Profit
№_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
№_12_2019 (275), decembrie 2019BERD şi MTender aduc transparenţă
Unul dintre cei mai mari investitori instituţionali din Republica Moldova, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), a implementat recent cu succes un nou proiect în ţara noastră. Este un proiect cu care BERD „se mândreşte foarte mult” deoarece, într-un singur an de la lansare la scara naţională, acesta a ajutat Republica Moldova să economisească, nici mai mult nici mai puţin, 25 mil. de euro. Este vorba de sistemul electronic de achiziţii publice MTender, pus în aplicare în octombrie 2018. Banii economisiţi reprezintă diferenţa între valoarea achiziţiilor prevăzută în buget şi valoarea achitată pentru contracte utilizând sistemul MTender.
Potrivit BERD, în ultimele 12 luni, noul sistem, valoarea căruia se ridică la 1,2 mil. euro, a fost introdus în toate ministerele şi în 2,5 mii de instituţii de stat din Republica Moldova, atât la nivel central, cât şi local. Acesta a ajutat semnificativ la eficientizarea utilizării fondurilor publice.
„MTender sprijină întregul proces de achiziţii publice, de la planificarea achiziţiei până la plata contractelor publice. Foloseşte abordarea „zero hârtie”, „introducerea informaţiei o singură dată” şi „o singură fereastră”, reducând timpul de licitaţie pentru instituţiile publice şi timpul de aşteptare pentru furnizori şi contractanţi”, susţin reprezentanţii BERD.
Până în prezent, 50 mii proceduri de achiziţii au fost publicate prin intermediul sistemului şi au fost atribuite peste 26 mii de contracte.
Sistemul MTender, de asemenea, a permis organizarea primei licitaţii electronice în Republica Moldova, or, este bine ştiut faptul că anume astfel de licitaţii reduc riscul falsificării rezultatelor şi promovează o competiţie corectă şi integră.
Şefa Oficiului BERD în Moldova, Angela Sax, a apreciat eforturile comune ale Ministerului Finanţelor, mediului de afaceri, societăţii civile şi a partenerilor de dezvoltare a R.Moldova în implementarea acestui proiect.
„Transparenţa şi responsabilitatea sunt o parte importantă a unei administraţii eficiente şi curate. Eliminarea practicilor dubioase economiseşte sume enorme de bani, face administraţia publică mai eficientă. În final, prin furnizarea de servicii mai bune şi mai eficiente din punct de vedere al costurilor, creşte încrederea populaţiei în autorităţi”, susţine Angela Sax.
Potrivit şefei Oficiului BERD, Moldova trebuie să continue să implementeze reforme şi să lucreze pentru o revizuire radicală a sistemului, în conformitate cu cele mai bune practici internaţionale în guvernare şi administraţie publică.
În ultimul său raport de tranziţie 2019-2020, BERD a atras atenţie asupra faptului că lipsa unei bune guvernări duce la imprevizibilitate care descurajează investiţiile. Aceasta, la rândul său, contribuie la scăderea competitivităţii legate de costurile corupţiei şi favorizează companiile care au legături cu elitele aflate la putere.
Raportul precizează că inegalitatea cauzată de o guvernare inadecvată a dat naştere unui „sentiment general de nedreptate şi dezamăgire în politica”, care au determinat tot mai mulţi moldoveni să plece peste hotare. Un sistem de achiziţii publice electronice de ultimă generaţie este un element major al bunei guvernări, care ajută ţările să beneficieze din punct de vedere economic şi social, susţine BERD.■
Далее...
Bartłomiej Zdaniuk: Predictibilitatea - piatra de temelie pentru dezvoltare
Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Polone în Republica Moldova, Bartłomiej Zdaniuk, consideră că dimensiunea economică a relaţiilor moldo-poloneze a atins un nivel impresionant, dar încă nu este pe deplin valorificat. Bartłomiej Zdaniuk îndeamnă companiile moldoveneşti să lanseze pe piaţa poloneză o amplă campanie de promovare a produselor lor, inclusiv a vinurilor. Potrivit ambasadorului, în R. Moldova există toate premisele pentru ca economia să se dezvolte rapid, iar nivelul de trai al populaţiei să crească. Transparenţa şi predictibilitatea sistemului sunt esenţiale în acest sens, susţine ambasadorul.
Profit: Domnule Ambasador, în anul curent au fost marcaţi 27 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice moldo-poloneze. Cum aţi caracteriza aceste relaţii astăzi?
B.Z.: Relaţiile dintre ţările noastre au atins un nivel interesant, dar, totodată, acesta încă este departe de a fi satisfăcător. O relaţie bilaterală întotdeauna cuprinde mai multe domenii. Mă bucură faptul că în cazul Republicii Moldova participăm activ în domeniile politic, economic, cultural ş.a. Desigur, în continuare suntem determinaţi să avansăm cu seriozitate pentru a atinge un nivel şi mai înalt al relaţiilor moldo-poloneze.
Prin urmare, pot confirma că lucrăm intens în acest sens. De exemplu, la finele lunii noiembrie, am organizat un forum pentru oamenii de afaceri din R. Moldova şi Polonia. Respectiv, o delegaţie de peste 30 de persoane din Polonia a întreprins o vizită la Chişinău pentru a găsi parteneri de afaceri.
Astfel, având în vedere potenţialul ambelor ţări, mă refer la poziţionarea geografică şi economiile complementare, sperăm că aceste relaţii îşi vor afla continuarea prin numeroase proiecte implementate şi stabilirea unor parteneriate de lungă durată.
Profit: În ultima perioadă, în R. Moldova s-au produs numeroase evenimente de ordin politic, care pot duce la schimbarea vectorului geopolitic al ţării. În opinia Dvs., pe cât aceste schimbări pot afecta relaţiile noastre cu UE şi/sau cu Polonia, în special?
B.Z.: R. Moldova este un stat independent, iar Polonia - un stat pentru care independenţa contează. Am luptat multe secole pentru aceasta, din acest motiv, respectăm şi independenţa altor state. Independenţa, în primul rând, înseamnă responsabilitate. R. Moldova are o majoritate parlamentară aleasă în mod liber de către poporul ţării. Vom vedea şi analiza ce hotărâri va aproba această majoritate şi noul Guvern.
În calitate de stat membru al UE, subliniez că a fost semnat Acordul de Asociere RM - UE, care stabileşte anumite angajamente asumate în mod liber de către R. Moldova. Desigur, respectivele obligaţii nu sunt calea cea mai uşoară, dar sunt calea cea mai scurtă către dezvoltarea economiei, consolidarea statalităţii ţării, precum şi a bunăstării poporului. Polonezii au străbătut aceste trepte dificile şi nu regretă.
R. Moldova, fiind un stat independent, îşi va hotărî în mod liber calea sa de dezvoltare. Tot-odată, având în vedere că am trecut prin aceleaşi poveri şi obstacole, considerăm că implementarea cu stricteţe a prevederilor Acordului de Asociere RM - UE este soluţia cea mai propice. Acestea, în cele din urmă, vor avea un impact pozitiv asupra unor domenii, precum statul de drept, predictibilitatea sistemului, care este foarte importantă pentru investitori, libertatea presei, pluralismul politic, precum şi libertatea de acţiune în domeniul businessului.
Pentru ca oamenii de afaceri fie din ţară, fie cei de peste hotare să investească în R. Moldova, sistemul de aici trebuie să fie unul predictibil şi echitabil. Un asemenea sistem este piatra de temelie pentru dezvoltarea ţării. Pentru un investitor lipsa de predictibilitate şi previziune creează nesiguranţa şi neîncrederea zilei de mâine.
Profit: Deci, ce este necesar de a întreprinde pentru ca această încredere să existe?
B.Z.: Cea mai bună soluţie pentru ca oamenii să aibă încredere într-o ţară, să investească resurse financiare, efort şi timp este să fie fixate limite şi reguli clare, care să fie întotdeauna respectate. Fară o asemenea claritate, nicio declaraţie politică, nicio promisiune, nu vor fi suficiente pentru a convinge oamenii de afaceri atât cei din ţară, cât şi cei din exterior să investească în R. Moldova.
Profit: Cum apreciaţi dimensiunea economică a relaţiilor moldo-poloneze? Care sunt domeniile principale pe care se axează aceste relaţii?
B.Z.: În anul 2018, volumul comerţului exterior al R. Moldova cu Polonia a înregistrat suma de $300,8 mil. Exportul de mărfuri realizat de RM către Polonia a constituit $98,1 mil., iar importul $202,7 mil. Dimensiunea economică a relaţiilor moldo-poloneze a atins un nivel impresionant, dar încă nu este pe deplin valorificat. Ca locuitor al Chişinăului mă bucură faptul că în mai multe magazine, atât din capitală, cât şi din alte localităţi ale ţării putem găsi numeroase produse alimentare şi articole industriale din Polonia.
Pe de altă parte, vinurile moldoveneşti se bucură de o apreciere deosebită pe piaţa poloneză, fapt confirmat şi de datele statistice, care denotă o creştere frumoasă a exportului şi care plasează Polonia printre principalii consumatori de vinuri moldoveneşti. Astfel, astăzi peste 15% din sticlele exportate din R. Moldova ajung în Polonia.
Profit: Există loc şi pentru alte companii vitivinicole din Moldova pe piaţa poloneză? Ce este necesar de a întreprinde pentru a majora această cotă?
B.Z.: Între ţările noastre există o diferenţă culturală, respectiv, vinul moldovenesc abia câştigă un loc aparte în tradiţiile culinare ale polonezilor.
În primul rând, partenerii comerciali din R. Moldova trebuie să promoveze consumul de vin în cadrul tradiţiilor culinare poloneze. Actualmente, la o parte din polonezi încă nu există obişnuinţa de a consuma vin în timpul mesei. Aceştia preferă îndeosebi băuturi alcoolice tari sau bere etc.
Vinuri sunt foarte multe, diferite soiuri, diferite feluri, diferite tipuri... Din acest motiv, pentru a spori cota exporturilor, pe piaţa poloneză trebuie lansată o amplă campanie de promovare.
Profit: Dar dacă ne referim la alte produse?
B.Z.: Circa 60% din totalul produselor moldoveneşti exportate în Polonia reprezintă produse industriale (scaune, cabluri, contoare, textile), sucuri, vin, miere, struguri proaspeţi şi floarea-soarelui. În primul rând, este nevoie să fie înţeles modul de gândire ale pieţelor europene.
Produsul trebuie să fie nu doar frumos, gustos şi calitativ, dar şi ambalat, întreţinut, depozitat şi transportat conform unor cerinţe specifice. Anume la acest capitol mai este încă mult de lucru.
Dacă ne referim la produsele alimentare, R. Moldova are nevoie de frigidere, uscătorii, depozite etc. În prezent, nu puteţi câştiga o cotă parte pe pieţele UE, dacă nu întreprindeţi un efort în aceste domenii.
Aici revenim la faptul că sistemul trebuie să fie unul transparent şi predictibil. Repet, dacă oamenii nu au încredere în sistem, au frică de corupţie, ei nu vor investi în frigidere, uscătorii, depozite şi, respectiv, nu vor fi competitivi pe piaţa UE. Este un cerc vicios.
Însă, vreau să remarc faptul că, odată ce ai câştigat un debuşeu în piaţa UE, acesta devine unul stabil şi de încredere. UE nu închide piaţa într-o noapte din cauza unor motive dubioase.
Foaia de parcurs a fost clar stabilită. Dacă R. Moldova vrea să aibă parteneri de încredere şi un venit asigurat pentru ani de zile, atunci aceste reguli trebuie respectate. În cazul în care cineva nu este de acord cu aceste reguli, va fi foarte greu să reuşiţi. Polonia a reuşit să se adapteze. Am făcut un efort uriaş.
Acum 30 de ani, în Polonia au fost închise sute de întreprinderi, care nu mai erau rentabile. Atunci, am mizat în mare parte pe întreprinderile mici şi mijlocii (ÎMM). Doar după 30 de ani am devenit o ţară bogată, iar, în prezent, scopul nostru este să ne alăturăm grupului ţărilor G20. La capitolul dezvoltare pe cap de locuitor deja am depăşit unele ţări din Europa Occidentală, şi nu ne oprim la rezultatele obţinute. O astfel de dezvoltare este posibilă doar dacă o ţară este atrăgătoare. Ce să facem pentru ca ţara să fie atrăgătoare? În opinia mea, aceasta este întrebarea pe care trebuie să şi-o pună oficialii în fiecare dimineaţă.
Profit: şi R. Moldova ce trebuie să facă?
B.Z.: Nimeni nu trebuie să aştepte că R. Moldova se va schimba în mod magic. La baza dezvoltării stă efortul comun al oamenilor şi al statului. Punctul de bază este încrederea în structurile statului. Trebuie să existe un dialog între oamenii de afaceri şi domeniul politic pentru a identifica problemele care necesită a fi soluţionate. Menţionez că multe lucruri deja sunt cuprinse în Acordul de Asociere.
Profit: Aţi vorbit despre un forum de afaceri desfăşurat recent. Vă rog să ne spuneţi ce părere au polonezii despre climatul investiţional din R. Moldova - sunt ei gata să investească? Câţi investitori polonezi operează pe piaţa noastră şi în ce sectoare?
B.Z.: Bineînţeles, după o singură vizită este prematur să vorbim despre o investiţie. Rolul misiunilor diplomatice este de a favoriza asemenea contacte şi exact asta am făcut noi.
R. Moldova este parţial cunoscută în Polonia, respectiv, trebuie să întreprindem anumite măsuri pentru a familiariza polonezii cu ţara Dvs. mai îndeaproape.
Deocamdată, în Republica Moldova avem două investiţii poloneze mari. Este vorba despre o companie de stat, care a achiziţionat o fabrică de zahăr. Datorită investiţiilor poloneze în valoare de peste 20 mil. de euro, combinatul de zahăr, care se afla în prag de faliment, a fost renovat. Acesta şi-a relansat activitatea în 2011, iar în prezent serveşte drept un exemplu de investiţie de succes efectuată de Polonia în R. Moldova.
A doua investiţie, de această dată privată, a fost efectuată în domeniul comerţului cu produsele plastice. Pe lângă aceste investiţii, pe piaţa din R. Moldova funcţionează alte peste 100 companii cu capital polonez, dar investiţiile lor nu sunt atât de semnificative. Activitatea acestora ţine în mare parte de comerţ.
Întotdeauna încercăm să creăm o punte de cooperare dintre agenţii economici din Polonia şi R. Moldova. Recent, am contribuit la crearea unui centru de promovare al mediului de afaceri cu spaţii dotate corespunzător pentru stabilirea unor contacte. Respectiv, având o asemenea infrastructură vom încerca să promovăm şi mai multe evenimente în domeniul afacerilor.
Profit: Care sunt cele mai importante proiecte ale Poloniei în R. Moldova? În ce sectoare au fost implementate şi în ce valoare?
B.Z.: În ultimii 15 ani, Polonia a implementat în R. Moldova 264 de proiecte în sumă de peste 15 mil. euro. Proiectele implementate cuprind diverse domenii - politic, economic, social, dar şi cultural.
Cel mai recent proiect major se referă la revitalizarea centrelor urbane. Împreună cu Centrul de Informare pentru Autorităţile Locale din R. Moldova am realizat şase proiecte pilot în Bălţi, Cimişlia, Comrat, Edineţ, Ocniţa, Ungheni. Fiecare proiect include atât intervenţii de infrastructură, cât şi măsuri sociale. Toate pun accent pe implicarea cetăţenilor în viaţa oraşului, în procesul decizional - începând cu micro-raioanele/cartierele oraşului şi până la aspecte generale. Prin asemenea proiecte ne dorim să îmbunătăţim calitatea vieţii cetăţenilor R. Moldova.
De asemenea, implimentăm diverse proiecte destinate consolidării încrederii de pe ambele maluri ale Nistrului, ca şi mediului de afaceri în zonele rurale.
Polonia, la fel ca şi alţi parteneri de dezvoltare, a fost mereu aproape de R. Moldova şi o vom susţine în continuare. Activitatea noastră în R. Molodova ne-a demonstrat că poporul moldovenesc este unul foarte harnic, care are dorinţa de a schimba atât viaţa personală, cât şi viaţa întregii comunităţi. Munca alături de cetăţenii R. Moldova ne asigură că această ţară are un viitor frumos.
Profit: Care sunt planurile Ambasadei pentru perioada mandatului Dvs.?
B.Z.: Vom continua să implementăm proiectele de dezvoltare în domeniile prioritare pentru R. Moldova. De asemenea, vom consolida eforturile pentru a atrage parteneri atât pentru schimburi comerciale, cât şi pentru investiţii. Totodată, vom continua proiectele culturale.
În anul 2020 vom marca 400 de ani de la bătălia de la Ţuţora. În anul 1620 Hatmanul Stanisław Żółkiewski, care avea în acel moment peste 70 de ani, a hotărât să lupte cu trupele otomane pe pământ străin, mai precis pe teritoriul R. Moldova de astăzi. Hatmanul Żólkiewski a murit pe pământurile ţării Dvs., întorcându-se de pe câmpul bătăliei.
Vom marca acest eveniment pentru a sublinia două lucruri importante. În primul rând, pentru a aduce un omagiu armatei poloneze şi trecutului ţării. şi, totodată, pe langă acest eveniment istoric, dorim să prezentăm şi aspectul contemporan al ţării noastre – mereu deschisă către ţările Parteneriatului Estic.
În concluzie, vreau să subliniez că şi Polonia a fost o ţară comunistă cu multe restanţe. De fapt, acum 30 de ani eram în stare de faliment. După căderea sistemului comunist, care nu era în stare să facă faţă dezvoltării pe care au atins-o pe atunci ţările occidentale, Polonia trebuia să înceapă totul de la zero, neavând capital financiar sau intelectual.
În prezent, putem cu demnitate spune că am făcut faţă provocărilor, în primul rând, datorită ÎMM şi autorităţilor publice locale.
Descentralizarea a fost o cheie a succesului pentru Polonia. Pe de altă parte, vreau să menţionez că spiritul antreprenorial nu trebuie sufocat nici într-un caz. Experienţa noastră arată că dacă acest spirit este sufocat, atunci oamenii pur şi simplu vor pleca din ţară. O asemenea situaţie este o nenorocire imensă, care trebuie evitată.
Atât Polonia, cât şi alte ţări din Europa Centrală au reuşit să treacă de această perioadă dificilă, de consecinţele perioadei comuniste. Respectiv, nu văd niciun motiv pentru care R. Moldova nu ar fi putut şi ea să reuşească. Desigur, trebuie să existe dorinţă şi să fie întreprinse eforturi reale. Doar astfel lucrurile se vor schimba cu adevărat.
Un alt exemplu al succesului nostru este că după 30 de ani de eforturi am fost acceptaţi în sistemul de călătorie în SUA fără vize. Există puţine ţări ale căror cetăţeni deţin un asemenea drept. Acest exemplu demonstrează, încă odată, că am ales o cale corectă. Astăzi, facem parte din liga ţărilor serioase, atractive, bogate şi influente. Asta mereu ne-a fost visul şi suntem mândri că l-am îndeplinit.
R. Moldova are toate şansele să facă parte din acest grup. Dar, repet: sunt necesare eforturi bine determinate. Sunteţi un popor harnic, frumos, deştept, care, la fel ca şi Polonia, a avut o experienţă dură în trecut. Haideţi acum să mergem împreună într-o direcţie corectă şi să alegem calea dezvoltării.■
Далее...
Victor Chironda: De acum încolo lucrurile vor fi altfel
Tânăr, energic şi plin de entuziasm, noul Viceprimar al municipiului Chişinău responsabil de Urbanism şi Mobilitate Urbană, Victor Chironda, este decis să facă schimbări majore, unele dintre ele dureroase pentru anumite categorii, dar care într-un final ar trebui să facă viaţa chişinăuienilor mult mai uşoară. Victor Chironda promite că primele schimbări vor fi vizibile în jumătate de an. Într-un interviu acordat revistei Profit, Viceprimarul municipiului vorbeşte despre priorităţile sale şi felul în care acestea pot fi realizate, dificultăţile cu care s-a confruntat deja, dar şi lucrurile care l-au surprins plăcut în primele săptămâni de activitate.
Profit: Dle Chironda, sunteţi unicul vice-primar ales în funcţie din prima încercare cu suportul a 41 din cei 51 de consilieri municipali. Prin ce explicaţi acest sprijin masiv pentru candidatura Dvs.?
V.C.: În primul rând, eu vin dintr-un domeniu apolitic, am studii şi experienţă de activitate în domeniul urbanistic, multă lume mă cunoaşte în calitate de activist civic.
În campania electorală am promovat ideea depăşirii momentului politic şi al focusării pe problemele oraşului. Probabil, anume din acest considerent am obţinut sprijinul consilierilor din majoritatea fracţiunilor din consiliul municipal. Din câte am înţeles, ceilalţi trei vice-primari tot ar fi obţinut suportul consilierilor chiar la prima şedinţă, dar factorul politic a prevalat. Consiliul municipal rămâne a fi un for politic.
În plus, este vorba de specificul domeniului de care sunt responsabil. Există un grad sporit de corupţie care generează o serie de mari probleme pentru oraş şi pentru oameni. Toată lumea s-a săturat de acest lucru şi chiar îşi doreşte o schimbare.
Voi face tot posibilul să nu dezamăgesc.
Profit: A fost uşor să acceptaţi propunerea Primarului General al municipiului, Ion Ceban, de a deţine funcţia de Viceprimar responsabil de Urbanism şi Mobilitate Urbană? Mulţi au criticat decizia Dvs., dar mulţi v-au susţinut.
V.C.: Sincer, mi-ar fi fost mult mai greu să explic de ce aş fi refuzat această funcţie. Timp de mai mulţi ani am vorbit despre situaţia deplorabilă care există la capitolul urbanism şi transport public. În campania electorală am venit cu soluţii foarte concrete şi clare pentru o serie de probleme, iar acum când mi s-a oferit mandat deplin pentru a le implementa şi a rezolva o parte din problemele oraşului, eu, pur şi simplu, nu am putut refuza oferta.
Am primit asigurări din partea primarului general al municipiului că toată lumea va lăsa politicul la o parte şi se va concentra pe soluţionarea problemelor oraşului. Am observat că până în acest moment nimeni dintre persoanele numite în funcţii-cheie, inclusiv ceilalţi trei vice-primari, nu vine din mediul politic, nu sunt membri ai PSRM. Eu chiar văd că se ţine cont de acest principiu, lucru care mă face să cred că am făcut alegerea corectă.
Profit: Care sunt principalele obiective pe care doriţi să le realizaţi în această funcţie la capitolul urbanism?
V.C.: Prima prioritate este restructurarea, reformarea şi modernizarea direcţiei de urbanism şi arhitectură. Avem nevoie de experţi şi specialişti în arhitectură şi dezvoltarea oraşului, oameni cu viziuni, nu funcţionari publici sterili care acceptă orice numire în funcţie şi care sunt supuşi corupţiei.
Nu putem asigura o dezvoltare durabilă a capitalei fără un astfel de organ.
Indiferent cine va fi primar sau vice-primar în viitor, această structură trebuie să asigure dezvoltarea urbană sustenabilă a oraşului.
A doua prioritate este elaborarea documentelor care stau la baza dezvoltării oraşului: planul urbanistic general, planul de mobilitate urbană, concepţia de transport etc.
Aceste documentele există, dar ele fie sunt învechite fie nu sunt respectate. Este necesar să actualizăm documentele existente, ţinând cont de evoluţiile din domeniu şi de situaţia reală care există astăzi în capitală.
Spun acest lucru deoarece foarte multe dintre prevederile documentelor de urbanism existente în prezent sunt absolut irealizabile. Ele vin dintr-un sistem în care oraşul spunea de ce are nevoie, iar Moscova transfera sumele de bani necesare.
Profit: Au trecut circa 30 de ani de atunci...
V.C.: Exact, dar oamenii care au creat acel document sunt tot acolo.
Profit: De unde luăm specialişti calificaţi?
V.C.: Tocmai intenţionam să spun că o altă prioritate în domeniul urbanistic este atragerea specialiştilor. Până acum primăria a fost o structură absolut necredibilă şi neatractivă.
Anterior, mulţi specialişti buni, tineri cu studii în ţară şi peste hotare, oameni cu viziuni refuzau să lucreze la primărie din două motive - nivelul înalt al corupţiei în care ei nu doreau să se implice şi salariile foarte mici.
Pentru a soluţiona aceste probleme, noi apelăm la susţinerea donatorilor, căutăm modalităţi de optimizare a structurilor, inclusiv prin schimbarea organigramei primăriei, încercăm să vedem ce putem face pentru a eficientiza fiecare fişă de post astfel încât angajaţii să fie plătiţi mai bine. Pentru aceasta este nevoie, însă, de ceva timp - cel puţin vreo jumătate de an.
Profit: Elaborarea şi aprobarea unui nou plan urbanistic este una dintre principalele promisiuni ale Dvs. şi ale primarului general al municipiului. Se spune că un asemenea plan nu a fost aprobat până în prezent deoarece s-au opus mai multe grupuri de interese.
V.C.: Cred că acest lucru este în mare parte adevărat. Nu s-a dorit să existe claritate şi reglementare în acest domeniu. Din anul 2007, planul de urbanism parcă există, dar în acelaşi timp parcă nu există, deoarece nu toate documentele şi deciziile au intrat în vigoare. Astfel, atunci când funcţionarilor de la primărie le convenea, ei spuneau că acest document există, iar atunci când nu le convenea, spunea că nu există. În mare parte, acest lucru a afectat zona istorică a capitalei.
Profit: Vă aşteptaţi la o anumită rezistenţă în procesul de elaborare şi adoptare a unui nou plan urbanistic şi din partea cui? Ce mesaj aveţi pentru cei care vor încerca să opună rezistenţă?
V.C.: Rezistenţă deja există. Lumea solicită întrevederi cu primarul, iar telefonul meu este roşu.
Oamenii s-au adaptat la regulile impuse anterior de unii funcţionari de la primărie, iar acum, când ele se schimbă, îşi fac griji pentru ce va urma.
Noi tragem linia. Mesajul nostru pentru toată lumea - agenţi economici, cetăţeni şi societatea civilă - este că de acum încolo lucrurile vor fi altfel.
În acelaşi timp, ne propunem să analizăm fiecare caz legat de construcţiile şi gheretele semi-legale sau ilegale, pentru a vedea cum putem soluţiona aceste probleme.
Trebuie să menţionez faptul că avem agenţi economici care au început diferite construcţii având toate actele în regulă. De fapt, majoritatea construcţiilor din oraş sunt legale pentru că proprietarii au primit autorizaţii de construcţie şi certificate de urbanism de la primărie.
Este o altă întrebare dacă acestea au fost emise legal sau ilegal, dacă ele corespund sau nu planului de urbanism. Foarte des, aceste documentele au fost emise legal, deoarece s-au creat toate premisele pentru aceasta.
Vă dau un exemplu. Un agent economic a început construcţia unui bloc de locuit anul trecut sau cu doi ani în urmă şi acum construcţia este la nivelul etajului opt. O parte dintre documente au fost emise cu anumite abateri de la legislaţie. Ce facem în această situaţie? Demolarea unei asemenea construcţii costă. Dacă clădirea rămâne nefinalizată, atunci ea prezintă un pericol, în plus, afectează imaginea oraşului.
Noi intenţionăm să creăm o comisie care va examina fiecare caz mai complicat şi va veni cu soluţii. Dacă documentele au fost eliberate ilegal, iar construcţia nu a început încă, atunci vom retrage autorizaţia de construcţie. Dacă autorizaţia a fost emisă legal şi construcţia deja este în plin proces de desfăşurare, atunci vom propune agentului economic să contribuie la diminuarea impactul negativ al construcţiei asupra zonei în care aceasta este amplasată. De exemplu, să amenajeze spaţiul din apropiere, să construiască o porţiune de drum, un apeduct etc. Din câte vedem, unii agenţi economici ar fi dispuşi să facă acest lucru.
Profit: Ce soluţii aveţi pentru problema clădirilor nefinalizate, mai ales a celor din centrul Chişinăului, care afectează imaginea oraşului. Mă refer aici la clădirea ce se dorea să fie un hotel, viz-a-viz de Ministerul Agriculturii, sau la clădirea nefinalizată de lângă Teatrul de Operă şi Balet?
V.C.: Majoritatea acestor clădiri sunt în litigii în care sunt implicaţi fie mai mulţi agenţi economici fie fondatorii unei companii. De asemenea, există cazuri când construcţiile au fost stopate, deoarece asupra companiei care a început lucrările s-a produs un fel de atac raider.
În prezent, aceste construcţii nefinalizate, care au fost începute cu 10-15 ani în urmă, nu costă nimic proprietarii. Noi vom identifica modalităţi pentru ca astfel de şantiere de construcţie de lungă durată să coste. O soluţie ar fi majorarea semnificativă a taxelor pentru amplasarea gardurilor în jurul clădirilor care nu sunt finalizate timp de 3-4 ani. Atunci când proprietarii vor fi obligaţi să achite sute de mii de lei pe an pentru construcţiile nefinalizate - taxa va depinde de mărimea clădirii, locul amplasării şi impactul ei asupra imaginii oraşului - atunci aceştia vor căuta să identifice soluţii pentru a duce lucrările la bun sfârşit.
Toate oraşele mari au suferit de pe urma construcţiilor nefinalizate. Am fost în mai multe oraşe din Europa şi am văzut cum funcţionează asemenea mecanisme. Nu trebuie să inventăm bicicleta, ci doar să studiem şi să preluăm practicile şi soluţiile care au dat rezultate în alte oraşe.
Profit: Al doilea domeniu de care sunteţi responsabil este cel al transportului public. Care sunt priorităţile la acest capitol?
V.C.: Ne propunem să abordăm problema transportului public din perspectiva mobilităţii. Dorim să acordăm mai multă prioritate transportului public, mersului cu bicicleta şi mersului pe jos.
În oraşele din Europa poţi merge liniştit pe jos dintr-o zonă în alta fără a te supune unui pericol. În Chişinău acest lucru este, uneori, aproape imposibil. Sunt zone unde nu avem nici o trecere pietonală sau unde trotuarele au fost transformate în locuri de parcare, iar pietonii trebuie să facă slalom printre automobile.
De asemenea, ne propunem să eficientizăm şi să modernizăm transportul public, astfel încât persoanele care au nevoie de transport doar pentru a se deplasa la serviciu să aleagă transportul public nu cel privat.
Profit: Ce înseamnă acest lucru la modul practic?
V.C.: Acest lucru înseamnă benzi dedicate transportului public, pentru ca acesta să circule rapid şi să nu stea în ambuteiaje, staţii de transport public moderne, cu orar şi panouri digitale cu informaţii despre circulaţia autobuzelor şi a troleibuzelor, bilet unic de călătorie care să permită pasagerilor să călătorească, cu acelaşi bilet timp de o zi, o săptămână sau o lună, atât cu autobuzul, cât şi cu troleibuzul, taxarea electronică ca model de plată.
Profit: Crearea benzilor pentru transportul public va îngreuna, însă, deplasarea transportului privat.
V.C.: Este adevărat. Dar scopul nostru este să încurajăm chişinăuienii să folosească cât mai puţin transportul privat. Mă refer aici, în primul rând, la locuitorii capitalei care se deplasează la serviciu în centrul oraşului şi seara pleacă acasă, iar automobilele lor ocupă locuri de parcare, de obicei pe trotuar, timp de minimum 8 ore.
Acest lucru înseamnă un randament foarte mic al automobilului - el nu este utilizat 90% din timp, dar ocupă un spaţiu de parcare în centrul oraşului unde cea mai scumpă resursă este terenul.
Din cauza automobilelor care staţionează toată ziua, cei care au nevoie să-şi parcheze automobilele pentru doar 5-10 minute parchează pe prima bandă, lucru care îngreunează şi mai mult traficul.
La fel ca şi în cazul construcţiilor nefinalizate, soluţiile pentru fluidizarea traficului nu sunt inventate de mine. Sunt practici internaţionale.
Nici un oraş din lume nu poate crea o infrastructură în care să poată circula lejer atât transportul public, cât şi toate automobilele private, numărul cărora a crescut semnificativ în ultimele decenii. Există o axiomă care spune: cu cât mai multă infrastructură pentru automobile există, cu atât mai multe automobile vor fi în garaj sau în oraş.
Anume din acest considerent, practica marilor oraşe europene este de a limita circulaţia automobilelor private, prin diferite metode, şi de a spori capacităţile transportului public.
Profit: La modul practic, cum veţi obliga şoferii să nu circule pe benzile dedicate transportului public?
V.C.: Cu ajutorul camerelor de filmat şi a amenzilor, car vor fi destul de mari.
Profit: Cum vedeţi soluţionarea problemei parcărilor, mai ales în centrul oraşului? Este posibil de construit o parcare multi-etajată pe una din străzile centrale ale capitalei?
V.C.: Construcţia unor asemenea parcări este reală, iar unii agenţi economici şi-au anunţat deja disponibilitatea de a participa la implementarea unor asemenea proiecte. Au fost chiar şi identificate câteva locuri, unul dintre care este scuarul Teatrului de Operă şi Balet. Agenţii economici susţin că acolo este posibilă construcţia unei parcări subterane pentru 500-600 de locuri de parcare. Dar pentru ca agenţii economici să fie interesaţi să investească în asemenea proiecte, primăria trebuie să asigure că şoferii îşi vor parca automobilele anume acolo şi vor achita costul parcării. Experienţa oraşelor europene arată că pentru ca un asemenea proiect să fie viabil este necesar să fie interzisă parcarea pe o rază de 600 de metri.
De asemenea, ne propunem să marcăm toate locurile de parcare în zona centrală a oraşului, sau chiar pe toate străzile capitalei. Astfel, şoferii care îşi vor parca automobilele în locurile care nu sunt marcate vor fi amendaţi.
În prezent, nu putem aplica amenzi pentru că nu putem demonstra că acesta nu este un loc de parcare. În plus nici nu are cine aplica aceste amenzi.
Profit: În acest sens, intenţionaţi să intensificaţi cooperarea cu Ministerul de Interne sau cu Inspectoratul General de Poliţie?
V.C.: Intenţionăm să creăm o agenţie municipală de control sau de supraveghere, vom vedea cum exact se va numi. Această structură va avea dreptul să aplice legea. Poliţia nu dispune de angajaţi care să facă acest lucru. Suntem conştienţi de faptul că dacă poliţiştii încep să se ocupe la modul cel mai serios de aplicarea amenzilor pentru încălcarea regulilor de parcare, atunci nu va mai avea cine să se ocupe de restul sarcinilor.
Considerăm că pentru aplicarea amenzilor pentru parcarea neregulamentară pot fi angajate persoane mai puţin calificate decât poliţiştii. Sperăm să putem implementa acest proiect deja în primăvara anului viitor.
Profit: Ce rol atribuiţi microbuzelor în dezvoltarea transportului public?
V.C.: Părerea mea este că microbuzele, mai devreme sau mai târziu, vor dispărea din oraş. Mai mulţi proprietari de rute au declarat, în cadrul discuţiilor pe care le-am avut, că intenţionează să renunţe la aceste afaceri, deoarece ele au devenit neprofitabile. Din acest considerent, ne propunem să găsim modalităţi pentru a achiziţiona autobuze şi troleibuze noi. De asemenea, dorim să creăm parteneriate public-private cu companii de transport care dispun de autobuze de capacitate mare. Vom contracta serviciile lor după o formulă similară cu microbuzele, dar cu un control mai strict.
De asemenea ne propunem să creăm aşa numitele staţii de transbordare. Astfel, locuitorii din suburbii vor fi aduşi la intrarea în oraş cu autobuze mari, iar ulterior, folosind acelaşi tichet, ei vor putea merge în diferite zone ale oraşului utilizând alte mijloace de transport.
Profit: Cu ce dificultăţi vă confruntaţi în primele săptămâni de activitate?
V.C.: Numărul mare al celor care solicită întrevederi pentru a încerca soluţionarea diferitor probleme. Unor oameni li se pare că problema lor se va rezolva imediat sau mai uşor dacă vor discuta cu viceprimarul.
Nu am venit aici să fiu viceprimar. Am venit în această funcţie pentru a face nişte schimbări sistemice şi pentru a îmbunătăţi serviciile pe care le prestează primăria.
Pentru a face îmbunătăţiri sistemice este nevoie ca top managementul să se focuseze pe reforme instituţionale, să caute finanţări, să elaboreze şi să implementeze proiecte, să organizeze servicii şi structuri.
Consider că de soluţionarea problemelor individuale ale agenţilor economici sau a persoanelor fizice trebuie să se ocupe funcţionari specializaţi care să primească oameni şi să le examineze petiţiile.
Profit: Dar ce v-a surprins plăcut în activitatea primăriei?
V.C.: Am descoperit foarte multă lume dispusă să ajute - agenţi economici, reprezentanţi ai societăţii civile, ambasadori, donatori, dezvoltatori IT, cetăţeni simpli.
În cadrul întrevederilor pe care le-am avut până în prezent am observat o mare dorinţă de a ajuta municipalitatea.
Am observat această dorinţă şi pe interior - funcţionari publici care până acum au fost neglijaţi şi nu au fost luaţi în seamă, dar care au viziuni şi idei. Consider că aceşti oameni sunt o resursă foarte bună pe care trebuie să o folosim şi care poate să ne ajute la dezvoltarea oraşului.■
Далее...
