Profit
№_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
Nr.1_2_2015 (226), ianuarie-februarie 2015Afacere cu „gust”
Fructele uscate glazurate cu ciocolată sunt considerate a fi unele dintre cele mai gustoase bomboane. Deşi aceste delicii sunt mai puţin cunoscute consumatorului autohton, spre surprinderea multora, ele sunt produse şi în Moldova. O familie din nordul republicii, inspirată de ceea ce a văzut în Germania, a lansat o afacere inedită pentru piaţa moldovenească, pe care o dezvoltă sub sloganul „Gustul sănătăţii Dumneavoastră”.
Soţii Igor şi Stela Cetulean din Soroca au iniţiat în anul 2007 o afacere mai puţin obişnuită pentru Moldova. Fiind impresionaţi de fructele uscate glazurate în ciocolată pe care le-au văzut în magazinele din Germania s-au gândit că au toate şansele să dezvolte în Moldova o afacere în acest domeniu, cu atât mai mult cu cât fructe în nordul ţării sunt ,,câtă frunză şi iarbă”.
Încurajaţi de gândul de a rămâne totuşi acasă şi a nu lua viaţa de la un capăt într-un alt colţ de lume, soţii Cetulean, ambii absolvenţi ai Universităţii de Educaţie Fizică şi Sport, au creat la Soroca întreprinderea Lefrucom, specializată în producerea fructelor uscate glazurate cu ciocolată, dar şi în uscarea legumelor.
Atunci când au iniţiat afacerea, soţii Cetulean au pornit de la gândul că ţăranii noştri aruncă o bună parte din fructele şi legumele pe care le cresc pentru că nu reuşesc să le comercializeze în timp util. Uscate însă fructele şi legumele nu au nevoie de condiţii speciale de păstrare. În plus, uscarea este şi cea mai bună soluţie pentru a menţine calităţile nutritive şi gustative ale acestora pentru o perioadă mai mare de timp.
Prin urmare, prunele, nucile, cireşele, vişinele, merele, toate uscate şi glazurate cu ciocolată, precum şi tomatele, sfecla sau bostanul uscat sunt doar câteva dintre deliciile produse la Lefrucom. Mai mult, întreprinderea experimentează în permanenţă şi vine cu abordări inedite nu doar pe piaţa moldovenească, dar şi pe cea internaţională. 
Igor CETULEAN: În nordul Republicii Moldova multă lume face castraveţi muraţi. Sunt ani când producţia de castraveţi muraţi este atât de mare, încât nu se reuşeşte comercializarea integrală a acestora. Atunci, castraveţii, pur şi simplu, se aruncă. Ideea de a usca şi castraveţi muraţi a venit din partea unei cunoştinţe din Sankt-Petersburg. Deşi s-ar părea că acest lucru este imposibil, deoarece castraveţii conţin 90% apă, până la urmă am demonstrat că este posibil.
De fapt, uscarea castraveţilor muraţi este know-how-ul Lefrucom, pe care l-a patentat, pentru că nimeni în lume nu mai face aşa ceva. Compania mai usucă tomate, sfeclă, bostan, ceapă.
Recent, aceasta a înregistrat un nou brand Lefrushock prin care propune consumatorilor produse know-how în materie de legume uscate. „Avem intenţia de a produce tomate uscate glazurate. În ce le vom glazura rămâne, deocamdată, un secret”, spune încrezător antreprenorul, care vrea să dezvolte acest brand sub sloganul „Gustos şi sănătos”.
Toată materia primă este autohtonă. „Am un principiu - usuc doar ceea ce creşte în Moldova, iar prin aceasta arăt lumii cu ce se mândreşte ţara mea. Nu usuc banane, deşi nu pot spune că dacă va fi nevoie nu voi face şi acest lucru. Însă pentru următorii 5-10 ani afirm cu certitudine că voi lucra doar cu materia primă locală, care este de calitate şi foarte gustoasă. Nu în zadar sloganul nostru pentru fructele uscate glazurate este „Gustul sănătăţii Dumneavoastră”, spune Igor Cetulean.
Costul unui pachet de fructe glazurate este identic cu cel al unei sticle de bere. Filozofia antreprenorului este una simplă – tatăl îşi cumpără o bere, iar copilului îi cumpără fructe dulci. Igor Cetulean este ferm convins că vişinele sau merele glazurate în ciocolată albă sau neagră reprezintă o alternativă excelentă altor dulciuri.
Toată producţia realizată la Lefrucom este comercializată doar pe piaţa externă. Cel mai mare consumator al fructelor uscate şi glazurate este Germania, urmată de Polonia şi România, iar cel mai mare consumator de legume uscate, în special castraveţi muraţi, este Rusia. Legumele uscate sunt folosite în alimentaţie, la prepararea bucatelor, dar şi a infuziilor utilizate în scop curativ.
Deşi deliciile Lefrucom, foarte apreciate şi solicitate în străinătate, nu au devenit, deocamdată, cunoscute şi pe piaţa locală, întreprinzătorul vrea să cucerească treptat şi consumatorul autohton. Pentru anul 2015 are planuri mari. Intenţionează să construiască la Soroca o fabrică modernă, aliniată tuturor standardelor europene de calitate, cu o suprafaţă de 1000 de m. p. Astfel, îşi va extinde afacerea pentru a putea satisface cererea şi a face cunoscută producţia inclusiv pe piaţa locală. Tot în acest an, compania îşi propune să participe la concursul Marca Anului, dispunând de toate certificatele europene, care garantează calitatea produselor.■
Далее...
BNM a decis: Kroll Associates
La finele lunii ianuarie, în rezultatul unui concurs internaţional, Banca Naţională a Moldovei (BNM) a selectat compania Kroll Associates UK Limited pentru a investiga o serie de tranzacţii dubioase efectuate la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank. Primul-Ministru desemnat, Iurie Leancă, îşi pune mari speranţe în această investigaţie, în timp ce experţii susţin că decizia demonstrează incapacitatea BNM de a-şi îndeplini eficient atribuţiile.
La concursul anunţat la finele anului 2014 de BNM au participat patru companii cu renume internaţional în domeniul auditului şi consultingului, iar câştigătoare a fost desemnată compania înregistrată în Marea Britanie Kroll Associates UK Limited. Celelalte trei firme internaţionale de audit înscrise în concurs fac parte din grupul numit Big Four: Ernst & Young, KPMG şi PricewaterhouseCoopers.
Contractul semnat cu Kroll prevede că aceasta va investiga tranzacţiile de la Banca Economii, Banca Socială şi Unibank. În rezultat, urmează să fie identificate căile tranzacţiilor suspecte, precum şi determinate modalităţile de recuperare a activelor băncilor.
,,În prima etapă a investigaţiei, care va dura o lună, compania va analiza tranzacţiile suspecte din aceste bănci, persoanele implicate, va stabili care au fost fluxurile financiare şi unde au fost transferate. De asemenea, compania va propune elaborarea unei strategii pe termen lung, care va permite Republicii Moldova să le recupereze”, a declarat guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, care afirmă că ,,Kroll nu va substitui obligaţiile BNM în calitate de regulator al sistemului bancar”.
Iniţiativa efectuării unui audit internaţional vine din partea premierului Iurie Leancă şi a fost făcută la începutul lunii decembrie 2014 după ce BNM a depistat în luna noiembrie 2014 ,,tranzacţii deosebit de mari”, ce se ridică la câteva miliarde de lei, între Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank. Tot atunci, BNM a introdus o administrare specială în primele două bănci, desemnând administratori proprii şi interzicând o serie de operaţiuni.
,,Dacă acum cei vinovaţi nu vor fi traşi la răspundere, mă tem că cetăţenii noştri vor pierde cu totul încrederea în elitele politice, în capacitatea instituţiilor statului şi în viitorul său. Este în interesul tuturor nu doar să accepte această investigaţie, dar să şi-o dorească. Trebuie să investigăm, să recuperăm banii care au fost delapidaţi şi cei care au furat să fie pedepsiţi”, a spus încrezător Iurie Leancă.
Pe de altă parte, experţii consideră că efectuarea unei investigaţii internaţionale demonstrează incapacitatea BNM de a aprecia obiectiv starea de lucruri din cadrul sistemului bancar.
Vicedirectorul Centrului de Cercetări Strategice, doctorul în economie, Elena Gorelova, afirmă că ,,multiplele ,,istorii bancare”, cum ar fi Banca de Economii, Banca Socială, Unibank, pur şi simplu, nu ar fi apărut dacă BNM îşi îndeplinea eficient atribuţiile”.
,,Prin această investigaţie internaţională BNM îşi demonstrează incapacitatea de a controla situaţia din sistemul bancar şi de a reglementa eficient activitatea băncilor comerciale. Investigaţia presupune timp şi bani. Totodată, nu există garanţia că în baza rezultatelor acesteia vor fi întreprinse măsuri eficiente care vor îmbunătăţi situaţia. Astfel de acţiuni trebuiau şi puteau fi întreprinse de BNM mai devreme şi fără o investigaţie internaţională”, susţine Elena Gorelova.
Далее...
Stagnare sau recesiune?
Prognozele economice pentru anul 2015 nu sunt deloc îmbucurătoare. Criza regională, situaţia tensionată în relaţiile comerciale cu Rusia, reducerea remitenţelor, precum şi deprecierea galopantă a leului nu permit experţilor economici din ţară şi de peste hotare să privească cu optimism perspectivele economice ale anului care abia a început şi în care va trebui să alegem între două rele – stagnare sau recesiune.
Anul electoral 2014 a luat sfârşit, însă problemele au rămas, poate chiar s-au amplificat şi s-au agravat în contextul evoluţiilor regionale deloc favorabile şi a situaţiei interne tot mai incerte. Experţii atenţionează că economia Republicii Moldova se îndreaptă cu paşi rapizi spre colaps, iar în condiţiile în care nu vor fi întreprinse măsuri urgente de redresare a situaţiei, procesul nu va mai putea fi oprit. În opinia lor, declinul economic este determinat atât de conjunctura externă dificilă, cât şi de politicile proaste de gestionare a treburilor economice în stat, nivelul înalt de corupţie şi economie tenebră care există în Republica Moldova.
Situaţia este complicată şi de faptul că ţara a intrat în anul 2015 fără buget şi fără politică fiscală. Proiectele pregătite de Ministerul Finanţelor aşa şi nu au ajuns să fie discutate la Guvern, cu atât mai mult la Parlament, într-un an în care miza nu putea fi alta decât Măria Sa electoratul. Alegerile au trecut, însă lucrurile aşa şi nu s-au mişcat din loc. Înainte de alegeri, exista iluzia că cei care vor ajunge la guvernare nu vor păşi pe aceleaşi greble ca şi în 2010, că vor forma imediat organele puterii, se vor apuca de lucru şi vor scoate ţara din mrejele colapsului, redobândind, astfel, şi încrederea cetăţenilor, care în ultimii ani s-a redus substanţial. ,,O nouă şansă nu ne va mai acorda electoratul”, spunea imediat după alegerile din 30 noiembrie 2014 premierul Iurie Leancă, îndemnându-i pe toţi să-şi suflece mânecile şi să acţioneze. Se pare însă că am fost cu toţii prea optimişti, crezând că interesele poporului coincid cu interesele celor care ajung la guvernare. Nici la începutul lunii februarie nu exista claritate ce fel de Guvern vom avea şi ce fel de politică economică va promova acesta. Între timp, trendul de degradare a lucrurilor s-a accelerat.
În cele două luni de zile în care aleşii poporului nu au găsit limbaj comun pentru partajarea funcţiilor, pârghiilor şi responsabilităţilor, deprecierea leului în raport cu dolarul american a atins cote alarmante – mai mult de 20%. Acest lucru a atras în mod automat majorarea preţurilor, precum şi micşorarea capacităţii de plată a populaţiei, în condiţiile în care salariile au rămas la acelaşi nivel. Leul continuă să se deprecieze în fiecare zi atât în raport cu dolarul, cât şi cu moneda europeană, iar creşterea preţurilor la toate produsele şi serviciile devine un proces inevitabil şi, cel mai îngrijorător, ireversibil.
Incertitudinea politică şi situaţia economică nefavorabilă îi ţine departe şi pe investitorii străini care privesc cu mare reticenţă posibilitatea de a investi în economia Republicii Moldova. Or, după cum prea bine se ştie – o economie viabilă, spre care tindem, nu poate fi dezvoltată în lipsa investiţiilor. În actualele circumstanţe, investitorii sunt în aşteptarea ,,luminiţei de la capătul tunelului” care le-ar permite să privească optimişti spre direcţia Republicii Moldova. Mai mult, situaţia economică dificilă din ţară îi îngrijorează şi pe investitorii străini care deja activează pe această piaţă, mulţi dintre ei fiind deja tentaţi să-şi încheie afacerile cu ,,povestea de succes a Uniunii Europene”.
,,Acrobaţiile” din cadrul sistemului bancar din ultima perioadă, devalorizarea fără precedent a monedei naţionale şi multiplele scheme frauduloase scoase la iveală au lăsat un gust amar în rândul mediului de afaceri, a investitorilor şi a societăţii, în general. Descurajarea întreprinzătorilor şi a cetăţenilor a atins cote alarmante, or, pe entuziasmul lor se bazează în mare parte evoluţiile economice pozitive din orice ţară. Prin urmare, fără o mobilizare psihologică a societăţii şi exemple pozitive din partea celor care se află în vârful piramidei puterii, economia Republicii Moldova are toate şansele să se prăbuşească, iar urcarea va fi extrem de dureroasă şi anevoioasă.
Opinia experţilor
Riscul unei recesiuni
Dumitru BUDIANSCHI, director de programe în cadrul Centrului Analitic Independent ,,Expert-Grup”
Condiţiile externe şi interne care au cea mai mare influenţă asupra dezvoltării economice a Republicii Moldova în anul 2015 sunt mai dificile decât cele din 2010. Acest lucru se explică prin următorii factori: războiul din Ucraina va avea consecinţe grave asupra economiei Moldovei, din cauza recesiunii sigure din Ucraina şi foarte probabile din Rusia. De asemenea, războiul din Ucraina are o influenţă negativă directă asupra mediului investiţional din Moldova. Investitorii percep Moldova ca o zonă nesigură, din cauza unei posibile expansiuni militare ruseşti şi în Moldova. Ţara noastră intră în 2015 cu o societate ca niciodată de divizată şi decepţionată, fără Guvern şi fără Buget. Formarea unui Guvern minoritar va menţine Moldova într-o situaţie instabilă, cu un pericol permanent al alegerilor anticipate. Prin urmare, nu putem să ne aşteptăm la efectuarea reformelor de care Moldova are mare nevoie. Mai mult decât atât, întârzierea aprobării bugetului va conduce şi la pierderea sau amânarea finanţării unor proiecte din surse externe. De asemenea, instabilitatea politică va îndepărta şi investitorii de Moldova. Un alt factor important, care poate influenţa negativ situaţia, este încetinirea creşterii economice din UE. Însă influenţa acestui factor va fi diminuată de deprecierea monedei comunitare faţă de dolarul SUA şi efectele pozitive ale Acordului de Asociere.
Salvarea este politica eficientă
Elena GORELOVA, vicedirector al Centrului de Cercetări Strategice, doctor în economie 
Evident, sperăm că în anul 2015 trendul de creştere economică va continua. Însă imprevizibilitatea influenţei multor factori asupra economiei nu ne permit să facem prognoze mai mult sau mai puţin sigure. Există factori importanţi care au ,,migrat” din anul trecut şi pot influenţa puternic asupra dezvoltării economiei în acest an. Printre aceşti factori se numără, în primul rând, restricţiile în comerţul cu Rusia, fapt care se va răsfrânge asupra sectorului agrar şi întreprinderilor prelucrătoare, precum şi asupra volumelor de export. Eliminarea sau menţinerea acestor restricţii va determina esenţial situaţia în sectorul agroalimentar. Un alt factor îl reprezintă devalorizarea leului în raport cu valuta străină, precum şi nivelul inflaţiei. Dacă se va reuşi stabilizarea cursului valutar şi reducerea inflaţiei, atunci ne putem aştepta la îmbunătăţirea situaţiei şi creşterea cererii pe piaţa internă, fapt care va stimula producţia. În caz contrar, creşterea preţurilor va conduce la diminuarea cererii de consum şi a producerii mărfurilor şi serviciilor, stimulând importul de mărfuri. Cu regret, se poate înrăutăţi şi situaţia privind fluxul în ţară de remitenţe din partea migranţilor, care menţin cererea de consum şi piaţa valutară. De asemenea, nu este clar cum vor evolua lucrurile în cadrul sistemului bancar. Presupun că în anul 2015 condiţiile pentru mediul de afaceri nu se vor schimba esenţial, la fel ca şi condiţiile pentru investiţii. Cu siguranţă, nu va avea loc niciun salt în domeniul realizării reformelor, care ar putea influenţa pozitiv asupra rezultatelor activităţii economice în acest an.
Creştere anemică
Alexandru STRATAN, director al Institutului Naţional de Cercetări Economice al Academiei de Ştiinţe a Moldovei
Anul 2015 pare să fie unul destul de greu pentru economia naţională. Acest fapt este cauzat atât de factori externi - declinul economic din Ucraina şi Rusia - cât şi de bulversarea sectorului bancar moldovenesc. Totodată, factorul politic se pare că va contribui negativ la aplanarea provocărilor economice. Cele mai mari riscuri pentru economia naţională vor fi reducerea influxului de remiteri din Rusia, posibila reîntoarcere a unui număr mare de moldoveni care activează în Federaţia Rusă, precum şi deprecierea semnificativă a monedei naţionale, care ar putea afecta sectorul bancar foarte slăbit. Pornind de la aceste riscuri, cele mai probabile scenarii pentru creşterea din anul 2015 sunt avansare foarte lentă apropiată de zona stagnării sau o posibilă recesiune. Luând în consideraţie dependenţa înaltă a economiei naţionale de factorii externi, în special de situaţia din Federaţia Rusă, precum şi deficitul de funcţionalitate a instituţiilor publice este puţin probabil ca în cazul unor şocuri majore să fie întreprinse măsuri de amortizare a efectelor negative. În acest context, creşterea economică în 2015 va avea un caracter anemic. Pe fonul agravării situaţiei economice neadoptarea bugetului doar amplifică nivelul de incertitudine. Bugetul poate fi utilizat ca instrument de atenuare a riscurilor economice, iar neadoptarea în timp util a acestuia diminuează nivelul de siguranţă economică a ţării. Din cauza iresponsabilităţii clasei politice, reformele de care are nevoie Republica Moldova nu vor fi implementate, în special cele care derivă din Acordul de Liber Schimb, iar acest fapt doar va amplifica riscurile economice.■
Далее...
