Profit
№_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
Nr._12_2016 (245), decembrie 2016Punţi de legătură
Energici, entuziasmaţi, plini de impresii, dornici de a-şi împărtăşi experienţele europene şi de a-i motiva şi pe alţii să le urmeze calea. Astfel pot fi caracterizaţi Tinerii Ambasadori Europeni, care au cutreierat Republica Moldova în lung şi în lat pentru a construi punţi de legătură între UE şi Moldova. Tinerii Ambasadori au discutat de la egal la egal cu semenii lor şi i-au încurajat să beneficieze de oportunităţile oferite de Uniunea Europeană în plan educaţional, cultural, financiar.
Întotdeauna contactele interumane au prevalat altor forme de comunicare, atunci când vine vorba să transmiţi un mesaj, să informezi oamenii sau să formezi o percepţie referitoare la anumite lucruri. Pornind de la această realitate, un grup de Tineri Ambasadori Europeni, constituit din tineri din Republica Moldova şi din ţările membre UE, au acceptat provocarea de a străbate ţara de la nord la sud şi de la est la vest pentru a le vorbi elevilor şi studenţilor din instituţiile de învăţământ despre Uniunea Europeană, despre valorile culturale şi educaţionale pe care aceasta le promovează, dar şi despre oportunităţile de studii pe care le oferă noii generaţii.
Călătoria Ambasadorilor Europeni a început pe 8 noiembrie şi a continuat până pe 2 decembrie 2016, timp în care au avut loc întâlniri cu tinerii din peste 30 de instituţii de învăţământ din ţară. Ambasadorii au ajuns la Hânceşti, Anenii Noi, Orhei, Şoldăneşti, Călăraşi, Străşeni, Chişinău, Cahul, Taraclia şi în alte localităţi în ideea de a crea punţi de legătură între tinerii din Moldova şi cei din UE, de a-i încuraja să profite de posibilităţile pe care comunitatea europeană le oferă elevilor şi studenţilor, care nu se mulţumesc cu ceea ce au, ci sunt dornici să exploreze lucruri noi şi să acumuleze cunoştinţe şi experienţe care îi vor ajuta pe viitor.
Respect şi admiraţie
„Bună ziua. Mă numesc Sophie şi sunt din Belgia”. Cu aceste cuvinte rostite în limba română îşi începea interacţiunea cu publicul coordonatoarea reţelei Tinerilor Ambasadori Europeni, Sophie Veriter, de origine belgiană, care face abia primii paşi în studierea limbii române. Publicul o aplauda sincer pentru aceste cuvinte spuse într-o română mai puţin obişnuită auzului nostru, dar care demonstrează respectul pe care-l manifestă pentru ţara noastră. Sophie a studiat dreptul în Spania, după care a revenit în Belgia. Fiind interesată de Politica de Vecinătate a UE, a ajuns în Moldova coordonând reţeaua Tinerilor Ambasadori Europeni.
Din discuţiile pe care le-au avut cu Tinerii Ambasadori Europeni, elevii din Moldova au aflat despre posibilităţile educaţionale oferite de UE, despre programele de schimb academic, cum ar fi, de exemplu, Erasmus+, dar şi despre modalităţile de a face voluntariat în ţările UE, experienţă care este extrem de apreciată în spaţiul comunitar.
Discuţiile au avut loc atât în română, cât şi în engleză, fiind pentru elevi şi studenţi o şansă de a aplica în practică cunoştinţele de limbă engleză. Într-o atmosferă degajată şi informală, Tinerii Ambasadori şi-au împărtăşit propriile experienţe, au făcut schimb de idei, au discutat despre cultura şi valorile UE, despre oportunităţile de voluntariat şi de studii în ţările europene, dar şi despre viitorul pe care îl pot avea tinerii din Moldova, accesând diverse proiecte europene.
Din primă sursă
Importanţa acestor contacte derivă din faptul că informaţiile pe care le obţin elevii sunt din primă sursă, iar experienţele obţinute până acum de Tinerii Ambasadori îi pot „molipsi” şi pe ei să le urmeze calea.
„Cu un an în urmă, lucram în Franţa”, spune Tânărul Ambasador European din Republica Moldova, Daniel Cojocari. „Dar nu vă faceţi prea mari iluzii, munceam pe un şantier de construcţii, considerând la fel ca şi majoritatea tinerilor că este suficient să merg la construcţii ca să câştig bine. Vă spun din propria experienţă că banii nu aduc cea mai mare fericire. Chiar dacă ajungi în străinătate şi faci banii la care ai visat, într-un final realizezi că nu mai ai timp să-i cheltui. Vreau ca prin istoria mea să vă motivez să alegeţi eventual un alt drum în viaţă. Eu am decis să revin acasă şi să-mi continui studiile. În paralel, am început să activez într-o organizaţie de tineret, fac voluntariat şi aplic la diverse proiecte europene. Datorită lor, reuşesc să călătoresc prin Europa mai mult decât atunci când aveam bani. Acum, călătoresc mai mult, îmi dezvolt abilităţile, cunosc oameni şi lucruri noi, acumulez experienţe care, cu siguranţă, îmi vor fi utile în viaţă”, şi-a relatat experienţa Daniel Cojocari.
În perioada cât a fost studentă la Dublin, Irlanda, Paula Avril Jatariu din România s-a implicat în diverse proiecte de pace şi de voluntariat, a vizitat numeroase ţări, a cunoscut alte naţionalităţi atât în Europa, cât şi în afara continentului, toate acestea oferindu-i şansa de a-şi lărgi orizontul de cunoştinţe şi de a se forma ca personalitate. „Profitaţi de fiecare şansă care vă este oferită în viaţă”, i-a îndemnat ea pe tinerii prezenţi la discuţii.
Pentru Carolina Cicati, elevă la Liceul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, experienţa de a fi Tânăr Ambasador a fost precedată de o serie de alte activităţi şi oportunităţi oferite de comunitatea europeană pe care a încercat să nu le rateze. „Toate acestea m-au ajutat să ajung în faţa voastră şi este o plăcere să cunosc atât de mulţi elevi motivaţi să facă o schimbare acasă, în Republica Moldova”, spune Carolina.
Aplicaţi şi obţineţi experienţă
După ce au „dezgheţat” atmosfera prin diverse jocuri interactive despre UE, după ce le-au vorbit despre istoria comunităţii europene şi programele oferite de spaţiul comunitar, Tinerii Ambasadori şi-au motivat semenii să aplice la cât mai multe proiecte europene. „Din 2014 şi până în prezent am fost implicat în 10 proiecte, având astfel şansa de a participa la diferite evenimente desfăşurate în Italia, Franţa, Germania şi alte state. Pentru început nu trebuie să vă fie frică să aplicaţi. Chiar dacă nu câştigaţi, obţineţi o experienţă extrem de valoroasă pentru viitor”, a dat asigurări Sveatoslav Begliţa, un alt Tânăr Ambasador European din Republica Moldova.
Tinerii Ambasadori şi-au încurajat semenii ca şi ei la rândul lor să devină ambasadori ai culturii şi valorilor europene, pentru că doar prin propria implicare lucrurile pot fi schimbate. „Dacă eu, lucrând în construcţii, am ajuns Tânăr Ambasador European, atunci cu siguranţă şi voi aveţi această ocazie”, le-a spus celor prezenţi Daniel Cojocari.
Tinerii Ambasadori Europeni i-au îndemnat pe elevi şi studenţi să obţină experienţă peste tot în lume, accentuând în acelaşi timp faptul că este extrem de important să construiască viitorul European, acasă, în Republica Moldova. Interesul pe care l-au manifestat elevii faţă de aceste conversaţii pe viu despre valori şi experienţe europene a fost demonstrat de faptul că întâlnirile au continuat şi după timpul alocat acestor discuţii. Tinerii moldoveni s-au arătat interesaţi de detalii, au făcut schimb de contacte pentru a putea menţine legătura şi a profita la maximum de posibilităţile care li se deschid în cale.
Concurs de proiecte pentru soluţii creative
O componentă a campaniei vizează susţinerea elevilor în elaborarea unor proiecte comunitare, care ar răspunde la întrebarea „Dacă ai beneficia de un grant oferit de UE, ce ai face pentru a îmbunătăţi viaţa în comunitatea ta?”. Tinerii au fost încurajaţi să muncească în echipă şi să identifice soluţii creative pentru rezolvarea problemelor din localitate. Cele mai bune proiecte vor fi premiate de Delegaţia Uniunii Europene în Republica Moldova.
Daniel Ţâcu, elev la Liceul Teoretic Măgdăceşti, s-a arătat entuziasmat de întâlnirea cu Tinerii Ambasadori. „Discuţiile m-au convins încă odată că trebuie să fiu mai îndrăzneţ, să studiez engleza şi să particip la cât mai multe activităţi extra-curriculare pentru a-mi dezvolta capacităţile şi abilităţile. Astfel, vom reuşi să soluţionăm inclusiv unele probleme din şcoala noastră”, se arată convins Daniel.
Eleva Maria Furtună crede că această colaborare cu UE le oferă tinerilor şansa de a beneficia în primul rând de numeroase posibilităţi de cunoaştere. „Acest training pe care ni l-au organizat Tinerii Ambasadori este binevenit pentru că mulţi tineri vor să se implice în elaborarea şi realizarea proiectelor, însă nu ştiu ce şi cum trebuie să facă. Participând la acest seminar am învăţat foarte multe. Cel mai important este că am obţinut curajul de a aplica la cât mai multe proiecte. Am conştientizat că doar implicând-ne putem contribui la dezvoltarea comunităţilor noastre”, afirmă Maria.
Este suficient să te afli o zi în preajma acestor tineri pentru a te „molipsi” de energie, dorinţă de a schimba lucrurile şi a profita de oportunităţile oferite de UE. Cu siguranţă, investind astăzi în tineri, în dorinţa lor de a cunoaşte, de a se implica şi de a schimba situaţia la nivel local, investim în viitorul Republicii Moldova.■
Далее...
Optimismul ministrului
Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor (MTID), Iurie Chirinciuc, este convins că întreprinderile de stat din subordinarea ministerului, inclusiv Calea Ferată a Moldovei, pot deveni profitabile. Ministrul dă asigurări că creditele contractate de la instituţiile internaţionale precum BERD şi BEI vor fi utilizate conform destinaţiei şi vor ajuta la revigorarea ramurii. În cadrul unui interviu acordat revistei Profit, Iurie Chirinciuc vorbeşte despre realizările şi provocările care stau în faţa ministerului, precum şi proiectele în curs de dezvoltare.
Profit: Dle Ministru, proiectul de lege privind politica bugetar-fiscală pentru anul 2017 a fost deja votat în prima lectură în Parlament. Acesta cuprinde, inclusiv, amendamente ce ţin de autoturisme. Ce părere aveţi despre faptul că mărimea accizelor pentru autoturismele noi importate în Moldova vor fi aprobate pentru o perioadă de trei ani?
I.C.: De nenumărate ori am menţionat necesitatea introducerii TVA-ului la vămuire, în locul accizelor. Un autoturism de două mii de euro, dar şi unul de 20 mii de euro pot avea aceleaşi cilindre, respectiv, la vămuire achită acelaşi acciz. Această formulă dezavantajează cetăţenii, care achiziţionează autoturisme mai ieftine, dar pentru care la vămuire sunt nevoiţi să achite un acciz exagerat. Astfel, Guvernul va munci la crearea unui nomenclator în care va fi inclusă valoarea autoturismelor în funcţie de model şi vechime. Deci, această valoare va sta la baza plăţii pentru vămuire.
Situaţia actuală ne arată că în prezent avem circa 50 mii de autoturisme înmatriculate în România, Bulgaria sau în Ţările Baltice, iar alte 50 mii de autoturisme sunt înmatriculate în regiunea transnistreană. Cred că unica soluţie este introducerea TVA-ului la vămuire şi a taxei de mediu. Recent, Guvernul a luat o decizie prin care timp de trei luni cei care vor să-şi înmatriculeze autoturismele în Republica Moldova beneficiază de o reducere de circa 70%. Dar este o soluţie temporară.
Profit: Cum comentaţi intenţia Ministerului Finanţelor de a colecta accizele pentru autoturismele importate în Moldova în lei moldoveneşti, ci nu în valută cum s-a efectuat întotdeauna?
I.C.: Colectarea accizelor în lei moldoveneşti trebuia efectuată cu mult timp în urmă. Moneda naţională este leul, salariile sunt achitate oamenilor în lei, deci este judicios ca şi accizele să fie calculate, de asemenea, în lei. Astfel, se exclud costurile suplimentare în cazul în fluctuaţiei cursului valutar.
Încă o propunere a MTID care s-a acceptat în proiectul de lege privind politica bugetar-fiscală pentru anul 2017 ţine de reducerea cu 50% a accizelor pentru autoturismele hibride. Aceste măsuri în cumul cu fixarea accizelor în lei în loc de euro vin să demonstreze că într-adevăr actualul Guvern lucrează pentru binele cetăţenilor.
Profit: Care este mărimea Fondului Rutier prevăzută în bugetul pentru anul 2017 şi cum vor fi utilizaţi aceşti bani? Toate fondurile vor merge la repararea drumurilor sau o parte vor fi utilizaţi de stat în alte scopuri?
I.C.: MTID a convenit cu Ministerul Finanţelor ca în anul 2017 Fondul Rutier să fie stabilit în strictă conformitate cu Strategia de Transport şi Logistică. Adică, acesta trebuie să constituie minim 1,8 mlrd. lei. În anul 2015, în loc de 1,5 mlrd. fondul rutier a fost de 1,02 mlrd. De asemenea, din cauza arieratelor din anul 2015 şi a rectificărilor de buget, în anul 2016 Fondul Rutier este efectiv de un miliard în loc de cele 1,6 mlrd. - suma stipulată în Strategie.
Într-o asemenea situaţie, drumurile din Republica Moldova vor degrada în ritm galopant, ori dacă nu investim astăzi un leu în întreţinere aceasta ne va costa trei lei la reabilitare.
Ministerul a înregistrat la Guvern un proiect de modificare a legii Fondului Rutier prin intermediul căruia se face o adevărată reformă în modul de repartizare a mijloacelor Fondului Rutier.
Profit: Anterior se spunea că taxele pentru drumuri vor fi achitate la nivel local. A intrat sau când va intra în vigoare această cerinţă? Credeţi că este una rezonabilă?
I.C.: Până în prezent, Fondul Rutier era repartizat pe criterii politice. De bani pentru reparaţia drumurilor beneficiau doar primarii care făceau parte din partidele politice ce se aflau la guvernare. Cei din opoziţie sau primarii independenţi nu primeau nici un bănuţ. De aceea, odată cu venirea mea la conducerea Ministerului, am decis că procedura de acordare a banilor trebuie să fie mult mai transparentă, iar resursele financiare trebuie oferite direct primarilor. Astfel, în conformitate cu angajamentul pe care mi l-am asumat în anul 2015, în proiectul de reformă se prevede transferul a 50% din taxele de folosire a drumurilor către primării după principiul numărului de locuitori. Deocamdată, primarii aveau în competenţă întreţinerea drumurilor comunale şi străzile, dar nu aveau bani. În prezent, însă, le vor fi transferate şi mijloacele financiare, care le vor permite să coparticipe în proiecte de întreţinere a drumurilor comunale şi străzilor, dar şi vor consolida capacităţile de utilizare eficientă a mijloacelor alocate. În acelaşi timp, proiectul prevede ca pentru restul drumurilor naţionale, regionale şi locale, să fie alocate mijloace egale pe kilometru echivalent de reţea. În aceste circumstanţe mecanismul de transferare a mijloacelor din Fondul Rutier devine unul transparent, bazat pe principii obiective.
Profit: Dle Ministru, despre ce rezultate în domeniul transporturilor şi infrastructurii drumurilor putem vorbi din momentul de când activaţi în cadrul MTID?
I.C.: Împreună cu echipa Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor am reuşit să obţinem multe rezultate palpabile. Am să menţionez doar câteva din ele: demararea reformei Căii Ferate din Moldova (CFM), deblocarea situaţiei la MoldATSA şi Portul Fluvial Ungheni, redresarea situaţiei la Air Moldova (de la o pierdere de peste 227 mil. în anul 2015 la un profit de 80 mil. lei, în primele 10 luni ale anului curent), lupta cu transportul ilicit şi amplasarea neautorizată a obiectivelor în zona drumului, demontarea însemnelor funerare amplasate în zona drumului, lupta cu transportul ilicit de pasageri şi marfă, aprobarea Codului Aerian şi a modificărilor la Codul Transporturilor, reforma Fondului Rutier şi modificarea legii drumurilor.
Profit: Una dintre realizările cele mai importante a fost semnarea Acordului de finanţare cu Banca Europeană de Investiţii (BEI) privind construcţia şi reabilitarea infrastructurii feroviare. Anterior Guvernul a aprobat proiectul de lege în acest sens. Vă rog să ne spuneţi ce prevede acest contract? Scopul, condiţiile, termenul de rambursare, rata dobânzii?
I.C.: Şeful echipei de negociatori pentru Acordul cu BEI a fost viceministrul Transporturilor Vitalie Rapcea. Acordul a fost negociat în condiţii foarte avantajoase pentru Republica Moldova. Spre deosebire de acordul cu BERD, acordul cu BEI nu are comisioane de angajament şi poate fi tras în tranşe foarte mici de până la 500 mii euro, ceea ce înseamnă că şi dobânda plătită de Republica Moldova va fi calculată doar pentru suma trasă.
Ca şi Acordul cu BERD şi Contractul de Finanţare cu Comisia Europeană, Acordul cu BEI prevede achiziţia de locomotive, reabilitarea infrastructurii, dar şi asistenţă tehnică pentru restructurarea CFM.
Profit: După semnarea Acordului cu BEI şi ulterior aprobarea în Guvern, care este următoarea etapă a proiectului?
I.C.: Pentru ca să intre în vigoare, acest Acord urmează a fi ratificat de Parlament, iar ulterior şi CFM va semna un acord suplimentar de recreditare cu Ministerul Finanţelor, prin intermediul căruia banii din împrumut vor fi recreditaţi CFM-ului pentru efectuarea plăţilor eligibile conform proiectului.
Profit: Putem vorbi cu siguranţă că în urma modernizării căii ferate, RM va putea rambursa la timp banii destinaţi pentru acest scop?
I.C.: Întreprinderea de Stat Calea Ferată din Moldova are probleme nu de ieri sau alaltăieri, ci după anul 1990. Dacă e să facem o analiză foarte simplă, nici o guvernare de până acum nu a dorit să înceapă reforme adevărate la această instituţie pentru că este o muncă destul de grea. Dar vreau să subliniez că fără această restructurare, Republica Moldova nu va mai avea cale ferată. Reforma CFM este absolut necesară, şi, cu regret, sunt nevoit să recunosc că datorită birocraţiei suntem deja în întârziere.
Contractarea acestui credit va permite separarea CFM în transport marfă, pasageri şi infrastructură. Sunt convins că dacă va fi administrată în interesul statului, CFM nu doar că va întoarce creditul, dar şi va deveni o afacere profitabilă.
Profit: Datele arată că la moment Calea Ferată a Moldovei este o companie nerentabilă. Costul biletelor nu acoperă cheltuielile lor. Cum poate fi soluţionată această problemă?
I.C.: În toată Europa transportul feroviar de pasageri fie este compensat, fie subvenţionat. La noi, CFM a finanţat încrucişat transportul de pasageri din contul transportului de marfă. Astăzi, din cauza conflictului din Ucraina, transportul de marfă nu mai este suficient pentru a acoperi transportul de pasageri, ceea ce a dus la datorii la plata salariilor de 3,5 luni. În lipsa unei intervenţii din partea statului, conducerea CFM va fi nevoită să renunţe la serviciul de transport feroviar de pasageri.
Profit: Dar care este rentabilitatea trenurilor marfare?
I.C.: Transportul de marfă este eficient, doar că nu este suficient pentru a acoperi toate cheltuielile pe care le are CFM în prezent. Din acest motiv este absolut necesară restructurarea, care, după cum am mai menţionat, este în întârziere din cauza procedurilor birocratice.
Este necesar să menţionez la acest capitol că, dacă în anii 88-89, pe calea ferată se transportau anual peste 22 mil. tone de mărfuri, în anul 2015 – transportul marfar a constituit 4 mil., ceea ce este de 5,5–6 ori mai puţin. Infrastructura, numărul de angajaţi, edificii şi multe altele sunt ajustate în conformitate cu volumul de lucru pe care îl avea CFM în perioada sa de glorie. Astăzi, inclusiv din cauza scăderii indicatorului economic al ţării în întregime, volumele s-au diminuat drastic, ţinând cont şi de exportul extrem de scăzut din republică. Tocmai din acest motiv, proiectul de restructurare şi reorganizare a întreprinderii poate deveni pilonul dezvoltării ulterioare a CFM.
Totuşi, comparativ cu anii precedenţi, şi transportul marfar pe liniile de cale ferată a înregistrat o diminuare de aproximativ 35%, fapt datorat, în mare măsură, conflictului dintre Ucraina şi Federaţia Rusă, a instabilităţii preţurilor pe care le impuneau autorităţile transnistrene (ilegal) pentru transportul marfar pe teritoriul autoproclamatei republici, politicilor tarifare nerentabile pentru agenţii economici care au fost adoptate până la venirea prezentei echipe în funcţii. Astăzi, am adoptat o nouă politică tarifară, mai flexibilă şi mai atractivă pentru agenţii economici. Am reuşit să încheiem un acord cu aşa-zisa conducere din stânga Nistrului în ceea ce priveşte tarifele. Continuăm să participăm la diverse întruniri ale administraţiilor feroviare din Europa şi Asia pentru a încheia acorduri cu alte căi ferate, cu scopul de a readuce beneficiari ai serviciilor prestate de CFM şi de a atrage noi volume de mărfuri care ar tranzita liniile feroviare din Moldova.
Profit: Care este situaţia cu restanţele la achitarea salariilor angajaţilor CFM? Anterior restanţele erau pentru 6 luni. Acum vorbim de ce perioadă şi când se prevede soluţionarea completă a problemei?
I.C.: Noi am preluat datorii de patru luni şi am stopat creşterea lor.
Soluţionarea problemei legate de transportul de pasageri şi debursarea mijloacelor din împrumut destinate raţionalizării personalului sunt capabile să asigure lichidarea restanţelor salariale. Din păcate, semnarea de către Ministerul Finanţelor a acordului de recreditare pentru mijloacele din împrumutul BERD a durat mai bine de un an de zile.
Profit: Este adevărat că în acest domeniu lucrează foarte multe persoane cu vârsta de pensionare?
I.C.: O bună parte din cei 10 mii de angajaţi sunt pensionari. Din cauza salariilor mici, tinerii nu sunt motivaţi să vină la întreprindere. De aceea, după raţionalizarea personalului, salariile angajaţilor rămaşi urmează să fie mărite.
Profit: Care sunt cele mai importante proiecte din cadrul MTID ce necesită a fi dezvoltate?
I.C.: Spre deosebire de alte ministere, MTID a elaborat lista proiectelor prioritare în transport şi a elaborat şi metodologia de prioritizare a acestora. Sunt 17 proiecte şi am făcut deja demersuri către partenerii externi pentru asistenţă în implementarea acestora.
Voi menţiona doar câteva dintre aceste proiecte: implementarea cântăririi electronice din mers, implementarea contractelor multianuale de întreţinere bazate pe performanţă, construcţia drumului de ocolire a oraşului Chişinău, reabilitarea axei Giurgiuleşti-Chişinău-Bălţi-Criva, modernizarea Aeroportului Internaţional Bălţi, construcţia portului Giurgiuleşti, restabilirea legăturii feroviare Basarabeasca-Berezino, deschiderea podului peste Prut la Leca, Cantemir, construcţia podului peste Prut la Zagarancea, Ungheni, şi altele.
Profit: Dar care sunt cele mai importante probleme cu care vă confruntaţi şi necesită a fi soluţionate în primul rând?
I.C.: Principala prioritate a noastră este întărirea capacităţilor instituţionale ale Administraţiei de Stat a Drumurilor şi ale MTID pentru a accelera progresul pe contractele de reabilitare cu finanţare externă.
De când am venit la MTID, pe toate contractele de reabilitare erau întârzieri mai mari de un an de zile. Administraţia de Stat a Drumurilor, care este unitatea de implementare a proiectelor, era gestionată foarte prost şi nu a fost în stare să exercite presiunea necesară pe contractori şi ingineri pentru a asigura un regim de muncă mai alert. Am înregistrat îmbunătăţiri considerabile, dar efectele măsurilor întreprinse vor fi vizibile abia în vara anului 2017.
O altă problemă, cum am menţionat şi mai sus, este modernizarea CFM. Dar sunt convins că vom găsi toate posibilităţile pentru a pune pe picioare cât mai repede această instituţie.
Profit: Un subiect pe larg discutat în ultima perioadă a fost problema transportatorilor. Aceştia au organizat anterior proteste fiind nemulţumiţi de înăsprirea legislaţiei privind transportul de pasageri pe distanţe lungi şi legalizarea activităţii lor. Ei susţin că „Legislaţia le blochează activitatea şi ei nu pot efectua transportul de pasageri. Din această cauză, circa 2 mii colaboratori vor rămâne fără lucru”. Care este poziţia ministerului în acest sens?
I.C.: La acest capitol vreau să subliniez că protestele nu au fost organizate de transportatori, dar de cei care muncesc ilicit. Legea este bună, Codul Transporturilor aprobat în anul 2014 a fost modificat în anul 2016. Problema este că aceşti transportatori iliciţi nu vor să respecte legea şi pun în pericol viaţa oamenilor.
Am fost martorii multor accidente cu implicarea transportatorilor iliciţi care nu respectă regimul de muncă şi odihnă, pun în pericol viaţa lor şi a celor pe care îi transportă ilegal. Acest fenomen trebuie stopat. Legea e dură, dar e lege şi trebuie respectată. În caz contrar suntem complici la moartea oamenilor nevinovaţi care îşi încredinţează viaţa în mâinile unor necunoscuţi ce activează fără licenţă, asigurare, certificat de competenţă profesională...
În prezent a fost creată o comisie mixtă în care sunt reprezentanţi ai MTID, Ministerului Finanţelor, Ministerului Economiei şi este condusă de viceministrul Sergiu Bucataru. Se caută toate soluţiile pentru a-i încadra şi pe aceşti transportatori în cadrul legal.
Profit: Este adevărat că 35% din numărul de pasageri care circulă cu autobuze şi microbuze o fac ilegal, adică aceşti şoferi nu achită taxe la buget? Cât de larg este răspândit acest fenomen?
I.C.: După numărul celor care protestează putem să ne dăm seama ce amploare a luat fenomenul. Până în prezent nimeni nu s-a ocupat de transportatorii iliciţi. Iar fenomenul vine să le îngreuneze munca transportatorilor care respectă legea şi plătesc taxe la bugetul de stat. Atât timp cât voi face parte din MTID, voi depune tot efortul pentru a combate acest fenomen.
Profit: Dvs. veniţi din mediul de afaceri. Cum e să fii de cealaltă parte a baricadei?
I.C.: Venind din mediul de afaceri îmi este foarte uşor să-mi dau seama care este situaţia de la întreprinderile subordonate Ministerului. Am trecut de multe ori prin asta. Dar vreau să remarc că mereu am pus preţ pe munca în echipă. Sunt mândru de toţi colegii pe care îi am în subordine la MTID; sunt tineri ingenioşi cu idei bune pe care le aplicăm în practică.■
Далее...
Reforme, corupţie, mentalitate
Cabinetul Filip, lăsând la o parte metehnele şi gafele sale, este, totuşi, lăudat, inclusiv de ambasadorii occidentali, pentru reformele efectuate. Aceştia susţin că „actualul guvern a făcut mai multe în domeniul reformelor decât precedentele guverne”. Şi totuşi, oficialii străini recunosc cu regret că acest progres se datorează în mare parte „presiunilor” pe care ei le exercită asupra autorităţilor şi adaugă de fiecare dată că au învăţat lecţia şi că nu vor „mai crede declaraţiilor, ci doar acţiunilor”.
Ambasadorii menţionează că deocamdată reformele au loc doar la nivel legislativ, la nivel de angajamente şi, după cum susţin ei, la nivelul Serviciului Vamal, în cadrul căruia ei văd „îmbunătăţiri majore”.
Pornind de la tematicile abordate de diplomaţii occidentali în discursurile lor, poţi să deduci domeniile în care lucrurile merg prost - acestea reprezintă subiecte constante, evidenţiate mereu de ambasadori, şi cele în care sunt îmbunătăţiri – acestea treptat dispar din intervenţiile publice ale domniilor lor.
Astfel, nu pot să nu remarc că de ceva timp stabilitatea şi transparenţa sectorului financiar-bancar nu mai este pe agenda lor. Anterior, subiectul era printre primele abordate de ambasadori, acum acesta uneori lipseşte completamente, iar alteori, autorităţile sunt chiar lăudate pentru eforturile întreprinse pentru a asigura un sector financiar-bancar transparent şi stabil.
În cazul băncilor, presiunile dure şi constante din partea occidentalilor, au obligat autorităţile să adopte un şir de măsuri, care au pus capăt mai multor temeri existente în societate, iar acţiunile întreprinse chiar ne fac să credem că lucrurile pot fi remediate.
Unica tematică care pare a fi deja una constantă în discursurile ambasadorilor este cea a corupţiei. Despre corupţie se vorbeşte de atâţia ani deja că le-am şi pierdut numărul. Şi se pare că nicio presiune, oricât de dură, nu poate dezrădăcina acest flagel. Corupţia a inundat fiecare colţişor al vieţii noastre.
De ce? Pentru că suntem săraci? Pentru că avem salarii mici? Pentru că altfel nu reuşim să ne atingem obiectivul? Pentru că toţi funcţionarii doar asta şi aşteaptă?
Nu cred. Toate astea îmi sună doar a scuze, nu şi a motive adevărate. Nu suntem atât de săraci, cât suntem lipsiţi de demnitate. Nu avem salariile atât de mici (deşi ştiu că sunt insuficiente de multe ori), cât nu ne respectăm pe noi înşine. Nu e că nu reuşim altfel în atingerea obiectivului, cât suntem mai degrabă comozi şi ne este mai convenabil să dăm mită decât să depunem eforturi. Nu atât de mult aşteaptă funcţionarii, cât ne-am obişnuit noi deja că trebuie să le punem ceva în buzunar.
Corupţia este absolut la toate nivelele de societate şi în toate domeniile de activitate, atât publice cât şi private. Mi-a trecut prin minte, într-un mod ironic, că într-o buna zi, am putea deveni obiect de studiu al cauzelor şi modalităţilor de dezrădăcinare a corupţiei. De fapt, ceea ce într-adevăr am „reuşit” în toţi cei 25 de ani de independenţă este că am lăsat lucrurile să degradeze atât de mult încât am creat o cultură a corupţiei. Incompatibilitatea acestor doi termeni este atât de evidentă, încât ajung la concluzia că am dat naştere unui adevărat oximoron, ca să nu zic monstru, la nivel de ţară. Am ajuns să fim ostaticii acestui monstru.
Da, Republica Moldova este ostatica corupţiei şi nu e nimic nou aici. Republica Moldova este propria sa ostatică, este ostatica propriei sale mentalităţi. Oamenii care au mai rămas în această ţară s-au închis pe sine înşişi într-un cerc vicios şi se pare că nicio forţă sau presiune exterioară nu va fi în stare să rupă acest cerc.
Se consideră că progresul sau regresul se datorează în parte modelelor pe care le urmează o societate. Or, în cazul nostru, mă îndoiesc că un model bun de urmat ar fi suficient. La fel, nu cred că sunt productive discuţiile privind direcţia din care trebuie începută lupta cu corupţia – de la nivelul guvernului sau de la nivelul oamenilor de rând.
Lupta cu corupţia trebuie începută de la fiecare din noi – lupta noastră contra noi înşine, contra molimei căreia i-am permis să ne inunde. Fiecare din noi trebuie să înţeleagă că are o problemă de mentalitate, cu rădăcini atât de adânci şi atât de puternic ramificate încât reuşesc să ne ţină într-un trecut găunos şi împiedică orice progres real…
Ce-mi doresc la acest sfârşit de an? Un dram de magie.
Vreau să mă trezesc într-o bună dimineaţa şi să văd oameni zâmbind discret, plini de mulţumire pentru decizia personală şi angajamentul asumat faţă de sine însuşi să nu mai tolereze corupţia din partea altora şi să nu-şi mai permită să acţioneze în vreun fel care ar încuraja corupţia.
Oameni care au înţeles că respectul faţă de reguli este mai întâi şi întâi respectul faţă de tine însuţi, faţă de copiii tăi, faţă de casa ta, faţă de ţara ta.
Oameni care refuză să-şi mai scuipe în suflet şi să distrugă ei înşişi orice speranţă pentru viitorul lor şi pentru viitorul copiilor lor.
Oameni care au mintea deschisă şi înţeleg că nepăsarea ţine de trecut, iar luarea de atitudine e ceea ce ne asigură viitorul începând de astăzi.
Oameni care înţeleg că doar astfel pot susţine cu adevărat şi pot pune umărul la eforturile diplomaţilor occidentali de a asigura reforme reale. Oameni care înţeleg că ei sunt statul şi nu doi sau douăzeci de indivizi pe care de fapt tot ei i-au ales ca să le servească interesele, şi că aceştia sunt cei care trebuie să răspundă în faţa lor, ci nu ei să trăiască măcinaţi de frica lor. De aici, vreau să văd în sfârşit un guvern cu grijă pentru oameni şi nu pentru propriile lor buzunare, un guvern cu viziune, nu unul cu mintea îngustă.
Vreau să văd tineri încrezători, bine educaţi, mândri de ţara lor, recunoscători pentru oportunităţile create pentru ei acasă şi ferm hotărâţi să susţină prin toate mijloacele posibile eforturile anti-corupţie, până când aceasta va fi dezrădăcinată.
Vreau să văd oameni care sunt conştienţi că o astfel de schimbare este dureroasă, dar e o durere necesară pentru a ajunge la normalitate.
Vreau să văd că lacrimile, durerea, mâhnirea şi teama au fost înlocuite de zâmbete de mulţumire şi împăcare pe feţele înţelepte ale persoanelor în vârsta, bucuroşi că au ajuns să vadă ziua când DEMNITATTEA a revenit la ea acasă.
Vreau o altă Moldovă, o Moldovă a mea, în care să nu mă mai bântuie gândul obsedant de a pleca…
E prima dată când scriu şi nu-mi pot stăvili lacrimile. Se zice că dorinţele care-ţi ajung la suflet atât de mult încât dor se îndeplinesc în ajun de sărbători. Vreau să cred!!!■
Далее...
