Profit
№_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
№_12_2020 (284), decembrie 2020Exodul continuă
În următoarele şase luni, aproximativ 18% dintre cetăţenii Republicii Moldova intenţionează să plece la muncă peste hotare. Intenţia de plecare este similară cu cea de anul trecut, când peste 36 de mii de cetăţeni au părăsit ţara. Despre aceasta arată datele cercetării socio-economice privind migraţia din Republica Moldova, realizată pentru al patrulea an consecutiv de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” împreună cu Centrul de Investigaţii Sociologice şi Marketing „CBS-AXA”.
Potrivit expertului economic al IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniţă, în urma cercetării, s-a constatat că fiecare al patrulea moldovean, cu o stare materială bună, intenţionează să plece în următoarele luni peste hotare.
Veaceslav IONIȚĂ: Acum doi ani, am numit acest proces al doilea val de migraţie. Dacă la prima etapă oamenii plecau mânaţi de sărăcie, atunci, în prezent, în căutarea un trai mai bun, pleacă oamenii bogaţi. Aceste persoane înţeleg că bunăstarea lor nu înseamnă şi o calitate a vieţii mai bună. Acest este principalul motiv al migraţiei în rândul persoanelor bogate: dorinţa de a-şi îmbunătăţi calitatea vieţii, care nu depinde de bunăstarea lor materială, dar de utilităţile oferite de statul în care trăieşti.
De asemenea, din toate categoriile de vârstă, tinerii din zonele rurale au cea mai mare intenţie de a migra. Astfel 36,5% dintre ei spun că intenţionează să părăsească R. Moldova în următoarele şase luni.
„Acest fenomen este relativ uşor explicabil, în sate tinerii nu au nici o şansă de a-şi organiza viaţa şi ei migrează fie spre oraşe, fie în cele mai dese cazuri în afara ţării”, explică Veaceslav Ioniţă.
Pe de altă parte, potrivit expertului IDIS „Viitorul”, cea mai mică rată de intenţie de plecare se înregistrează la categoria de populaţie numită şi „prizonieri ai propriei bunăstări”.
Veaceslav IONIȚĂ: Aceştia sunt oamenii care nu sunt nici suficient de bogaţi, dar nici săraci nu sunt. Doar 13,1% dintre ei afirmă că intenţionează să plece din R. Moldova în următoarele şase luni. Ei nu sunt săraci pentru a fi motivaţi să plece, dar nici suficient de bogaţi pentru a avea aspiraţii mai mari privind calitatea vieţii.
Expertul mai menţionează că existenţa unui loc de muncă nu este un motiv, care ar determina o persoană să nu plece peste hotare. Astfel, dintre cei care în prezent sunt angajaţi în câmpul muncii, 19,1% declară că intenţionează în următoarele şase luni să plece peste hotare, comparativ cu 17,3% – intenţia de plecare în rândul celor care nu au un loc de muncă.
„Principalul motiv este salariul mic. Astfel anul acesta salariul net în R. Moldova este la nivel de 6,6 mii lei, iar cetăţenii moldoveni afirmă că doar un salariu de 13450 de lei i-ar motiva să rămână în ţară şi să nu plece”, susţine Veaceslav Ioniţă.
Potrivit lui, salariul mediu acceptat în acest an pentru a nu emigra din ţară este cu 14,6% sau 1710 lei/lunar mai mare decât anul trecut. Mai mult decât atât, aceasta este cea mai mare creştere din toţi cei patru ani de când IDIS „Viitorul” realizează astfel de sondaje.
Existenţa unui loc de muncă nu este un motiv, care ar determina o persoană să nu plece peste hotare. Astfel, dintre cei care în prezent sunt angajaţi în câmpul muncii, 19,1% declară că intenţionează în următoarele şase luni să plece peste hotare.
Aşteptările salariale diferă substanţial, în dependenţă de vârsta respondentului. Astfel, tinerii de 18-29 de ani au cele mai mari aşteptări salariale – de circa 15920 lei/lunar, ceea ce este cu 40% mai mult decât aşteptările persoanelor în vârstă – 11200 lei/lunar.
Veaceslav IONIȚĂ: Însă, aici trebuie să atragem atenţia asupra unui aspect important. Aşteptările oamenilor în vârstă, apţi de muncă, sunt de două ori mai mari decât salariile existente, iar aşteptările persoanelor în etate sunt de patru ori mai mari decât pensia medie lunară. Această înseamnă că cel mai defavorizat grup social din R. Moldova sunt anume persoanele în etate, deoarece veniturile lor sunt de patru ori mai mici decât aşteptările lor.
În dependenţă de locul de trai al respondenţilor, există o diferenţă dintre cei care locuiesc în oraşe şi aşteaptă un salariu mediu lunar de 13810 lei, iar locuitorii din sate ar dori să câştige – 11530 lei/lunar.
„Generalizând datele cercetării, putem spune că motivele de bază ale intenţiei moldovenilor de a părăsi ţara sunt: lipsa locurilor de muncă, salariile modeste, lipsa de perspective în zonele rurale şi calitatea nesatisfăcătoare a utilităţilor oferite de către stat”, a conchis expertul IDIS „Viitorul”.■
Sursa date: IDIS „Viitorul”
Далее...BCE trage un semnal de alarmă
Banca Centrală Europeană (BCE), supraveghetorul bancar din Europa, avertizează marile bănci din regiune că nu sunt suficient de pregătite pentru o posibilă creştere a creditelor neperformante, ca urmare a efectului pandemiei de COVID-19.
Preşedintele consiliului de supraveghere al BCE, Andrea Enria, a declarat, în cadrul Financial Times Global Banking Summit, că deficienţele de pregătire a băncilor pentru o creştere a împrumuturilor neperformante este un factor care ar trebui luat în considerare în contextul deciziei de a le permite să reia plăţile dividendelor şi să răscumpere acţiuni.
BCE a ordonat băncilor din zona euro să oprească toate dividendele şi să răscumpere acţiuni pentru a economisi 30 mlrd. euro de capital în luna martie, la scurt timp după ce pandemia a ajuns în Europa. De atunci, sectorul a făcut presiuni puternice pentru ca băncilor mai puternice să li se permită să reia distribuţiile de capital la începutul anului viitor.
Andrea Enria a declarat că „există o dezbatere intensă” la BCE cu privire la reluarea plăţilor către acţionari. El a spus că perspectivele macroeconomice vor fi, de asemenea, un factor în decizia sa, care urmează să fie anunţată după ce BCE îşi va publica noile previziuni pentru anul 2023.
„Vom ieşi cu o scrisoare către băncile care se află sub supravegherea noastră, în care vom evidenţia unele aspecte pe care dorim să le abordeze în ceea ce priveşte riscul de credit”, susţine Andrea Enria.
BCE a avertizat băncile că, într-un scenariu sever, s-ar putea confrunta cu 1,4 mlrd. euro în plus la credite neperformante, mai mult decât în criza din 2008.
Preşedintele Consiliului de Supraveghere al BCE a declarat că banca centrală va „provoca băncile” să vină cu „proiecţii fiabile care să asigure că pot face faţă unei creşteri a creditelor neperformante şi că au într-adevăr suficient spaţiu pentru a relua propriile plăţi către acţionarii proprii”.
Oficialul a mai spus că băncile din zona euro au fost împărţite în „trei grupuri”: un grup a reevaluat fiecare client individual, având în vedere deteriorarea preconizată a riscului de credit; al doilea grup a luat dispoziţii generale considerabile fără a identifica cu precizie ce clienţi sunt expuşi riscului de neplată; iar al treilea grup a adoptat o abordare de tipul „să aşteptăm şi să vedem ce se întâmplă”.
Raportul de stabilitate financiară al BCE susţine că băncile ar putea întâmpina un al doilea val de pierderi din împrumuturi, în special, dacă Guvernele îşi retrag garanţiile la împrumut şi moratoriile datoriilor înainte ca economia să-şi revină pe deplin.
Andrea Enria susţine că există anumite riscuri pentru băncile care nu au luat suficiente provizioane în faţa unei creşteri a împrumuturilor neperformante, care ar putea să le facă incapabile să susţină recuperarea economică.
La rândul său, Banca Naţională a Moldovei (BNM), ţinând cont de previziunile instituţiilor internaţionale, precum şi de contextul situaţiei epidemiologice din ţară, a recomandat în continuare băncilor licenţiate din R. Moldova să se abţină de la distribuirea dividendelor către acţionari şi răscumpărări de instrumente de fonduri proprii, cel puţin până la prezentarea de către societăţile de audit a situaţiilor financiare auditate pentru sfârşitul anului 2020.
Potrivit BNM, decizia respectivă a fost luată pentru a asigura stabilitatea şi viabilitatea băncilor licenţiate în contextul efectelor negative ale pandemiei COVID-19 manifestate pe parcursul anului curent şi al perspectivelor precare de extindere a pandemiei.
Totodată, în opinia BNM, asigurarea unui nivel adecvat al fondurilor proprii şi activelor lichide, în condiţiile promovării unei politici adecvate de gestiune a riscurilor va permite băncilor licenţiate din Republica Moldova să menţină creditarea economiei reale.■
Далее...
Octavian ARMAȘU: BNM a reușit să devină mai puternică și mai independentă
Pe parcursul anului curent, legislația bancară a fost aliniată la standardele internaționale prin perfecționarea mecanismelor cantitative și calitative de administrare a băncilor, fapt ce contribuie la promovarea unui sector bancar sigur și stabil, la creșterea transparenței, încrederii în sectorul bancar autohton, la dezvoltarea noilor produse și servicii financiare. Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, susține că, deși anul a fost plin de încercări și provocări, instituția pe care o conduce a reușit să devină mai puternică și mai independentă. „Noi am acționat și vom acționa în interesul public, în interesul oamenilor care țin banii în sistemul bancar, care operează cu banii emiși de Banca Națională, pentru a le asigura cetățenilor stabilitate și condiții pentru dezvoltare și prosperare”, a declarat Octavian Armașu, într-un interviu realizat în baza întrebărilor adresate de către instituțiile mass-media din Republica Moldova, urmare a solicitării BNM. Revista Profit publică în continuare interviul integral cu Guvernatorul BNM, Octavian Armașu.
Care a fost, în opinia D-voastră, cea mai importantă acțiune din multiplele pe care le-ați întreprins în anul 2020? În ce măsură v-a reușit să o realizați? Prin ce a fost semnificativ anul 2020 pentru sistemul bancar?
Anul 2020 a pus toate țările lumii în fața unei provocări deosebite, cu impact semnificativ asupra tuturor sectoarelor economiei. Restricțiile legate de pandemie au expus riscurilor și incertitudinilor, la fel, sistemul bancar din Republica Moldova, iar Banca Națională, ca regulator și autoritate de supraveghere, a acționat proactiv. A luat măsuri pentru a susține băncile, persoanele fizice și cele juridice. Cred că cel mai important este că prin acțiunile întreprinse am reușit să contribuim la menținerea unui sector bancar rezilient, dar și să sprijinim mediul de afaceri și populația.
Un pas important din acest an îl reprezintă încheierea memorandumului de înțelegere cu Banca Centrală Europeană în domeniul supravegherii bancare. Semnarea acestui document esențial cu una dintre cele mai influente bănci centrale din lume constituie o realizare semnificativă orientată spre fortificarea capacității de supraveghere bancară a Băncii Naționale a Moldovei.
Banca Națională a continuat actualizarea și fortificarea cadrului său de reglementare. La fel, voi menționa aprobarea Conceptului privind dezvoltarea domeniului de plăți din Republica Moldova. Acesta se referă la proiectele de modernizare a sistemului automatizat de plăți interbancare (SAPI) al BNM și de implementare a schemei de plăți instant, ultimele fiind o abordare cu adevărat revoluționară în domeniu. Implementarea se va realiza în perioada 2021-2022.
Pe parcursul anului curent, legislația bancară a fost aliniată la standardele internaționale prin perfecționarea mecanismelor cantitative și calitative de administrare a băncilor, fapt ce contribuie la promovarea unui sector bancar sigur și stabil, la creșterea transparenței, încrederii în sectorul bancar autohton, la dezvoltarea noilor produse și servicii financiare.
Astfel, anul a fost plin de realizări, dar și de încercări și provocări pe care le-am depășit cu demnitate. Banca Națională a reușit să devină mai puternică și mai independentă.
Noi am acționat și vom acționa în interesul public, în interesul oamenilor care țin banii în sistemul bancar, care operează cu banii emiși de Banca Națională, pentru a le asigura cetățenilor stabilitate și condiții pentru dezvoltare și prosperare.
Cum s-a întâmplat că doi din trei candidați la funcțiile de viceguvernatori propuși de dvs. parlamentului să fie respinși de comisia de profil pe motiv că nu ar întruni cerințele legale? E cam prima dată când se întâmplă așa ceva. Ce ne puteți spune: ce ascunde această respingere și cum o calificați?
Importanța aprobării acestor două candidaturi este crucială pentru a asigura continuitatea activității organului de decizie al Băncii Naționale a Moldovei - Comitetul executiv.
Banca Națională a adresat Președintelui Parlamentului Republicii Moldova, președintelui Comisiei juridice, numiri și imunități și președintelui Comisiei economie, buget și finanțe o scrisoare, prin care solicită revizuirea deciziei Comisiei juridice, numiri și imunități și să fie considerată întrunirea de către doamna Maia Pîrcălab și domnul Constantin Șchendra a cerinței expuse în Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei față de experiența de muncă necesară ocupării funcției de viceguvernator. Sunt persoane integre, fără afiliere politică. Ambii au o bogată experiență în domeniul financiar-bancar, iar în ultimii ani activează în cadrul Băncii Naționale. La selectarea acestora s-a ținut cont în mod exclusiv de criteriile legale: integritate profesională, o bună reputație, experiență în domeniu etc.
În adresarea respectivă este reiterată experiența vastă în domeniul financiar-bancar a acestor și corespunderea deplină a acesteia cerințelor stipulate în lege.
Numirea noilor membri ai Comitetului executiv este foarte importantă în vederea asigurării dezvoltării strategice și durabile a BNM și a domeniului său de activitate, fiind totodată și o condiționalitate a semnării acordului cu FMI.
În prezent, pe masa deputaților se află un proiect de lege care prevede, ca sectorul de creditare nebancară să fie trecut sub supravegherea BNM. La fel, la guvern se află un alt proiect de lege privind crowdfundingul (investiții și creditare), unde urmează să se stabilească dacă BNM sau CNPF e autoritatea care va autoriza și va supraveghea domeniul. Ne putem aștepta ca toată creditarea bancară și nebancară să treacă în subordinea BNM? În ce măsură această modificare va însemna și o înăsprire a condițiilor de reglementare?
Primul proiect a fost votat în parlament în ambele lecturi și legea respectivă a fost publicată în Monitorul Oficial. Începând cu 1 iulie 2023, Banca Națională devine autoritatea de supraveghere a asigurătorilor, reasigurătorilor și a intermediarilor în asigurări și reasigurări, a Biroului Național al Asigurătorilor de Autovehicule din Republica Moldova, a asociațiilor de economii și împrumut, a birourilor istoriilor de credit și a organizațiilor de creditare nebancară.
Începând cu 2018, CNPF deja a inițiat procesul de consolidare a supravegherii organizațiilor de creditare nebancară, care până atunci nu aveau o activitate reglementată. BNM va asigura continuitatea reformelor în sector. Totodată, vrem să asigurăm o echidistanță a activităților, să stabilim reglementări proporționale cu riscurile asociate sectoarelor supravegheate. În acest mod orice instituție va fi subiect al unor cerințe similare pentru un anumit tip de activitate, de exemplu, în cazul acordării creditelor pentru consumatori. Pornind de la ideea că în piață există nișe pentru toate tipurile de instituții financiare de creditare, ne punem ca scop să menținem concurența într-o manieră sănătoasă pentru instituție, piață, dar și să contribuim la asigurarea protecției consumatorilor.
În prezent, la Ministerul Economiei și Infrastructurii este în proces de elaborare un proiect de lege cu privire la finanțarea participativă. La această etapă, proiectul prevede că CNPF este desemnată în calitate de autoritate de supraveghere. Acum este în proces de avizare la BNM, iar ulterior va fi propus spre consultare publică și remis apoi spre avizare tuturor părților interesate.
Care este poziția BNM față de anularea „Legii miliardului”, denumită oficial Legea privind emisiunea obligațiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanțelor a obligațiilor de plată derivate din garanțiile de stat?
Executarea garanției de stat și neadmiterea decapitalizării băncii centrale prin emisiunea valorilor mobiliare de stat s-a făcut în scopul menținerii stabilității financiare a Republicii Moldova, fiind un element de salvgardare a sistemului financiar-bancar cerut de Fondul Monetar Internațional.
Anularea unei legi, al cărei obiectiv primar îl constituia protejarea interesului public de menținere a stabilității financiare, este un semnal foarte îngrijorător pentru partenerii de dezvoltare, investitorii locali și cei de peste hotare, punând în pericol credibilitatea Republicii Moldova privind capacitatea de a-și onora obligațiunile financiare.
Cu titlu generic, atenționam că orice inițiativă materializată atât prin proiecte de lege sau prin mesaje publice, care au drept obiect retragerea angajamentelor asumate de stat cu privire la salvgardarea sistemului financiar–bancar, precum și orice eventual demers de revizuire a efectelor acestor angajamente au puterea de a distruge nu numai încrederea partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova, dar și să reducă la minimum ratingul de țară. Astfel, eforturile din ultimii ani depuse în procesul de reforme pe mai multe segmente, care au trezit interesul pentru Republica Moldova a mai multor investitori strategici de peste hotare cu reputație internațională, astăzi riscă să fie anihilate, iar deciziile investiționale să fie amânate pe un termen nedefinit. Credibilitatea țării riscă să se prăbușească în fața donatorilor care au fost deschiși până acum să sprijine Republica Moldova prin contribuții financiare imperioase în special pentru economia națională și, respectiv, pentru fiecare cetățean în parte. La fel, realizarea mandatului legal al BNM de asigurare și menținere a stabilității prețurilor pe termen mediu poate fi pusa sub presiune.
De aceea este important să ne concentrăm eforturile pe recuperarea banilor de pe urma fraudei și nu pe anulare de legi, pentru ca statul să-și îndeplinească angajamentul asumat și să nu pună în pericol economia țării și, respectiv, în dificultate majoră cetățenii.
Care este contribuția sectorului bancar în termeni financiari la susținerea agenților economici în condițiile actuale dificile ale pandemiei COVID-19 și ale crizei economice prin acordarea facilităților la plata creditelor, amânarea plaților, restructurarea creditelor etc. Ajutorul lor pentru agenții economici a fost real sau declarativ (în cifre)?
În condițiile dificile de criză cauzate de pandemie, băncile au fost receptive și au oferit posibilitatea de amânare a plăților atât persoanelor juridice, cât și persoanelor fizice.
Astfel, din partea persoanelor juridice au fost recepționate 1009 de solicitări de amânare a plăților cu un sold de 5,254 mil. lei sau 20% din portofoliul de credite al persoanelor juridice pe sector. Dintre aceste solicitări, 891 (sau 88%) au fost aprobate, soldul acestora fiind de 4,813 mil. lei. Totodată, ponderea soldului creditelor aprobate reprezintă 18% din portofoliul de credite al persoanelor juridice pe sector.
De asemenea, 21,625 persoane fizice (2,275.5 mil. lei sau 15.5% din portofoliul de credite al persoanelor fizice pe sector, în materie de sold) au solicitat amânarea plăților, aceasta fiind aprobată în proporție de 98%, cu un sold de 2,195 mil. lei.
Se pare că noul program cu FMI nu va fi semnat până la sfârșitul anului 2020, deși teoretic a fost posibilă aprobarea acestuia de către Consiliul de administrație al Fondului de două ori în acest an - în septembrie și decembrie anul curent. Care a fost motivul unei întârzieri atât de mari în punerea în aplicare a condițiilor prealabile ale fondului, de exemplu, aprobarea a trei viceguvernatori ai Băncii Naționale?
Din cauza unor inițiative nefaste, precum anularea Legii privind emisiunea obligațiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanțelor a obligațiilor de plată derivate din garanțiile de stat, Fondul Monetar va fi nevoit să facă un pas înapoi și eventualele negocieri cu FMI vor fi mult mai dificile, de asta sunt sigur.
Între acțiunile ce urmau să fie îndeplinite de către autoritățile naționale, după ce în luna iulie 2020 autoritățile Republicii Moldova și reprezentanții FMI au agreat la nivel de experți un Program de reforme economice, s-a înscris modificarea cadrului legislativ pentru consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei, precum și numirea de către parlament a noilor viceguvernatori ai BNM. Candidatura domnului Alexandru Savva pentru funcția respectivă a fost propusă parlamentului încă în luna mai 2020, după ce un post de viceguvernator a devenit vacant. Ulterior, după ce mandatele altor doi viceguvernatori au expirat în luna iulie a acestui an, am propus parlamentului candidaturi pentru aceste funcții. Toți candidații sunt foarte buni specialiști. Sunt persoane integre, responsabile, capabile să muncească în interesul statului și în beneficiul cetățenilor.
Este cert că până la finele anului nu va fi semnat noul program cu FMI.
Care e situaţia cu sechestrul pe activele de 2 miliarde de lei de la Victoriabank? Cât din cele 2 miliarde de lei prejudiciu a întors statului banca comercială?
Nu am detalii cu privire la derularea dosarului, dar măsura asiguratorie de punere sub sechestru este o măsură procesuală temporară.
Pe data de 31.07.2020, BNM a fost informată de Procuratura Generală că a atribuit băncii BC ,,VICTORIABANK” S.A. calitatea procesual-penală în dosarul penal în privința fraudei din sistemul bancar autohton. În acest context, organul de urmărire penală a adus la cunoștința BNM că preconizează să pună sub sechestru bunurile BC ,,VICTORIABANK” S.A. Ulterior, BC,,VICTORIABANK” S.A. a informat BNM despre ordonanțele Procuraturii Anticorupție și încheierile Judecătoriei Chișinău cu privire la punerea sub sechestru a activelor băncii în sumă de aprox. 1,9 mld. lei, în mare parte, valori mobiliare de stat.
BC ,,VICTORIABANK” S.A. a anunțat în mod public că toate învinuirile care îi sunt înaintate vor fi demontate și că banca își va continua activitatea în mod normal. Aceasta are ca acționar majoritar o bancă solidă cu o reputație foarte bună, cu un profil extraordinar în România, care a demonstrat că este foarte viabilă și puternică și cred că are suficient de multă experiență, suficient de multe lucruri bune pe care poate să le implementeze în Republica Moldova. De altfel, Banca Transilvania, la care mă refer, a venit în Moldova anume în procesul de reformare ca să ajute Republica Moldova la dezvoltarea sectorului financiar-bancar.
Care este atitudinea Băncii Naționale față de ideea plasării de către Republica Moldova a eurobondurilor în valoare de 500-700 milioane euro cu o scadență de cinci-șapte ani? Care poate fi rata dobânzii la bondurile moldovenești?
Plasarea obligațiunilor de stat pe piața externă în scop de acoperire a deficitului bugetar sau finanțare a unor proiecte investiționale de valoare și de durată este o practică internațională răspândită. Important este prețul și termenul de acordare a acestor bani care depind de ratingul țării și în cazul unor țări în curs de dezvoltare este simțitor pentru bugetul statului.
Una dintre cele mai mari restricții în cazul finanțării externe este destinația acestor fonduri, fiindcă utilizarea lor doar în scopuri de consum va reduce din posibilitățile financiare ale statului în perioadele viitoare. În cazul unor investiții va fi creată o plusvaloare care va permite rambursarea acestui împrumut fără a afecta cheltuielile statului.
Băncile comerciale investesc din ce în ce mai multe resurse în valorile mobiliare de stat. Există o limită în ceea ce privește modul în care băncile pot investi resurse în titluri de stat?
Valorile mobiliare de stat (negrevate cu sarcini şi libere de interdicții) sunt parte componentă a activelor lichide ale băncilor. În perioada 31.12.2019 – 30.09.2020, valorile mobiliare de stat pe sectorul bancar s-au majorat semnificativ cu 4 489,9 mil. lei sau 70,1%.
În prezent, nu există o limită reglementată a investițiilor băncilor în titluri de stat.
Vreau să menționez că activitatea de creditare în această perioadă a avut o creștere de 3 129,5 mil. lei sau 7,8%, în timp ce totalul activelor s-a majorat cu 7 467,8 sau 8,2%. Astfel, băncile au fost nevoite să investească mijloacele bănești libere și în astfel de instrumente care, spre deosebire de credite, poartă un risc imperceptibil, mai ales, în condițiile în care datoria de stat încă nu a ajuns la un nivel critic și este cu mult mai jos decât la țările din regiune.
Cum poate fi utilizată o parte din rezervele valutare ale statului care depășesc volumul suficient pentru menținerea stabilității financiare și macroeconomice în Republica Moldova, inclusiv în perioada crizelor mondiale, pentru creditarea statului și a businessului în scopul achiziționării de echipamente, materiale, servicii și tehnologii străine, promovării exporturilor?
Activele oficiale de rezervă sunt activele disponibile în orice moment și gestionate de autoritatea monetară pentru susținerea balanței de plăți și, după caz, reglarea dezechilibrelor acesteia, pentru menținerea încrederii în moneda națională și în economia națională în general. Conform Legii cu privire la Banca Națională a Moldovei, BNM păstrează și gestionează rezervele valutare ale statului și le menține la un nivel adecvat pentru realizarea politicii monetare și valutare ale statului.
În procesul de gestionare a rezervelor valutare, prioritatea BNM este de a asigura un grad înalt de siguranță și de lichiditate a investițiilor. Structura pe instrumente a rezervelor este aliniată practicilor prudente de gestionare recunoscute pe plan mondial, aplicate și de alte bănci centrale. Acest fapt asigură o expunere redusă la riscul de credit și cel de lichiditate. Păstrarea unei cote semnificative a rezervelor pe conturi overnight la bănci centrale, dar și investițiile în instrumente financiare lichide asigură accesul imediat la mijloace financiare în caz de necesitate de a interveni în piață în scopul atenuării fluctuațiilor excesive ale cursului de schimb.
La momentul de față, se atestă un grad înalt de adecvare a rezervelor valutare și avem un exces de rezerve. Acest fapt vorbește despre reziliența unei economii la situații de criză și este un semnal pozitiv pentru investitorii străini și creditorii externi.
De la începutul lunii martie și până la începutul lunii noiembrie, activele oficiale de rezervă au crescut cu puțin peste 500 milioane dolari SUA, iar debursările sub formă de asistență financiară externă ieftină, majoritare de la FMI, explică aproape 50% din această creștere.
Activele oficiale de rezervă includ, de asemenea, mijloacele de pe conturile Ministerului Finanțelor obținute sub formă de asistență financiară externă (credite și granturi). Ministerul Finanțelor utilizează liber aceste mijloace, inclusiv după conversia în moneda națională, pentru cheltuieli bugetare și derularea proiectelor investiționale.
Creditarea statului sau a businessului este asigurată de instituțiile financiare bancare și nebancare. BNM a asigurat un nivel înalt de lichidități în bănci, anume pentru a crea condiții pentru creditarea businessului și a Ministerului Finanțelor. Aceste lichidități au fost create inclusiv prin majorarea rezervelor valutare. Astfel, se asigură echilibrul macromonetar și se creează condiții pentru creditarea economiei. De menționat că Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei interzice acordarea creditelor statului de către BNM.
Din 1 iulie 2023 BNM va prelua de la CNPF competențele de licențiere/autorizare/emitere a avizului pentru înregistrarea de stat, reglementare și supraveghere a activității asiguratorilor, reasiguratorilor și intermediarilor în aceste domenii precum și a Biroului Național al Asiguratorilor de Autovehicule din Republica Moldova, a asociațiilor de economii și împrumut, a birourilor istoriilor de credit și a organizațiilor de creditare nebancare. În acest context, vă întrebăm ce așteaptă BNM să găsească pe acest segment nou - o piață bine așezată sau cu lacune și dacă este pregătită banca centrală pentru orice scenariu? Și în același timp, care sunt prioritățile BNM în politica sa, dat fiind faptul că va supraveghea două segmente concurente, piața bancară și cea nebancară?
Nu putem vorbi despre un singur segment, mai degrabă despre trei segmente diferite: piața asigurărilor, piața creditării nebancare și activitatea birourilor istoriilor de credite. Pe toate segmentele observăm în derulare reforme inițiate de CNPF. De exemplu, în prezent, în parlament se examinează un proiect de lege important pentru domeniul asigurărilor care transpune cerințele Directivei UE Solvency II.
În ceea ce privește piața creditării nebancare, de asemenea, observăm o consolidare a cadrului de reglementare și a procesului de supraveghere a acestui segment pe parcursul ultimilor doi ani (cerințe noi de licențiere, interzicerea atragerii fondurilor rambursabile de la public, limitarea valorii totale a plăților pentru credite ș.a.). Este dificil de prezis evoluția segmentelor respective în aproape trei ani până la momentul transferului atribuțiilor de reglementare și supraveghere. Contăm pe comunicarea și conlucrarea strânsă cu CNPF, inclusiv în cadrul Comitetului Național de Stabilitate Financiară în scopul prevenirii și atenuării riscurilor care pot destabiliza orice segment al sistemului financiar.
Banca Națională susține concurența sănătoasă și va încerca să creeze reguli de joc unice pentru toți participanții pieței.
Avem ferma convingere că toate sectoarele vor avea numai de câștigat, iar cel mai mult – debitorii care vor avea parte de un upgrade în ceea ce ține de practicile de creditare responsabilă și transparentă.
Experiența țărilor dezvoltate ne arată că reglementarea simultană în sectorul bancar și cel nebancar delimitează aceste două activități fără o suprapunere majoră, fiindcă cerințele prudențiale și cele de transparență a produselor segmentează piața financiară după preț, durată și risc.
Includerea sectorului nebancar în aria supravegherii a Băncii Naționale va necesita un efort major în domeniul raportării, controlului pe teren și din oficiu etc. Dar spre final se va contura un segment al pieței financiare transparent în produse și activități, cu reguli clare de joc și fără costuri ascunse și mușamalizate.
Ce rezultate a adus extinderea împuternicirilor BNM în supravegherea activității băncilor?
Începând cu anul 2019, BNM supraveghează activitatea băncilor în baza procesului de supraveghere și evaluare SREP. Acesta e principalul instrument de supraveghere prudențială al BNM care nu ia în calcul doar respectarea de către bănci a cerințelor actelor normative, dar și viabilitatea acestora pe baza evoluției indicatorilor financiari. Astfel, se asigură posibilitatea unei intervenții rapide pentru a preveni încălcarea cerințelor prudențiale.
Ca urmare a elaborării raportului SREP, pentru majoritatea băncilor au fost aprobate rezultate SREP. Prin acestea pentru prima dată au fost aprobate cerințe suplimentare de capital față de fiecare bancă în parte în funcție de riscurile la care se expune.
De asemenea, odată cu trecerea de la supravegherea bazată pe conformitate la supravegherea bazată pe risc, au fost dispuse o serie de măsuri de supraveghere pentru îmbunătățirea guvernanței interne și a procesului de identificare și administrare a riscurilor.
Dle Armașu, au trecut doi ani de la numirea dumneavoastră în funcția de șef al Băncii Naționale a Moldovei. După ce ați acumulat o anumită experiență, ne-ați putea spune astăzi care sunt cele trei obiective principale pe care le considerați prioritare pentru următorii cinci ani?
Orice măsură întreprinsă de către BNM este orientată spre însănătoșirea sectorului bancar, susținerea economiei naționale, a sectorului public, dar și a celui privat. Astfel, pe lăngă prioritatea pe care o reprezintă obiectivul fundamental de asigurare și menținere a stabilității prețurilor, voi remarca următoarele priorități:
Banca Națională desfășoară cu multă perseverență și responsabilitate acțiuni importante pentru a face tot posibilul să prevină tentativele de spălare a banilor și finanțării terorismului. Criminalii nu trebuie să aibă nicio portiță și să nu-și afle loc în niciun domeniu. Alături de alte instituții competente, Banca Națională depune eforturi, ca tranzacțiile realizate prin intermediul băncilor să fie transparente și legale.
De asemenea, BNM își aliniază activitatea sa de supraveghere la cele mai bune practici din lume pentru a veni în consecință cu sprijinul așteptat de societate pentru protecția consumatorului în utilizarea întregului spectru de servicii bancare.
Totodată, o prioritate a Băncii Naționale este sporirea incluziunii financiare prin acțiuni importante de modernizare a sectorului bancar, astfel încât toți membrii societății să poată beneficia de o gamă extinsă de servicii sigure, atractive și convenabile.
Sursa: BNM
Далее...