Profit
№_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
Nr._1_2_2017 (246), ianuarie-februarie 2017Reorganizarea sistemului
Sectorul bancar al RM, care în 2015 s-a aflat în pragul unui colaps financiar, urmează a fi reformat radical astfel încât procesul de administrare al băncilor moldoveneşti să nu se mai deosebească cu nimic de cel din Occident. Reformele complicate şi dureroase din acest sector urmează a fi implementate sub conducerea noului guvernator al BNM, Sergiu Cioclea, care, pentru a atinge acest scop nobil, a renunţat la cariera sa în Occident şi s-a întors în Moldova după o perioadă de 22 de ani.
Am mari emoţii ori de câte ori urmează să realizez un interviu cu guvernatorul BNM, adresându-i o serie de întrebări actuale pentru cititorii revistei. Îmi fac griji că răspunsurile ar putea să nu fie suficient de actuale, sau nu vor conţine suficiente prognoze şi informaţii practice pentru oamenii de afaceri privind politica promovată de banca centrală într-o perioadă extrem de dificilă.
De această dată emoţiile au fost şi mai mari dat fiind faptul că Sergiu Cioclea a venit în fruntea BNM într-o perioadă complicată în care sistemul bancar moldovenesc a fost serios zdruncinat, aflându-se la un pas de colaps. Ţinând cont de obiectivele strategice ale BNM – de a implementa reforme radicale pentru a spori considerabil siguranţa şi transparenţa băncilor – răspunsurile la unele întrebări adresate domnului guvernator ar fi putut fi incomplete.
Chiar din momentul investirii în funcţie, cel de-al treilea guvernator al BNM a dat de înţeles că va evita ieşirile în presă, concentrându-şi eforturile asupra transformărilor majore ce urmează să aibă loc în sistemul bancar.
După o perioadă relativ lungă de aşteptare, Sergiu Cioclea a fost de acord să răspundă la întrebările Profit. Sperăm că cititorii revistei, mulţi dintre care activează în sectorul financiar-bancar, precum şi în sectorul real al economiei, vor găsi în acest interviu mai multe informaţii interesante, utile şi nu în ultimul rând practice.
Subsemnatul a rămas impresionat de punctul de vedere obiectiv şi realist al Guvernatorului asupra situaţiei din sectorul bancar, precum şi de felul în care situaţia complicată din acest domeniu urmează a fi soluţionată. În pofida dificultăţilor, guvernatorul BNM este plin de optimism şi încredere că reformele vor da rezultate. În opinia domniei sale, cinci ani sunt suficienţi pentru ca diferenţa dintre sistemul bancar moldovenesc şi cel din EU să fie redusă la minimum, îmbunătăţind astfel imaginea sectorului bancar moldovenesc grav afectată de frauda bancară din 2014.
Profit: Anul 2016 este deja istorie. Cu excepţia schimbării conducerii BNM, ce alte lucruri au fost de o importanţă crucială pentru sistemul bancar moldovenesc în anul care a trecut?
S.C.: După criza din 2014-2015, 2016 a fost înainte de toate un an de stabilizare. Economia dă semne de înviorare, inflaţia a scăzut rapid, cursul de schimb al monedei naţionale s-a stabilizat, rezervele valutare au fost în parte completate, am asistat la o îmbunătăţire pe piaţa monetară. Stabilizarea economică şi financiară este o condiţie esenţială pentru reluarea activităţii de bază a băncilor – creditarea.
BNM a depus eforturi majore pentru a contribui la normalizarea situaţiei macroeconomice, dar şi pentru a aborda de la rădăcină problemele din sectorul bancar, care au provocat criza în primă instanţă: netransparenţa acţionariatului, deficienţele guvernanţei corporative, creditarea părţilor afiliate şi gestionarea nesatisfăcătoare a riscurilor. Banca Naţională a întreprins măsuri energice faţă de acţionarii care au procurat şi deţinut pachete substanţiale în principalele bănci ale ţării cu încălcarea legii. Băncile plasate în regim de supraveghere specială au prezentat planuri de remediere, şi sunt monitorizate în mod continuu de BNM şi de consultanţi internaţionali. Au fost modificate un şir de legi şi acte normative pentru a face ordine în sistem. În special, a fost adoptată Legea cu privire la redresarea şi rezoluţia bancară, pentru a crea un cadru de intervenţie rapidă în cazul băncilor în dificultate şi salvarea lor cu ajutorul fondurilor private.
Iniţiativele şi măsurile promovate de BNM s-au regăsit în Programul de politici economice şi financiare susţinut de FMI. Semnarea acordului cu FMI, în noiembrie 2016, este indubitabil un eveniment major nu numai pentru sectorul bancar, ci şi pentru întreaga economie. Dacă vom reuşi să realizăm tot ce ne-am propus în acest program, anul 2016 va rămâne un an de cotitură în dezvoltarea sectorului bancar din Republica Moldova. Mă bucur că BNM a contribuit, alături de Ministerul Economiei şi Ministerul Finanţelor, la pregătirea şi semnarea acestui acord.
Profit: Care dintre acţiunile întreprinse în 2016 ar fi putut fi diferite? Ce nu a fost făcut aşa precum şi-ar fi dorit guvernatorul BNM?
S.C.: În linii mari, sunt satisfăcut de ceea ce am reuşit să realizăm într-o perioadă relativ scurtă a anului 2016, deşi unele proiecte şi reforme se mişcă mai încet decât anticipam - din diverse motive, inclusiv din lipsa timpului managerial. La acest capitol, regret ca nu am reuşit să propun mai degrabă candidaţii la posturile de viceguvernatori. Am simţit o adevărată accelerare a proceselor în ultimele luni, de când suntem cinci membri în Comitetul executiv. Ţin să le mulţumesc noilor membri, pentru rapiditatea cu care s-au implicat în lucru, fară etape de tranziţie, dar şi membrilor desemnaţi anterior, pentru că au acceptat şi executat un volum de muncă semnificativ în perioada când organul de conducere era incomplet.
Din lipsă de timp, nu am reuşit sa mă implic pe deplin în activităţile interne ale BNM. Or, Banca Naţională are nevoie de o reorganizare pentru a-şi putea asuma responsabilităţi noi în domeniul supravegherii, reglementării, combaterii spălării banilor şi altele. Cu susţinerea noului Consiliu de supraveghere, elaborăm un set de iniţiative care au ca scop consolidarea şi reorganizarea pe intern a BMM.
În fine, aş fi vrut să am disponibilitatea de a mă întâlni mai des cu bancherii, în primul rând, dar şi cu asociaţiile de întreprinzători şi investitori, cu experţi economici, profesori, cu alţi lideri de opinie pentru a înţelege preocupările lor şi soluţiile pe care le pot propune în domeniul reformelor economice şi bancare. În anul 2017, sper să am un dialog activ cu reprezentanţii comunităţii bancare, academice şi ai societăţii civile.
Profit: La nivel legislativ BNM mai are nevoie de anumite decizii, legi care să o ajute să activeze mai eficient?
S.C.: Există un şir de proiecte de legi pe care urmează să le promovăm în contextul angajamentelor incluse în Acordul cu FMI şi în Acordul de asociere dintre RM şi UE. Printre ele pot menţiona Legea privind combaterea spălării banilor şi lupta cu finanţarea terorismului, care este în curs de elaborare şi care va creşte responsabilitatea băncilor comerciale în domeniu, Legea privind activitatea bancară şi investiţională, care va transpune standardele europene, Legea privind garantarea depozitelor şi altele. În afară de legi, BNM va pregăti şi va adopta un set de acte normative, mai ales în domeniul reglementării prudenţiale. Toate sunt necesare pentru a moderniza şi consolida sectorul bancar moldovenesc.
Sunt conştient că este un volum important de legi şi reglementări noi pe care comunitatea bancară are nevoie să le înţeleagă şi să le asimileze înainte de a le implementa. Vom face tot necesarul pentru a ajuta băncile în acest exerciţiu. Ajustarea şi perfecţionarea cadrului normativ este un proces continuu şi nu doar în Republica Moldova. La nivel internaţional se discută deja despre aprobarea Acordului Basel 3.5, ceea ce confirmă că sectorul financiar este un organism viu care se dezvoltă în permanenţă. Specificul Republicii Moldova este că s-au acumulat „arierate legislative” importante, la care se adaugă măsurile legislative „de urgenţă” pentru a gestiona consecinţele crizei bancare din 2014-2015.
Profit: Care sunt principalele sarcini ce stau în faţa sectorului bancar în 2017?
S.C.: Prioritatea numărul unu pentru anul 2017 este realizarea, fără rezerve, a angajamentelor asumate faţă de FMI, care sunt ambiţioase şi complexe şi se referă în mare parte la supravegherea prudenţială. Le puteţi găsi explicate în detaliu în Memorandumul de politici economice şi financiare publicat pe pagina web a FMI. Până în septembrie 2017, mai trebuie să implementăm capitolul bancar al Acordului de asociere între RM şi UE. Pe lângă aceste priorităţi, BNM are şi alte obiective, cum ar fi crearea Depozitarului central unic, modernizarea sistemelor de plăţi, dinamizarea pieţei financiare, realizarea politicilor structurale care vizează dedolarizarea economiei şi lupta cu circuitele financiare neformale şi multe altele. Promovarea în paralel a acestor reforme este o sarcină solicitantă, care cere o mobilizare excepţională a echipelor BNM.
Profit: Care este importanţa acestor reforme din punctul de vedere al BNM?
S.C.: Puse la un loc, reformele menţionate vor schimba cardinal felul de a face business în domeniul bancar în Republica Moldova. Succesul acestor reforme va depinde, în primul rând, de felul în care băncile comerciale locale vor reuşi să asimileze şi să se conformeze acestor noi „reguli de joc”. Este important să explicăm bancherilor sensul şi modalităţile schimbărilor propuse, căci oricât de complicate ar părea acestea la primă vedere, ele sunt, înainte de toate, în beneficiul băncilor şi al clienţilor lor. Sunt convins că băncile vor depăşi cu succes această perioadă de adaptare la noile „reguli de joc”.
Profit: Care dintre reformele care urmează a fi implementate în sectorul bancar au fost incluse şi în Memorandumul cu FMI?
S.C.: Cele mai importante acţiuni privind reglementarea şi supravegherea bancară au fost incluse în programul cu FMI. La acestea se referă în principal procesul de transparentizare a structurii de proprietate, evaluarea riscului de credit la care se expune fiecare bancă, examinarea tranzacţiilor cu persoanele afiliate şi ajustarea cadrului normativ aferent acestor domenii.
Profit: Care acţiuni vor fi mai dificil de implementat şi de ce?
S.C.: Cu certitudine, cel mai complicat este procesul ce ţine de transparentizarea structurii de proprietate a băncilor. Identificarea şi verificarea beneficiarilor efectivi este un exerciţiu extrem de complex, care depinde deseori de capacitatea de a acumula informaţii din alte jurisdicţii. Orice acţiune în acest domeniu implică o analiză deosebit de migăloasă şi responsabilă, inclusiv a riscurilor de litigii. Ca rezultat, transparentizarea acţionariatului nu-şi va atinge scopul dacă nu reuşim să atragem în locul acţionarilor blocaţi acţionari ireproşabili, de bună calitate. Or, această ultimă misiune este mult mai complicată decât pare, ţinând cont de starea sistemului bancar european după criza financiară din 2007-2008, dar şi de deficitul de imagine investiţională a ţării noastre după frauda bancară. În acest sens, Acordul cu FMI este un semnal pozitiv important pentru investitorii internaţionali.
Profit: Pe cât de satisfăcut sunteţi de rezultatele financiare înregistrate de cele 11 bănci?
S.C.: Sectorul bancar nu poate fi privit separat de economia ţării. Tot ce se întâmplă în economie are un impact asupra bilanţurilor băncilor, atâta doar că se materializează cu o anumită întârziere. Ceea ce vedem astăzi în bilanţurile băncilor este în mare măsură reflecţia crizei bancare din anii 2014-2015, amplificată de factori precum seceta, deprecierea monedei naţionale, diminuarea remiterilor şi creşterea substanţială a ratelor de bază şi, în consecinţă, a ratelor la credite.
BNM a anticipat atât creşterea creditelor neperformante, cât şi diminuarea creditării. Cu toate acestea, rezultatele financiare ale băncilor pentru 11 luni ale anului 2016 rămân în zona „satisfăcătoare”, dacă e sa ţinem cont de principalii coeficienţi prudenţiali de suficienţă a capitalului şi de lichiditate. Sperăm că normalizarea politicii monetare, rezultatele pozitive din agricultură în 2016 şi reluarea finanţării externe după semnarea Acordului cu FMI să îmbunătăţească indicatorii bancari în anul 2017.
Profit: În procesul de dezvoltare a sectorului bancar ce acţiuni ar trebui susţinute şi încurajate şi la care ar trebui de renunţat?
S.C.: În primul rând, trebuie să ne asigurăm că băncile îşi îndeplinesc eficient funcţiile lor de bază, cu precădere funcţia de intermediere financiară. Creditarea s-a contractat considerabil în termeni reali. În raport cu produsul intern brut, stocul de credite s-a diminuat de la 42% în 2013, înainte de criză, la circa 27% în a doua jumătate a anului 2016. Este o evoluţie îngrijorătoare. Pentru a combate acest „credit crunch” moldovenesc, analizăm foarte atent factorii structurali şi conjuncturali, inclusiv cât de eficientă este transmisia politicii monetare, dar şi impedimentele ce ţin de legislaţie şi reglementare, care nu ar permite băncilor să utilizeze tot potenţialul de resurse disponibile pentru investire în credite sau în instrumente financiare pe termen lung.
Sub aspect pozitiv, observăm tendinţa de diversificare a spectrului de servicii oferite de băncile din Republica Moldova. Noi am susţinut şi vom susţine în continuare inovaţiile din sectorul bancar, dar concomitent ne vom asigura că băncile evaluează şi gestionează adecvat riscurile aferente noilor servicii. În acest sens, trebuie să evităm ca băncile să-şi asume riscuri excesive, care sunt în măsură să afecteze stabilitatea financiară sau reputaţia acestora. O „creativitate” pe care nu o vom susţine niciodată, ci dimpotrivă o vom combate cu fermitate este cea legată de tehnicile şi schemele de spălare a banilor. Spălarea banilor a devenit infamia multor ţări din lume, cu riscul de a fi izolate de sistemul financiar global. Este absolut necesar şi urgent să disociem numele Republicii Moldova de acest fenomen.
Profit: Din punctul de vedere al BNM, ce acţiuni ar trebui să întreprindă băncile pentru a reduce volumul creditelor neperformante?
S.C.: Prioritar, băncile trebuie să-şi îmbunătăţească procedurile de gestiune şi monitorizare a riscurilor. Chiar dacă mediul de afaceri şi problemele economice afectează calitatea creditelor pe sistem, gradul de înrăutăţire este diferit de la o bancă la alta. Desigur, BNM va verifica aceşti indicatori la toate băncile în decursul anului 2017, dar diferenţa pe care o observăm este un indiciu că băncile gestionează acest aspect diferit.
Pentru a gestiona eficace problemele legate de creditele neperformante, conducerea băncilor trebuie să identifice cauzele care au dus la înrăutăţirea calităţii portofoliului de credite. Este vorba despre o concentrare de riscuri faţă de un client în particular, faţă de o ramură economică în dificultate sau poate că e rezultatul unui „business-model” deficient? Care este calitatea evaluării iniţiale a creditelor şi cea a monitorizării riscurilor? Care este calitatea structurării şi amortizării creditelor, nu avem oare o supraconcentrare de credite-bullet (cu rambursarea principalului la maturitate)? Soluţiile vor depinde de capacitatea conducerii băncilor de a identifica erorile şi de a schimba modalitatea prin care vor opera în viitor. Speranţa că un nou ciclu de creditare va permite să micşoreze în mod mecanic indicatorul creditelor neperformante este iresponsabilă si, deseori, înşelătoare, cu atât mai mult că ponderea creditelor compromise în stocul creditelor neperformante are tendinţă de creştere.
Profit: Comparativ cu ţările din regiune, situaţia băncilor moldoveneşti la capitolul credite neporformante este mai bună, mai rea sau la acelaşi nivel?
S.C.: Dacă e să comparăm cu ţările din regiune, suntem la mijlocul clasamentului, deşi trebuie să recunoaştem că, ţinând cont de diferenţele în standardele contabile, comparaţia nu este perfectă. Anumite ţări din Europa centrală şi de est (România, Ungaria, Bulgaria), dar şi din zona euro (Grecia, Italia, Irlanda) s-au confruntat cu probleme similare după declanşarea crizei financiare din 2007-2008. Exemplul acestor ţări indică nu numai necesitatea de a gestiona activ creditele din primele clipe când acestea intră în categoria „substandard”, dar şi necesitatea creării rezervelor pentru a îmbunătăţi gradul de acoperire (cu provizioane) şi consolidării fondurilor proprii pentru a evita decapitalizarea. Cu cât mai slabi sunt aceşti coeficienţi, cu atât mai mare tinde să fie costul de finanţare şi recapitalizare.
Profit: Nu credeţi că situaţia este influenţată de teama prea mare a bancherilor de a risca?
S.C.: Activitatea băncilor implică prin definiţie asumarea riscurilor, dar în aşa fel ca acestea să fie bine evaluate şi gestionate pe tot ciclul de viaţă al activelor. Înrăutăţirea calităţii portofoliului de credite din ultimul timp arată ca bancherii şi-au asumat riscuri mai mari, or riscurile au tendinţa să se materializeze cu o anumită intârziere dupa acordarea creditelor. Contractarea activităţii de creditare este un element agravant, dar nu este cauza principală a fenomenului. Fuga înainte cu scopul de a „dilua” problemele prin acelaşi mod de creditare riscantă nu face decât să complice problemele şi să ducă la situaţii de insolvabilitate.
Profit: Dacă băncile nu vor încerca să înţeleagă situaţia şi problemele cu care se confruntă mediul de afaceri, atunci rezultatele economice vor fi mai slabe decât creşterea prognozată pentru anul curent, care este una nesemnificativă. Nu credeţi că cerinţele BNM faţă de calitatea portofoliului de credite sunt prea stricte?
S.C.: Este justă observaţia că BNM a înăsprit disciplina referitor la aplicarea regulamentului privind clasificarea creditelor neperformante. Acest efect a fost vizibil în cele trei bănci aflate sub supraveghere specială. Să nu uităm totuşi că scopul principal al acestei reglementări este protejarea băncilor şi a deponenţilor. Situaţia care a dus la falimentul celor trei bănci în 2014 nu a început oare cu creşterea creditelor neperformante cu mai mulţi ani înainte? Vreau sa vă atrag atenţia că în unele bănci nici nu existau departamente responsabile de evaluarea riscurilor sau funcţii independente de control. Cu părere de rău, suntem departe de „sterilitate”. Scopul nostru e să schimbăm această situaţie. Şi nu văd nimic rău în faptul că disciplina şi rigoarea bancară se vor difuza, prin canalele de transmisie a creditului, în economie. Cel mai bun suport al creşterii economice este când băncile selectează pentru finanţare cele mai bune şi rentabile proiecte economice şi nu cele „în pierdere”, sau, mai rău, cele dubioase, pentru că „au intrat în situaţie”. Doar dacă vrem să trăim în continuare aşa cum s-a trăit până acum...
Profit: Este corect de trecut un credit într-o categorie mai proastă doar pentru că creditorul nu a înregistrat profit în trimestrul curent?
S.C.: Întrebarea dvs. este revelatoare. În toată lumea deteriorarea performanţei financiare a unui debitor sau emitent de hârtii de valoare este un semnal de alarmă pentru bănci sau investitori pe piaţa de capital. În acest sens, creditele sunt întotdeauna acordate cu clauze restrictive legate de coeficienţii de rentabilitate, solvabilitate şi lichiditate ai debitorului. Gajul nu este decât un instrument de garanţie şi este acţionat ca o masură secundară de recuperare a creditului. Creditele trebuie acordate ţinând cont, în primul rând, de activitatea operaţională şi de fluxurile de trezorerie pe care le generează debitortul. Respectiv, dacă situaţia financiară a debitorului se înrăutăţeşte, aceasta denotă riscuri sporite care ar putea necesita a fi provizionate corespunzător. Dar desigur, situaţiile pot fi diferite şi ele sunt analizate minuţios de inspectorii BNM în cadrul controalelor pentru a înţelege opinia băncilor şi a nu comite erori de interpretare.
Profit: Politica monetar-fiscală a BNM în 2016 a contribuit semnificativ la atingerea stabilităţii la nivel macroeconomic: inflaţia şi rata dobânzii la hârtiile de valoare de stat au scăzut, iar cursul de schimb al monedei naţionale a fost destul de stabil. De ce totuşi aceste acţiuni nu au revigorat sectorul real al economiei unde există atât de puţine propuneri interesante pentru bănci atât din punct de vedere al investiţiilor cât şi al creditării pe termen lung?
S.C.: În primul rând, scăderea ratelor de dobândă şi normalizarea macroeconomică nu au un efect imediat asupra economiei reale. Agenţii economici adoptă proiecte noi de investiţii după ce se asigură că semnele de stabilizare macroeconomică, dar şi politică sunt durabile. În acelaşi timp, finanţarea economiei reale a fost mai puţin atractivă în 2016 faţă de plasamentele în VMS-uri, care ofereau avantajul combinat de a fi foarte rentabile, lichide şi să nu necesite o ponderare la riscuri. Odată cu diminuarea randamentelor pe piaţa monetară şi diversificarea surselor de finanţare a statului după semnarea acordului cu FMI, atractivitatea VMS-urilor va scădea, cu efect benefic asupra finanţării economiei reale.
În ciuda nivelului ridicat al rezervelor obligatorii, băncile dispun de lichidităţi importante, care ar putea fi reciclate în credite comerciale. Estimăm potenţialul actual de creditare al sistemului bancar pornind de la mijloacele disponibile de peste 5 miliarde lei. Ca să fie clar, aici nu includem activele sub formă de VMS-uri care ar putea reprezenta o sursă suplimentară de lichidităţi în caz că nu sunt reinvestite în titluri de stat. Se pare că avem o problemă de cerere şi nu doar de ofertă (de credite), care trădează insuficienţe structurale ale economiei moldoveneşti.
Profit: Ce sarcină de bază a urmărit BNM să soluţioneze în 2016 când a menţinut rezervele obligatorii în monedă naţională la nivelul de 35% şi în valută străină la nivelul de 14%?
S.C.: Majorarea normei rezervelor obligatorii a avut drept scop sterilizarea excesului de lichiditate şi ameliorarea mecanismului de transmisie a deciziilor de politică monetară, precum şi dedolarizarea economiei naţionale. Ţinând cont de persistenţa excesului de lichiditate din sistem, acest scop şi aplicarea acestor instrumente rămân valabile.
Profit: Această politică va suferi anumite schimbări în 2017, astfel încât, de exemplu, să fie redus nivelul destul de înalt al lichidităţii băncilor?
S.C.: Nu aş dori să comentez intenţiile noaste pentru 2017. BNM evaluează minuţios situaţia pe piaţa monetară, inclusiv în contextul excesului de lichiditate în sistemul bancar, care de altfel ne solicită o gestiune prudentă a ritmului de normalizare a politicii monetare şi implică, în plus, costuri înalte de sterilizare pentru BNM.
Profit: Autorităţile, cel mai probabil, vor continua şi în 2017 să majoreze tarifele la energia electrică, căldură şi gaze naturale. BNM nu este îngrijorată de faptul că acest lucru ar putea duce la creşterea inflaţiei pe care banca centrală cu greu a reuşit să o reducă până la nivelul de 5%, plus-minus 1,5%?
S.C.: Deciziile de politică monetară adoptate pentru menţinerea inflaţiei în intervalul de 5% ±1,5 puncte procentuale au la bază prognozele macroeconomice efectuate de BNM şi publicate în cadrul Rapoartelor asupra inflaţiei. În aceste rapoarte sunt identificate sursele presiunilor inflaţioniste şi evaluate principalele riscuri care ar crea impedimente în atingerea obiectivului de inflaţie. Printre ele sunt şi riscurile legate de creşterea tarifelor la energia electrică, termică şi la gazul natural, care constituie împreună cca 8% din coşul IPC. Vom monitoriza cu atenţie aceste riscuri, ţinând cont de factorii dezinflaţionişti, pentru a fundamenta scenariul nostru de bază şi deciziile de politică monetară luate lunar.
Profit: Pe cât de corect este ca indicatorul suficienţei capitalului să fie menţinut la nivelul de 16% în timp ce în ţările din regiune acesta este cu mult mai mic?
S.C.: Când încercăm să comparăm limita unuia dintre cei mai importanţi indicatori prudenţiali pentru bănci cu nivelul acestuia în alte state trebuie să ne orientăm nu doar la mărimea indicatorului, dar şi la modalitatea de calcul. Limita de 16% a fost stabilită în RM în condiţiile utilizării metodologiei Basel I care nu încorporează o serie de factori de risc importanţi, cum ar fi riscul de piaţă sau riscul operaţional. Dacă e să comparăm cu metodologia Basel III, putem deduce că cerinţele prudenţiale din ţara noastră nu deviază semnificativ comparativ cu alte state din regiune. În medie pe sistem, băncile afişează o suficienţă superioară a capitalului: aproximativ 30% la finele anului 2016. În pofida acestui fapt, urmărim cu atenţie acest indicator la nivel individual pe fondul înrăutăţirii calităţii creditelor şi necesităţii creării provizioanelor adiţionale.
Profit: Dar pe cât de corect este să se facă legătură între indicatorul suficienţei capitalului şi marja bancară?
S.C.: Putem găsi într-adevăr o legătură între capacitatea băncilor de a acorda credite ţinând cont de limita indicatorului suficienţei capitalul şi marjă. Dar în cazul RM un factor mult mai determinant este costul resurselor şi riscurile la care se expun băncile, la care se adaugă şi faptul că veniturile neaferente dobânzilor sunt încă la un nivel relativ jos. Respectiv, băncile prin dobânzi mai mari la active (credite) încearcă să compenseze atât cheltuielile aferente cât şi cele neaferente dobânzilor.
Profit: La ce etapă se află la moment problema calităţii managementului corporativ în băncile din RM?
S.C.: Cele mai multe probleme legate de guvernanţa corporativă au la origine problema acţionariatului. Din acest motiv am iniţiat un vast program de identificare şi recertificare a beneficiarilor efectivi în băncile autohtone. Conform angajamentelor incluse în Acordul cu FMI, urmează să identificăm acţionarii în toate băncile până la sfârşitul lunii iunie 2017. Este un proces complex, dar necesar pentru a schimba o dată şi pentru totdeauna cultura de guvernanţă corporativă în ţara noastră. În paralel, vom promova o politică fermă vizavi de acţionarii sau persoanele care blochează organele de conducere, pentru a evita situaţiile pe care le-am avut în trecut la unele bănci. În concluzie, schimbările legislative din ultimul timp vor îmbunătăţi funcţionarea şi vor spori responsabilitatea organelor de conducere.
Profit: Faţă de care bănci comerciale BNM are obiecţii privind calitatea managementului corporativ?
S.C.: Nu ar fi corect să numesc o bancă în particular. Deocamdată lucram cu cele trei bănci aflate sub supraveghere specială, care înregistrează progrese în acest domeniu. Vom evalua situaţia la celelalte bănci când vom efectua controale complexe pe teren în decursul anului 2017. După cum ştiţi, ne-am angajat să efectuăm aceste controale la toate băncile locale pănă la sfârşitul anului curent.
Profit: Cât va mai dura supravegherea externă introdusă la trei cele mai mari bănci din ţară în 2015?
S.C.: Dacă e să vorbim despre Moldova-Agroindbank şi Victoriabank, BNM va decide referitor la menţinerea sau ridicarea supravegherii intensive după ce vom verifica realizarea planurilor de remediere. Conform planului agreat cu FMI, vom aborda acest subiect în martie 2017. Referitor la Moldindconbank, situaţia este diferită. Actualmente, banca se află în regim de intervenţie timpurie ca urmare a blocării a 63,89% din acţiunile ei şi principala problemă este acum ieşirea din acest regim, ţinând cont de necesitatea atragerii unui nou investitor strategic.
Profit: Care este probabilitatea ridicării supravegherii externe după ce 40% din pachetul de acţiuni al MAIB şi 63,8% din cel al MICB vor fi vândute?
S.C.: Vă confirm că vânzarea acţiunilor va fi unul din aspectele pe care BNM se va baza în momentul în care se vor decide măsuri de supraveghere de mai departe. Acesta nu este singurul aspect examinat, dar cu certitudine unul important.
Profit: În ce scop vor fi folosite mijloacele financiare câştigate în urma vânzării acestor pachete de acţiuni?
S.C.: Legea în acest sens este clară. Produsul vânzarii acţiunilor este în beneficiul acţionarilor ale căror drepturi au fost suspendate.
Profit: Preţul la care au fost scoase la vânzare 40% din acţiunile MAIB este de trei ori mai mic decât valoarea de bilanţ a acţiunilor. Care este opinia Dvs la acest capitol?
S.C.: Nu cred că este corect ca BNM să se expună referitor la formarea preţurilor, funcţiile noastre ţin de alt domeniu. Metodologia de stabilire a preţului elaborată de CNPF este şi ea suficient de clară.
Din experienţa profesională anterioară pot să vă spun că valoarea de bilanţ a acţiunilor e doar un punct de pornire şi nicidecum un indicator pentru preţul tranzacţiei. Mai multe bănci din UE şi din regiune sunt cotate la un coeficient preţ/valoare bilanţieră mai mic decât 1, inclusiv aşa giganţi ca Unicredit, Deutschebank şi Credit Agricole al căror coeficient se încadrează în diapazonul 0,3-0,4. Epoca supraevaluărilor acţiunilor bancare a trecut demult. Astăzi cotaţiile acţiunilor bancare pe piaţa europeană sunt afectate de un şir de factori: ratele dobânzilor scăzute sau negative, diminuarea activităţii de creditare, problemele legate de creditele neperformante, riscurile politice şi cele legate de euro etc. Cu părere de rău, această situaţie influenţează negativ nu numai valorizarea băncilor, dar şi apetitul general al investitorilor pentru valorile bancare în regiune, inclusiv în RM.
Profit: BNM nu este îngrijorată de faptul că jumătate din sectorul bancar moldovenesc ar putea fi procurat cu doar $50 mil.?
S.C.: Este o exagerare. Pentru a procura o jumătate din cota pieţei bancare autohtone aţi avea nevoie de mai mulţi bani. Doar 40% din acţiunile MAIB au fost evaluate la aproximativ 450 mil. lei, circa $22 mil. Cu toate acestea, aveţi dreptate, suntem o ţară mică, iar sectorul bancar are o pondere nesemnificativă în economia ţării (puţin mai mult de 50% pentru coeficientul active bancare/PIB). Implicit, procurarea unei bănci moldoveneşti esti relativ accesibilă, ca să nu spun „ieftină”, în termeni financiari.
Tocmai din această cauză am înăsprit considerabil regulile de certificare a investitorilor, pentru a ne asigura că băncile autohtone nu vor nimeri pe mâinile unor persoane dubioase. În acelaşi timp, încercăm să transformăm argumentul accesibilităţii în unul pozitiv, promovând faţă de investitorii strategici şi financiari ideea că acum este un moment oportun pentru a intra la un preţ accesibil pe piaţa bancară autohtonă şi a beneficia pe viitor de îmbunătăţirea cadrului reglementar şi de potenţialul de creştere pe care îl oferă.
Profit: Cum credeţi, de ce primul raport Kroll cu privire la devalizarea sectorului bancar a fost făcut public, dar nu şi lista celor care nu au întors încă creditele acordate de cele trei bănci falimentare?
S.C.: Din start vreau să menţionez că publicarea primului raport Kroll nu a fost planificată. Este cunoscută şi opinia companiei Kroll cu privire la această scurgere de informaţii. Ceea ce ţine de publicarea listei debitorilor care au primit credite de la băncile în proces de lichidare, acest lucru poate fi făcut doar cu respectarea legislaţiei referitoare la protecţia datelor cu caracter personal. Faptul că lista debitorilor nu este publică, nu înseamnă că nu sunt întreprinse măsuri din partea lichidatorilor în vederea recuperării acestor credite. Lichidatorii au sesizat organele de drept în situaţiile în care au fost identificate sau au existat suspiciuni de fraudă.
Profit: Guvernul speră foarte mult că obligaţiunile de stat pentru rambursarea celor 13.4 mlrd. lei rămase restante după dispariţia miliardului şi lichidarea celor trei bănci vor fi achitate în mare parte din contul profitului BNM. Nu consideraţi că în acest caz sunt încălcate drepturile băncii centrale care pentru prima dată într-o perioadă îndelungată de timp va fi privată de această metodă de capitalizare?
S.C.: De fapt, guvernul mizează şi pe alte surse de recuperare. În ce priveşte capitalul statutar al BNM, acesta trebuie să respecte 10% din totalul obligaţiunilor monetare ale Băncii Naţionale. În conformitate cu legislaţia în vigoare, la finele anului financiar profitul disponibil pentru distribuire este alocat doar dacă acest coeficient este respectat. Acum această limită nu este atinsă. Prin urmare, profiturile Băncii Naţionale vor fi transferate la bugetul de stat doar atunci când BNM va dispune de un nivel adecvat al capitalului statutar prevăzut de lege.
Profit: Cât de mare a fost diferenţa între aşteptările Dvs. cu privire la situaţia din sectorul bancar şi situaţia reală cu care v-aţi confruntat?
S.C.: Înţelegeam că reforma sectorului nu va fi o plimbare de agrement, dar am fost totuşi surprins de caracterul recurent, profund înrădăcinat al multor probleme comune ale băncilor moldoveneşti. Din acest motiv, dacă în luna aprilie, când abia intrasem în funcţie, vedeam reforma sectorului mai degrabă ca un set de măsuri individuale, în luna mai eram deja convins că este nevoie de o abordare holistică, globală. Această viziune a stat la baza discuţiilor cu FMI şi Banca Mondială, ai căror experţi ne-au ajutat să identificăm soluţii cu impact sistemic.
Profit: Care sunt cele mai importante deosebiri între băncile moldoveneşti şi cele din Europa de Vest unde aţi avut ocazia să activaţi?
S.C.: E greu să compari băncile noastre, la vârsta „adolescenţei”, cu instituţii bancare din Europa cu aproape doua secole de istorie, dacă nu mai mult. Dar şi Europa a trecut prin crize bancare, fraude şi şocuri de tot felul. Ca rezultat, băncile occidentale au dezvoltat procese şi sisteme decizionale interne, pe care le îmbunătăţesc şi le adaptează după fiecare criză sau faliment bancar răsunător. A conduce o bancă occidentală e ca şi cum ai pilota un avion supermodern, dotat cu instrumente de bord de înaltă precizie şi un sistem autopilot sofisticat. În comparaţie, băncile noastre seamănă mai degrabă cu avioanele de pe vremuri, pilotate manual şi echipate cu două-trei instrumente de bord (o busolă, un altimetru). Chiar şi un pilot talentat în condiţii meteorologice complicate riscă accidentul, nemaivorbind de riscurile de prăbuşire din cauza renumitului „factor uman”. Or, rolul nostru e să facem totul pentru ca deponenţii – pasagerii – să aibă condiţii de maximă securitate.
Profit: În opinia Dvs., aceste diferenţe vor dispărea peste 5, 10, 15 sau 20 de ani?
S.C.: Băncile pot să evolueze destul de repede, mai ales în această perioadă de inovaţii tehnologice care reduc sensibil ciclul investiţional. Cinci ani este o perioadă rezonabilă pentru a pune temelia unui sector bancar modern, dar pentru a compensa întârzierea noastră faţă de ţările avansate din regiune avem nevoie, aş zice, de cel puţin zece ani.
Profit: Numiţi vă rog câteva lucruri care v-au surprins în activitatea de guvernator al BNM?
S.C.: Într-un răstimp scurt am făcut multe observări şi am acumulat impresii, legate nu numai de lucrul nou în calitate de guvernator, dar şi de schimbarea mediului de trai. După 22 ani de viaţa în străinătate, întoarcerea acasă e ca o „emigraţie pe dos”, plină de surprize şi (re)descoperiri.
Negocierile cu FMI au fost şi ele extrem de interesante şi memorabile, cu momente foarte încordate, dar şi satisfacţia reuşitei.
Dar cea mai impresionantă descoperire, până la urmă, a fost Banca Naţională. Am găsit o instituţie modernă, bine organizată şi eficace, departe de imaginea pe care mi-o puteam face a priori venind din sectorul privat. În multe departamente am întâlnit specialişti buni, care ar putea lucra cu uşurinţă într-o bancă centrală din UE sau într-o instituţie financiară internaţională. Este o onoare pentru mine şi un adevărat stimul să conduc un asemenea colectiv.■
Далее...
Sumitomo Electric Bordnetze a păşit cu dreptul în Moldova
Compania japonezo-germană Sumitomo Electric Bordnetze (SEBN) şi-a lansat oficial activitatea în Republica Moldova la sfârşitul anului 2015, iar la moment se află în plin proces de construcţie a unei fabrici de producere a cablajelor pentru industria germană de automobile şi de constituire a echipei. Primele succese înregistrate în 2016 demonstrează că SEBN a păşit cu dreptul în Moldova.
După o carieră solidă în diplomaţie şi alta în politică, fostul ambasador al Republicii Moldova în Germania şi, respectiv, fostul preşedinte al Parlamentului, Igor Corman, s-a „refugiat” în afaceri. În octombrie 2015, a renunţat la mandatul de deputat pentru a gestiona în Moldova activitatea companiei SEBN, care a decis să vină în ţara noastră cu o investiţie cifrată la zeci de milioane de euro.
Igor Corman recunoaşte că, în perioada în care deţinea funcţia de speaker, fiind în Germania, a fost cel care a invitat compania în Moldova în anul 2013. În 2015, după doi ani de negocieri, conducerea SEBN a dat undă verde deschiderii unei fabrici de producere a cablajelor în ţara noastră şi i-a propus lui Igor Corman să preia conducerea acesteia.
Invitaţia de a gestiona noua companie în Moldova i s-a părut fostului speaker tentantă din punct de vedere profesional, motiv pentru care i-a şi dat curs. „Dacă mi s-ar fi propus să conduc activitatea unei companii mari deja existente în Moldova nu sunt sigur dacă aş fi acceptat. Aşa însă, creând totul de la zero, învăţ şi cresc împreună cu echipa”, spune fostul preşedinte al Legislativului.
Igor Corman a acceptat să ofere revistei Profit primul său interviu în calitate de director al companiei japoneze, în care a vorbit despre noua investiţie străină în Moldova, avantajele acesteia pentru mediul de afaceri autohton şi planurile de viitor ale SEBN în ţara noastră.
Profit: Dle Corman, aţi plecat din politică în octombrie 2015 pentru a gestiona activitatea SEBN în Moldova. Cum a fost trecerea de la politic la economic?
Igor Corman: În viaţă am făcut câteva treceri, care la prima vedere par a fi radicale, dar care mai mult sau mai puţin sunt legate între ele. După 15 ani de diplomaţie, în 2009 am intrat în politică, fiind preşedinte al Comisiei pentru politică externă, iar apoi preşedinte al Parlamentului. În toată această perioadă m-am ocupat de ceea ce m-am priceput cel mai bine - politica externă şi agenda europeană, negocierea, semnarea şi ratificarea Acordului de Asociere cu UE, obţinerea regimului liberalizat de vize. Acestea au fost priorităţile la acel moment şi cred că mi-am adus modesta contribuţie la tot ce s-a întâmplat până în 2014.
În paralel, fiind ambasador şi deputat, mereu am pledat pentru promovarea investiţiilor străine în ţară, crearea noilor locuri de muncă, îmbunătăţirea mediului de afaceri. Mai mult, în anii 2009-2010 am fost un lobbist important în sensul bun al cuvântului pentru crearea Zonei Economice Libere Bălţi şi venirea în Moldova a companiei germane Draexlmaier Automotive, pe care o cunoşteam încă din perioada aflării mele în Germania. În permanenţă, fiind în ţară sau peste hotare, încercam să avem întâlniri cu potenţialii investitori, cărora să le arătăm că uşa noastră este deschisă, să le prezentăm avantajele lansării unei afaceri în Moldova şi să-i convingem că nu este chiar atât de rău să faci afaceri în ţara noastră.
SEBN a fost una dintre companiile cu care am purtat discuţii, în intenţia de a-i aduce în Moldova. Niciodată, însă, nu m-am gândit că aş putea să mă ocup nemijlocit de gestionarea activităţii acesteia în Moldova. În 2015, însă, am luat decizia de a mă implica personal în dezvoltarea noului proiect. Mi-am zis atunci că ajunge să le tot spunem oamenilor prin campanii electorale că vom aduce investiţii şi vom crea noi locuri de muncă. Am dorit să iniţiez de la zero un astfel de proiect şi mă bucur că mi s-a oferit această şansă. Până la urmă nu a fost o schimbare radicală. A fost mai degrabă o continuare a unui aspect al activităţii mele, pe care oricum îl urmăream şi anterior – îmbunătăţirea mediului de afaceri şi atragerea investiţiilor străine în economie.
Profit: SEBN şi-a început activitatea în ţara noastră într-o perioadă în care investitorii străini se uită cu mare reticenţă în direcţia Republicii Moldova, în special din cauza furtului din sistemul bancar, dar şi a instabilităţii politice, care au marcat ţara în ultimii ani de zile. Care au fost motivele pentru care SEBN a decis să deschidă o afacere în Moldova? Nu a avut temerea unor eventuale eşecuri?
I.C.: Primele discuţii cu această companie au avut loc în noiembrie 2013. Eram la Berlin unde le-am adresat reprezentanţilor SEBN invitaţia de a veni în Moldova, pe care au onorat-o deja la finele aceluiaşi an. Decizia a fost să aştepte rezultatele alegerilor parlamentare pentru a vedea unde se îndreaptă în continuare Moldova. Prin urmare, evoluţiile politice au jucat un rol important în decizia lor de a investi aici. Au revenit în ţară după alegeri, când situaţia politică, economică şi socială continua să fie una instabilă.
M-am străduit însă să le spun că prin perioade tulburi am trecut şi anterior, acestea fiind caracteristice democraţiilor tinere. În acelaşi timp, am încercat să-i conving de avantajele pe care le reprezintă Moldova în comparaţie cu ţările din regiune.
Decizia finală a fost luată în 2015. Le-am spus că dacă iau o hotărâre, atunci sunt pregătit să mă ocup personal de proiect. Nu ştiu în ce măsură poziţia mea a influenţat decizia companiei, dar acesta este adevărul. La finele anului 2015, după ce am plecat din politică, am înregistrat SRL SE Bordneze, care este o filială a companiei SEBN în Moldova.
Evident, întotdeauna există anumite temeri din partea investitorilor, atunci când vin într-o ţară străină. Un investitor solid are nevoie de stabilitate politică, pentru că o astfel de investiţie de zeci de milioane de euro nu este un proiect pentru 1-2 ani, ci pentru 20-30 de ani. Anume acestea sunt planurile pe care le facem acum la etapă incipientă de dezvoltare a afacerii în Moldova. Alegerile vin şi se duc, însă un investitor serios analizează situaţia din toate punctele de vedere.
Profit: Cum a demarat activitatea companiei în Moldova?
I.C.: Aşa cum spuneam, activitatea SEBN în ţara noastră a început de la zero. Pe parcursul anului trecut am avut două mari priorităţi. Prima a vizat consolidarea echipei, un aspect extrem de important pentru a demara afacerea cu succes. Am selectat managerii şi vreau să accentuez că am identificat un potenţial foarte bun, chiar peste aşteptări. Pornind de la această realitate, sunt convins că proiectul SEBN în Moldova va fi unul de succes.
De asemenea, am început să consolidăm departamentele, să organizăm traininguri pentru pregătirea profesională a angajaţilor şi să selectăm primii operatori. Am închiriat o hală interimară, de 2,6 mii m.p., şi pentru a nu pierde timpul până la finalizarea construcţiei fabricii, am lansat deja procesul de producere a cablajelor, după ce am angajat primele grupuri de muncitori. Un training durează patru săptămâni: prima săptămână - teorie, a doua săptămână - ce înseamnă cablaj, după care alte două săptămâni reprezintă practica în producere. Primele grupuri au urmat o specializare timp de cinci săptămâni la 2 întreprinderi ale companiei noastre din România, la Caransebeş şi Drobeta-Turnu Severin. Revenind acasă, ei la rândul lor pot instrui deja pe alţii.
Am iniţiat procesul de producere în septembrie 2016, reuşind să înregistrăm vânzări de circa 3,8 mil. euro. La moment, compania are 285 de angajaţi. Pentru hala pe care o închiriem acum nu avem capacitatea de a angaja mai mult de 350 de persoane.
A doua mare prioritate pentru 2016 a fost începerea construcţiei fabricii. În acest scop, a fost selectată compania austriacă Strabag, care la finele lunii august a dat start şantierului de construcţie la marginea Orheiului, pe o suprafaţă de 8 ha. Locul este unul strategic, având în vedere că drumul este larg, iar numărul mare de camioane care vor intra şi ieşi din fabrică nu va deranja locuitorii oraşului.
Conform contractului, în luna august 2017 va fi dată în exploatare o suprafaţă de 5 mii m.p., iar finalizarea fabricii este preconizată pentru luna noiembrie, cel târziu. Suprafaţa totală va fi de 27 mii m.p., ceea ce înseamnă că vor putea fi angajaţi circa 2500 de muncitori.
Astfel, în următorii 2-3 ani va trebui să atingem această cifră de angajare. Recunoaştem că este o mare provocare, fiindcă în momentul în care ne vom transfera la noua fabrică vom fi nevoiţi să suplinim rapid numărul de muncitori. Prin urmare, mă bucur că am reuşit să convingem reprezentanţii companiei că este necesar de acum să lansăm procesul de producere, să creăm un nucleu de angajaţi, astfel încât să nu începem lucrul de la zero în fabrica propriu-zisă. Atunci, doar vom transfera nucleul gata format, iar pe el deja vom construi mai departe. Înţelegem că această curbă a angajărilor va trebui să fie foarte abruptă, pentru a demara activitatea la turaţii maxime. Volum de muncă avem deja şi ar fi păcat să ratăm această şansă.
În concluzie, toate procesele lansate în 2016 ne fac să credem că această investiţie a păşit cu dreptul în Republica Moldova. Sunt convins că proiectul SEBN în Moldova va fi unul de succes.
Profit: La cât se rezumă valoarea investiţiilor în fabrica de producţie a cablajului electric pentru autoturisme? Care alte fonduri sunt preconizate pentru viitor?
I.C.: Doar construcţia fabricii presupune costuri de peste 20 mil. euro. Echipamentul este estimat tot la ordinul milioanelor. Dacă vom porni activitatea cu succes, vreau să cred că nu ne vom opri doar la această fabrică. Sunt vizionar din fire şi mi-aş dori ca în următorii 4-5 ani să existe nu doar o fabrică SEBN în Moldova. La volumele de muncă pe care le planificăm, s-ar putea ca în viitorul apropiat să ne gândim serios la deschiderea unei noi fabrici prin apropiere. Deja am început aceste discuţii. Totul se planifică minimum cu cinci ani înainte. Nu sovieticii au inventat economia planificată (zâmbeşte).
Profit: Care ar fi salariul mediu cu care încercaţi să atrageţi potenţialii angajaţi?
I.C.: Deşi salariul este un element foarte important pentru muncitori, noi încercăm să punem accentul nu doar pe bani. Pe lângă instruire, care tot presupune anumite costuri, organizăm transport şi oferim muncitorilor mâncare caldă în toate cele trei ture de muncă. De asemenea, organizăm diverse evenimente pentru a consolida echipa. Cu alte cuvinte, vrem să creăm o cultură corporativă, astfel încât oamenii să vină cu plăcere la muncă, să se simtă parte a echipei, a unei familii în care există o atitudine corectă faţă de oameni. Bineînţeles, trebuie să fie şi disciplină, pentru că fără aceasta nu poţi organiza eficient procesul de producere.
Am elaborat strategia noastră de recrutare, avem angajaţi din Chişinău, Orhei şi din împrejurimi. Mă bucur să descopăr şi aici oameni buni, tineri, cu experienţă, care vor să muncească. Deocamdată, nu am iniţiat o agitaţie masivă în ceea ce priveşte angajarea, însă oamenii vin singuri. Vom pune accent pe regiunea or. Orhei, însă dacă va trebui suntem dispuşi să organizăm transportarea angajaţilor la serviciu şi pe o rază de 50-60 km.
În ceea ce priveşte salariile, acum ne vine greu să vorbim care ar fi salariul mediu, fiindcă în mod normal într-o astfel de afacere 80% reprezintă muncitorii, 15% sprijină sistemul de producere şi 5% administraţia. Evident, toţi sunt plătiţi în mod diferit, în dependenţă de poziţia pe care o ocupă. În momentul în care vom ajunge la această structură, va fi uşor să calculăm care este salariul mediu. Acum, în cazul nostru, deoarece suntem abia la început, salariul mediu este mai mare, având în vedere că structura despre care vorbeam este încă dezechilibrată.
Cât priveşte muncitorii, chiar dacă suntem la început de cale, nu-i plătim mai prost decât alte întreprinderi de acest gen, inclusiv muncitorii simpli. Mai bine oferi un salariu decent din start, astfel încât omul să se simtă confortabil, decât să fie nemulţumit şi peste o perioadă să plece, compania fiind pusă în situaţia de a pregăti specialişti de la zero. Trebuie să existe o abordare raţională, care ar menţine interesul angajaţilor pentru acest post de muncă.
Profit: Care sunt beneficiile generate de activitatea companiei pentru regiunea or. Orhei, unde îşi are sediul SE Bordnetze SRL?
I.C.: Trebuie să remarc faptul că avem un parteneriat foarte bun cu administraţia or. Orhei. Noi nu am cumpărat pământul, acesta rămâne în proprietatea oraşului, iar conform contractului, beneficiarul clădirii va fi întreprinderea municipală locativ-comunală din Orhei. Bineînţeles, oraşul este interesat să aibă un investitor serios pentru mulţi ani înainte, care va dinamiza mediul de afaceri din regiune.
Pe lângă locurile de muncă pe care le creăm pentru oamenii din Orhei şi din împrejurimi, va avea de câştigat şi bugetul local, pentru că facem transparent toate transferurile. Mai mult, încurajăm autorităţile să renoveze hotelul din Orhei, fapt care ar aduce venituri suplimentare oraşului. Toate delegaţiile care vin la fabrică ar putea fi cazate la Orhei şi nu la Chişinău. Eu cred că or. Orhei are foarte mult de câştigat. Este o colaborare reciproc avantajoasă, din care au de profitat ambele părţi.
Profit: Care alte provocări le întrezăreşte compania în Moldova?
I.C.: Fiind o filială a unei companii internaţionale, ne vom desfăşura activitatea în Zona Economică Liberă, unde ne vom bucura de anumite avantaje, cum ar fi procedurile vamale simplificate, scutirea de impozit pe venit pe o perioadă de 5 ani etc.
La capitolul provocări, probabil se înscriu anumite chestiuni legate de legislaţie, care îi fac pe toţi investitorii să fie precauţi. Sunt membru al Bordului Asociaţiei Investitorilor Străini, o platformă unde încercăm să punem în discuţie aspectele care vizează activitatea investitorilor străini în Moldova şi suntem interesaţi ca legislaţia noastră să nu creeze obstacole mediului de afaceri. Trebuie să recunoaştem că şi în alte ţări apar probleme de acest gen, nu putem spune că este o chestiune specifică doar Moldovei.
Profit: Care ar fi avantajele unei astfel de companii mari, în comparaţie cu investitorii mici locali?
I.C.: În comparaţie cu investitorii locali noi nu avem bătăi de cap unde să exportăm produsul. Piaţa noastră de desfacere este asigurată. Negocierile cu clientul se poartă pentru mulţi ani înainte. Evident, există şi aici perturbări, modificări de situaţie, însă în orice caz este mult mai stabil din acest punct de vedere. De asemenea, nu avem probleme la capitolul materie primă. Marea provocare rămâne numărul mare de angajaţi şi cum să facem ca aceştia să lucreze conform standardelor. Compania trebuie să fie o maşină care funcţionează just in time. Orice reţinere este penalizată de client, prin urmare, procesul de producere trebuie organizat foarte bine pentru a nu exista sincope.
Profit: Scopul oricărei companii care îşi extinde afacerea într-o ţară străină este să înregistreze profit. Care este profitul pe care compania speră să-l obţină în Moldova?
I.C.: În primul rând, investitorii mari nu se gândesc la ziua de mâine şi nici la anul următor. Ei se gândesc pentru decenii înainte. SEBN nu a plecat în ultimii 20 de ani din nici o ţară unde a deschis o fabrică, indiferent de profitul pe care l-a obţinut. Este adevărat, că în unele ţări au crescut costurile, s-a redus volumul de muncă. Noi percepem acest lucru ca pe o şansă pentru Moldova. Timp de 20 de ani aceste ţări au fost în vogă, acum a venit timpul ca noi să preluăm ştafeta pentru următorii 20 de ani.
În al doilea rând, trebuie să menţionăm faptul că japonezii au o cultură aparte. În comparaţie cu alte naţiuni, ei au suficientă răbdare şi planifică pe termen lung. Sunt sigur că în Moldova nu se vine doar din cauza profitului de moment.
În al treilea rând, contează şi proximitatea geografică faţă de clientul nostru, forţa de muncă accesibilă etc.
Profit: Care este nivelul de rentabilitate al unei astfel de afaceri?
I.C.: Acesta este calculat în mod diferit. Ştim volumul nostru de muncă pe interior, care este profitul local în baza căruia putem să ne dezvoltăm şi să vorbim de o creştere continuă a salariului angajaţilor. Am pus la punct politica de salarizare, bonusurile pentru eficienţă, prezenţă, abilităţi, vechime în muncă etc. Tot procesul este foarte transparent, oamenii sunt informaţi şi văd pe monitor cât au lucrat în fiecare zi.
Cifra de afaceri a grupului a fost anul trecut de peste 1 mlrd. de euro. Noi, pe parcursul celor patru 4-5 luni lucrate, am avut vânzări de circa 3,8 mil euro. Dar acesta este doar începutul.
Profit: Cum apreciază partea japoneză mediul de afaceri din RM? Ce îi ademeneşte aici, dar ce îi face să fie precauţi?
I.C.: Eu cred că japonezii au o atitudine bună faţă de noi, fapt care i-a şi determinat să investească în Moldova. Pe lângă toate calculele financiare, bineînţeles este şi o decizie strategică să vii cu astfel de investiţii. Dar în linii generale, sunt plăcut surprinşi de felul cum arată Moldova, în contrast cu imaginea răspândită de cea mai săracă ţară din Europa.
Profit: Venind din politic în economic, ce credeţi că trebuie de făcut pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri, astfel încât acesta să fie mai atractiv pentru investiţiile străine?
I.C.: Întrebat care este prioritatea sa în calitate de şef al statului, fostul preşedinte al SUA de la începutul anilor 20 ai secolul trecut, Calvin Coolidge, a spus: „Să nu încurc oamenilor”. Cred că acest lucru este valabil şi astăzi, inclusiv pentru ţara noastră.
Economia tenebră este o problemă serioasă în Republica Moldova. Trebuie să găsim mijlocul de aur, astfel încât să existe condiţii normale pentru dezvoltarea afacerilor, dar plăţile la buget să se facă transparent. Nu există o altă posibilitate de a avea drumuri, şcoli, grădiniţe şi spitale bune, dacă nu vrem să contribuim la consolidarea bugetului.
În cazul investitorilor ar fi bine ca statul să-şi asume construcţia halelor de producţie pe care le-ar da în arendă potenţialilor investitori. Asta ar facilita mult activitatea companiilor.
Dar în linii generale, consider că trebuie acordată mai multă atenţie investitorilor strategici. Trebuie găsite forme mai atractive pentru investitorii mari, care au posibilitate să ofere un număr mare de locuri de muncă.
Evident, nu trebuie neglijaţi nici cei locali, din contra, trebuie susţinuţi. Danemarca nu se bazează pe investitori mari, ci pe cei mici şi mijlocii. Într-o ţară sănătoasă anume companiile mici reprezintă forţa motrice a economiei.■
Далее...
10 ani de dezvoltare şi progres
În 2017 Mobiasbancă celebrează un deceniu de activitate pe piaţa Republicii Moldova sub egida importantului grup financiar Société Générale. În această perioadă, banca a urcat pe locul doi la categoria profit, a înregistrat unul dintre cei mai înalţi indicatori ai calităţii portofoliului de credite şi de atragere a depozitelor, şi, nu în ultimul rând, a fost un exemplu la capitolul transparenţă şi guvernare corporativă. Într-un interviu acordat revistei Profit despre succesele înregistrate în cei cinci ani de aflare la conducerea Mobiasbancă - Groupe Société Générale, preşedintele băncii Ridha Tekaia se arată convins de soliditatea Mobiasbancă şi de faptul că aceasta va continua traseul excelenţei în Moldova, sprijinind creşterea economiei naţionale.
Profit: Dle Tekaia, care sunt cele trei principale realizări care caracterizează cel mai bine dezvoltarea pozitivă a băncii Mobiasbancă în cei zece ani de activitate ca parte a Groupe Société Générale?
R.T.: Dacă-mi permiteţi, aş menţiona patru şi nu doar trei realizări principale pentru Mobiasbancă pe parcursul ultimilor zece ani în care banca a activat ca parte a grupului Société Générale:
- crearea unei echipe unite de profesionişti;
- consolidarea relaţiei cu Clienţii bazată pe încredere şi perspective pe termen lung;
- ascultarea necesităţilor Clienţilor noştri şi încurajarea talentatei noastre echipe să lanseze oferte de produse care să răspundă acestor necesităţi cu suportul tehnic şi consultanţa grupului Société Générale;
- susţinerea acordată de grupul Société Générale pentru alinierea la standardele internaţionale în toate domeniile (conformitate, risc, guvernanţă solidă…) care în zilele noastre sunt esenţiale pentru a ne adresa pieţei din întreaga lume şi a realiza orice tip de tranzacţie în calitate de importator, exportator şi chiar persoană fizică.
Fiind de zece ani parte a unuia dintre cele mai importante grupuri financiare din Europa, Mobiasbancă a trecut printr-un proces de transformări esenţiale care au contribuit la o dezvoltare intensivă şi la o dublare a indicatorilor de performanţă. Această fuziune de succes a deschis uşile pentru banca locală Mobiasbancă, accesul spre oportunităţile internaţionale şi, în paralel, a consolidat prezenţa sa în Republica Moldova, susţinând proiectele clienţilor noştri şi, astfel, contribuind la dezvoltarea economică a ţării.
Profit: Întrucât întotdeauna este loc de mai bine, există şi trei activităţi sau arii în care Société Générale consideră că lucrurile nu au mers atât de bine sau în care situaţia poate fi îmbunătăţită?
R.T.: Într-adevăr, Grupul Société Générale este foarte mulţumit de realizările Mobiasbancă, cum altfel când se înregistrează o rentabilitate a capitalului propriu de peste 25% obţinut timp de doi ani consecutivi marcaţi de turbulenţe într-o piaţă a schimbării.
Acesta este rezultatul performanţelor excepţionale, cum ar fi în creditarea ipotecară cu peste 23% din cota de piaţă a anului 2016 sau 27-37% evoluţie în atragerea depozitelor an de an.
Însă, desigur, noi încă am mai putea interveni cu îmbunătăţiri în câteva domenii pentru a susţine economia locală în care, poate, am fost mai puţin activi. În acest sens, aş menţiona şapte dintre ele şi soluţiile Mobiasbancă pentru fiecare în parte:
- start-up-urile şi inovaţia: facilitatea de garantare InnovFin în cazul lipsei gajului şi finanţarea în condiţii mai bune;
- agricultura: Creditul polonez, Proiectul de investiţii şi servicii rurale, programele Fondului internaţional pentru dezvoltarea agriculturii – promovează finanţare pe termen lung în condiţii foarte avantajoase, cu scutiri fiscale şi vamale;
- Filiera Vinului, care este imaginea Moldovei, precum şi Livada Moldovei, care este un proiect de finanţare dedicat;
- investiţii pentru întreprinderile micro, mici şi mijlocii pentru a atinge standardele europene în contextul Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (DCFTA), finanţare promovată şi încurajată prin granturile UE. Mobiasbancă este prima bancă din Moldova care accesează această facilitate cu suportul Uniunii Europene;
- tinerii antreprenori: programe speciale de finanţare destinate tinerilor încurajate de componenta de grant;
- sănătate: linie specială de produse bancare dedicate unităţilor medicale şi angajaţilor din domeniul sănătăţii;
- leasing: paletă largă de echipamente, tehnologii necesare în industrie.
Cred că dinamismul echipei noastre va continua să facă diferenţa şi va fi în continuare pe prima poziţie în ceea ce priveşte iniţiativele şi inovaţiile.
Aş putea menţiona în premieră că după ce am fost prima bancă din Moldova care a creat în 2014 o filială dedicată persoanelor fizice cu venituri mari şi foarte mari, care necesită o administrare complexă a portofoliului şi specializare în managementul activelor, de curând am deschis Centrul ipotecar, care va oferi clienţilor noştri suportul necesar de la A la Z pentru a-şi realiza unul dintre cei mai importanţi paşi în viaţă, achiziţionarea propriei locuinţe şi, astfel, protejarea familiei lor. Acest concept, inspirat de la Grupul Société Générale, va fi, cel mai probabil, copiat şi preluat, însă sunt mândru că Mobiasbancă este, încă o dată, pioner şi contribuie la creşterea nivelului sectorului bancar în beneficiul clienţilor.
Profit: După scandalurile despre transparenţa acţionarilor în câteva bănci, Mobiasbancă, care nu se confruntă cu această problemă, este asociată cu imaginea unei bănci transparente şi de încredere. Cât de importanţi sunt aceşti doi factori în activitatea bancară şi cât de răspândită, credeţi, că este această viziune în rândul persoanelor fizice şi juridice?
R.T.: Mobiasbancă este, cu certitudine, cu mult înainte în termeni de transparenţă şi soliditate. De această dată, deponenţii celor trei bănci falimentate nu au pierdut banii datorită suportului statului, dar cred că plătitorii de taxe (contribuabilii) moldoveni încă mai resimt consecinţele lipsei de transparenţă şi vor continua să resimtă în următorii ani… O asemenea protecţie providenţială, probabil, nu va fi posibilă, din nou în cazul unui alt colaps bancar! Iar aceasta înseamnă că deponenţii vor fi direct afectaţi. Se ştie că în prezent întregul sector bancar nu este pe deplin restabilit şi transparent. Banca Naţională a Moldovei realizează un lucru imens în acest sens cu noile reglementări şi sunt convins că aceste acţiuni vor aduce în câţiva ani schimbările necesare. Însă nimic nu l-ar putea opri pe client să aleagă corect partenerul său bancar în baza propriei evaluări a gradului de încredere. Important este pentru fiecare persoană sau companie să investească din nou banii lor mai târziu! Progresul pe care l-am înregistrat în termeni de atragere a depozitelor pe parcursul anului trecut demonstrează încrederea clienţilor noştri în Mobiasbancă.
Transparenţa Grupului Société Générale este, de asemenea, un criteriu important apreciat de clienţii noştri în procesul realizării tranzacţiilor internaţionale prin intermediul relaţiilor noastre la nivel mondial cu băncile corespondente. Ce ar putea face astăzi un client dacă nu ar avea acces eficient pentru a plăti furnizorul extern sau să recepţioneze plata de la un client din afara ţării?
Profit: Potrivit unor surse, Société Générale, care deţine în prezent peste 80% din acţiunile Mobiasbancă, intenţionează să achiziţioneze restul de acţiuni deţinute de mai mulţi acţionari minoritari. De ce Société Générale a decis să facă acest pas şi ce provocări întâmpinaţi sau le aşteptaţi pe parcursul acestui proces?
R.T.: În prezent, direct şi prin intermediul subsidiarei din România, Société Générale deţine controlul asupra a 87,7% acţiuni. Deocamdată, nu cunosc despre vreo intenţie de a procura acţiuni de la acţionarii minoritari şi nici nu s-a abordat în discuţie acest subiect. Astăzi, Mobiasbancă are o structură transparentă a acţionariatului, beneficiarii actuali sunt clar identificaţi şi nu există premise obiective pentru a interveni în acest proces, considerând că diversitatea este oportună. Pe lângă BERD, care deţine 8,8% acţiuni, circa 3,5% sunt deţinute de peste 170 acţionari minoritari, cu care avem o relaţie apropiată şi de durată. Din câte cunosc, ei sunt foarte mulţumiţi de nivelul de distribuţie a dividendelor pe care le primesc de la Mobiasbancă în ultimii ani, iar asta după o pauză pe care am luat-o acum câţiva ani pentru a consolida Mobiasbancă şi a finanţa toate investiţiile necesare pentru modernizarea băncii.
Profit: În ciuda recentelor scandaluri care au zguduit sectorul bancar din ţară, datele BNM arată că unele bănci au încheiat anul 2016 cu rezultate destul de bune, înregistrând profituri de zeci şi chiar sute de milioane de lei. Cu ce rezultate se poate lăuda Mobiasbancă? Sunt acestea sub sau peste aşteptări şi de ce? Ar fi putut fi şi mai bune rezultate în anumite circumstanţe?
R.T.: Într-adevăr, profitul băncilor în 2016 este destul de înalt, ceea ce se datorează preponderent rentabilităţii înalte a plasamentelor în titluri de stat, care a ajuns până la 26% pe parcursul anului, fiind o consecinţă a crizei şi instabilităţii din anul precedent. Însă acesta este un element temporar. Unele bănci au preferat să obţină profit uşor prin orientarea masivă a lichidităţii lor în titluri de stat, decât să sprijine proiectele clienţilor lor. Altele au obţinut profituri din vânzarea activelor. Oricum, nu a fost cazul Mobiasbancă. Noi am păstrat nivelul rezonabil al instrumentelor de valori mobiliare de stat şi am continuat să finanţăm necesităţile clienţilor noştri, chiar în moment de criză, pentru a le oferi posibilitatea să-şi restabilească activitatea. Ca dovadă, suntem printre puţinele bănci care au înregistrat în 2016 o creştere impresionantă a portofoliului de credite. Accentuez, că o relaţie construită pe termen lung cu clienţii nu trebuie considerată ca un element oportunist, trebuie să fim alături de clienţii noştri atunci când economia este înfloritoare, dar şi atunci când se confruntă cu probleme, iar noi aşa şi procedăm. Aceasta şi se reflectă în performanţele anului 2016. Suntem în consecvenţă cu strategia noastră.
Profit: Într-un interviu recent, afirmaţi că Mobiasbancă „nicicând nu a fost mai puternică decât acum”. Care ar putea fi motivul?
R.T.: Probabil această afirmaţie este deja învechită, pentru că astăzi suntem chiar mai puternici decât am fost ieri. (zâmbeşte)
Pot spune cu mândrie, de altfel, că e un fapt recunoscut de diverse topuri, de experţi locali şi internaţionali şi se datorează strategiei noastre bine chibzuite, rigorii şi eforturilor constante care generează rezultate durabile.
În primul rând, acesta e meritul echipei, care a crescut profesional, a devenit mai matură şi mai unită de valorile promovate de grup – inovaţie, responsabilitate, angajament şi spirit de echipă.
În al doilea rând, graţie clienţilor fideli, cu care am construit o relaţie de încredere, precum şi datorită noilor clienţi, care au optat pentru un partener financiar stabil şi de încredere, după turbulenţele din sistemul bancar.
Un factor important care a contribuit la soliditatea băncii este structura acţionariatului nostru. Experţii locali au apreciat Mobiasbancă ca fiind cea mai transparentă în privinţa acţionariatului, revista internaţională IntelliNews a desemnat-o drept cea mai bună bancă în Moldova, iar clienţii, pur şi simplu, s-au convins de stabilitatea băncii şi au încredere de fiecare dată când aleg serviciile noastre.
Profit: Unul dintre angajamentele Mobiasbancă este finanţarea sectorului real al economiei. După cum aţi menţionat deja, creşterea portofoliului de credite în 2016 a fost una impresionantă. Care sunt previziunile pentru 2017?
R.T.: Mobiasbancă este singura bancă care şi-a menţinut constantă poziţia de creditare pe piaţă, chiar cu o creştere a volumului de credite în comparaţie cu alte bănci, care au înregistrat descreşteri în acest sens. În termeni cantitativi, în 2016 am fost lideri la numărul de credite acordate, cu o cotă de piaţă de 38% pentru creditele de consum şi de 36% la creditele ipotecare. În acelaşi timp, înregistrăm una dintre cele mai mici rate ale creditelor neperformante. Previziunile pentru 2017 sunt optimiste şi estimăm o creştere odată cu restartarea proiectelor care au fost suspendate pe perioada crizei, precum şi lansarea noilor proiecte ambiţioase, finanţate de donatori internaţionali ca Banca Mondială, Banca Europeană de Investiţii, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare ş.a.
Am trecut prin criză fără careva turbulenţe din partea noastră şi profilul nostru de risc a rămas stabil, fapt ce ne-a permis să le fim alături clienţilor în realizarea proiectelor lor, atât mici, cât şi foarte mari.
Recentul progres în domeniul creditării este remarcabil, întrucât am reajustat fluxul proceselor. De exemplu, am reuşit să simplificăm procesul şi să acordăm un credit ipotecar într-o singură săptămână şi într-o singură zi – un credit de consum, de la cererea de credit până la setul complet de documente. Lucrăm asupra simplificării acestui proces şi pentru creditarea întreprinderilor micro, mici şi mijlocii. Toate acestea ne permit să accelerăm finanţarea pentru clienţii noştri, astfel încât să nu rateze nici o oportunitate de afaceri.
Profit: Reprezentanţii unor companii cu care am discutat afirmă că „după ce s-au ars cu supa, băncile moldoveneşti suflă şi în iaurt”. Astfel, cele mai multe proceduri au fost consolidate şi au dus la creşterea numărului de documente solicitate, inclusiv de către băncile care nu au fost implicate în scandalul din sectorul bancar, cum ar fi Mobiasbancă. Cât de justificate sunt aceste măsuri?
R.T.: Considerăm că toate măsurile luate ulterior de regulator sunt binevenite şi reflectă necesităţile urgente de a consolida sectorul bancar. Salutăm aceste iniţiative, precum şi multiplele schimbări din agendă, întrucât suntem conştienţi de scopul benefic al acestora. De fapt, Mobiasbancă aştepta mai devreme această aliniere a sectorului bancar local la standardele şi practicile internaţionale de guvernanţă corporativă, de conformitate şi management al riscului. Sincer să fiu, cu toate aceste elemente deja existente, având în vedere cerinţele Grupului, am fost dezavantajaţi pe piaţa locală, unde regulile de joc pentru cei mai mulţi dintre participanţi au fost diferite sau chiar mai privilegiate. Prin urmare, ne bucură direcţia acestor schimbări pentru societate, clienţi şi mediul de afaceri, în general.
Profit: Care sunt perspectivele sectorului bancar în Moldova după ce două dintre cele mai mari bănci din Moldova ar putea fi achiziţionate de către noi investitori strategici?
R.T.: Totul depinde de calitatea acestor investitori şi aici e evident că primul criteriu este transparenţa.
Apoi, cred că orice investitor internaţional care operează deja în sectorul financiar din alte ţări va contribui la convergenţa normelor şi acest lucru va determina jucătorii mai mici să investească sau să iasă de pe piaţă.
Costul conformităţii, dacă într-adevăr se respectă toate normele, este uriaş şi aceasta i-ar putea descuraja pe jucătorii mici existenţi în Republica Moldova, i-ar putea consolida sau determina să dispară.
Rămân cu convingerea că această piaţă ar putea fi eficient gestionată de şase sau şapte jucători solizi, ceea ce e sub 3% din piaţă ţine deja de domeniul anecdotic.
În ultimii zece ani Mobiasbancă a investit în multe proiecte de dezvoltare şi a lansat un număr impresionant de produse. Aş putea menţiona câteva modernizări din aria accesării la distanţă a serviciilor bancare ca MobiasSMS, extrase electronice şi Contactell, toate acestea permiţând clientului să obţină şi să realizeze tranzacţii de oriunde şi oricând.
De asemenea, am lansat cardurile VISA cu toate tehnologiile moderne cum ar fi Contactless pentru întreaga gamă de carduri, cu design inovativ, efecte speciale, program de loialitate cashback şi cu elemente înalte de securitate (tehnologia EMV, 3D Secure „Verified by VISA” pentru tranzacţiile pe Internet, standardul PCI-DSS, cu respectarea tuturor cerinţelor industriei de carduri).
Bancassurance este un nou serviciu care oferă clienţilor noştri şi familiei acestora protecţie suplimentară pentru fiecare credit accesat.
O mare realizare pe care vreau să o menţionez este obţinerea în anul 2016 a Certificatului de conformitate a sistemului de management al calităţii cu perimetru extins. Astfel, Mobiasbancă rămâne unica bancă din Moldova certificată în conformitate cu standardul ISO 9001:2015.
Toate aceste realizări, obţinute în timp ce alte bănci se confruntau cu tulburări interne, oferă Mobiasbancă un avantaj real de a ţine piept competiţiei importante din partea noilor veniţi pe piaţă, care vor avea nevoie de o perioadă mai mare pentru ajustări.
Profit: Ce v-aţi dori pentru clienţii Mobiasbancă şi pentru cetăţenii Republicii Moldova în anul 2017?
R.T.: În noul an le doresc clienţilor Mobiasbancă şi partenerilor să trăiască din plin bucuria dezvoltării afacerilor, să se bucure de stabilitate şi prosperitate, să fie fericiţi alături de cei pe care îi iubesc!
Le doresc, de asemenea, rate ale dobânzii accesibile datorită stabilităţii şi predictibilităţii în Moldova, ambele fiind elemente cheie pentru a gestiona mai bine volatilitatea şi lichiditatea pieţei.
La final, întrucât închei cinci ani de aflare la conducerea Mobiasbancă, iar în curând voi prelua o altă misiune în cadrul Société Générale, vreau să doresc echipei Mobiasbancă succes impresionant sub conducerea nou numitului preşedinte - CEO şi să profite din plin de baza solidă pe care ne-am bucurat să o construim împreună în aceşti ani.
Sunt absolut convins de soliditatea Mobiasbancă, care va continua traseul excelenţei în Moldova, sprijinind creşterea economiei naţionale.
Vreau să închei adresând cuvinte de mulţumire ţării, cetăţenilor, colegilor mei şi tuturor clienţilor pentru încrederea, sprijinul şi plăcerea de a fi în Moldova şi cu Mobiasbancă pe parcursul a cinci ani absolut minunaţi!■
Далее...
Antonio Castillo: Slăbiciunea sectorului financiar este cea mai mare provocare
Proiectele implementate de BEI în Republica Moldova vor ajuta un număr mare de companii să ia calea unei dezvoltări solide, vor crea locuri de muncă noi, îmbunătăţi infrastructura, creşte concurenţa, revigora economia şi aprofunda cooperarea şi relaţiile comerciale cu UE, susţine şeful Reprezentanţei Băncii Europene pentru Investiţii (BEI) la Chişinău, Antonio Castillo. Oficialul consideră că cea mai mare provocare cu care se confruntă la moment BEI în Moldova este slăbiciunea sectorului financiar, din cauza căreia numărul de bănci locale cu care BEI poate coopera este destul de limitat. Într-un interviu acordat în exclusivitate revistei Profit, Antonio Castillo a vorbit despre principalele proiecte implementate de BEI şi impactul pe care acestea îl vor avea asupra economiei moldoveneşti.
Profit: Dle Castillo, două dintre cele mai importante proiecte realizate de BEI în RM sunt Filiera Vinului, în valoare de 75 mil. euro, şi Livada Moldovei, în valoare de 120 mil. euro. De ce a ales BEI să investească anume în aceste sectoare?
Antonio Castillo: Dat fiind importanţa sectorului agroalimentar pentru RM, BEI, în cooperare cu Guvernul, sprijină dezvoltarea domeniului agricol, în special sub-sectorul viti-vinicol şi cel pomicol. BEI s-a axat anume pe aceste sectoare deoarece anume ele au o contribuţie esenţială la fabricarea produselor cu valoare adăugată înaltă, crearea de noi locuri de muncă, îmbunătăţirea calităţii şi cantităţii produselor alimentare comercializate pe piaţa locală sau exportate.
Profit: Implementarea proiectului Livada Moldovei a început vara trecută. Care sunt primele rezultate? Câte companii au beneficiat deja de credite în cadrul acestui proiect? Pe cât de interesaţi sunt fermierii moldoveni de noua oportunitate de finanţare?
A.C.: Până în luna octombrie 2016, patru proiecte au beneficiat de credite în cadrul proiectului Livada Moldovei, fiind finanţat 50% din costul total de circa 2 mil. euro. Cea mai mare parte a mijloacelor financiare sunt utilizate pentru dezvoltarea infrastructurii post-recoltare, în special pentru amenajarea spaţiilor de refrigerare, depozitare şi a capacitatilor de sortare. Se oferă, de asemenea, finanţare pentru dezvoltarea plantaţiilor pomicole şi a capacităţilor de procesare.
În prima jumătate a anului 2016, Unitatea pentru Implementarea Proiectului (UIP), responsabilă şi de Filiera Vinului, a lucrat la lansarea proiectului. Au fost distribuite materiale promoţionale şi oferite servicii de consultanţă potenţialilor beneficiari finali din sectorul pomicol. În prezent, 15 proiecte noi sunt examinate şi trimise spre aprobare. Pentru implementarea lor a fost solicitată suma totală de 4,5 mil. euro. Există un interes sporit faţă de proiectul Livada Moldovei şi suntem convinşi că suma totală a creditului va fi debursată cu succes pe parcursul perioadei stabilite.
Profit: Cum a fost acest proiect conceput şi care sunt rezultatele scontate?
A.C.: După succesul înregistrat de Filiera Vinului, Guvernul s-a arătat interesat de implementarea unui proiect similar în sectorul pomicol care să sprijine modernizarea livezilor de fructe şi nuci, precum şi a industriilor prelucrătoare adiacente. Proiectul a fost elaborat drept răspuns la „Strategia de dezvoltare a agriculturii şi a mediului rural 2014-2020”. Beneficiarii finali pot fi atât din sectorul pomicol privat, cât şi de stat, începând de la cei care se ocupă de procesul de producere, până la cei implicaţi în procesare, stocare, transport, control al calităţii, educaţie, training şi infrastructură.
Proiectul va fi suplimentat cu un pachet de Asistenţă Tehnică (TA) prin intermediul unor granturi acordate de Facilitatea Uniunii Europene de Investiţii pentru Vecinătate (NIF) şi de Fondul fiduciar de asistenţă tehnică pentru ţările Parteneriatului Estic (EPTATF). Astfel, beneficiarii finali eligibili vor fi consultaţi cum să scrie business planuri, să efectueze studii de fezabilitate sau să aplice pentru credite şi granturi. De asemenea, reprezentanţii băncilor vor fi instruiţi în ceea ce priveşte riscurile legate de creditare în sectorul agricol.
Profit: Care sunt băncile cu care BEI cooperează în procesul de implementare a proiectului?
A.C.: La moment lucrăm cu patru bănci: Mobiasbancă-Groupe Société Générale, ProCreditBank, Energbank şi Comertbank. În plus, servicii de leasing sunt oferite de Mobiasbancă şi Raiffeisen Leasing.
Profit: Este adevărat că pentru unele dintre aceste bănci, care sunt destul de mici şi nu dispun de o reţea extinsă de filiale, este destul de dificil să găsească beneficiari pentru respectivul proiect?
A.C.: Din păcate, dată fiind situaţia actuală din sectorul bancar moldovenesc, numărul de bănci intermediare cu care BEI poate coopera este destul de limitat.
Profit: Unele dintre cele mai mari bănci din ţară nu au fost incluse în acest proiect din cauza lipsei de transparenţă în structura acţionarilor. Recent, două dintre ele au înregistrat progrese. Care sunt şansele ca aceste bănci să fie incluse în proiectul Livada Moldovei? În general, se permite majorarea numărului de bănci implicate în proiect?
A.C.: BEI salută toate măsurile îndreptate spre sporirea transparenţei acţionarilor şi îmbunătăţirea guvernanţei în sectorul bancar.
Periodic, BEI ia legătura cu alte instituţii financiare internaţionale pentru a fi la curent cu procesul de monitorizare a sectorului bancar din RM. Suntem în aşteptarea momentului când vom putea deschide uşa şi altor bănci pentru a acorda noi credite sectorului agroalimentar prin intermediul lor.
Profit: Care sunt sumele minime şi maxime, precum şi rata dobânzii la creditele care pot fi solicitate în cadrul acestui proiect? Cât durează întregul proces? Pachetul de documente este examinat doar de banca comercială sau şi de BEI?
A.C.: După cum am menţionat, linia de credit a BEI este adresată companiilor de procesare (împachetare, sortare, congelare, uscare etc.), celor din sectorul pomicol (pentru livezile de fructe, nuci, precum şi pentru creşterea strugurilor de masă) şi din sectoarele adiacente (împachetare, marcare etc.)
Suma minimă a creditelor acordate în cadrul acestui proiect este de 5 mii euro, iar suma maximă se ridică la 12,5 mil. euro.
Mijloacele financiare pot fi utilizate pentru procurarea:
• Tractoarelor, remorcilor, combinelor, altor echipamente necesare pentru activitate în sectorul pomicol;
• Vehiculelor comerciale şi speciale (camioane, stivuitoare etc.)
• Echipament pentru pomicultură (grape, pulverizatoare, cositoare etc.)
• Echipament şi unelte specifice pomiculturii.
• Clădiri cu numere cadastrale separate.
Eligibilitatea sub-proiectelor este examinată de UIP, care activează în cadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare. După examinarea iniţială, UIP expediază Băcii Europene pentru Investiţii pachetul de documente pentru sub-proiectele eligibile.
În paralel, beneficiarii finali trebuie să identifice un partener financiar, o bancă disponibilă să finanţeze proiectul, utilizând fondurile acordate de BEI. Partenerul financiar este cel care decide dacă proiectul este acceptat şi care sunt ratele dobânzilor pe care beneficiarul le va achita, dat fiind riscurile pe care şi le asumă. Având în vedere că rata stabilită de BEI este mică, ratele finale ar trebui să fie mai reduse decât media pe piaţă.
Condiţiile de creditare pot fi flexibile la capitolul sumă, durată, structură, etc. Deciziile de recreditare sunt luate de către instituţiile intermediare, adică băncile, care îşi asumă riscul de recreditare. În cazul creditelor acordate prin intermediari, de obicei BEI nu are relaţii contractuale cu beneficiarii finali, deşi aceştia trebuie să fie informaţi despre implicarea BEI.
Întregul proces poate dura de la câteva săptămâni până la câteva luni în dependenţă de complexitatea sub-proiectului. UIP şi BEI cooperează strâns pentru a reduce durata de examinare a documentelor, dar fiecare sub-proiect are condiţiile sale care pot necesita mai mult timp pentru a fi îndeplinite.
Profit: Cu ce provocări s-ar putea confrunta BEI în implementarea acestui proiect?
A.C.: Prin intermediul creditelor acordate, BEI doreşte să îmbunătăţească condiţiile financiare şi să asigure acces stabil la finanţare pentru companiile mici şi mijlocii care sunt cei mai importanţi catalizatori ai economiei. La moment, cea mai mare provocare este probabil slăbiciunea sectorului financiar. Astfel, orice ameliorare la acest capitol va face proiectele implementate de BEI mult mai accesibile pentru beneficiarii finali.
Profit: BEI a implementat proiecte similare în alte ţări? Ce lecţii au fost învăţate şi ce greşeli ar putea fi evitate?
A.C.: Imprumuturile intermediate către multi-beneficiari sunt utilizate pe scară largă de către BEI pentru canalizarea creditării spre cei mai importanţi factori de creştere a potenţialului de angajare în economiile locale. În 2015 Grupul BEI a acordat 28,4 mlrd. euro întreprinderilor mici şi mijlocii şi celor cu capitalizare medie, dintre care 10% sunt din afara UE, contribuind astfel la crearea şi menţinerea a 4,1 mil. de locuri de muncă.
Creditele pentru susţinerea sectorului agroalimentar au început să fie acordate abia recent. Filiera Vinului a fost primul proiect din sectorul agroalimentar sprijinit de BEI în ţările Parteneriatului Estic, contribuind la dezvoltarea unor proiecte similare în alte ţări din regiune. În ultimele luni, a avut loc un schimb de experienţă cu ţările vecine la capitolul elaborării şi implementării unor asemenea proiecte.
Cheia succesului în implementarea proiectelor de acest gen constă în cooperarea cu ministerele responsabile de domeniu (Ministerul Finanţelor şi cel al Agriculturii), existenţa unor pachete de Asistenţă Tehnică adecvate şi a unui sector financiar puternic.
Profit: Un alt proiect important implementat de BEI împreună cu BERD ţine de modernizarea companiei Calea Ferată a Moldovei (CFM), pentru care BEI a promis un credit în valoare de 52 mil. euro. În ce condiţii vor fi oferiţi aceşti bani?
A.C.: BEI şi BERD vor acorda doar asistenţă financiară, implementarea proiectului fiind responsabilitatea CFM. Resursele financiare vor fi oferite în condiţii avantajoase. În particular, perioada lungă de rambursare, precum şi rata dobânzii atractivă vor contribui la sustenabilitatea acestor investiţii. Există şi anumite condiţionalităţi pentru acest proiect legate în special de procurare, standarde de mediu şi sociale. BEI, împreună cu BERD, solicită ca tenderele să fie organizate în conformitate cu procedurile de achiziţii publice internaţionale şi standardele UE. De asemenea, pentru noi este de o importanţă crucială ca UIP să dispună de un număr suficient de angajaţi şi consultanţi cu experienţă internaţională.
Proiectul are două componente. Prima componentă, care reprezintă circa jumătate din costul proiectului, ţine de achiziţionarea de noi locomotive şi vagoane. Procesul de organizare a tenderelor pentru procurarea acestora trebuie să înceapă în viitorul apropiat. A doua componentă vizează infrastructura căilor ferate şi va depinde de rezultatele unui studiu de fezabilitate elaborat de consultanţi străini. Cât priveşte situaţia financiară a CFM, BEI salută planul de reorganizare corporativă a companiei şi susţine eforturile de reformare a CFM. De asemenea, BEI va sprijini crearea unui mecanism de obligaţii privind deservirea populaţiei.
Profit: La ce provocări vă aşteptaţi în procesul de implementare a acestui proiect?
A.C.: Acesta va fi cel mai mare proiect implementat în Moldova în domeniul căilor ferate. Dat fiind amploarea sa, proiectul va fi mult mai complex decât orice altă investiţie făcută de CFM pe parcursul ultimilor ani. Scopul Ministerului Transporturilor, precum şi al donatorilor şi instituţiilor financiare internaţionale, este crearea unei infrastructuri competitive în acest sector. Ne aşteptăm la provocări pe întreaga perioadă de implementare a proiectului, începând de la pregătirea documentelor tehnice până la testarea şi punerea în funcţiune a noilor locomotive şi infrastructurii. Iată de ce BEI acordă o atenţie deosebită UIP în cadrul căreia trebuie să activeze consultanţi cu experienţă internaţională.
Profit: Moldova are o experienţă destul de tristă legată de modernizarea mai multor locomotive şi garnituri de trenuri în România pentru care s-au achitat sume mari de bani. După modernizare, trenurile s-au defectat de mai multe ori şi nu au fost folosite perioade lungi de timp. Totodată, în presă au existat informaţii cu privire la utilizarea contrar destinaţiei a unor sume mari de bani în sectorul feroviar. Ce măsuri întreprinde BEI pentru a evita asemenea probleme şi pentru a fi sigură că banii vor fi utilizaţi conform destinaţiei?
A.C.: BEI se conduce de reguli stricte în procesul de monitorizare a achiziţiilor pentru proiectele pe care le finanţează. Acestea au loc în conformitate cu principiile UE pentru achiziţii publice, fiind organizate tendere internaţionale deschise pentru toţi participanţii. BEI cooperează cu BERD în procesul de monitorizare a achiziţiilor.
Profit: BEI şi BERD au studiat probabil în detaliu situaţia de la CFM înainte de a decide să ofere companiei un credit atât de mare. Când şi în ce condiţii va deveni CFM profitabilă şi va înregistra o creştere a numărului de pasageri şi încărcături transportate?
A.C.: Este important ca noua structură a CFM să fie aliniată la standardele moderne de management al afacerilor. În special, este necesar ca toate costurile şi veniturile să fie atribuite corect în dependenţă de activităţi: infrastructura căilor ferate, transportarea mărfurilor şi pasagerilor etc. Acest lucru va permite companiei să identifice priorităţile şi să se axeze pe segmentele generatoare de venituri.
Este de menţionat faptul că, în comparaţie cu alte mijloace de transport, calea ferată nu poluează mediul înconjurător şi este un mijloc de transport mai sigur. În UE este o practică obişnuită ca companiile de cale ferată să primească subvenţii de la bugetul de stat pentru dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor pentru pasageri în baza contractelor de asumare a obligaţiilor privind deservirea populaţiei.
Potrivit înţelegerii cu CFM, mijloacele financiare vor fi utilizate pentru înlocuirea locomotivelor vechi şi reînnoirea infrastructurii pe cele mai aglomerate linii de cale ferată Bender-Chişinău-Ungheni-Bălţi-Ocniţa şi Bender-Basarabeasca-Etulia-Giurgiuleşti.
În ceea ce priveşte majorarea numărului de pasageri şi a volumului de mărfuri transportate, trebuie să fim realişti: nu se aşteaptă mari creşteri la acest capitol. Infrastructura şi echipamentul modern vor permite reducerea timpului de călătorie cu trenul, vor face acest sector mai atractiv şi respectiv, vor duce la majorarea profitului cu câteva puncte procentuale pe an. Totuşi, trebuie să menţionăm faptul că în cazul în care acest proiect nu ar fi implementat, atunci transportul feroviar din RM va continua să degradeze, ceea ce va conduce la reducerea numărului de pasageri şi a volumului de mărfuri transportate. Astfel, veniturile vor scădea considerabil, în timp ce costurile de întreţinere vor creşte. Proiectul este important pentru a preveni continuarea deteriorării situaţiei la CFM şi pentru a pune compania pe calea unei dezvoltări solide.
Profit: BEI şi BERD, de asemenea, şi-au anunţat disponibilitatea de a finanţa construcţia gazoductului Ungheni-Chişinău. Proiectul este estimat la 93 mil. euro, dintre care 41 mil. euro urmează a fi acordate de BEI. La ce etapă se află proiectul?
A.C.: Acest proiect este cofinanţat de BERD şi va beneficia de 10 mil. euro din partea UE. BEI va contribui cu 41 mil. euro. BEI şi BERD au semnat acordurile respective cu autorităţile RM la 19 decembrie 2016. Studiul de fezabilitate a fost deja finalizat, iar autorizaţia din partea structurilor responsabile de mediul înconjurător a fost obţinută. În viitorul apropiat urmează să înceapă elaborarea planului de construcţie a conductei, care va include şi detaliile tehnice necesare pentru implementarea proiectului.
Profit: Care sunt principalele clauze ale acordului semnat cu autorităţile RM? În ce condiţii vor fi acordate mijloacele financiare, care este data limită pentru implementarea proiectului, care sunt etapele şi câte companii vor fi implicate?
A.C.: Finanţarea va fi acordată la o rată a dobânzii şi cu o perioadă de rambursare avantajoase, astfel încât să se ţină cont de termenul de exploatare al activelor ce urmează a fi finanţate.
Majoritatea condiţiilor noastre se referă la standardele de procurare, cele ale mediului înconjurător, precum şi cele sociale. Licitaţiile urmează a fi organizate în conformitate cu normele internaţionale. UIP are o importanţă crucială pentru implementarea cu succes a acestui proiect. Astfel, mai mulţi consultanţi externi urmează să fie implicaţi în activitatea acestei structuri. Pentru implementarea cu succes a proiectului, scopul căruia este diversificarea resurselor de aprovizionare cu gaze naturale şi consolidarea securităţii energetice a ţării, sunt necesare mai multe modificări regulatorii şi reforme sectoriale. Unul dintre beneficiile proiectului va fi creşterea concurenţei pe piaţa de gaze naturale. Reformele care urmează a fi implementate fac parte din angajamentele asumate de RM în conformitate cu Acordul de Asociere cu UE, iar implementarea lor va fi strict monitorizată.
Profit: Pe cât de reală este realizarea proiectului până în 2019-2020, după cum au declarat anterior autorităţile RM?
A.C.: Considerăm că 2020 este un termen real dacă nu vor exista întârzieri la etapa de elaborare a designului, de efectuare a achiziţiilor şi de implementare a reformelor sectoriale.
Profit: Scopul acestui proiect este de a reduce dependenţa RM de gazul rusesc. Dar ce se va întâmpla dacă Moldovagaz, 51% din acţiunile căreia sunt deţinute de concernul rus Gazprom, nu va permite transportarea către beneficiarii finali a gazului importat din România prin conductele care îi aparţin pe teritoriul RM?
A.C.: Scopul acestui proiect este de a creştere securitatea energetică a ţării. Un alt scop este sporirea concurenţei pe piaţa locală de gaze naturale, lucru care ar trebui să aducă ţării beneficii economice. Potrivit prevederilor Acordului de Asociere cu UE, legislaţia urmează a fi modificată astfel încât să fie create condiţii pentru acces nediscriminatoriu la reţelele de transmisie a energiei electrice şi distribuire a gazelor naturale. Anume din acest considerent, o atenţie deosebită va fi acordată implementării reformelor sectoriale.
Profit: Şi ultima întrebare pe care o adresăm oficialilor străini la sfârşitul interviului. Ce v-a impresionat şi ce v-a dezamăgit de când vă aflaţi la Chişinău?
A.C.: Sunt impresionat de oamenii de aici şi de dorinţa lor de a contribui la construirea unui viitor în RM. În acelaşi timp, sunt dezamăgit de faptul că procesul de luare a deciziilor durează foarte mult.■
Далее...
