Tema numărului

In recent years Poland has achieved great economic success. Bearing in mind the numerous adversities that our country has faced, we can say that we are dealing with an economic miracle. The Polish economy is rapidly and steadily catching up with the richer European countries, which results in ever higher living standards in Poland.

La 30 de ani de la obţinerea independenţei, Republica Moldova rămâne a fi un stat fracturat, marcat de o serie de vulnerabilităţi cronice şi eşecuri fundamentale admise de guvernările care s-au perindat în ultimele trei decenii. În această perioadă, Moldova nu s-a realizat din perspectivă de ţară, stat sau chiar de naţiune. Drept urmare, ţara face cu greu faţă noilor provocări de dezvoltare. Acestea sunt câteva dintre concluziile Raportului de Stare a ţării 2021: „Republica Moldova, la 30 de ani de independenţă”, elaborat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în colaborare cu Fundaţia „Friedrich Ebert” Moldova şi lansat în cadrul Conferinţei anuale internaţionale MACRO 2021.

Având în vedere aniversarea a 30 de ani de independenţă a Republicii Moldova, scopul ediţiei din acest an a Conferinţei MACRO a fost de a discuta concluziile cheie şi lecţiile învăţate în ultimele trei decenii, cu accent pe analizarea principalelor succese şi eşecuri, oportunităţi ratate, precum şi priorităţile viitoare privind îmbunătăţirea sistemului economic, social şi cel de guvernare.

Având în vedere aniversarea a 30 de ani de independenţă a Republicii Moldova, scopul ediţiei din acest an a Conferinţei MACRO a fost de a discuta concluziile cheie şi lecţiile învăţate în ultimele trei decenii, cu accent pe analizarea principalelor succese şi eşecuri, oportunităţi ratate, precum şi priorităţile viitoare privind îmbunătăţirea sistemului economic, social şi cel de guvernare.

Marcel RÖTHIG, Reprezentant al Fundaţiei „Friedrich Ebert” în Ucraina şi Moldova: Anul 2021, care este simbolic, având în vedere cea de-a 30-a aniversare a independenţei, a fost marcat şi de un punct de cotitură, prin victoria majorităţii parlamentare pro-europene şi crearea unui guvern pro-reformist, care aduce noi oportunităţi şi speranţe pentru dezvoltarea democratică a ţării şi modernizarea ei economică şi socială.

Natalia GAVRILIȚA, prim-ministra Republicii Moldova: În acest moment, Moldova se confruntă cu mai multe crize, inclusiv regionale. Din perspectivă istorică, aceste tipuri de crize ne-au învăţat să progresăm. Lecţiile învăţate de pe urma crizelor în ultimii 30 de ani sunt nevoia diversificării, implicării partenerilor şi diversificării politicilor publice. E foarte important să schimbăm sistemul. Una dintre concluziile Raportului de Stare a ţării 2021, pe care le susţinem şi noi, ca Guvern, este că cel mai mare eşec din ultimii 30 de ani este că cetăţenii nu au încredere în stat şi în faptul că instituţiile publice lucrează în beneficiul lor. Obiectivul nostru este că readucem încrederea şi speranţa unui trai mai bun pentru oameni, alături de familiilor lor, încredere care să tempereze valul de migraţie. Pentru a realiza acest obiectiv, reforma justiţiei şi progresele în combaterea corupţiei sunt factori cheie.

Potrivit autorilor Raportului de Stare a ţării 2021, pe parcursul celor trei decenii de independenţă, Moldova nu a reuşit să-şi soluţioneze trei vulnerabilităţi principale: erodarea capitalului uman, subdezvoltarea tehnologică şi vulnerabilităţile structurale.

Adrian LUPUȘOR, director executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”: Pe parcursul celor 30 de ani de independenţă, Moldova nu s-a realizat din perspectivă de ţară, stat sau chiar de naţiune. Din perspectiva fiecăruia din cele trei concepte, Moldova a rămas puternic fracturată până în ziua de azi. Acest lucru este confirmat de numeroase crize provocate de cele trei vulnerabilităţi identificate de autorii Raportului de Stare a ţării 2021. În pofida unor realizări obţinute, Moldova nu a reuşit să facă un salt cu adevărat calitativ în evoluţia sa, iar problemele fundamentale ce ţin de dezvoltarea ţării (instituţii slabe, guvernanţă defectuoasă, economie vulnerabilă, dependenţă energetică completă, mediu înconjurător poluat, protecţie socială ineficientă) au perpetuat. Drept urmare, după 30 de ani de independenţă, de facto, nu există un contract social autentic dintre stat şi actorii non-statali (populaţie şi firme), din cauza lipsei acute de încredere în autorităţi. Aceasta, de fapt, este una dintre cele mai grave probleme ale Moldovei de astăzi, care alimentează populismul şi subminează capacitatea guvernanţilor de a implementa reforme sistemice cu impact pe termen lung.

Totodată, guvernările care s-au perindat în Moldova în ultimii 30 de ani au admis câteva greşeli fundamentale, care au încetinit dezvoltarea ţării şi i-au slăbit semnificativ poziţiile şi reputaţia pe plan internaţional. Este vorba despre frauda bancară, colapsarea întreprinderilor de stat şi eşecul asigurării supremaţiei legii.

Valeriu PROHNIȚCHI, director de program „Cercetare şi metodologie”, Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”: Frauda bancară a generat discuţii foarte grave – de la reglementarea sectorului bancar, la felul în care funcţionează instituţiile de securitate ale statului. Lovitura dată de frauda bancară a fost echivalentă cu 10-15% din PIB şi a însemnat cel puţin cinci ani de dezvoltare pierduţi pentru Moldova. Felul în care au fost administrate întreprinderile de stat în ultimii 30 de ani a pervertit sistemul democratic din Moldova şi a corupt elitele.

Întreprinderile de stat au fost folosite pentru spălarea banilor. Politica corectă ar fi reducerea la minim a numărului acestor întreprinderi şi administrarea acestora de manageri profesionişti. În acelaşi timp, eşecul în asigurarea supremaţiei legii creează un disconfort constat în viaţa oamenilor. Pentru economie costurile de tranzacţie sunt foarte mari, iar investiţiile se fac greu.

Pe lângă aceasta, o problemă majoră a statului Republica Moldova, care nu a fost soluţionată, dar chiar amplificată, în ultimii 30 de ani, este corupţia. Indicele de percepţie a corupţiei, calculat de organizaţia Transparency International, plasa Republica Moldova pe poziţia 26 în anul 1999 (pe o scară de la 0 la 100, unde 0 înseamnă „corupţie absolută”, iar 100 „integritate absolută”). În cele două decenii care au urmat, Moldova a înregistrat regrese la acest capitol (în 2002 a coborât pe poziţia 21), iar progresele au fost destul de modeste. Astfel, în anul 2020, ţara se afla pe poziţia 34 în acest clasament. Autorii Raportului de Stare a ţării 2021 menţionează că, „dacă vom continua în asemenea ritm, ţara are nevoie de 45-50 de ani pentru a ajunge la nivelul unde astăzi se află, bunăoară, Estonia”.

Pentru ca Moldova să devină mai competitivă şi să se orienteze către un parcurs de dezvoltare sustenabilă, ţara trebuie să facă faţă în următorii ani câtorva provocări majore: modernizarea sistemului educaţional, recuperarea decalajului tehnologic, creşterea accelerată a productivităţii muncii, adaptarea la schimbările climatice şi consolidarea securităţii energetice.

Stas MADAN, economist superior, Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”: Principalele repere de dezvoltare a Republicii Moldova pentru următorii ani ţin de îmbunătăţirea guvernanţei corporative şi a culturii antreprenoriale a firmelor - statul trebuie să dea primul exemplu, prin reformarea întreprinderilor de stat; internalizarea afacerilor, sporirea competitivităţii la export; stimularea muncii decente şi a programelor de recalificare; dezvoltarea instrumentelor pentru canalizarea „banilor lungi” în economie şi ieşirea statului pe piaţa externă. De asemenea, este importantă recucerirea pieţei interne de către produsele locale – acum se pune accent doar pe export şi importăm produse care se găsesc şi la noi; integrarea politicilor de mediu în programele economice, cu accent pe împădurire. Eşecul de adaptare la schimbările climatice este principalul risc pentru următorii 10 ani. Avem nevoie de viteză şi corectitudine în administrarea proiectelor de infrastructură. Problema nu sunt banii, ci capacitatea de a administra corect aceşti bani şi birocraţia prea mare. Totodată, prioritate trebuie să fie securitatea energetică şi eficienţa energetică. şi nu în ultimul rând, e important să credem în instituţiile democratice care sunt guvernate nu doar de legi, ci şi de simţul moralei şi al datoriei.

Ana MIHAILOV, directoare, Fundaţia „Friedrich Ebert” Moldova: Avem nevoie de o viziune de dezvoltare a ţării, de regândirea modelului economic pentru a asigura o dezvoltare economică şi socială sustenabilă, inclusivă şi armonioasă şi care să se inspire din lecţiile trecutului, dar şi din cele pe care ni le oferă prezentul, de exemplu criza pandemică, dar şi cea energetică, care ne-au demonstrat că rolul statului este unul crucial în asigurarea de bunuri publice. O altă concluzie care se desprinde din recentele crize, cea sanitară şi cea energetică, este că avem nevoie de guverne empatice, care să rezoneze cu nevoile cetăţenilor în situaţii mai dificile. şi aici măsurile guvernului actual de susţinere a mediului de afaceri, a salariaţilor, dar şi a consumatorilor, în condiţiile actuale de criză, sunt salutabile. Sperăm că noua guvernare, de care ne legăm cu toţii speranţele şi de la care avem mari aşteptări, să continue să identifice noi soluţii.■

În ultimii ani, piaţa de plăţi din Republica Moldova a înregistrat progrese semnificative în ceea ce priveşte dezvoltarea cashless. Acest lucru este demonstrat elocvent de statisticile şi rezultatele studiilor Mastercard: dacă anterior cardul era folosit în principal pentru retragerea numerarului, astăzi 69% dintre clienţii băncilor comerciale utilizează cardul săptămânal pentru a efectua plăţi, iar 25% o fac deja în fiecare zi. Directorul biroului Mastercard din Moldova, Irina UNTILĂ, susţine că potenţialul pieţei mici, dar promiţătoare a Republicii Moldova nu este încă pe deplin valorificat. Într-un interviu acordat în exclusivitate revistei Profit, ea a relatat despre dinamica dezvoltării cashless în Moldova, preferinţele cetăţenilor şi schimbarea acestora în contextul pandemiei COVID-19, precum şi despre strategia Mastercard în Moldova pentru viitorul apropiat.

Profit: Mastercard activează în Moldova de peste 20 de ani. Ce reprezintă astăzi industria plăţilor fără numerar din Moldova?

Irina UNTILĂ: Pentru a reflecta clar şi elocvent cum se dezvoltă piaţa de plăţi din Moldova, voi porni de la câteva date statistice. În prezent, în ţară există peste 2 mil. de carduri în circulaţie, iar de la an la an numărul acestora creşte cu aproximativ 7%. Având în vedere numărul populaţiei republicii, acesta este un indicator excelent.

De asemenea, observăm o creştere semnificativă a ponderii tranzacţiilor fără numerar: din anul 2017, numărul acestor tranzacţii din totalul tranzacţiilor efectuate cu carduri a crescut anual în medie cu 50%. Astăzi 8 din 10 tranzacţii care se efectuează prin intermediul cardurilor sunt tranzacţii de plată, ci nu retrageri de numerar.

O trăsătură distinctivă a pieţei din Moldova este rata semnificativă de penetrare a plăţilor contactless. Astăzi, ponderea lor în comerţul fizic cu cardurile Mastercard este de peste 94%.

Profit: Cum arată acest indicator comparativ cu alte ţări?

Irina UNTILĂ: Vom lua drept exemplu cazul Suediei. Aceasta este o ţară în care nivelul de incluziune financiară ajunge la aproape 100%, adică practic fiecare cetăţean al Suediei deţine un card bancar. În acelaşi timp, ponderea plăţilor contactless în retail este de doar 74%.

Desigur, la acest capitol Moldova mai are mult de lucru. Dacă analizăm, de exemplu, volumul tranzacţiilor în termeni monetari, atunci ponderea tranzacţiilor de plată în totalul tranzacţiilor cu cardul reprezintă doar 33%. Adică, 67% reprezintă, deocamdată, retrageri de numerar.

Profit: Plăţile fără numerar sunt imposibil de realizat fără echiparea corespunzătoarea a unităţilor comerciale şi/sau de prestări servicii cu POS-terminale. Cum se poziţionează Moldova la acest capitol?

Irina UNTILĂ: În prezent, în Moldova sunt instalate peste 23 de mii de terminale de plată. Este o cifră bună, dar dacă raportăm la numărul populaţiei, rezultă că avem 9 POS-terminale la 1000 de cetăţeni. În acelaşi timp, media europeană este de 23 de POS-terminale la 1000 de cetăţeni. După cum vedem, există potenţial de creştere şi, prin urmare, noi, băncile partenere şi comercianţii, facem tot posibilul pentru a extinde infrastructura de plăţi.

Profit: Cum a afectat pandemia COVID-19 piaţa plăţilor şi cum s-a schimbat dinamica acestora comparativ cu perioada prepandemică?

Irina UNTILĂ: Ceea ce s-a întâmplat în ultimul an şi jumătate, ne-a ajutat să regândim soluţiile cashless: astăzi utilizatorii preţuiesc şi mai mult plăţile fără numerar nu doar din punct de vedere al vitezei, confortului şi siguranţei, ci şi din punct de vedere al igienei.

Dacă e să vorbim despre tendinţele europene, atunci, conform datelor noastre, unul din cinci europeni a renunţat complet la numerar în timpul pandemiei. Este de remarcat faptul că, chiar şi după ridicarea restricţiilor stricte, tranzacţiile cu numerar nu au revenit la nivelul prepandemic, ci s-a consolidat obiceiul de a utiliza cardurile.

Profit: S-a observat o tendinţă similară şi în Moldova?

Irina UNTILĂ: Da, toate aceste tendinţe – creşterea numărului de plăţi în retail şi scăderea ponderii retragerilor de numerar – sunt caracteristice şi pieţei din Moldova. În acelaşi timp, voi menţiona că locuitorii Moldovei au început să folosească cardul în direcţii noi, cum ar fi comanda şi achitarea călătoriei cu taxiul prin intermendiul aplicaţiei mobile, livrarea la domiciliu a mărfurilor, serviciile de curierat. Toate aceste direcţii s-au dezvoltat anume în timpul pandemiei.

Tendinţa de creştere a plăţilor fără numerar este confirmată şi de rezultatele studiului nostru – MasterIndex, pe care îl desfăşurăm în mod regulat în rândul deţinătorilor de carduri din Republica Moldova.

Studiul din anul curent constată că 43% dintre respondenţi folosesc cardul mai des decât în perioada prepandemică. Ba mai mult, 69% folosesc cardul în mod regulat, iar un sfert – zilnic.

Printre avantajele cheie ale plăţilor fără numerar, utilizatorii subliniază simplitatea şi comoditatea, viteza şi igiena. Cel mai des, plăţile fără numerar se efectuează pentru plata produselor alimentare, serviciilor comunale şi serviciilor de internet. Un lucru interesant este că serviciile de internet au intrat în TOP anume în perioada pandemiei. La fel, în rândul cetăţenilor Moldovei sunt populare cumpărăturile online: 57% dintre respondenţi cumpără regulat produse din magazine online.

Profit: Există cerere din partea moldovenilor pentru servicii digitale şi soluţii de plată inovatoare – de exemplu, plăţi cu smartphone-ul?

Irina UNTILĂ: Cu siguranţă există interes. Locuitorii Moldovei sunt deschişi inovaţiilor, acest lucru fiind confirmat de datele sondajului nostru: actualmente 70% dintre deţinătorii de carduri ar dori să plătească pentru cumpărături cu smartphone-ul. şi acest lucru este cu adevărat convenabil, pentru că nu este chiar atât de necesar să iei portofelul cu tine, iar smartphone-ul este întotdeauna la îndemână.

Având în vedere nivelul ridicat de penetrare a plăţilor contactless, precum şi obiceiul de a plăti fără numerar în rândul populaţiei, putem spune cu siguranţă că piaţa din Moldova este pregătită pentru noi soluţii digitale bazate pe tehnologia contactless. Astfel de soluţii includ, de exemplu, portofelele digitale globale Google Pay şi Apple Pay.

Profit: La ce proiecte lucrează acum Mastercard în Moldova? Pe ce se concentrează strategia companiei?

Irina UNTILĂ: Scopul principal al companiei Mastercard este o lume fără numerar. Respectiv, toate proiectele noastre sunt direcţionate îndeosebi pe transferul plăţilor către cashless.

De exemplu, anul acesta am lansat primul proiect de oraş inteligent din Moldova. Locuitorii din Chişinău au acum posibilitatea de a achita pentru сălătoria în transportul public, care circulă pe mai multe rute populare, fără a recurge la numerar, ci folosind un card contactless. Am implementat acest proiect pilot în parteneriat cu maib şi cu sprijinul Primăriei Chişinău. În primele şapte luni de funcţionare a soluţiei, pasagerii au achitat peste 280 de mii de călătorii cu carduri.

Contribuind la dezvoltarea conceptului de oraş inteligent, nu intenţionăm să ne oprim doar la soluţii destinate pentru transport. Conform studiului nostru, Moldova are o infrastructură de plată subdezvoltată în locurile publice, de agrement şi recreere, precum ar fi Grădina Zoologică, Dendrarium, Grădină Botanică, pieţele comerciale etc.

Pe lângă dezvoltarea infrastructurii, continuăm să dotăm produsele de carduri cu servicii suplimentare. Anul acesta am lansat un şir de privilegii pentru deţinătorii de carduri Mastercard premium. Este vorba despre oferte speciale pentru călători: teste COVID-19 gratuite, transferuri gratuite cu taxiul spre şi de la aeroport, reducere de 10% pe platforma Booking.com la plata cu un card Mastercard premium. Au fost solicitate şi oferte locale, de exemplu, reducere de 50% la transferurile către cramele moldoveneşti.

Profit: Ce puteţi spune despre popularizarea plăţilor fără numerar în Moldova prin campanii de activare?

Irina UNTILĂ: Campaniile de activare încurajează clienţii să folosească mai des cardurile. În plus, ele ajută la atragerea interesului consumatorului pentru serviciu sau la eliminarea barierelor în calea utilizării noilor tehnologii.

Un exemplu în acest sens este concertul „O seară în parc”. Biletele la concert puteau fi achiziţionate cu reducere prin intermediul portalului iTicket. Pe lângă faptul că cei interesaţi au avut posibilitatea de a cumpăra biletul online, fără a fi nevoiţi să meargă undeva, clienţii au primit şi un bonus frumos sub forma unei reduceri la achitarea cu cardul. Apropo, acesta a fost primul eveniment offline la scară largă după perioada lungă de pandemie. În cadrul evenimentului au participat peste 4 mii de persoane.

Tot în această vară am susţinut Street Food & Wine Festival şi Beer Mania Festival. Împreună cu băncile partenere, am echipat toţi comercianţii care au participat la festivaluri cu POS-terminale şi am oferit oaspeţilor un cashback garantat de până la 10% la achitarea cu cardurile Mastercard emise de aceste bănci. În plus, efectuând cu cardul mai mult de trei achiziţii la festival, invitaţii au primit cadouri garantate. Drept urmare, la Street Food & Wine Festival ponderea plăţilor fără numerar a fost de 40%, iar la Beer Mania Festival – aproximativ 30%. Campaniile de activare de acest gen cu siguranţă stimulează creşterea plăţilor fără numerar şi dezvoltă obiceiul de a fi cashless.

Și, desigur, cu băncile noastre partenere desfăşurăm în mod regulat promoţii de marketing. În cadrul acestor activităţi, deţinătorii de carduri Mastercard pot câştiga diverse premii: de la PlayStation şi un abonament anual pentru călătorii gratuite cu taxiul până la un apartament în Chişinău.

Profit: Mastercard are o vastă experienţă în dezvoltarea comerţului electronic. Vă rog să ne spuneţi, există parteneri în Moldova care dezvoltă dinamic această direcţie atât de promiţătoare?

Irina UNTILĂ: Pandemia a influenţat comerţul electronic, stimulând semnificativ dezvoltarea acestuia în întreaga lume. În Moldova, ne uităm activ la e-comm în diverse direcţii. Dar, bineînţeles, în primul rând, pornim de la ceea ce este deosebit de interesant pentru consumatori. Cercetările noastre au arătat că consumatorii cel mai mult sunt interesaţi de posibilitatea de a comanda şi a achita online biletele la evenimente, călătoriile cu taxiul, precum şi livrarea bucatelor din restaurante. De aceea, printre partenerii noştri se numără itaxi, iTicket şi iFood, cele mai importante servicii din Moldova în aceste domenii.

Profit: Cum evaluaţi pregătirea băncilor moldoveneşti de a implementa inovaţii?

Irina UNTILĂ: Toate proiectele şi schimbările de succes despre care vorbim astăzi nu ar fi fost posibile fără băncile noastre partenere. Ele demonstrează un exemplu de leadership, experimentează îndrăzneţ şi sunt deschise spre inovaţii. Le suntem recunoscători pentru parteneriatul lor, care se bazează întotdeauna pe înţelegerea reciprocă şi dorinţa de a face tot posibilul pentru obiectivul nostru comun – o lume fără numerar.

Profit: În ce direcţii dezvoltaţi noi proiecte împreună cu partenerii Dvs.? Ar trebui cetăţenii R. Moldova să se aştepte la noi soluţii de plată în curând?

Irina UNTILĂ: Cu siguranţă vom continua să dezvoltăm infrastructura de plăţi – în special, proiectele smart city, pentru că acestea sunt motoare pentru dezvoltarea în continuare a cashless-ului în ţară. În plus, depunem eforturi ca să oferim oportunitatea de a achita pentru cumpărăturile efectuate folosind un smartphone şi alte gadget-uri. Studiile arată că utilizatorul însuşi este în aşteptarea acestui lucru.

Și, desigur, lucrăm la dezvoltarea şi lansarea de noi servicii. Un exemplu de serviciu este efectuarea unei cupărături cu avans în numerar. Imaginaţi-vă că, după o zi de muncă, trebuie să retrageţi o sumă nesemnificativă de pe card pentru a achita, de exemplu, serviciile unui educator. Datorită noului serviciu, nu veţi mai fi nevoit să căutaţi cel mai apropiat bancomat, ci atunci când achitaţi pentru o cumpărătură într-un magazin universal, la o farmacie, la o benzinărie, puteţi retrage o sumă mică de numerar direct la casă.

Profit: Aţi menţionat că Mastercard construieşte o lume fără numerar. De ce atunci lansaţi un serviciu de retragere a numerarului de la casă?

Irina UNTILĂ: În pofida faptului că acest serviciu are la bază retragerea de numerar, acesta vizează direct dezvoltarea obiceiurilor cashless. Astăzi în Moldova există aproximativ 1100 de bancomate, iar POS-terminale – peste 24 mii. În consecinţă, prin oferirea serviciului de cumpărare cu retragere de numerar la casele unităţilor comerciale, vom face ca numerarul să fie mai accesibil. Clienţii vor putea retrage cu uşurinţă suma necesară de bani în orice moment convenabil, ceea ce înseamnă că nevoia de a stoca numerar, pentru viitoarea utilizare, va dispărea treptat.

Acest serviciu este foarte relevant pentru Moldova, dar pentru lansarea lui este necesară o oarecare revizuire a bazei legislative. Lucrăm în această direcţie şi sperăm foarte mult ca serviciul să devină disponibil în curând şi în Moldova.

Profit: Vă rog să ne spuneţi, ce mai este necesar de întreprins, la nivel de stat, pentru a contribui la sporirea numărului plăţilor fără numerar, obiectiv spre care tinde Mastercard, punându-şi scopul – o lume fără numerar?

Irina UNTILĂ: Aici aş dori să menţionez că simţim un sprijin colosal din partea statului. Dar, desigur, cu toţii mai avem de lucru.

În primul rând, este vorba despre includerea identificării biometrice în Foaia de Parcurs privind digitalizarea Moldovei. Acest lucru va face posibilă deschiderea unui cont de la distanţă, fără a fi nevoie de prezenţa fizică la banca. Acest serviciu va fi deosebit de relevant pentru diaspora moldovenească.

Astăzi, de exemplu, conform normelor legislative, dacă cetăţenii care lucrează în străinătate vor să deschidă un cont bancar în Moldova pentru a trimite bani rudelor şi prietenilor, este imperativ să se prezinte la bancă pentru a confirma identitatea direct unui angajat al băncii. Toate acestea pot fi înlocuite prin tehnologia de identificare digitală, care este utilizată cu succes în diverse ţări.

Profit: Cum funcţionează acest lucru în practică?

Irina UNTILĂ: Să zicem că nu sunteţi încă client al unei bănci, dar doriţi să deschideţi un cont bancar. Pentru a face acest lucru, descărcaţi aplicaţia mobilă a băncii, încărcaţi actele Dvs. şi pentru a vă confirma identitatea, purtaţi o mică conversaţie online cu un angajat al băncii sau pur şi simplu trimiteţi un selfie. Identificare biometrică se poate baza pe diverse tehnologii, am dat doar un exemplu al celui mai popular model printre utilizatori.

Poate fi un alt caz – dacă utilizaţi deja serviciile unei bănci, dar doriţi să deschideţi un cont la o altă bancă, puteţi face acest lucru folosind BankID. De fapt, banca, cu acordul Dvs., va furniza informaţiile necesare băncii cu care doriţi să lucraţi. Moldova nu are încă o bază legislativă pentru astfel de decizii, dar vedem un mare potenţial în această direcţie. Serviciul a fost deja aplicat cu succes şi funcţionează în alte ţări.

Profit: Cum se vor dezvolta plăţile electronice în Moldova? Ce soluţii şi tehnologii lipsesc în acest sens?

Irina UNTILĂ: Dezvoltăm tehnologii bazându-ne pe trei caracteristici cheie – siguranţă, comoditate şi perfecţiune.

Suntem convinşi că viitorul plăţilor aparţine principiilor de tokenizare şi NFC, internetului obiectelor şi identificării biometrice. în cazul NFC, nu vorbim doar de plăţi contactless cu smartphone-uri şi alte gadget-uri. Unele ţări, de exemplu, testează deja frigidere inteligente care vă permit să comandaţi şi să achitaţi pentru produsele alimentare.

În ceea ce priveşte biometria, cercetările noastre au arătat că aproape jumătate dintre deţinătorii de carduri din Moldova ar dori deja să confirme plăţile cu ajutorul identificării biometrice. şi acest lucru se aplică nu numai lumii fizice. Imaginaţi-vă că cumpăraţi ceva online, puteţi confirma plata pur şi simplu punând degetul pe ecranul smartphone-ului sau folosind Face ID în aplicaţia mobilă a băncii. Totodată, este interesant că, înainte de pandemie, utilizatorii preferau nu soluţiile biometrice, ci identificarea prin PIN-cod, dar astăzi alegerea lor este în favoarea autentificării biometrice.

Dezvoltarea serviciilor de plată este imposibilă fără creşterea incluziunii financiare, adică implicarea populaţiei în sectorul financiar. şi tocmai în această direcţie continuăm să depunem eforturi foarte mari.

Profit: Vă mulţumesc pentru interviu!■