Profit
№_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
№_12_2018 (265), decembrie 2018Remittances: Romania and Moldova - A short parallel
In a previous article (see A. Tanase - COMMENT: Remittances bring large be-nefits and dire consequences) published in English by BNE Intellinews, London on 21 May 2018* the great benefits which are brought in to recipient countries were signalled, but also some macro-economic consequences of them, which, in some cases are alarming. The conclusions of that article are more valid today than ever.
Many emerging countries/countries in transitions from Europe and world wide receive on an annual basis billions USD/EUR as remittances from their citizens who decided to emigrate and work abroad. This is also the case of Romania and that of the Republic of Moldova. Remittances have had and most likely will continue to have a major positive role in the formation of the Gross Domestic Product (GDP), to a greater or to a smaller extent depending on the individual features of each country, the dynamic of foreign currencies flows, the structure and the size of the sender groups, more or less permissive regulations from the host countries and many other historical, logistic, banking and socio-cultural factors. Both the Romania's case and that of the Republic of Moldova are interesting from many points of view. A short parallel between the two countries is worthwhile to be made.
Romania has faced a massive exodus of its population after the December 1989 revolution. There are currently no official published figures regarding the number of Romanians who have emigrated starting with 1990, but, according with some estimations made by analysts dealing with the Romanian economy issues, some 5 millions Romanians are currently living abroad. The number is impressive. The Romanian mass media even speaks of the largest migration during peace times from a single country. A comparison with Syria is often made and it puts Romania in an awkward position.
But what is even more alarming is the structure by ages of this massive group of Romanians. It is mainly about young peoples. This simple fact has dramatic macro-economic repercussions as it was presented in the article mentioned above. And more worrisome is the current trend in which many young peoples are leaving Romania as soon as they finish their high school studies. To go abroad to study is not something negative in itself (in the history of this country this has happened permanently, with the greatest national poet Mihai Eminescu himself being an intellectual product of an education made abroad), but the fact that most of them are not returning home anymore is the most dramatic situation.
There is, of course, a favourable macro-economic impact derived from these transfers. Table 1 below is very illustrative. During the last decade, on an annual average basis, Romania received some EUR 3.4 billion as remittances. Their contributions to the Romanian GDP formation since Romania's membership to the European Union (EU) (on average of 2.35%, included as the last column of Table 1) has no need for any further presentation, especially in the specific case of this country which has accumulated a very large foreign debt (EUR 98 bln as of 30 September 2018).
On the other side, what should be also a concern for the Romanian authorities is the trend of this foreign currency inflow. The graph below is quite illustrative for a very concerning situation. These remittances go visibly downward year by year (with some small exceptions), and the strategic analysis of this trend is not optimistic either. The foreign currencies inflows from abroad will continue to decrease because of a multitude of factors. The economic and geo-political situation of the host countries is just one of these factors. More recently, starting with March 2019, the exit of the Great Britain from the EU will have a clear negative impact on the remittances inflow for the Romania's balance of payments.
It is fair to note that the share of Great Britain is not a major one within the total volume of received remittances, but currently, the Romanian minority is one of the largest and very active in the United Kingdom (UK). The future of these Romanians in UK is not certain for the time being. An eventual UK hard exit, without any corresponding agreements will have negative consequences on the foreign currencies remittances sent to Romania. Moreover, apart from the direct impact on remittances, the Brexit will have one even more dramatic consequence as compared to the first impact mentioned above. Practically, depending on the final concluded agreement, the EU will have in its EU budget less GBP 8.6 bln, which represents the annual net contribution of the Great Britain. The natural consequence will be that the EU funds will decrease and the access to the structural funds of the new members, amongst which Romania is one, will have to decrease accordingly.
Up to now, Romania did not manage to absorb the structural funds which it was entitled to because it did not submit projects to EU as, for instance, Poland and Slovenia did. The great infrastructure projects which are badly needed by Romania did not receive the required attention. Until now, the priorities of the Romanian Government were more related to justice field than to the country's infrastructure and attraction of investments.
The case of the Republic of Moldova is even more interesting. First of all, the community of Moldovans living and working abroad is estimated to some 1 million persons, which relative to the demographic dimensions of the country is very closed (relatively speaking - some 22%), to that registered in the case of Romania, but a very large segment of this group of Moldovans lives in the Russian Federation and other CIS states, which is not the case of Romanians as well.
Moreover, during the last 10 years, the Republic of Moldova has received from abroad an annual average of some USD 1.3 bln. This foreign currency inflow has contributed to the Moldovan GDP formation in a proportion of some 20%, as presented in Table 2. The annual average during the period of 2008 - September 2018 was of 19.78%, which is one of the highest such macro-economic ration, not only as compared to Romania, but even on international level!
What is more worrisome in the case of the Republic of Moldova, in fact like in the case of Romania, is the decreasing trend of remittances registered over the last years as compared to the mid-2000 years (the year with the highest level was 2008). The great banking and financial crisis in the aftermath of Lehman Brothers' bankruptcy on 15 September 2008 influenced in a very clear manner the international flow of money, including the flow of remittances to Moldova (and/or to Romania). This was the largest bankruptcy case in the USA history in which over USD 600 bln banking assets were involved, but the actual crisis was triggered in fact by the poor quality mortgages granted in USA by the commercial banks, including by the governmental agencies (sub-prime mortgages).
The share of remittances received by Moldova from UK is not very high either (some 6% as of 30 September 2018), but Brexit's impact on the country will be felt in any case. Taking into account that Moldova is not an EU member or a member of Schengen space, it is possible/probable that the negative impact will be higher and of a longer duration than the simple share presented above. The post-Brexit monetary flows will not be the same and the situation of Moldova's external debt is more stringent than in the case of Romania. As of 30 June 2018, Moldova has accumulated an external debt of some USD 7.1 billion, which is more than 100% of country's GDP (see Table 3). However, as in the case of Romania, the Moldovan authorities did not pay the required attention to this topic. The parliamentary elections to be held in February 2019 should have brought already into debates this very issue which could be vital for the entire country and its citizens, irrespective if they are residents of Moldova or are temporary living abroad.
The Next Immediate Steps
The Romanian authorities should analyse carefully and into much details the Brexit's impact, for both cases (Deal, probable - No Deal, less probable), including on the remittances. A new strategy for long term is required taking into account the two trends which concern the future, namely the decline of remittances and the decrease of the structural funds from the EU. Romania is in need of immediate investments in infrastructure, education, health and other sectors (IT industry, for instance). This country needs also immediate measures to stop the emigration of its active labour force.
Even more, the demographic structure of population from both Romania and Moldova as well shows a rapidly growing ageing. The ageing demographic indicator has increased. In an interval of 15-25 years from now on, the lack of labour force will become more stringent and will be of a chronic nature if one takes into account the young people exodus. One of the top priorities in the case of both countries should be, for instance, implementation of a real and efficient cadastral system, introduction of a fair taxation scheme for properties and granting land to those who wish to hold agricultural land (Romanian and respectively Moldovan citizens, resident of their own countries or even from abroad if they wish to return). The young labour force will become increasingly difficult to find, therefore, the family farms will be certainly a valid solution. Both Romania and Moldova are in need of fundamental changes starting at the society base. The American model, for instance, was based on the sharing and granting of land to farmers and up to nowadays the American farmer has thus been the cornerstone of the USA.
At the same time, it would be ideal that both countries implement measures to attract back the former compatriots who have accumulated some capital and know-how while in the developed countries. The return of the Romanians and Moldovans who left to live abroad was promoted by mass media only, not by the authorities themselves. Therefore, the cases of those who returned home were just a few and even fewer were the successful ones (many has left again).
At the same time, in the case of both countries clear steps should also be undertaken regarding the consolidation of the remittances flows at least at the levels registered in 2017-2018, without which the economic growth and the living standards will be certainly affected. The fiscal stimuli, amongst which the non-taxation of the money gained abroad, should be granted to those who receive money from abroad so that they can save and invest it, with the help of commercial banks and of the EU (as the case may be), in private small and medium-size companies (SMEs). The design of a full set (multi-dimensional and multi-sectorial) of measures for an immediate and long-term counter-act of the negative impact, by each of the two countries, in dependence of the specific features of each of them, by the Governments and authorities of the respective countries, is not premature at this stage. On the contrary.■
*The full article is available at http://www.intellinews.com/comment-remittances-bring-large-benefits-and-dire-consequences-141733/?source=moldova
_________________________________________________________________________________________
Далее...
Remitenţe: România şi Moldova - O scurtă paralelă
Într-un articol anterior (vezi A. Tănase - COMMENT: Remittances bring large benefits and dire consequences) publicat în limba engleză de BNE Intellinews, Londra la 21 mai 2018* s-au semnalat marile beneficii pe care le aduc remitenţele ţărilor primitoare, dar şi unele consecinţe macro-economice ale acestora care, în unele cazuri, sunt alarmante. Concluziile acelui articol sunt mai valabile astăzi ca oricând.
Multe ţări emergente/ţări în tranziţie din Europa şi din întreaga lume primesc anual miliarde de USD/EUR ca remitenţe din partea cetăţenilor ţărilor respective care au decis să emigreze şi să lucreze în străinătate. Acesta este şi cazul României şi al Republicii Moldova. Remitenţele au avut, şi cel mai probabil vor continua să aibă, un rol pozitiv major în formarea Produsului Intern Brut (PIB), în măsură mai mare sau mai mică în funcţie de trăsăturile individuale ale fiecărei ţări, dinamica fluxurilor valutare, structura şi mărimea grupurilor de trimiţători, reglementările mai mult sau mai puţin permisive ale ţărilor gazdă, precum şi mulţi alţi factori istorici, logistici, bancari şi socio-culturali. Atât cazul României, cât şi cel al Moldovei sunt interesante din multe puncte de vedere. Între cele două ţări merită a fi făcută o scurtă paralelă.
România a cunoscut un exod masiv al populaţiei după revoluţia din decembrie 1989. În prezent, nu există date oficiale publicate în legătură cu numărul românilor care au emigrat începând din 1990, dar potrivit unor estimări ale analiştilor care se ocupă de problemele economiei româneşti, acum în străinătate locuiesc circa 5 milioane de români. Numărul este impresionat. Mass-media românească vorbeşte chiar de cea mai mare migraţie pe timp de pace dintr-o singură ţară.
Comparaţia cu Siria este adesea făcută în defavoarea României. Dar ceea ce este şi mai alarmant este structura pe vârste a acestui masiv grup de români. Este vorba în special de tineri. Acest simplu fapt are repercusiuni macro-economice dramatice, aşa cum s-a prezentat în articolul menţionat. Şi mai îngrijorător este trendul actual în care mulţi tineri părăsesc România imediat după finalizarea studiilor liceale. Plecarea la studii în străinătate nu este ceva negativ ca atare (în istoria ţării acest fapt s-a înregistrat în permanenţă, însuşi marele poet naţional Eminescu fiind un produs intelectual al unei educaţii în străinătate), dar cel mai dramatic este faptul că cei mai mulţi nu se mai întorc acasă.
Bineînţeles, există şi un impact macro-economic favorabil al acestor transferuri. Tabelul 1 este ilustrativ în acest sens. În medie, în ultimul deceniu, România a primit anual circa 3,4 miliarde euro sub formă de remitenţe. Contribuţia remitenţelor la formarea PIB-ului românesc de la aderarea României la Uniunea Europeană (UE) (în medie 2,35%, inclusă în ultima coloană a Tabelului 1) nu mai are nevoie de nici o prezentare, mai ales în situaţia acestei ţări care a acumulat o datorie externă foarte mare (98 miliarde euro la 30 septembrie 2018).
Pe de altă parte însă, ceea ce ar trebui să îngrijoreze autorităţile româneşti este trendul acestui influx de valută. Graficul de mai jos este evident ilustrativ pentru o situaţie îngrijorătoare. Remitenţele scad vizibil, de la an la an (cu mici excepţii), iar analiza strategică a acestui trend nu este optimistă. Intrările de valută din străinătate vor continua să scadă drept rezultat al unei multitudini de factori. Situaţia economică şi geopolitică a ţărilor gazdă este doar unul dintre aceşti factori. Mai nou, începând din martie 2019, ieşirea Marii Britanii din UE va avea în mod clar un impact negativ asupra intrărilor de remitenţe la balanţa de plăţi externe a României.
Ponderea Marii Britanii nu este majoritară în volumul total al remitenţelor primite, dar în prezent în Regatul Unit minoritatea românească este una dintre cele mai mari şi mai active. Deocamdată, viitorul acestor români în Regatul Unit nu este cert. O ieşire a Regatului Unit din UE fără aranjamente adecvate va avea consecinţe negative asupra remiterilor de valută în România. Mai mult, în afara impactului direct asupra remitenţelor, Brexit-ul va avea şi o altă consecinţă mai dramatică decât cea menţionată mai sus. Practic, în funcţie de aranjamentul la care se va ajunge, UE va avea mai puţin GBP 8,6 miliarde la bugetul comunitar care reprezintă contribuţia anuală netă a Marii Britanii. În mod firesc, fondurile comunitare se vor reduce, iar accesul la fondurile structurale ale noilor membri, printre care şi România, va fi diminuat în mod corespunzător.
Până în prezent, România nu a reuşit să absoarbă fondurile structurale la care era îndreptăţită pentru că nu a prezentat proiecte la UE, aşa cum au făcut de exemplu Polonia şi Slovenia. Marile proiecte de infrastructură de care România are atâta nevoie nu au primit practic atenţia necesară. Până în prezent priorităţile Guvernului României au fost mai mult în domeniul justiţiei decât în ceea ce priveşte infrastructura ţării şi promovarea investiţiilor.
Cazul Republicii Moldova este şi mai interesant. În primul rând, comunitatea moldovenilor care trăiesc şi lucrează în străinătate este estimată la circa 1 milion de persoane, care raportată la dimensiunile demografice ale acestei ţări, este foarte asemănătoare, (relativ vorbind - circa 22%), cu cea înregistrată în cazul României, dar un segment major al acestui grup este reprezentat de moldovenii care trăiesc în Federaţia Rusă şi alte state din CSI, ceea ce nu este şi cazul românilor. 
Mai mult, de-a lungul ultimilor 10 ani, Moldova a primit anual din străinătate în medie circa 1,3 miliarde dolari. Acest influx valutar a contribuit la formarea PIB-ului moldovenesc în proporţie de circa 20%, aşa cum se prezintă în Tabelul 2. Media anuală în perioada 2008 - septembrie 2018 a fost de 19,78%, ceea ce reprezintă una dintre cele mai mari astfel de raţii macro-economice, nu doar comparativ cu România, dar şi pe plan internaţional!
Ceea ce este şi mai îngrijorător şi în cazul Republicii Moldova, ca şi în cazul României de altfel, este trendul descrescător al remitenţelor înregistrat în ultimii ani comparativ cu mijlocul anilor 2000 (anul cu cele mai mari intrări a fost 2008). Marea criză financiar-bancară ce a urmat după falimentul lui Lehman Brothers pe 15 septembrie 2008 a influenţat în mod evident fluxurile băneşti internaţionale, inclusiv fluxul de remitenţe către Moldova (şi/sau România). Acesta a fost cel mai mare faliment din istoria SUA unde au fost implicate active bancare de peste 600 miliarde dolari, dar criza a fost determinată de fapt de împrumuturile ipotecare necalitative acordate în SUA de băncile comerciale, inclusiv de agenţii guvernamentale (sub-prime mortgages). Şi în cazul Moldovei, ponderea remitenţelor primite din Regatul Unit nu este deosebit de mare (circa 6% la 30 septembrie 2018), însă impactul Brexit-ul asupra ţării se va resimţi în orice caz.
Având în vedere că Moldova nu este membră UE sau a spaţiului Schengen, este posibil/probabil ca impactul negativ al Brexit-ului să fie mult mai mare şi mai de lungă durată decât simpla pondere prezentată mai sus. Fluxurile băneşti post-Brexit nu vor mai fi aceleaşi, iar situaţia datoriei externe a Moldovei este mai stringentă decât în cazul României. La 30 iunie 2018, Moldova a acumulat o datorie externă de circa 7,1 miliarde dolari, ceea ce reprezintă mai mult de 100% din PIB-ul ţării (vezi Tabelul 3). Ca şi în cazul României, autorităţile moldoveneşti nu acordă însă atenţia necesară acestui subiect. Alegerile parlamentare din februarie 2019 ar fi trebuit să aducă deja în dezbatere această chestiune care poate fi vitală pentru întreaga ţară şi toţi cetăţenii ei, indiferent dacă sunt rezidenţi în Moldova sau temporar în străinătate.
Paşi de Întreprins Urgent
Autorităţile din România ar trebui să analizeze atent şi în detaliu impactul Brexit-ului, în ambele variante (Deal, probabil - No Deal, mai puţin probabil), inclusiv asupra remitenţelor. Este necesară o nouă strategie pe termen lung având în vedere cele două tendinţe privind viitorul şi anume reducerea remitenţelor şi reducerea fondurilor structurale de la UE. România are o nevoie imediată de investiţii în infrastructură, educaţie, sănătate şi alte sectoare (industria IT, de exemplu). Ţara are nevoie şi de măsuri imediate pentru stoparea emigrării forţei de muncă active.
Mai mult, structura demografică din România şi din Republica Moldova, de asemenea, arată o îmbătrânire a populaţiei. Indicele de îmbătrânire demografică s-a accentuat. Într-un interval de 15-25 de ani de acum încolo, lipsa de forţă de muncă va deveni cronică, având în vedere exodul tinerilor. Una dintre priorităţi în cazul ambelor ţări trebuie să fie, de exemplu, implementarea unui sistem cadastral real şi eficient, stabilirea unui sistem de taxare echitabilă a proprietăţilor şi împroprietărirea celor care doresc să deţină pământ agricol (cetăţeni români şi respectiv moldoveni, rezidenţi în ţară sau chiar în străinătate, dacă doresc să se întoarcă). Forţa de muncă tânără va fi din ce în ce mai greu de găsit, deci fermele familiale vor fi în mod cert o soluţie viabilă. Atât Romania, cât şi Republica Moldova au nevoie de schimbări fundamentale începând de la baza societăţii. Modelul american, de exemplu, s-a bazat pe împărţirea pământului şi până în prezent fermierul american este una dintre pietrele de temelie ale SUA.
În acelaşi timp, ideal ar fi să fie întreprinse măsuri în cazul ambelor ţări pentru atragerea în ţară a foştilor compatrioţi care au acumulat un anumit capital bănesc şi know-how în ţările dezvoltate. Venirea în ţara a românilor şi a moldovenilor plecaţi în străinătate a fost promovată doar de mass-media, nu şi de autorităţi. În rezultat, cazurile celor care s-au întors acasă au fost puţine, şi mai puţine au fost cele de succes (mulţi au plecat din nou).
Concomitent, în situaţia ambelor ţări trebuie să se întreprindă paşi clari în ceea ce priveşte menţinerea fluxului de remitenţe cel puţin la nivelurile înregistrate în 2017-2018, fără de care creşterea economică şi nivelul de trai vor fi afectate în mod sigur. Stimulentele fiscale, între care şi scutirile de taxe la banii câştigaţi în străinătate, ar trebui acordate celor care primesc bani din străinătate pentru a-i economisi şi investi, cu ajutorul băncilor comerciale şi al UE (după caz), în întreprinderi private mici şi mijlocii (IMM-uri). Jalonarea unui set complet (multi-dimensional şi multi-sectorial) de măsuri de contracarare imediată şi pe termen lung a impactului negativ de către cele două ţări, în funcţie de specificul fiecăreia, de către Guvernele şi autorităţile ţările respective, nu este prematură în această etapă. Dimpotrivă.■
*The full article is available at http://www.intellinews.com/comment-remittances-bring-large-benefits-and-dire-consequences-141733/?source=moldova
__________________________________________________________________________________________
Далее...
EU4BUSINESS BERD - oportunităţi şi avantaje
Prima Linie de Credit EU4Business BERD, oferită ÎMM prin intermediul băncii comerciale Mobiasbancă, s-a dovedit a fi un succes. La un an şi jumătate de la lansarea proiectului, Mobiasbancă a reuşit să valorifice toată suma iniţială a creditului de 10 mil. euro şi a accesat adiţional alte 20 mil. euro. În cadrul unui interviu oferit revistei Profit, directorul comercial Corporate Banking al Mobiasbancă Groupe Societe Generale, Elena Guzun, vorbeşte despre condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească ÎMM pentru a avea acces la această linie de creditare şi despre beneficiile acestui proiect.
Profit: Mobiasbancă este prima bancă din RM care oferă finanţare ÎMM în cadrul Liniei de Credit EU4Business EBRD. În cadrul acestei iniţiative, lansate în aprilie 2017, ÎMM au acces la 10 mil. euro oferite de către BERD prin intermediul Mobiasbancă. Cu ce rezultate se poate lăuda banca la un an şi jumătate de la lansarea proiectului?
E.G.: Într-adevăr, Mobiasbancă este prima instituţie bancară care a accesat Linia de Credit EU4Business EBRD. În această perioadă am înregistrat rezultate frumoase şi anume am reuşit să valorificăm toată suma de 10 mil. euro. Asta înseamnă că în economia reală s-au acordat credite pentru modernizarea ÎMM în conformitate cu standardele europene, iar companiile locale au investit în echipamente moderne, eficiente şi inovative. Astfel, suntem cu un pas mai aproape de standardele şi piaţa europeană. Datorită unei cereri sporite pentru acest produs, Mobiasbancă a accesat adiţional 20 mil. euro pentru a fi alocate economiei reale.
Profit: Câte proiecte investiţionale au fost finanţate până în prezent şi în ce domenii?
E.G.: Sunt mai multe proiecte investiţionale, peste 70, iar domeniile sunt foarte diferite şi acoperă tot spectrul economiei reale: agricultură, producerea mobilei, industria alimentară, vinificaţie, restaurante şi cafenele, exportatori şi servicii de transport. În cadrul acestei facilităţi s-a finanţat şi echiparea cu utilaje moderne a unui spital privat.
Profit: Scopul proiectului este de a sprijini integrarea economiei RM pe pieţele europene. Despre ce rezultate putem vorbi la acest capitol? Vă rog să ne oferiţi câteva exemple de companii care au reuşit să majoreze exportul către UE datorită acestor finanţări.
E.G.: Este adevărat, scopul proiectului este de a accesa pieţele europene, de a ridica standardele de producere, de a optimiza utilizarea resurselor naturale şi a materiei prime şi respectiv, de a îmbunătăţi calitatea produselor finite. De exemplu, am finanţat vinificatori care au investit în rezervoare moderne de păstrare a vinului sau producători de ţiglă metalică care şi-au majorat capacităţile de producere şi de export. S-au modernizat elevatoare şi frigidere pentru păstrarea fructelor, producţie care ulterior va fi orientată spre export.
Profit: Care este cererea de finanţare la moment pe lista de aşteptare a Mobiasbancă?
E.G.: La moment, avem câteva zeci de cereri de finanţare, în volum de câteva milioane de euro. În discuţii sunt şi alte proiecte majore care vor avea rezonanţă pe întreg teritoriul Republicii Moldova în cazul în care vor fi implementate. Acestea sunt la diferite etape de analiză sau aprobare. În acest proces sunt încadraţi şi consultanţii BERD care verifică în ce măsură proiectul investiţional este eligibil din punct de vedere tehnic.
Profit: Cum aţi caracteriza interesul ÎMM faţă de acest proiect: mare, mediu sau mic şi de ce?
E.G.: Interesul cel mai mare vine din partea companiilor care sunt orientate spre inovaţie şi eficientizare, fiind dispuse să investească în calitate. Un interes sporit îl manifestă agricultorii care procură tehnică agricolă performantă.
Interesul ar putea fi mai mare dacă companiile locale ar înţelege ce oportunităţi le oferă această facilitate. Deoarece, cum am menţionat deja, companiile nu doar accesează o simplă finanţare, dar beneficiază de consultanţă gratuită, precum şi de siguranţa că investiţia efectuată va corespunde cu standardele europene. Iar ca bonus, la finalizarea proiectului investiţional, mai exact în decurs de 3-4 luni de la punerea în funcţiune a utilajului/echipamentului, compania accesează şi un grant în valoare de 10–15% din suma creditului.
Profit: ÎMM care accesează finanţare în cadrul liniei de creditare EU4Business beneficiază şi de un asemenea instrument precum leasingul cu grant. Care sunt condiţiile pe care ÎMM trebuie să le îndeplinească în acest caz şi cât de interesate sunt companiile de această ofertă?
E.G.: Da, Mobiasbancă este prima şi unica bancă din Moldova, dar şi printre companiile de leasing, care oferă un asemenea produs cu componentă de grant. În special, sunt interesate de acest instrument companiile care investesc în utilaje şi echipamente specifice. Avem istorii de succes de finanţare în leasing ale companiilor care au procurat echipamente pentru industria mobilei, utilaje medicale şi utilaje agricole. Condiţia obligatorie pe care o înaintează banca este ca echipamentul finanţat să fie nou şi în conformitate cu standardele UE.
Profit: De multe ori ÎMM susţin că o problemă mare este cea a gajului. Ce ne puteţi spune la acest capitol?
E.G.: Soluţia pentru această problemă este leasingul, care permite companiei să investească în echipament sau utilaj modern şi performant, fără a depune active suplimentare în gaj.
Profit: Ce condiţii speciale trebuie urmate pentru eligibilitate în program în general şi pentru componenta de grant în particular? De ce sume, pentru ce perioade şi la ce rată a dobânzii pot beneficia ÎMM în cadrul acestei linii de creditare?
E.G.: Din această linie sunt finanţate doar creditele investiţionale şi acestea pot fi accesate în valută străină şi locală (fară indexare), în dependenţă de încasările companiei. Preţul este mediu pe piaţă, dar dacă luăm componenta de grant în calcul, aceasta compensează foarte mult costul creditului. Termenul de rambursare poate varia între 3 şi 7 ani, la unele proiecte complexe până la 10 ani. Condiţia obligatorie de eligibilitate pentru grant este ca echipamentul procurat să fie nou şi în conformitate cu standardele UE.
Profit: Mobiasbancă este o bancă pionier în RM la acest capitol. Au existat sau există şi dificultăţi care nu au fost iniţial luate în calcul?
E.G.: Una din dificultăţile cu care ne-am confruntat la început de cale a fost să facem cunoscute beneficiile proiectului. Respectiv, obiectivul a fost să informăm potenţialii beneficiari prin diferite mijloace, inclusiv mass-media, despre oportunităţile oferite şi mai ales despre componenta de grant care le compensează costul creditului. Este o soluţie foarte avantajoasă dar şi inteligentă, deoarece la bilanţul companiei va fi înregistrat un echipament modern care va optimiza procesul de producere şi va majora calitatea produsului finit.
Profit: Din totalul de 100% beneficiari ai acestei linii de creditare, câţi îşi onorează toate obligaţiunile la termen?
E.G.: Rata de default la creditele oferite din proiectele internaţionale nu diferă de creditele standard. chiar au o calitate mai bună, deoarece această linie de creditare dispune de o componentă de grant care responsabilizează compania să implementeze proiectul investiţional în conformitate cu condiţiile planului de afaceri.
Profit: Aceste credite pot fi accesate doar la oficiul central al băncii sau şi în oficiile din teritorii. Care este harta beneficiarilor, cei mai mult sunt de la nord, centru sau sud?
E.G.: Sigur că acest produs poate fi accesat din orice regiune a ţării, mai puţin zona Transnistriei. Avem o echipă tânără, energică şi profesionistă, care poate acorda suport şi consultanţă în orice sucursală Mobiasbancă, iar la necesitate ne deplasăm chiar şi la sediul clientului.
Totuşi, bunurile finanţate diferă de la o zonă la alta. La nord, Mobiasbancă a finanţat prestatori de servicii de transport internaţional, în centru am finanţat restaurante, cafenele, brutării, spitale private etc. Iar la sud prevalează agricultorii care achiziţionează tehnică agricolă.
Profit: Care sunt 3-5 argumente majore care trebuie să convingă reprezentanţii ÎMM, din domeniile eligibile, că anume linia de Credit EU4Business EBRD de la Mobiasbancă este exact ceea de ce au nevoie?
E.G.: În primul rând, aş menţiona faptul că posibilităţile de finanţare sunt nelimitate şi pentru această linie sunt eligibile practic toate companiile din economia naţională care planifică să efectueze investiţii în utilaje şi echipamente.
În al doilea rând, prin această finanţare compania accesează nu doar un credit, dar şi o serie de beneficii precum expertiza internaţională gratuită şi componenta de grant.
În al treilea rând, grantul se oferă clientului în decurs de 1– 4 luni din data accesării creditului pentru proiectele simple. Acesta este utilizat la decizia companiei pentru orice scop din activitatea sa, iar banca nu intervine la această etapă.
Și în al patrulea, dar nu şi în ultimul rând, este o oportunitate unică de a beneficia de suportul şi beneficiile oferite de către UE în cadrul programului DCFTA.
_______________________________________________________________________________________________________
Istorie de succes
În mai 2018, o companie din domeniul servicii de transport internaţional din nordul RM a beneficiat, în cadrul Liniei de Creditare EU4Business BERD de la Mobaisbancă, de finanţare în sumă de 170 mii euro. Fondurile au fost utilizate pentru procurarea unui utilaj frigorific, ceea ce a contribuit la îmbunătăţirea calităţii serviciilor pentru păstrarea şi transportarea fructelor. Adiţional, din resursele creditare au fost procurate un autotractor DAF FT ST SC 480 şi o semiremorcă prelată Schimtz Cargobull. Peste 6 luni, compania a raportat o creştere a volumului de servicii de transport prestate, precum şi posibilitatea de satisfacere a cerinţelor clienţilor privind prestarea serviciilor de transportare a mărfurilor în volume depline, inclusiv pe teritoriul UE. Totodată, procurarea mijloacelor de transport noi a dus la micşorarea costurilor operaţionale legate de deservirea tehnică şi consumul de combustibil.■
Далее...
