Profit
№_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
№_12_2017 (255), decembrie 2017Retrospectivă 2017
În anul curent, economia Republicii Moldova se pare că şi-a revenit după criza economică din anul 2014. Expertul economic IDIS „Viitorul”, Viorel Chivriga, consideră că majorarea producţiei în principalele sectoare economice, revenirea exporturilor şi importurilor pe linia de creştere, dar şi consolidarea poziţiilor pe piaţa UE, sunt principalele aspecte care au caracterizat evoluţia economică în 2017. În acelaşi timp, expertul constată şi un şir de aspecte care sufocă dezvoltarea Republicii Moldova, în special fiind vorba de lipsa unui efort comun din partea tuturor verigilor puterii pe dimensiunea economică.
Profit: Dle Chivriga, Guvernul a schimbat prognoza macroeconomică pentru 2017 de la 4,5% la 3,5%. În acelaşi timp, în regiune se înregistrează o creştere economică, inclusiv în România, Ucraina, Rusia. În opinia dvs., de ce în RM creşterea este mai mică? De vină ar fi subdezvoltarea sectorului de producere?
Viorel Chivriga: Cu siguranţă, subdezvoltarea sectorului de producere este una dintre cauze. Dar, există şi alte explicaţii. Creşterea economică din 2016 şi, respectiv, 2017, se datorează în mare măsură valorii adăugate din agricultură, unde timp de doi ani sunt înregistrate rezultate mai înalte comparativ cu anul 2015. Pe de altă parte, economia se pare că-şi revine după criza din anul 2015. Totuşi, Moldova treptat pierde din potenţialul său de creştere, atractivitatea investiţională este redusă. Se resimt problemele legate de calificarea forţei de muncă, iar mediul de afaceri cunoaşte o îmbunătăţire opace, în timp ce economia tenebră erodează competiţia şi potenţialul economiei în ansamblu.
Profit: Pentru anul 2018, Guvernul prognozează o creştere industrială de 5% şi o creştere în agricultură de doar 1%. Cum explicaţi această diferenţă atât de mare? Nu mai este Moldova o ţară agricolă?
Viorel Chivriga: Moldova rămâne o ţară agricolă. Prognozele nu întotdeauna păşesc în tandem cu realitatea. Dacă vă aduceţi aminte, după intemperiile din luna aprilie curent, prognozele pentru agricultură erau sumbre. Acum la sfârşitul anului, rezultatele sunt destul de bune. În sectorul vegetal, recoltele la hectar pentru majoritatea absolută a culturilor agricole sunt în creştere comparativ cu anul 2016. O situaţie mai atipică este înregistrată în sectorul animalier, unde în ultimii ani era înregistrată stabil o creştere modestă, iar în anul curent, producţia animală este în descreştere. Suprafeţele culturilor cerealiere înfiinţate pentru recolta anului 2018 sunt şi ele în creştere, iar datorită condiţiilor climaterice favorabile sunt într-o stare destul de bună. Conform prognozelor noastre, în anul 2018, producţia agricolă va înregistra o creştere de 5%.
Pe de altă parte, în ultima perioadă în industrie se atestă o creştere vizibilă a producţiei industriei de prelucrare, precum şi în domeniul furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat. Creşterea producţiei industriale este mai înaltă în special în ultimele luni.
Profit: Guvernul intenţionează să scoată la privatizare RED Nord şi RED Nord Vest. Câteva companii din România manifestă interes faţă de aceste companii. Pe cât de rezonabil este să le scoatem la privatizare acum când interesul faţă de Moldova este scăzut şi preţurile sunt foarte mici?
Viorel Chivriga: Din câte cunosc, manifestă interes şi o companie din Cehia, care a ratat o achiziţie similară în Albania. Este adevărat că în toate ţările din regiune sectorul energetic este unul din cele mai atractive pentru investitori. În mod special, atunci când este vorba de privatizarea activelor ce ţin de distribuţia şi furnizarea energiei electrice, ele sunt deja în proprietatea operatorilor privaţi. În mai multe state UE, doar sectorul de transport gaze şi energie electrică în mod practic se află în proprietatea statului, iar furnizarea şi distribuţia - în proprie-tatea operatorilor privaţi. Nu cred că aceste active nu sunt atractive pentru investitori, aici este o altă regulă şi alte practici de investiţii, pe care sunt bazate deciziile de investiţii şi nu întotdeauna acestea au drept fundament criterii de stabilitate macroeconomică.
La capitolul privatizării RED-urilor, riscul cel mai mare pentru investitori nu este legat de situaţia politică şi macroeconomică din ţară, ci de stabilitatea politicii de reglementare a regulatorului ANRE, la capitolul stabilirii tarifelor pentru distribuţia energiei electrice. Asta pentru ca să nu se repete istoria înregistrată în cazul Gas Natural Fenosa de acum câţiva ani, când amânarea stabilirii tarifelor conform metodologiilor tarifare a dus la acumularea pierderilor de către GNF în valoare de peste 1 miliard de lei. În ceea ce priveşte privatizarea RED-urilor de către companiile din România, Republica Moldova a semnat şi ratificat un şir de acorduri în domeniul energetic şi protejarea investiţiilor, prin urmare, nu există nici o interdicţie de participare a companiilor româneşti în procesul de privatizare lansat în Republica Moldova.
Profit: Comentaţi, vă tog, intenţia Guvenului de a scoate la privatizare compania Vestmoldtransgaz care gestionează conducta Chişinau-Ungheni. Decizia de a privatiza această companie a luat mulţi experţi şi mass-media prin surprindere. Care ar fi trei puncte forte şi trei slabe în cazul acestei privatizări?
Viorel Chivriga: Decizia de a expune la privatizare operatorul sistemului de transport gaze pe tronsonul Iaşi - Ungheni, compania Vestmoldtransgaz, este mai degrabă o decizie politico-financiară, cu scopul de a unifica reţelele de transport dintre România şi Moldova în detrimentul Moldovatransgaz, Moldovagaz şi Gazprom, în vederea cuplării viitoare a pieţei gazelor naturale. Acest lucru reiese din faptul, că în condiţii normale de activitate, statul nu pierde controlul asupra activului strategic - reţelele de transport gaze. Pe de altă parte, întreţinerea acestui tronson de gaze costă anual statul o sumă importantă de bani, ceea ce nu-şi poate asuma bugetul de stat, având în vedere că se prevede contractarea unui credit pentru construcţia tronsonului Ungheni - Chişinău, care implică oferirea unei garanţii suverane. Se subînţelege, că dacă acest segment va fi în proprietatea unui operator român, care va fi în stare să construiască acest gazoduct contractând un credit comercial sau asigurând finanţarea prin intermediul pieţelor financiare, atunci este logic vinderea acestui segment, de exemplu, direct companiei Transgaz, operator naţional de transport de gaze din România.
Profit: Proiectele de finanţare pe termen lung în agricultură, precum Livada Moldovei şi Filiera Vinului nu dau deocamdată rezultate scontate. Până la moment, nu toate
mijloacele financiare disponibile prin aceste proiecte au fost absorbite. De ce?
Viorel Chivriga: Probabil, condiţiile sunt sub aşteptările antreprenorilor. În ultimul timp, mai multe finanţări au fost ratate, inclusiv din cauza supra asigurării de către unităţile implementatoare şi datorită neatractivităţii acestora. Un exemplu, este şi faimosul credit polonez.
Profit: Suntem pe sfârşit de an. Care credeţi că sunt trei cele mai importante realizări ale Guvernului pe plan economic în 2017?
Viorel Chivriga: La acest capitol, cred că prevalează stabilitatea economică şi relansarea după criza economică din anul 2014. Creşterea producţiei în principalele sectoare economice la fel este importantă. Revenirea exporturilor şi importurilor pe linia de creştere, dar şi consolidarea poziţiilor pe piaţa UE, este la fel remarcabilă.
Profit: Dar care sunt trei lucruri majore pe care Guvernul nu a reuşit să le realizeze în plan economic în 2017?
Viorel Chivriga: Moldova, după criza financiar-bancară din 2014, nu reuşeşte restabilirea relaţiilor cu donatorii externi. Reformele economice, deşi sunt promovate, în unele cazuri sunt realizate cu întârziere. La fel, nu există un efort comun din partea tuturor verigilor puterii pe dimensiunea economică, inclusiv a instituţiei prezidenţiale. Adeseori, se întâmplă ca în fabula lui Donici „Racul, broasca şi ştiuca”.
Profit: La ce am putea să ne aşteptăm în plan economic în 2018?
Viorel Chivriga: Anul 2018 este un an electoral şi mulţi consideră că este contraindicat pentru reforme dureroase. Nu cred că este adevărat acest lucru. În anul 2018 trebuie întreprinse eforturi pentru îmbunătăţirea climatului de afaceri, pentru apropierea instituţiilor statului de business, pentru recăpătarea încrederii în faţa propriilor cetăţeni, dar şi a partenerilor externi. La fel, agenda de reforme, îndeosebi cele conectate la Acordul de Asociere, inclusiv Zona de Liber Schimb trebuie realizată necondiţionat.
Profit: Care este prognoza Dvs. cu privire la inflaţie, cursul de schimb şi creşterea economică pentru 2018?
Viorel Chivriga: Inflaţia - 6%, cursul de schimb - 18 lei/USD, creşterea economica - 3,5%.■
Далее...
Creator Iu. Borş îşi continuă dezvoltarea dinamică
Situaţia economică şi climatul investiţional din R.Moldova nu sunt cele mai bune, dar nici cele mai rele. Nu ne plângem, dar depunem eforturi maxime pentru a ne descurca în situaţia dificilă în care se află întreaga ţară. Este opinia mai multor oameni de afaceri cu care am discutat în ultima perioadă. Unul dintre aceştia este Iurie Borş, fondatorul uneia dintre cele mai mari fabrici de mobilă din Moldova, Creator Iu. Borş.
Profit: Dle Borş, ultimii doi-trei ani au fost destul de dificili pentru mediul de afaceri din Moldova. Multe companii susţin că cererea pentru produsele lor a scăzut semnificativ, dat fiind puterea de cumpărare redusă a populaţiei şi numărul mare al celor care pleacă peste hotare. Devalorizarea apoi aprecierea valutei naţionale, de asemenea, a afectat activitatea multor companii. Dar cum a fost această perioadă pentru compania Creator Iu. Borş?
I.B.: Subscriu la cele enumerate, iar lista poate fi prelungită cu motive şi mai grave.
Profit: Care a fost dinamica anilor 2016-2017?
I.B.: Dinamica în sectorul nostru este legată de domeniul imobiliar, care se află în stagnare de mai mulţi ani. Deci, putem spune că avem o dinamică mai degrabă de supravieţuire şi nu de dezvoltare.
Profit: Creator Iu.Borş îşi vinde producţia atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă. Care este cota exportului în totalul volumului de producţie? Ce fel de mobilă şi în ce ţări exportaţi?
I.B.: La export, mândria noastră este conluc-rarea cu o casa de arhitecţi-designeri din Paris pentru care producem diferite articole de calitate superioară şi piese unicat. Pe site-ul nostru, www.creator.md, puteţi vedea unele lucrări realizate pentru clienţi din diferite ţări europene, precum şi din Dubai, Israel, SUA sau Japonia. Pozele disponibile pe site vorbesc despre cerinţele de calitate foarte înalte ale acestor clienţi. Nu este vorba de export masiv pentru că specificul firmei Creator este mobila la comandă.
Profit: Ce măsuri credeţi că sunt necesare din partea statului pentru a sprijini exportatorii de mobilă?
I.B.: Nu mă apuc să plâng şi nici să dau sfaturi. Ne descurcăm.
Profit: Ce cotă deţine în prezent compania Creator Iu. Borş pe piaţa internă? Tendinţa este de creştere sau, dimpotrivă, de descreştere?
I.B.: Nu pot să apreciez o anumită cotă de piaţă, pot doar să spun că la moment avem cei mai pretenţioşi clienţi care fac comandă la noi şi cei mai buni angajaţi în domeniu cu stagiu de muncă de circa 25 ani.
Profit: Care sunt sectoarele industriei de mobilă unde se înregistrează cele mai mari creşteri?
I.B.: Datele arată că mobila la preţ mic este cea mai solicitată. Acest lucru se explică prin nivelul de trai al societăţii noastre.
Profit: Care sunt planurile companiei pe care o conduceţi în anul 2018?
I.B.: Pentru 2018 planul ar fi să sărbătorim frumos aniversarea de 30 de ani de la fondare.
Profit: Centrul specializat de mobilă Crea-tormall, care adună sub un acoperiş cei mai mari producători de mobilă din Moldova, a devenit funcţional în 2013. Centrul a fost deschis prin colaborarea Uniunii Producătorilor de Mobilă din Moldova cu compania Creator Iu. Borş şi cu susţinerea proiectului USAID CEED II. Care sunt rezultatele celor patru ani de funcţionare a acestui centru? Scopul iniţial a fost atins?
I.B.: Istoria formării celui mai mare magazin specializat de mobilă este destul de complicată. Iniţial, a fost aşa cum cunoaşteţi şi dvs, apoi, la fel ca în multe alte domenii, au început să apară probleme de reorganizare, dar, cu multă muncă şi răbdare, lucrurile s-au aşezat. Suntem acum peste 30 de firme sub un acoperiş şi avem o conlucrare foarte bună, ţinând cont de faptul că urmărim acelaşi scop - clientul, după ce vine la noi, să nu mai considere necesar să caute mobilă în altă parte, indiferent de bugetul de care dispune.
Profit: În ultimii ani, pe piaţă au apărut mai multe companii noi, precum şi mulţi meşteri care fabrică mobilă individual. De asemenea, a crescut şi numărul companiilor care importă mobilă. Cum aţi caracteriza astăzi concurenţa în acest sector?
I.B.: Pe segmentul nostru de clienţi, concurenţa nu este mare, ţinând cont de complexitatea lucrărilor pe care le executăm. Apariţia unor firme sau importatori noi este doar o redistribuire a pieţei şi nu exprimă o creştere.
Profit: Mulţi antreprenori susţin că taxele achitate la buget sunt prea mari în Moldova. La rândul lor, autorităţile afirmă că acestea sunt la nivelul sau chiar sub media regională? Care este părerea Dvs., în calitate de mare producător, la acest subiect? Care ar trebui să fie politica fiscală a statului pentru a da un impuls afacerilor?
I.B.: Consider că mediul economic al unui stat nu este definit doar de nivelul taxelor şi impozitelor. În Moldova, valoarea medie a taxelor achitate este de 33,4%. Cifra este cu mult mai mică decât, de exemplu, în Kârgâzstan unde aceasta este de 51%. Vedem totuşi că nu prea mulţi investitori se înghesuie să vină în Moldova, inclusiv după iniţiativa Guvernului privind acordarea cetăţeniei contra investiţiilor de 100 000 euro. Evident, că pentru o reţetă atractivă sunt necesare mult mai multe ingrediente.
Profit: O problemă stringentă cu care se confruntă tot mai multe companii este lipsa braţelor de muncă sau fluctuaţia mare a cad-relor. Pe cât de stringentă este această problemă la Creator Iu. Borş?
I.B.: Creator nu este o insulă şi este afectată de problema lipsei braţelor de muncă, atât calificate cât şi necalificate, la fel ca şi restul agenţilor economici. Problema este din ce în ce mai gravă şi nu oferă mari speranţe pentru viitorul apropiat.
Profit: Compania se dezvoltă mai mult în baza resurselor proprii sau totuşi a creditelor? Pe cât de accesibile vi se par creditele astăzi şi cum apreciaţi activitatea băncilor în relaţiile cu clienţii mari?
I.B.: Creator a apelat la credite bancare de la fondare şi până acum. Referitor la activitatea băncilor, pot spune că în întregime sistemul a evoluat mult şi pozitiv! Creditele sunt destul de accesibile, însă tot mai puţini oameni de afaceri se aventureaza să investească la noi. Am enumerat deja motivele pentru această stare de lucruri.
Profit: Pe cât de actuală vi se pare venirea unui investitor străin important în industria mobilei din RM? Creator Iu. Borş ar fi gata să primească un asemenea investitor, cedându-i o parte din acţiuni?
I.B.: Nu ne paşte un asemenea pericol şi nici o asemenea fericire, ţinând cont de evoluţia pieţei. La moment, Creator nu este o societate pe acţiuni, iar parteneriatul cu un investitor străin ar putea fi un avantaj.
Profit: Dacă ar fi să vă lansaţi acum afacerea în domeniul mobilei, ce aţi face altfel ţinând cont de experienţa pe care aţi acumulat-o pe parcursul celor 29 de ani de activitate ai companiei Creator Iu. Borş?
I.B.: M-aş lansa pe o altă piaţă. Am fost prea patriot şi prea visător, nu am putut prognoza o asemenea involuţie.■
Bliţ interviu:
Care este reţeta lui Iurie Borş pentru rezultate maxime?
- Multă muncă!
Care este sloganul după care vă ghidaţi în viaţă?
- Corectitudine.
Care este promisiunea pe care o face brandul Creator Iu. Borş?
- Garanţia de a duce un proiect la capăt.
Unde este cel mai avantajos să-ţi investeşti banii pe termen lung şi foarte lung?
- Într-o ţară cu economie stabilă.
___________________________________________________________________________________________________
«Creator Iu. Borş» este lider pe piaţă la compartimentul mobilă la comandă, oferind clienţilor calitate, profesionalism şi design modern! Compania produce mobilier la comanda clienţilor exprimând stilul şi personalitatea acestora. Pentru mai multe detalii accesați: http://creatormall.md/ sau https://creator.md/
Далее...
Responsabilitate, viziune, acţiune marca MAIB
În epoca vitezei şi a tehnologiilor informaţionale, succesul este de partea celor care, atenţi fiind la necesităţile comunităţii, ştiu să sesizeze problemele şi să găsească nu doar soluţii, dar şi cele mai eficiente mecanisme de implementare a lor. În sectorul afacerilor, de multe ori, aceasta înseamnă nu atât să-ţi asiguri majorarea profitului într-un timp relativ scurt, cât să ai viziunea, înţelegerea şi dorinţa de a interveni pe un segment, a cărui dezvoltare ar putea avea un impact pozitiv asupra progresului întregii societăţi.
Educaţia financiară calitativă, nu atât la capitolul teorie, cât practică, este una din acele nişe pe care în Republica Moldova s-a acţionat mai mult sporadic, cu anumite ocazii, fără o continuitate planificată şi fără obiective bine stabilite. În felul acesta, am ajuns la situaţia când deşi avem produse şi servicii moderne nu ştim să le folosim sau le folosim ineficient.
Pe acest fundal, iniţiativa BC „Moldova Agroindbank” SA (MAIB) de a deschide un centru de educaţie financiară practică este binevenită, cu atât mai mult că centrul, care se adresează copiilor şi tinerilor cu vârstele cuprinse între 7 şi 40 de ani, este primul de acest gen din sectorul bancar al Republicii Moldova.
Surprinzând plăcut printr-o ambianţă modernă şi prietenoasă, Centrul pentru Tineri „MAIB Studio Avanti” a reuşit să planteze un grăunte care, crescut cu grijă, poate distruge stereotipul conform căruia băncile sunt cele mai închise, conservatoare, inflexibile şi reci instituţii, axate doar pe propriul lor profit. Atmosfera creată, modelul de comunicare propus, accesibil tuturor vârstelor şi faptul că toate activităţile din cadrul acestuia se vor desfăşura absolut gratuit sparg tiparele şi provoacă admiraţie.
Deşi centrul este la început de cale, iar rezultatele în sectorul educaţiei se văd în timp, Preşedintele băncii, Serghei Cebotari, se arată încrezător de utilitatea şi reuşita acestuia. „Noi, echipa MAIB, credem în viitorul ţării noastre, în potenţialul tinerilor şi considerăm că avem responsabilitatea să-i ajutăm să ţină pasul cu toate noutăţile şi inovaţiile din sector, să folosească înţelept noile tehnologii, produse şi servicii bancare, să înveţe să-şi gestioneze corect banii, în condiţii de maximă securitate şi să testeze personal ultimele inovaţii bancare,” punctează Cebotari.
Optimismul şi încrederea cu care vorbeşte şi pe care bancherul reuşeşte să le inspire şi altora te trimit, volens nolens, la gândul că dincolo de deschiderea acestui centru există o conştientizare profundă a problemei date, o viziune clară, o determinare fermă şi un angajament puternic de a contribui la soluţionarea acesteia.
Odată ce m-am prins la acest gând nu am putut să nu fac următoarea asociere.
Pentru ca o comunitate să se dezvolte, e bine ca toate păturile sale sociale şi sectoarele de activitate să se mişte în aceeaşi direcţie, de dorit cu aceeaşi viteză, şi să urmeze aceleaşi obiective. La noi, din păcate, mult prea des se întâmplă să fim exemplificarea perfectă a fabulei „Racul, lebăda şi ştiuca”. Şi se întâmplă acest lucru din lipsa de viziune şi din dorinţa nesănătoasă de a atinge anumite obiective pe termen scurt, care de cele mai multe ori sunt egoiste prin excelenţă.
Băncile locale anunţă de fiecare dată cu mândrie lansarea unor noi produse şi servicii, declarând sus şi tare că în felul acesta contribuie nu doar la dezvoltarea sectorului financiar, dar şi a economiei în întregime. Şi nu e nimic rău în ambiţia lor de a ţine pasul cu tendinţele de dezvoltare la nivel internaţional, ba chiar din contra. Doar că oricum ai întoarce cifrele, nu poţi să nu observi că societatea – clienţii băncilor, nu ţin pasul cu acest ritm de dezvoltare.
Aşa se face că deşi numărul cardurilor emise a depăşit 1,6 milioane, 85% din tranzacţiile cu cardul sunt retrageri de la bacomat. Deşi avem servicii performante de Internet Banking, mult peste jumătate din utilizatorii acestora nu ştiu cum să le folosească cu eficienţă maximă. Şi acestea, din păcate, nu sunt singurele exemple.
Tocmai de aceea, iniţiativa MAIB este un exemplu de implicare, care, implementată cu înţelepciune, pe termen mediu, poate reduce din decalajul existent, poate contribui la schimbarea mentalităţii, lucru care, după cum bine se ştie, este cel mai greu de realizat.
Şi ca să închei, chiar cu riscul de a lăuda prea mult, trebuie să spun că băncilor de multe ori li se reproşează faptul că, deşi susţin că se implică în proiecte de responsabilitate socială, nu fac decât să dea bani, care sunt necesari, dar nu sunt nici pe departe totul. Or, Centrul pentru Tineri „MAIB Studio Avanti” este un exemplu de proiect de responsabilitate socială implementat în totalitate de o bancă şi deschis publicului larg. Ceea de ce au nevoie acum cei de la MAIB pentru a-şi vedea viziunea realizată este tenacitate, creativitate şi deschidere în implementarea acestei iniţiative.
MAIB declară deseori că este „locomotiva sectorului bancar”. Sper ca şi acest exemplu să devină unul contagios şi pentru alte bănci şi să avem şi alte proiecte cu impact asupra dezvoltării societăţii. ■
Далее...
