercăm să aducem democraţia cât mai aproape de cetăţeni pentru a putea face politicienii locali responsabili în faţa cetăţenilor. Dacă se reuşeşte să se facă acest lucru, atunci creşte semnificativ nivelul de responsabilitate al oficialilor şi nivelul de încredere a cetăţenilor în sistemul democratic. De asemenea, oficialii care nu-şi respectă promisiunile riscă să nu fie aleşi în funcţie la următoarele alegeri. Este un semnal foarte clar pentru şi de la cetăţeni. Consider că Moldova poate învăţa multe din experienţa ţărilor din Europa Centrală şi a Ţărilor Baltice care au implementat reforme şi au obţinut succese importante în lupta cu corupţia.
Profit: Mass-media din Moldova a relatat despre mai multe cazuri de corupţie, inclusiv în proiectele implementate de instituţiile internaţionale. Ce face Guvernul Suediei pentru a contracara practicile de corupţie în proiectele pe care le implementează în ţara noastră?
I.T.: La fel ca şi în toate ţările unde Suedia implementează proiecte, în Moldova avem reguli stricte în ce priveşte lupta cu corupţia. La elaborarea proiectelor acordăm o atenţie deosebită la două aspecte: riscurile de corupţie şi egalitatea de gen. Avem instrucţiuni detaliate privind metodele de reducere sau eliminare a riscurilor de corupţie. De regulă, proiectele noastre în Moldova sunt implementate de organizaţii internaţionale, ceea se înseamnă că o mare parte din responsabilitate este pe umerii lor. De asemenea, toate documentele financiare sunt examinate de către auditori.
Profit: V-aţi confruntat cu anumite probleme la acest capitol pe parcursul activităţii în Moldova?
I.T.: Monitorizăm foarte atent fiecare program, iar pe parcursul ultimilor cinci ani ne-am confruntat doar cu două provocări. Cred că neacceptarea corupţiei este cel mai important lucru. Ambasada are responsabilitatea clară de a întreprinde acţiuni imediate în posibilele cazuri de corupţie şi consider că până în prezent am reuşit să facem faţă cu succes acestei sarcini.
Profit: Aţi menţionat anterior că, de rând cu corupţia, egalitatea de gen este un alt aspect la care Suedia acordă o foarte mare atenţie în procesul de implementare a proiectelor în Moldova. Observaţi anumite progrese la acest capitol?
I.T.: În Moldova mai multe femei deţin funcţii de top în diferite companii. De asemenea, multe femei deţin funcţii importante în întreprinderi mici şi mijlocii, însă ele nu se află prea mult în atenţia publicului. Aceste femei lucrează la fel de bine ca şi bărbaţii. Suedia a finanţat un program care a avut drept scop implicarea femeilor în afaceri, implementat pe parcursul câtorva ani de către BERD. În cadrul acestui proiect, am susţinut întreprinderile mici conduse de femei cu scopul de le ajuta să-şi consolideze poziţiile pe piaţă şi să-şi majoreze cifra de afaceri. Am acordat mai multe granturi mici şi servicii de consultanţă, în special pentru dezvoltarea pieţei şi efectuarea studiilor de piaţă. Mai mult, concurenţa a fost una foarte strânsă pentru a fi parte a acelui program.
În Moldova sunt multe femei care lucrează foarte bine, dar consider, în acelaşi timp, că există încă mult potenţial de creştere. În opinia mea, oportunităţile sunt şi mai mari în mediul rural unde există mai puţine posibilităţi de angajare în câmpul muncii. Femeile care au obţinut succese considerabile reprezintă toate regiunile ţării, inclusiv Găgăuzia şi Transnistria.
Profit: Deci vedeţi potenţial la acest capitol?
I.T.: Da, desigur. Sunt, de asemenea, mulţumită de implicarea femeilor în politică la nivel local. În prezent, există circa 100 de femei primari. Desigur, această cifră reprezintă doar a noua parte din numărul total de primari din Moldova, însă activitatea pe care o desfăşoară aceste femei este demnă de apreciat.
Profit: O mare parte din volumul de asistenţă acordat Moldovei de Suedia este destinat proiectelor de eficienţă energetică. Cât de mulţumită sunteţi de progresul înregistrat în acest domeniu?
I.T.: Sunt mulţumită de programul pe care îl implementăm în domeniul eficienţei energetice, dar consider că mai este încă mult pe lucru pentru a ridica nivelul de conştientizare al cetăţenilor, companiilor şi oficialilor cu privire la importanţa eficienţei energetice. Moldova este dependentă de importurile de gaze din Rusia, care sunt nu doar scumpe, dar reprezintă şi o mare provocare fiind singura sursă de combustibil de acest fel. Apreciem şi susţinem eforturile întreprinse de guvern pentru a diversifica resursele energetice. Sunt convinsă, iar studiile confirmă, că în cazul în care clădirile şi casele corespund standardelor de eficienţă energetică atunci se poate economisi până la 50% din energia electrică consumată.
Astfel, chiar dacă nu există diversificare energetică, se poate reduce costul facturilor la energie, care reprezintă o mare parte din veniturile moldovenilor şi care sunt mai mari decât în UE.
De asemenea, consider că în Moldova nu este înrădăcinată tradiţia de a economisi energia. Suedezii au fost obligaţi să facă acest lucru dat fiind clima aspră şi temperaturile reduse, precum şi datorită preţurilor la energie aflate în continuă creştere. În timpul perioadei sovietice, în Moldova, ca şi în multe ţări din regiune, aceasta nu a fost o problemă deoarece resursele energetice erau ieftine. Într-adevăr, este un pas mare să-ţi schimbi mentalitatea şi să realizezi că energia este un lucru costisitor, iar consumatorul trebuie să facă tot posibilul pentru a reduce costurile, inclusiv să instaleze ferestre şi cazane de calitate.
Cred că trebuie să continuăm să lucrăm cu diferite instituţii şi să folosim toate instrumentele disponibile pentru a educa societatea să conştientizeze că acest lucru este, într-adevăr, extrem de necesar.■
Далее...
La un pas de liberalizare
După repetate promisiuni ale guvernării privind liberalizarea regimului de vize cu UE, pe 27 februarie curent, Parlamentul European a adoptat respectiva decizie, care a fost confirmată de Consiliul de Miniştri al Uniunii Europene pe 14 martie şi care va intra în vigoare, cel mai probabil, în această primăvară. Directorul Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroşie, consideră că realizarea acestei promisiuni va îmbunătăţi imaginea autorităţilor în ochii alegătorilor, însă nu semnificativ. Aceasta pentru că, deşi procesul de liberalizare este unul important, pentru majoritatea cetăţenilor sunt mai importante rezultatele palpabile, cum ar fi, de exemplu, majorarea pensiilor şi salariilor sau lupta cu birocraţia şi corupţia.
Profit: Dle Barbăroşie, care au fost argumentele forte ale Parlamentului European şi Consiliului UE în favoarea liberalizării regimului de vize pentru moldoveni, ţinând cont şi de faptul că deciziile au fost luate în contextul manifestărilor violente de la Kiev?
Arcadie Barbăroşie: Părerea mea este că, indiferent de ce s-ar fi întâmplat la Kiev, această decizie ar fi fost luată, mai devreme sau mai târziu. Moldova a avut un plan de acţiuni care, în fond, a fost realizat, iar deciziile Parlamentului European şi Consiliului UE nu au făcut decât să recunoască progresele Republicii Moldova în reformarea poliţiei, inclusiv în reformarea gestionării frontierei, a managementului fluxurilor migraţionale, în special din raioanele de est ale ţării, şi a îmbunătăţirii substanţiale a sistemului de documentare a populaţiei. Să ne amintim că Republica Moldova a introdus sistemul de paşapoarte biometrice cu ceva timp în urmă, devansând multe ţări din cadrul Parteneriatului Estic. Probabil, evenimentele din Ucraina au accelerat, într-o anumită măsură, acest proces cu câteva luni de zile, însă trebuie să recunoaştem că Moldova şi-a onorat obligaţiunile în acest sens şi nu văd de ce nu ar fi fost luată o astfel de decizie. Dimpotrivă, ar fi fost greu de explicat orice întârziere, dacă aceasta s-ar fi produs.
Profit: Liberalizarea regimului de vize a constituit una din promisiunile de bază ale Alianţei pentru Integrare Europeană, susţinută plenar şi de Coaliţia pentru Guvernare Proeuropeană. Cum consideraţi, cât de mult liberalizarea regimului de vize va influenţa asupra îmbunătăţirii imaginii guvernării în ochii alegătorilor, în condiţiile în care în ultimul timp încrederea societăţii faţă de actuala guvernare a scăzut simţitor?
A.B.: Eu consider că după obţinerea regimului liberalizat de vize imaginea guvernării se va îmbunătăţi în ochii cetăţenilor, însă nu semnificativ. Obţinerea acestui regim este importantă pentru parcursul nostru european, însă cetăţeanul îşi doreşte mai multe rezultate palpabile din partea guvernării – salarii şi pensii mai mari, condiţii mai bune pentru mediul de afaceri, un nivel mai redus al corupţiei.
Da, sunt de acord că dreptul de a circula liber în spaţiul Uniunii Europene este foarte important, la fel ca şi existenţa unor drumuri renovate. Dar cetăţeanul are nevoie şi de servicii mai bune de apă şi canalizare, de gaz şi electricitate mai ieftină. Sondajele de opinie publică arată că peste 70% din cetăţenii noştri se consideră săraci, adică veniturile le ajung fie pentru strictul necesar, fie nu le ajung nici măcar pentru aceasta. De aceea, în opinia mea, dacă o guvernare îşi doreşte să fie eficientă, trebuie să pună accentul, în primul rând, pe calitatea vieţii şi creşterea nivelului de trai. Iar pentru aceasta trebuie să îndeplinească, cel puţin, o parte din promisiunile făcute în cadrul campaniilor electorale.
În multe democraţii incipiente politicienii promit multe. În Moldova, care se află în perioada copilăriei democraţiei, politicienii vor promite în continuare marea cu sarea, însă scopul cetăţeanului este să-i taxeze dur pe cei care nu-şi îndeplinesc promisiunile şi să le ceară socoteală pentru nivelul scăzut de trai, nu să se lase ademeniţi de noi promisiuni electorale.
Profit: De ce credeţi că autorităţile s-au axat mai mult pe obţinerea succeselor la capitolul liberalizării regimului de vize, dar nu şi pe realizarea promisiunii de a avea un salariu mediu pe economie de 500 de euro? Nu consideraţi că îndeplinirea acestei promisiuni ar fi avut un succes mai mare în rândul alegătorilor?
A.B.: Partidele care au participat la ultimele alegeri au fost dur criticate pentru promisiunile deşarte făcute alegătorilor. Iniţiativele privind salarii de 500 de euro şi pensii de 300 de euro nu au fost susţinute cu niciun fel de argumente economice – factori care ar determina creşterea PIB-ului, crearea noilor locuri de muncă. În alte condiţii, cum pot fi obţinute astfel de salarii? Eu nu văd alte soluţii.
Politicienii care au promis astfel de salarii vor trebui să răspundă în faţa alegătorilor pentru promisiunile care din start erau nerealizabile. Aceşti politicieni vor fi taxaţi pentru că opoziţia nu doarme. Pe parcursul celor opt ani de guvernare (2001-2009 – Profit), Partidul Comuniştilor a acumulat o experienţă de luptă politică solidă, are persoane care cunosc bine subtilităţile guvernării şi, sigur, aşteaptă momentul potrivit. Mai mult, opoziţia nici nu va trebui să depună prea mult efort în acest sens, pentru că zigzagurile actualei guvernări au fost şi sunt destul de multe şi de abrupte.
Profit: Actuala guvernare a indicat mai multe termene privind liberalizarea regimului de vize care nu au fost respectate.
A.B.: În fond, pentru toţi erau stranii acele promisiuni, pentru că există nişte proceduri interne ale UE care trebuie respectate şi peste care, pur şi simplu, nu poţi trece. Era clar din start că regimul liberalizat de vize nu va putea fi obţinut în aceste termene restrânse – 2011 sau 2012. La fel a fost şi în cazul Acordului de Asociere când o bună perioadă de timp se spunea că Acordul va fi semnat la summit-ul de la Vilnius. Există însă nişte proceduri care presupun că, iniţial, Acordul trebuie parafat, apoi tradus în toate limbile ţărilor-membre ale UE. Fiecare cuvânt din acest document trebuie calculat pentru că este un contract juridic unde fiecare punct şi virgulă necesită a fi verificate minuţios. Era clar că semnarea Acordului la Vilnius este imposibilă.
Profit: Dar în ceea ce priveşte liberalizarea regimului de vize, când consideraţi că moldovenii vor putea beneficia de această posibilitate?
A.B.: Ţinând cont de faptul că membrii Consiliului de Miniştri al UE au luat decizia de liberalizare a regimului de vize mai degrabă, consider că vom putea beneficia de dreptul de a circula liber în spaţiul UE chiar mai devreme decât se aştepta anterior - la începutul verii acestui an. A rămas doar ca documentul să fie publicat în Jurnalul Oficial al UE, după care în 20 de zile să intre în vigoare.
Profit: Totuşi, acum un an-doi, se discuta intens despre faptul că multe state ale UE se împotrivesc sau au o atitudine mai reticentă vizavi de liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni. Consideraţi că, între timp, viziunea acestor ţări s-a schimbat?
A.B.: Este evident că această decizie are o componentă politică foarte importantă. De regulă, deciziile de acest tip sunt decizii politice. Reiterez, ceea ce se întâmplă în Ucraina a accelerat procesul de luare a acestei decizii.
Este însă important de subliniat că de acest regim vor beneficia doar persoanele cu paşaport biometric, iar dreptul de a pleca liber în UE nu presupune călătorii în scop de muncă. Cine va încălca acest regim, adică se va afla mai mult de 90 de zile timp de jumătate de an pe teritoriul UE va fi dur sancţionat. Va fi amendat şi va avea interdicţia de a intra pe teritoriul UE pentru o perioadă de 5 ani. În acelaşi timp, cei care vor semna un contract legal de muncă vor avea dreptul să obţină permis de şedere în spaţiul comunitar. Dar, este mai greu să obţii un contract legal.
Profit: Atât autorităţile, cât şi oficialii străini se axează mai mult pe aspectele pozitive ale regimului liberalizat de vize. Dar care ar fi impactul negativ al acestui proces, dacă, evident, acesta există?
A.B.: Eu, sincer vorbind, nu văd aspecte negative în acest sens. Cetăţenii trebuie să înţeleagă că regimul fără vize nu înseamnă regim de călătorie în scop de muncă, aşa cum am menţionat deja. Unii invocă faptul că liberalizarea regimului de vize va însemna un flux nou de emigranţi. Consider că, cine a avut de emigrat, demult a făcut acest lucru. Evident, va exista un număr de persoane care vor rămâne ilegal pe teritoriul UE, iar oficialii europeni înţeleg perfect acest lucru. Nu cred însă că acest număr va fi substanţial mai mare decât al celor care mergeau până acum ilegal peste hotare. Cel puţin, se vor micşora toate tranzacţiile ilegale şi costurile pentru aceste plecări.
În opinia mea, pe lângă dreptul de a circula liber, acest regim liberalizat de vize va avea un impact social foarte mare. În primul rând, va contribui la reîntregirea familiilor. Acum cei care se află ilegal în străinătate vor avea posibilitatea să-i aibă în ospeţie pe cei apropiaţi - copii, soţi, soţii, părinţi, rude.
În prezent, numărul celor care se află ilegal pe teritoriul UE se micşorează. Ba mai mult, s-au întors acasă chiar şi cei care şi-au legalizat şederea pentru că nu au un loc de muncă stabil. Revenind acasă, ei încearcă să iniţieze o afacere, însă nivelul corupţiei şi birocraţia este atât de mare încât foarte mulţi cetăţeni, care s-au ciocnit de realităţile europene şi au fost martori ai unei atitudini complet diferite, în special din partea funcţionarilor, sunt acum foarte dezamăgiţi.
Profit: În opinia Dvs., odată cu liberalizarea regimului de vize, se va reduce numărul celor care solicită paşapoarte româneşti, pentru că cea mai mare parte a celor care optează pentru cetăţenia română o fac pentru a pleca peste hotare?
A.B.: Părerea mea este că această filieră se va menţine. Cei care vor dori să muncească în UE, vor continua să solicite paşaportul românesc, pentru că existenţa acestuia îţi dă dreptul de a lucra în UE. Poate, eventual, se va micşora numărul celor care doresc să obţină paşaportul românesc doar în scop de călătorie şi nu de lucru. Dar nu ştiu cât de mare este acest procentaj. În fond, cred că fluxul de cetăţeni care doresc obţinerea cetăţeniei române pentru a putea lucra în UE nu se va micşora.
Profit: Care categorii de cetăţeni vor beneficia cel mai mult de pe urma liberalizării regimului de vize cu UE?
A.B.: În primul rând, dreptul de a circula liber în UE va fi important pentru studenţi, mediul academic, diferite delegaţii, ONG-uri, participanţi la diferite evenimente culturale, cei care vor să călătorească. Nu o singură dată am văzut oameni stimaţi stând în rând după viză şi ciocnindu-se de bădărănia şi birocraţia funcţionarilor. Acum acest lucru va fi evitat.
Profit: Totuşi, privind într-un context mai larg, aceasta nu este cea mai mare parte a societăţii, pentru că existenţa unui paşaport care îţi oferă dreptul de a pleca liber peste hotare nu presupune automat şi, cel puţin, 500 de euro în buzunar. Cea mai mare parte a societăţii este pauperizată, aşa cum aţi menţionat şi Dvs.
A.B.: Sunt de acord. Dar, recent, am văzut un reportaj despre o bătrână care din pensie şi din culesul nucilor a adunat 300 de euro pentru a pleca într-o călătorie. Acum, ea nu va trebui să plătească pentru viză. Evident, mai avem foarte mult de lucru până a ajunge la un nivel al salariului mediu şi al pensiei care ar permite cetăţenilor să călătorească în UE. Dar, trebuie să ne bucurăm că cei care îşi permit acest lucru, vor avea acum mai multe posibilităţi.■
Далее...