Profitразделитель ссылочного текста №_12_2023, decembrie 2023

Tema numărului

Nr. 1_2_2013 (206), ianuarie-februarie 2013

Tema numărului / numarul_1_2_2013 >


O moldoveancă inspiră Clujul

Natalia Ermicioi este o tânără de 20 de ani, originară din Chişinău, în prezent studentă în anul II la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiune a Afacerilor a Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, România. La începutul anului trecut a devenit fondatoarea unei organizaţii inovatoare în mediul clujean, dedicată tinerelor care aspiră să devină femei de afaceri - Business Ladies Club (BLC).

Clubul are misiunea de a pregăti viitoarele femei în afaceri prin informare, dezvoltarea capacităţilor antreprenoriale şi punerea în practică a abilităţilor obţinute. Acum, BLC este un club popular printre studentele clujene. La un an de la fondare, are deja 14 membri în bordul administrativ şi alte 20 de membre - participante la întâlnirile şi activităţile care se desfăşoară săptămânal. Mai mult, BLC a devenit organizaţie afiliată a Universităţii “Babeş-Bolyai”, beneficiind de suportul şi încrederea a numeroşi parteneri instituţionali, media, precum şi ale femeilor de afaceri de succes.

Natalia spune că ideea de a fonda această organizaţie i-a venit în mod firesc, după ce la Chişinău s-a implicat activ în numeroase organizaţii şi proiecte de voluntariat.

Natalia ERMICIOI: În spatele ideii de a fonda Business Ladies Club s-au aflat cei aproape opt ani de experienţă, în care am fost implicată în activităţi de voluntariat, în diferite domenii. Odată cu plecarea la studii peste hotare, am renunţat la multe activităţi pe care le făceam la Chişinău. Dar am decis să-mi fructific în continuare potenţialul prin aplicarea în practică a cunoştinţelor şi bunelor practici dobândite. Am avut suficientă încredere în forţele proprii pentru a o lua de la capăt în România.

Natalia spune că a privit greutăţile cu care s-a confruntat ca pe nişte factori motivaţionali, căutând mereu soluţii de alternativă. După ce a adunat echipa, a trebuit să înveţe să o conducă, iar la moment poate deja vorbi clar despre strategii, scopuri, obiective, deadline-uri, calendare şi lucruri exacte pe care a învăţat să le planifice.

Astfel, pe parcursul unui an, BLC a reuşit să devină o organizaţie care creează un mediu propice dezvoltării personale şi profesionale a studentelor economiste, în vederea încadrării acestora în lumea afacerilor. Până acum, clubul a organizat numeroase training-uri şi conferinţe pe tema businessului şi a eticii în afaceri. Modalitatea de învăţare se bazează pe educaţia nonformală, prin discuţii interactive, majoritatea întâlnirilor fiind susţinute de femei de afaceri, care îşi împărtăşesc experienţa din acest domeniu şi dau sfaturi tinerelor membre. La primele întâlniri s-a discutat despre rolul femeii în societate, despre business fashion şi business make-up, etica în afaceri etc.

Activităţile viitoare din cadrul clubului se vor concentra pe astfel de aspecte, precum elaborarea unui plan de afaceri sau principalele etape care trebuie urmate în lansarea propriei afaceri.

Un alt obiectiv al clubului este crearea parteneriatelor de lungă durată, prin intermediul cărora se va facilita accesul tinerelor în mediul de afaceri. BLC îşi doreşte, de asemenea, şi implementarea unor proiecte de mentorat în vederea dobândirii experienţei profesionale a tinerelor, precum şi prezentarea mai multor modele de succes în domeniul antreprenorial.  

Natalia nu a decis încă dacă în viitor se va întoarce în Moldova sau se va stabili într-o altă ţară. “De Moldova mă leagă familia, prietenii, amintirile. Voi fi sinceră şi voi spune că încă nu ştiu, depinde foarte mult de ceea ce mi s-ar putea oferi în Moldova. Cert este faptul că mi-ar plăcea să deschid o afacere în Moldova. Ceva nou şi inovator”, spune Natalia.

Deşi proiectul pe care l-a lansat îi răpeşte cea mai mare parte a timpului liber şi a energiei, Natalia spune că se merită, fiind de părerea că tinerii trebuie să se implice în cât mai multe activităţi, mai ales de voluntariat, pentru că doar aşa se pot dezvolta personal şi profesional şi dobândi pregătirea necesară pentru o carieră de succes.

Experienţa tinerei Natalia Ermicioi demonstrează că limitele şi obstacolele pot fi depăşite, iar o idee ingenioasă, susţinută de o atitudine corectă, perseverenţă şi profesionalism, are toate şansele de reuşită chiar şi la o vârstă fragedă.■

 

Далее...

Bani aruncaţi în vânt

Imediat după topirea zăpezii, calitatea mai mult decât proastă a drumurilor din capitală a putut fi nu doar observată, dar şi simţită atât de şoferi, cât şi de pasageri. În încercarea de a salva cumva situaţia, autorităţile municipale au dispus acoperirea unei părţi dintre gropi, fără a ţine însă cont de condiţiile meteo. Astfel, aruncarea asfaltului rece în gropile pline cu apă, gheaţă sau zăpadă, nu înseamnă altceva decât aruncarea banilor în vânt.

Probabil, nu o singură dată aţi fost martori cum muncitorii Întreprinderii Municipale Exdrupo lucrează în zile ploioase sau cu temperaturi destul de joase la acoperirea gropilor de pe străzile capitalei. Deşi, pe de o parte, s-ar părea că fac o muncă utilă şi necesară, pe de altă parte, este o activitate lipsită de sens. Asta pentru că în condiţiile în care nu se respectă anumite cerinţe de asfaltare a gropilor, toată munca, energia şi resursele financiare alocate în acest scop, se duc, după cum spune o vorbă, „pe apa sâmbetei”. Nici mai mult, nici mai puţin, în câteva zile după aşa-numita asfaltare, gropile revin la loc. O recunosc chiar şi muncitorii, care, întrebaţi cât timp va ţine asfaltarea, spun clar - „până mâine” sau, în cel mai bun caz, până la următoarea zăpadă sau ploaie.

În aceste condiţii, apare întrebarea logică: merită să mai acoperim gropile pe timp de iarnă, dacă în primăvară situaţia este la loc?

Problema gropilor, care după topirea zăpezilor apar ca ciupercile după ploaie, dezvăluie, de fapt, veşnica problemă legată de calitatea executării lucrărilor de asfaltare şi reabilitare integrală a drumurilor moldoveneşti. Gropile ne pun în faţa unui adevăr trist - la reparaţia drumurilor, fie că este vorba despre astuparea gropilor sau reabilitare, se spală importante sume de bani. Nerespectarea regulilor tehnice în acest proces extrem de responsabil, precum şi calitatea proastă a asfaltului, ne fac să batem pasul pe loc în continuare.

Proprietarii de automobile nu-şi ascund mânia faţă de iresponsabilitatea de care se dă dovadă în acest caz. Aceştia declară la unison că 50% din bani autorităţile le cheltuiesc pentru reparaţia drumurilor, iar restul - pentru vile, automobile de lux etc. Nu credem că avem motive suficiente să-i contrazicem, de vreme ce o bună parte din drumuri arată ca după război.

Suntem siguri că şoferii ar fi dispuşi să achite mai mult pentru utilizarea drumurilor, doar ca să aibă parte de drumuri de calitate. Costurile pe care le suportă aceştia pentru reparaţia automobilelor sunt de câteva ori mai mari. Apropo, şoferii ar putea cere compensarea cheltuielilor legate de defectarea unităţii de transport din cauza calităţii proaste a drumurilor. Ce-i drept, această cale nu este simplă deloc, iar instanţa de judecată în acest caz nicidecum nu poate fi evitată.

Un lucru este cert. Reparaţia gropilor nu are efect, cu atât mai mult pe timp de iarnă. Astăzi, practic pe toate străzile din capitală asfaltul trebuie înlocuit integral, iar bani pentru aceasta, evident, nu sunt. Mai mult decât atât, drumurile trebuie îngrijite şi în perioada rece a anului. Calitatea curăţării drumurilor de zăpadă lasă foarte mult de dorit.

Experţii văd o singură soluţie – reparaţia calificată şi profesionistă a drumurilor. Şi, cel mai important, nu doar de o singură companie cum este în prezent în capitală. Totodată, este necesar de a evalua calitatea lucrărilor efectuate. În cazul în care aceasta lasă de dorit, recepţia finală a lucrărilor nu poate fi efectuată.■

 

Procesul de acoperire a gropilor include curăţarea şi uscarea gropii, îndreptarea marginilor gropii, aplicarea unui strat de asfalt de 1-2 cm şi etapa finală – bătătorirea asfaltului. Angajaţii Întreprinderii Municipale Exdrupo nu doar că nu ţin cont de aceste reguli, dar în loc să bătătorească asfaltul cu instrumente speciale, fac acest lucru cu picioarele. Reparaţia gropilor are loc atât de repede încât lucrătorii nici nu instalează semne, care să atenţioneze şoferii despre desfăşurarea lucrărilor de reparaţie. Astfel, după felul în care au loc aceste lucrări, este cât se poate de „justificată” apariţia repetată a gropilor.

Далее...

Companiile care scot Moldova din recesiune

Este un adevăr cunoscut de toată lumea: economia Republicii Moldova nu poate ieşi din recesiune şi înregistra o creştere substanţială fără investiţii străine. Acest adevăr este confirmat o dată în plus de datele furnizate de Serviciul Vamal care arată că firmele cu capital străin deţin poziţii de frunte în topurile primilor 50 de exportatori şi importatori din Moldova. Acest lucru bucură şi întristează, în acelaşi timp. Bucură pentru că, în ciuda tuturor dificultăţilor, investitorii străini continuă să activeze şi chiar să-şi extindă afacerile în Moldova, dar întristează deoarece companiilor moldoveneşti le vine tot mai greu să facă faţă concurenţei.

Rezultatele anului 2012 arată că cea mai mare parte a exporturilor a fost asigurată de compania cu capital german Draexlmaier Automotive SRL, cel mai mare holding industrial din Moldova, care se află pe primul loc în clasament.

În acelaşi timp, compania de top a regiunii transnistrene - Uzina Metalurgică Moldovenească de la Râbniţa - care în 2009 şi 2010 a ocupat primul loc în lista exportatorilor, lipseşte din ratingul pentru anul 2012. Potrivit experţilor, acest lucru poate fi explicat prin conjunctura nefavorabilă a preţurilor pe piaţa metalurgică internaţională.

Compania Trans Oil a cedat poziţia de lider deţinută în 2011, coborându-se pe locul patru şi este urmată în top de compania Floarea-Soarelui.

Întreprinderea Glass Container Company, unul dintre cei mai mari producători de sticle şi borcane de sticlă din Moldova, mai mulţi ani la rând se menţine la mijlocul clasamentului, în 2012 fiind pe poziţia a 21-a.

Cei mai mari jucători din industria de conserve, cum ar fi Orhei-Vit şi Natur Bravo, de asemenea, se află în top, situându-se pe locul 31 şi, respectiv, 47. Companiile din industria uşoară Ionel şi Zorile SA sunt şi ele în topul 50 de exportatori, situându-se pe locul 32 şi, respectiv, 30.

O surpriză a topului pentru anul 2012 este prezenţa celei mai mari companii după numărul de angajaţi - Calea Ferată din Moldova - pe care reformele implementate de noua conducere a întreprinderii au adus-o pe locul 38. Dezamăgirea acestui top poate fi considerată căderea pe locul 70 a companiei Air Moldova, care în anul 2011 a deţinut poziţia a 7-a în clasament.

Este de notat faptul că companiile vinicole, denumite şi speranţa exporturilor moldoveneşti, sunt slab prezente în topul primilor 50 de exportatori. În plus, companiile incluse în top nu sunt printre cele mai cunoscute în Moldova – Zolotoi Aist – locul 34, Suvorov Vin SRL - 39, Renaissance-Perfect IM SRL - 40, Vinăria din Vale & CO SA - 49.

În 2012, lista celor mai mari importatori ai Moldovei este condusă de SA Moldovagaz, care deţine de doi ani consecutiv poziţia de lider.

De menţionat că în lista celor mai mari 50 de importatori sunt prezenţi majoritatea jucătorilor principali de pe piaţa produselor petroliere din Moldova. Astfel, compania rusească Lukoil-Moldova se situează pe locul doi, Tirex Petrol este pe locul 5, Petrom-Moldova a urcat de pe locul 6 pe locul 3, Bemol deţine locul 8, iar Rompetrol Moldova - locul 11.

De asemenea, operatorii de pe piaţa de telecomunicaţii ocupă locuri importante în top: compania Moldtelecom SA – locul 22, iar Orange Moldova SA – locul 26.

Este de remarcat faptul că o serie de companii se regăsesc atât în topul exportatorilor cât şi în cel al importatorilor. Astfel, compania Draexlmaier Automotive SRL, care ocupă locul 1 la export, deţine locul 4 la import, Introscop SRL cu capital străin deţine locul 22 la import şi locul 41 la export, iar cel mai mare producător de zahar - Sudzucker-Moldova SA - se află pe locul 37 la import şi pe locul 16 la export.

Din listă celor mai mari importatori au dispărut asemenea companii importante ca Metro Cash&Carry şi 47-th Parallel (reţeaua de magazine №1). Aceasta din urmă în 2010 a ocupat locul 28.

Au început să depindă mult de importuri astfel de companii ca Air Moldova SA (a urcat de pe poziţia 38 pe poziţia 16), Maxiteh-ST SRL (a urcat de pe poziţia 50 pe poziţia 34).

În acelaşi timp, sunt de remarcat succesele unor companii care au contribuit la diminuarea importurilor, precum Tutun CTC SA, care activează, în special, în baza materiei prime autohtone (a coborât de pe poziţia 29 pe poziţia 43) şi Metalica-Zuev II (a coborât de pe poziţia 16 pe poziţia 31).

 

 

Opinia expertului

 

 

Viorel Chivriga, expert economic în cadrul IDIS „Viitorul”

Schimbările din topurile companiilor exportatoare şi ale celor importatoare în condiţii de instabilitate economică sunt justificate şi nu pot surprinde opinia publică. Sunt unele domenii economice, ca de altfel şi companii, care sunt afectate mai mult, iar altele mai puţin. Anul 2012 a fost un an instabil din punct de vedere economic ţinând cont şi de faptul că exporturile din Moldova s-au redus în comerţul exterior cu state aflate printre primele douăzeci de ţări ca destinaţie a exporturilor de bunuri moldoveneşti, precum Germania (-34,6%), Ucraina (-20,7%), România (-7,8%), Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (-17,0%), Turcia (-23,6%), Grecia (-46,7%), Polonia (-10,0%). În mare măsură, anume comerţul cu aceste state a fost afectat şi de primul val al crizei economice din deceniul trecut.

La capitolul exporturi, supremaţia companiei cu capital german Draexlmaier Automotive SRL, care se află în top în imediata apropiere de Companiile Trans Oil şi Floarea-Soarelui, denotă faptul că în Moldova nu prea se regăsesc companii cu capital străin de talia holdingului german. În anul 2012, domeniul de activitate a ultimelor două companii (Trans Oil şi Floarea- Soarelui) a fost afectat serios de evoluţiile agriculturii şi industriei. Exporturile cu bunurile din grupurile „seminţe şi fructe oleaginoase” şi “cereale şi preparate pe bază de cereale” s-au redus cu 43,5% şi, respectiv, 44,3%. Prezenţa modestă în top a companiilor din sectorul vinicol este explicată în mare măsură de repercusiunile crizei din sector înregistrate cu începere din anii 2006-2007.

La importuri, este evidentă stabilitatea companiilor din sectorul energetic şi cel al telecomunicaţiilor. Un exemplu clasic este sectorul energetic, unde mari schimbări în topul importatorilor nu vor avea loc nici în anii următori. Atât SA Moldovagaz, cât şi companiile importatoare de produse petroliere - Lukoil-Moldova, Tirex Petrol, Petrom-Moldova, Bemol, Rompetrol Moldova, se vor menţine în top.

În final, este foarte important, ca în următorii ani să se acorde o mai mare atenţie atragerii investiţiilor străine în economia naţională şi promovării exporturilor. În acest sens, este necesară perfecţionarea cadrului de politici în atragerea investiţiilor şi promovării exporturilor, îmbunătăţirea mediului de afaceri, dezvoltarea zonelor economice libere şi crearea parcurilor industriale.■

Далее...

Relaţia Chişinău-Londra - în ascensiune

După aproape doi ani de zile în care Moldova nu a avut un Ambasador în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, în luna decembrie 2011 Ambasador în această ţară a fost numit Iulian Fruntaşu, fostul consilier pentru probleme de politică externă al premierului Vlad Filat. La mai bine de un an de zile de la preluarea funcţiei, E.S. Ambasadorul Iulian Fruntaşu a acordat în exclusivitate un interviu revistei Profit, în care vorbeşte despre interesul în creştere al investitorilor britanici pentru R.Moldova, ajutorul financiar acordat de Londra Chişinăului, precum şi despre impresiile, în general pozitive, ale britanilor despre moldoveni.

Profit: Dle Fruntaşu, în luna decembrie 2011 aţi fost desemnat în calitate de Ambasador, fiind prima Dvs. misiune de acest gen. La mai bine de un an de zile de la preluarea funcţiei, cum apreciaţi relaţiile moldo-britanice şi ce consideraţi că este necesar de făcut pentru a le îmbunătăţi?

Iulian Fruntaşu:
Dacă aş spune că relaţiile moldo-britanice au evoluat spectaculos de la preluarea funcţiei de Ambasador, ar fi, probabil, o afirmaţie nu tocmai corectă şi lipsită de modestie. Este adevărat însă că Misiunea diplomatică de la Londra nu a avut Ambasador vreo doi ani şi acest lucru afecta nolens-volens relaţiile bilaterale, pe care le consider, actualmente, fiind excelente la nivel politic. Pentru a consolida şi a dezvolta relaţiile în cauză, este necesar să depunem eforturi permanente, fără a ne opri la cele realizate, organizând vizite, promovând contacte între cele două părţi la nivel politic, economic şi cultural.

Profit: Cum apreciaţi dimensiunea economică a acestor relaţii? Care sunt domeniile principale pe care se axează relaţiile economice moldo-britanice?   

I.F.:
Dimensiunea economică este una importantă, Marea Britanie fiind unul dintre partenerii comerciali majori ai ţării. În conformitate cu datele Departamentului de Statistică (a se vedea Anuarul statistic al RM, 2012, pp. 426-428), exporturile moldoveneşti au reprezentat $60310,1 mii în 2009, $82106,9 mii în 2010 şi $101734,4 mii în 2011, pe când importurile au constituit $505529,9 mii în 2009, $52644,9 mii în 2010 şi $64879,1 mii în 2011. Este adevărat că datele incomplete pentru 2012 arată o dinamică în scădere a volumului comercial, aceasta datorându-se, în mare parte, contextului regional şi european nu tocmai favorabil, legat de criza monedei unice, precum şi reducerii activităţii economice şi a creşterii economice pe continentul european.

În acelaşi timp, datele statistice relevă o anumită uniformitate a comerţului, textilelor şi aşa-numitului regn vegetal, existând un potenţial nevalorificat în alte domenii. Anume diversificarea şi plasarea accentelor pe valoarea adăugată ar fi în măsură nu doar să creeze locuri de muncă în Moldova, ci şi să asigure calitatea investiţiilor. Aceasta nu înseamnă că suntem critici în raport cu afacerile existente, ci doar faptul că există un spaţiu mult mai mare care, deocamdată, nu este utilizat din varii motive, uneori obiective, cum ar fi criza economică europeană rezultată în creştere slabă, structura economiei britanice, cu accent pe servicii şi mai puţin pe manufactură, cum ar fi în cazul german.

Profit: În general, oamenii de afaceri britanici manifestă interes pentru piaţa moldovenească sau nu? Ce domenii ale economiei moldoveneşti ar fi atractive pentru investitorii din Marea Britanie?

I.F.:
Da, acest interes este în creştere, în particular având în vedere faptul că donatorii existenţi, cum ar fi Comisia Europeană, Banca Mondială, SUA (prin intermediul Corporaţiei Provocările Mileniului şi USAID), BERD, PNUD, Suedia şi Germania, alocă sume importante pentru asistenţă financiară. Doar în martie 2010 Conferinţa Donatorilor a promis 1,94 mlrd. euro. Din aceste considerente companiile britanice de consultanţă sau livrare de echipamente sunt interesate în tenderele organizate în diferite domenii, cum ar fi cel energetic, agrobusiness, educaţie, ICT, infrastructura transportului etc.

Este adevărat faptul că dincolo de proiectele susţinute de donatori, unde riscurile sunt minimale, ceea ce ne bucură este un interes fundamental de lungă durată, unde investitorii au ştiut să schimbe paradigma economică din provocare în oportunitate care aduce profit. Mă refer aici la companiile IT, precum Endava şi Computaris, sau la companiile în domeniul procesării uleiurilor vegetale, cum ar fi Kerfoot. Acestea, în special IT-ul, reprezintă o calitate înaltă a investiţiilor, deoarece produsele sunt de valoare adăugată, se investeşte în pregătirea profesională a cadrelor într-un domeniu extrem de competitiv.

Un sector aparte care merită menţionat sunt textilele, care funcţionează în baza lohn-ului. Mă refer aici la J. Barbour and Sons care coase la Chişinău sacouri din wax pentru doamne colecţia 2013, de asemenea, M&S, Co-op etc. Volumele sunt foarte mari şi permit fabricilor noastre de textile, cel puţin, să se menţină pe linia de plutire şi poate chiar să şi câştige ceva.
Indiscutabil, ne-ar plăcea să apară un campion naţional în textile care să fie competitiv pe piaţa europeană, exemplul Zara fiind concludent în acest sens. Însă este bine de avut şi astfel de experienţă, care înseamnă transfer de tehnologii şi cunoştinţe. Poate acumulând experienţă lohn, unele întreprinderi moldoveneşti vor fi în stare să facă concurenţă brandurilor internaţionale.

Deci, sectoarele sunt diferite şi calitatea relaţiilor economice variază, însă la momentul de faţă orice interes comercial este benefic pentru economia naţională, provocarea majoră fiind atragerea investiţiilor în domenii cu valoare adăugată, care presupune transfer de know-how şi cunoştinţe.   

Profit: Ce părere au britanicii despre climatul investiţional din Moldova şi ce credeţi că ar trebui să facem pentru a-l îmbunătăţi? Câţi investitori britanici operează pe piaţa noastră şi în ce sectoare?

I.F.:
Părerile sunt diverse referitor la climatul investiţional, britanicii înţelegând faptul că o economie în tranziţie vine cu provocări mai specifice, de la corupţie la incertitudinile cadrului juridic şi de reglementare. În acelaşi timp însă, se realizează faptul că provocările existente pot reprezenta şi o oportunitate de a face profit, adică costurile asociate fenomenelor negative sunt minimale în raport cu potenţialul câştig. Se cunoaşte faptul că Moldova are încheiate acorduri comerciale preferenţiale cu CSI şi UE, Acordul de Liber Schimb urmând a fi semnat spre sfârşitul anului; că are o forţă de muncă nu scumpă; populaţie multilingvă şi dedicată muncii; câteva zone economice libere; până şi compatibilitatea fuselor orare intră în calculul investitorilor.

Nu sunt cel care să dea sfaturi pentru îmbunătăţirea climatului investiţional, însă cert este faptul că pornim de la un nivel economic scăzut. În acelaşi timp, sunt sigur că putem asigura o creştere substanţială, recuperând decalajul dintre ţara noastră şi economiile mai avansate care au atins un anumit grad de suprasaturaţie şi unde creşterea economică rareori trece de 2% pe an. Deci, aceste economii sunt plasate foarte bine pentru un salt economic, mai departe depinde de politicile implementate şi calitatea instituţiilor, dar şi de mentalitatea întreprinzătorilor, care sper să preia mai multe trăsături de la partenerii europeni, inclusiv britanici.

Profit: Care este valoarea investiţiilor britanice în economia moldovenească şi viceversa?

I.F.:
În anul 2011 investiţiile străine directe au constituit $274 mil., potrivit studiului ”Investing Guide Moldova 2012”, elaborat de către PWC, însă, din păcate, nu pot contabiliza numărul investitorilor britanici pe piaţa noastră şi valoarea investiţiilor acestora. Aş putea să remarc însă cifra de afaceri ale unor companii din diferite sectoare. În conformitate cu ”Mint Global”, una din bazele importante de date cu privire la companii şi afaceri, cifra de afaceri în cazul Endavei este de $47 mil. în 2011, iar cea a companiei Kerfoot - de $105 mil. în 2011. Putem, în principiu, stabili în acest mod valoarea investiţiilor, însă chiar şi aici trebuie să diferenţiem între diferite genuri de investiţii. De exemplu, investiţiile capitale ale companiilor Draexlmaier în ZEL Bălţi şi Lear în Ungheni sunt palpabile, însă cum am putea evalua investiţiile companiei Endava în capitalul uman? Mi-ar plăcea, de altfel, să reuşim atragerea unui investitor britanic în manufactură, care să creeze multe locuri de muncă şi vom persevera în acest sens. Însă este bine să fim conştienţi de deosebirile existente, să atragem cât mai multe investiţii, dar cu pondere şi în domenii ce asigură valoare adăugată şi transfer de tehnologii, cunoştinţe şi uneori chiar deprinderi de muncă.

În ce priveşte investiţiile moldoveneşti în economia britanică, nu sunt la curent de careva exemple remarcabile. De obicei, cei din fostul spaţiu sovietic investesc în imobil şi deseori plasează resursele financiare în diferite fonduri din ”City”, deoarece sunt în mâini sigure şi se bucură de protecţie legală.

Profit: Există şi oameni de afaceri moldoveni care au decis să deschidă afaceri în Marea Britanie? Cunoaşteţi astfel de exemple de succes?

I.F.:
Există afaceri mici şi mijlocii în varii domenii - de la construcţii la restaurante sau comerţ, pe care le-au iniţiat cei din comunitatea moldovenilor stabiliţi în Marea Britanie. Bineînţeles, fiind în prima generaţie, este dificil de a crea din start o companie care să cucerească consumatorii britanici sau europeni, însă oamenii noştri sunt remarcaţi pozitiv din cauza perseverenţei, capacităţii de muncă şi de comunicare.

Profit: Marea Britanie susţine activ Moldova, acordând prin diverse programe importante surse financiare. Prin ce se explică interesul acestei ţări pentru Moldova?  

I.F.:
Marea Britanie nu mai acordă asistenţă bilaterală Moldovei, DFID sistându-şi activitatea în 2011, însă Londra continuă să fie un contribuabil important al programelor finanţate de Comisia Europeană, Banca Mondială, ONU şi BERD. În general, însă interesul Marii Britanii este determinat de politica sa externă, orientată spre extinderea spaţiului democratic european, Londra susţinând nu doar Politica Europeană de Vecinătate propriu-zisă, ci şi perspectivele foarte clare ale ţării noastre de a adera la UE, cu respectarea, bineînţeles, a criteriilor de la Copenhaga. Vizitele înalţilor demnitari britanici pot fi la fel intrepretate în acest context.

Profit: Ce produse moldoveneşti au succes pe piaţa engleză?

I.F.:
Nu avem produse moldoveneşti autohtone pe piaţă decât în mod sporadic. Vinurile noastre în volume mici se vând pe site-ul comercial www.laithwaites.co.uk, nu şi în reţelele de supermarket-uri, deşi lumea cunoaşte despre existenţa vinurilor moldoveneşti şi ar exista oportunităţi pentru companiile noastre, în pofida competiţiei cu vinificatorii din ”Lumea Nouă” şi costurile asociate transportării şi intrării pe piaţă. Costuri, care, de altfel, se cifrează la 12 mlrd. lire sterline.
De asemenea, există în vânzare şi haine ”Made in Moldova”, cusute în baza lohn, însă nu aş numi aceste produse autentice moldoveneşti, deoarece nu au fost create de vreo companie moldovenească de la A la Z.

Profit: În presa britanică au apărut nu o singură dată mai multe articole negative despre moldoveni, în special în contextul în care aceştia obţin paşapoarte româneşti cu care ajung în Marea Britanie. Care este totuşi opinia oficială a Marii Britanii despre un eventual regim fără de vize cu UE pentru cetăţenii moldoveni?

I.F.:
Marea Britanie nu poate avea o poziţie oficială faţă de regimul de vize cu UE deoarece nu face parte din zona Schengen şi, astfel, cetăţenii moldoveni vor fi în continuare nevoiţi să aplice pentru viza britanică, indiferent de semnarea Acordului cu privire la regimul liberalizat. Altceva, ar fi extrem de binevenită simplificarea regimului de vize cu Marea Britanie, având în vedere numărul de elevi şi studenţi, contactele între oamenii de afaceri etc. Adevărat, contextul politic intern nu este foarte benefic ideilor de simplificare a regimului de imigrare, crizele economice, de obicei, impunând o psihologie de ”asediu” în societate.

Profit: Cunoaşteţi care este numărul studenţilor moldoveni care îşi fac studiile la prestigioase universităţi din Marea Britanie?

I.F.:
Nu cunosc cu exactitate numărul studenţilor moldoveni de la universităţile britanice. Dacă numărul celor veniţi prin intermediul bursei Chevening ar mai putea fi determinat, atunci cei care vin pe cont propriu nu pot fi contabilizaţi cu exactitate. Cert însă este faptul că numărul este în creştere, numărul absolvenţelor este de ordinul sutelor, iar sistemul educaţional preuniversitar şi cel universitar reprezintă o adevărată industrie cu cifra de afaceri de miliarde de lire sterline. Adevărat că taxele sunt mari, însă studiile în Marea Britanie chiar sunt o investiţie de invidiat pentru orice tânăr sau tânără.

Profit: Ce cunoaşte englezul de rând despre Moldova?

I.F.:
Nu foarte multe. Cunoaşte că suntem în acelaşi grup de calificare FIFA pentru Campionatul Mondial, cunoaşte jocul de inteligenţă ”Where is Moldova?”, unii au citit cartea lui Tony Hawks ”Jucând tenis cu moldovenii”, iar cei pasionaţi de operă ştiu că Valentina Naforniţă a câtigat BBC Cardiff Award în 2011. Se cunoşte faptul că avem vinuri bune, deşi, paradoxal, nu prea se găsesc în vânzare. În general, însă atitudinea este una pozitivă şi sperăm s-o consolidăm pe parcurs, inclusiv prin intermediul turismului, în situaţia în care vor începe să zboare şi curse low cost spre Moldova.

Profit: Ce acţiuni întreprinde Ambasada pentru a promova imaginea Republicii Moldova în Marea Britanie?

I.F.:
Bineînţeles, avem tot felul de activităţi planificate în acest sens, însă încercăm să contribuim prin tot ce facem la crearea unei imagini pozitive. Nicio listă exhaustivă nu poate înlocui ceea ce se întâmplă cu adevărat acasă, în plan economic, social sau politic. Din aceste considerente, obiectivul nostru nu este să vindem o marfă oarecare, ci să contribuim la înţelegerea diferitelor situaţii de către britanici, în întreaga lor complexitate. Doar astfel se poate de câştigat prieteni, în mod onest.■

 

Далее...

© 2008 "Profit"

 

În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
81
Afişări de site:
774543
Vizitori unici:
5709476

WebArt Pro