Profit
№_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
Nr._12_2015 (235), decembrie 2015Dilemă greu de soluţionat Sau Povara unei datorii
Decizia din 18 iulie 2015 a Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) de a majora tariful la energia electrică cu 37% va soluţiona doar o parte din problemele financiare ale celui mai mare furnizor de energie electricică din Moldova, Grupul spaniol Gas Natural Fenosa. Deşi semnificativă pentru consumatori, această majorare nu va pemite companiei achitarea unei datorii de circa 1,7 mlrd lei pentru energia electrică procurată deja de la productători. Astfel, autorităţile Republicii Moldova sunt puse acum în faţa unei dileme greu de soluţionat: fie să amâne creşterea tarifului, iar apoi oricum să îl majoreze, dar semnificativ, fie să accepte propunerea Gas Natural Fenosa privind recuperarea reeşalonată a devierilor tarifare într-o perioadă de 5-10 ani, însă, cu riscul de scoate din nou oamenii în stradă.
Conform metodologiei de calculare a tarifelor reglementate pentru serviciul de distribuire şi respectiv de furnizare a energiei electrice, atunci când se atestă condiţii obiective pentru ajustarea tarifelor, ANRE trebuie să ţină cont de costurile reale suportate de operatori pentru achiziţionarea energiei pentru desfăşurarea activităţilor lor operaţionale. În cazul în care tariful nu acoperă în totalitate costurile suportate, iar ANRE întârzie cu ajustările tarifare iminente, se creează aşa-numitele devieri tarifare negative sau se creează o situaţie când consumatorii plătesc un preţ mai mic decât costul real al produsului, iar întreprinderea cheltuie resurse financiare proprii şi atrase, neprevăzute în tarif pentru a presta servicii fără întreruperi şi în volum deplin.
Potrivit principalului furnizor de energie electrică în RM, companiei spaniole Gas Natural Fenosa, respectivele devieri tarifare nu au fost incluse în tarifele ajustate de ANRE la 18 iulie curent. Prin hotărârea Consiliului de Administraţie, ANRE a recunoscut în tarif doar cheltuielile curente, cu aplicarea pentru energia electrică procurată, preţul contractual al căreia este exprimat în dolari SUA, a unui curs de referinţă de 19,3 lei pentru un dolar SUA. În aceste condiţii, creşterea tarifului final a constituit 37%. Deşi majorat semnificativ, acest tarif nou nu include devierile tarifare negative acumulate până la momentul ajustării tarifare respective.
ANRE, de asemenea, nu a anunţat despre modalitatea prin care operatorii ar putea recupera aceste devieri tarifare pentru a detensiona situaţia complicată în care se află sectorul electroenergetic din cauza blocajului financiar creat ca urmare a deprecierii substanţiale a monedei naţionale faţă de principalele valute de referinţă.
Cerinţa Gas Natural Fenosa de a fixa suma datoriei respective într-o decizie oficială, care să stabilească şi perioada de stingere a acestei datorii, de asemenea, a rămas fără răspuns din partea ANRE.
Povara datoriilor
Potrivit reprezentanţilor Gas Natura Fonosa, datoria extrem de mare a sectorului, de circa 1,7 mlrd lei, apasă greu peste întreprinderile din sectorul energetic şi, nefiind soluţionată rapid, problema stingerii ei pune în pericol capacitatea de funcţionare a sectorului, respectiv de prestare continuă a serviciului.
Gas Natural Fenosa în Moldova susţine că a folosit toate resursele interne disponibile pentru achiziţia energiei de la producători, fiind redirecţionate şi o parte din resursele destinate investiţiilor. De asemenea, au fost atrase în acest scop şi resurse externe. Cu toate acestea, nu s-a putut evita crearea unor datorii substanţiale către furnizori şi respectiv întârzierea plăţilor către aceştia. La rândul său, reducerea volumului investiţional are repercusiuni pe termen scurt asupra economiei ţării, dar şi consecinţe pe termen mediu pentru calitatea serviciului şi fiabilitatea în sector.
Reprezentanţii Gas Natural Fenosa atrag atenţia asupra faptului că până la adoptarea unei decizii privind soluţionarea acestei probleme, valoarea devierilor tarifare va creşte, deoarece, deja la scurt timp după adoptarea noului tarif, cotaţia monedei naţionale în raport cu dolarul SUA a depăşit cifra de 20 de lei.
Mulţi experţi sunt de acord cu faptul că situaţia în care s-a pomenit sectorul eneregtic al RM este o consecinţă a deprecierii substanţiale a monedei naţionale şi este în afara controlului furnizorilor de energie electrică. Respectiv şi soluţionarea acestei probleme nu depinde doar de operator.
Soluţia Gas Natural Fenosa
La rândul său, Gas Natural Fenosa susţine că contribuie proactiv la găsirea unei soluţii de scoatere din criză a sectorului electroenergetic în ansamblu, ţinând cont de interesele tuturor consumatorilor de energie electrică şi a economiei. În acest sens, compania a propus recuperarea reeşalonată a devierilor tarifare într-o perioadă de 5-10 ani, astfel încât includerea în tarif a devierilor tarifare negative formate până la moment să nu producă ajustări semnificative, evident în condiţiile unei stabilităţi macroeconomice viitoare.
De asemenea, compania a propus implicarea sectorului financiar, inclusiv a organismelor instituţionale multilaterale, în procesul de recuperare a devierilor tarifare în condiţii avantajoase pentru consumatorii de energie electrică. Potrivit Gas Natural Fenosa, acest lucru va permite evitarea unei creşteri substanţiale a tarifului, care ar putea crea la rândul său probleme atât de ordin economic, cât şi social. Pentru elaborarea acestor propuneri şi discutarea lor cu autorităţile Republicii Moldova sunt implicaţi experţi ai grupului Gas Natural Fenosa.
Experienţa altor state
Gas Natural Fenosa, care activează în peste 30 de ţări ale lumii, dispune de o vastă experienţă de gestiune a proceselor de recuperare a datoriilor care se formează în acest sector. Un exemplu elocvent este însăşi cel al Spaniei, când, apelându-se la pieţele financiare şi de capital şi la instrumentele financiare pe care acestea le oferă, devieri de circa 28 mlrd. de euro au fost recuperate de către sectorul electroenergetic spaniol prin reeşalonarea datoriilor pe perioade lungi de timp. În acelaşi timp, reprezentanţii Gas Natural Fenosa atrag atenţia asupra faptului că natura devierilor tarifare spaniole este diferită de cea moldovenească, deoarece cele din Spania s-au format ca urmare a subvenţionării prin intermediul unor programe naţionale a producerii de energie regenerabilă inclusă în tarif, însă mecanismele de recuperare sunt perfect valabile şi aplicabile condiţiilor Republicii Moldova.
Experţii Gas Natura Fenosa susţin că pentru stabilirea mecanismului respectiv în RM sunt necesare o serie de condiţii obligatorii şi anume: stabilirea valorii devierilor tarifare formate în sector la o dată anumită, aprobarea unei legi care să permită recuperabilitatea acestora pe perioade lungi de timp, deoarece metodologiile tarifare actuale prevăd recuperarea acestora în anul financiar ulterior formării acestora, precum şi asigurarea accesului pieţei financiare şi atragerea instituţiilor financiare instituţionale la finanţarea acestui deficit tarifar. Alte condiţii ar fi stabilirea sistemului de garanţii de stat şi asigurarea priorităţii în recuperarea devierilor tarifare respective de către finanţatori prin mecanismele de ajustare tarifară ulterioare şi asigurarea pentru consumatori a unei rate de dobândă competitivă şi atractivă în procesul finanţării devierilor respective.
Pentru că este o situaţie nouă, susţin reprezentanţii Gas Natural Fenosa, este nevoie să fie revizuit cadrul legal existent şi în caz de necesitate completarea lui cu elementele lipsă, astfel încât la momentul aprobării deciziei corespunzătoare să fie asigurate toate garanţiile necesare derulării acestui proces.
Potrivit Gas Natural Fenosa, o asemenea sarcină este pe potriva unor instituţii financiare internaţionale multilaterale, care, pe lângă experienţă, mai pot oferi şi rate de dobânzi competitive pentru recuperare. De asemenea, compania consideră că statul, prin instituţiile sale, trebuie să asigure o participare cât mai largă, inclusiv a băncilor locale, pentru a identifica condiţiile cele mai avantajoase pentru consumatorii de energie electrică şi pentru economia naţională.
Legislaţie bună, implementare proastă
Ca şi în multe alte domenii de activitate, legislaţia şi reglementările RM în domeniul metodologiei tarifare este una bună. Problema însă constă în implementare. Potrivit experţilor în domeniul energetic, care au analizat minuţios problema dată, există suspiciuni rezonabile privind capacitatea organului de reglementare de a-şi executa obligaţiile sale legale. Acestea provin în urma tergiversării repetate a soluţionării problemei actualizării tarifului, precum şi de la suspendarea hotărârii privind aprobarea noilor tarife din iulie curent sub pretextul desfăşurării unui audit, tergiversări care nu au nimic comun cu cadrul legal, cu angajamentele Republicii Moldova expuse în Acordul de aderare a ţării la Comunitatea Energetică şi a celui de Asociere la Uniunea Europeană.
Experţii consideră că neîncrederea societăţii duce la destabilizarea funcţionării echilibrate şi eficiente a pieţei energiei electrice, descurajarea investiţiilor în sector şi creşterea semnificativă a riscului ţării pentru investiţiile străine. Garanţia evitării pe viitor a unor situaţii similare rezidă doar în asigurarea şi asumarea unei independenţe reale şi absolute a ANRE şi într-o activitate transparentă a acesteia.■
Далее...
Canan Alpaslan: Fiţi mai creativi şi mai flexibili
Unul dintre principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova, Turcia, a ajutat enorm Chişinăul pe parcursul celor două decenii şi jumătate de la proclamarea independenţei. Cea mai mare parte a acestui ajutor a fost acordată prin intermediul Agenţiei de Coo-perare şi Coordonare Turcă (TIKA), care pe parcursul celor 21 de ani de activitate în Moldova a implementat peste 300 de proiecte în valoare totală de peste $30 mil. Coordonatorul proiectului TIKA în Moldova, Canan Alpaslan, este mulţumită de nivelul cooperării între cele două state, dar îi îndeamnă pe oamenii de afaceri din ţara noastră să urmeze exemplul businessmenilor turci şi să dea dovadă de mai multă creativitate şi flexibilitate. Într-un interviu acordat în exclusivitate revistei Profit, Canan Alpaslan vorbeşte despre activităţile TIKA în Moldova, succesele şi provocările, precum şi planurile de viitor.
Profit: Dnă Alpaslan, oficiul TIKA în Moldova este unul dintre primele deschise de TIKA peste hotare. Cum s-au schimbat sarcinile puse în faţa oficiului TIKA în RM pe parcursul acestor două decenii?
C.A.: Într-adevăr, oficiul TIKA în Moldova este unul dintre primele deschise de agenţia turcească peste hotare şi datează din anul 1994. Activităţile noastre cuprind întreg teritoriul RM şi toate sectoarele. Cât priveşte scopurile şi obiectivele, acestea nu s-au schimbat prea mult pe parcursul ultimilor 21 de ani. Activitatea noastră este orientată spre domeniul sănătăţii, educaţiei şi producerii. În domeniile sănătăţii şi cel al educaţiei scopul nostru este de a îmbunătăţi nivelul de trai al populaţiei. În sectorul de producere, dorim să asigurăm venituri pentru un trai decent şi chiar să le majorăm unde este posibil. În ţările în care activăm, inclusiv în RM, ne axăm mai mult pe sectorul agricol.
De asemenea, dorim să contribuim la creşterea numărului locuitorilor, mai ales din localităţile rurale, care pe lângă agricultură ar mai putea oferi şi anumite servicii, precum cele de croitorie, frizerie, secretariat, reparaţia tehnicii şi a computerilor etc. Persoanele care dispun de aceste abilităţi îşi pot asigura existenţa lor şi a familiilor lor. Considerăm că asemenea proiecte contribuie semnificativ la dezvoltarea ţării.
Profit: Care sunt principalele proiecte implementate până acum în RM cu ajutorul TIKA?
C.A.: Aş dori să accentuez faptul că TIKA întotdeauna acordă asistenţă sub formă de granturi. Nu oferim credite şi niciodată nu cerem banii înapoi sub o formă sau alta. De asemenea, niciodată nu obligăm beneficiarii să procure anumite echipamente doar de la companiile turceşti şi nu cerem ca ele să îndeplinească anumite condiţii politice. Asistenţa acordată de TIKA este întotdeauna necondiţionată. De la deschiderea oficiului nostru, educaţia, sănătatea şi aprovizionarea cu apă au fost principalele sectoare în care am activat. Pe parcursul ultimilor 21 de ani, TIKA a implementat peste 30 de proiecte în valoare totală de $30 mil. 
În prezent, câteva proiecte legate de construcţie sunt în proces de implementare şi sperăm să finalizăm o parte dintre ele până la sfârşitul anului curent. Mă refer aici la renovarea şi reconstrucţia Centrului de educaţie şi studiere a limbilor de pe lângă Uniunea de Comerţ şi Industrie din Comrat şi a cantinei grădiniţei Nr. 7 din oraşul Ceadîr-Lunga. De asemenea, planificăm să finalizăm reconstrucţia unei clădiri în care va fi deschisă o grădiniţă modernă pentru 150 de copii în satul Copceac. Am deschis deja un teren de sport cu gazon artificial pentru Liceul Teoretic nr. 1 din Congaz, iar în viitorul apropiat vom începe construcţia unui teren de joacă pentru copii în oraşul Vulcăneşti.
Un alt proiect major pe care intenţionăm să îl începem în viitorul apropiat este renovarea unui bloc din cadrul Institutului Mamei şi Copilului din Chişinău. Intenţionăm să organizăm un tender la începutul anului 2016.
Pe lângă proiectele de construcţii, TIKA mai implementează un şir de proiecte care au drept scop schimbul de experienţă şi ridicarea nivelului de profesionalism în diferite sectoare. Programul nostru privind siguranţa şi securitatea alimentară este unul dintre cele mai extinse. Am finalizat primele două etape ale acestui proiect în 2015. De asemenea, cooperăm cu Ministerul de Interne în vederea organizării diferitor cursuri pentru angajaţi şi forţele de ordine. Experţii în domeniul sănătăţii şi vameşii sunt alte două categorii de angajaţi pentru care organizăm diferite cursuri cu regularitate. Oferim un spectru foarte larg de cursuri, începând cu cel privind acordarea primului ajutor pentru învăţători până la seminare specializate în domeniul seismologiei şi managementului dezastrelor.
Profit: Volumul asistenţei acordate de TIKA Republicii Moldova pe parcursul ultimilor ani a fost stabil, a înregistrat creşteri sau din contra descreşteri?
C.A.: Costul a trei proiecte majore care urmează a fi implementate în oraşul Comrat pe parcursul următorilor ani – construcţia unei noi clădiri pentru spitalul regional, construcţia unei noi clădiri pentru Grădiniţa Nr. 1 şi a unui nou complex educaţional pentru 500 de studenţi – va depăşi cel mai probabil suma de $15 mil. Vedeţi deci care este tendinţa dacă ţinem cont de faptul că timp de două decenii asistenţa totală a fost de $30 mil.
Unul dintre proiectele majore implementate până în prezent este construcţia unei reţele de aprovizionare cu apă în Ceadîr-Lunga. Costul total al acestui proiect a fost de circa $10 mil. Alte proiecte au fost mai mici, dar totuşi foarte importante pentru comunităţile locale. De exemplu, reconstrucţia grădiniţei din satul Copceac. Am început lucrările în luna septembrie şi le-am finalizat la mijlocul lunii decembrie curent. A fost un proiect major care a demonstrat încă o dată că putem lucra foarte repede atunci când avem toate aprobările.
Profit: Cum are loc procesul de selectare a companiilor pentru implementarea proiectelor finanţate de TIKA?
C.A.: Acţionăm în baza legilor aprobate de autorităţile din Turcia, ceea ce înseamnă că trebuie să organizăm tendere deschise. Se ia în considerare experienţa companiilor, precum şi volumul lucrărilor ce urmează a fi efectuate. Criteriile de eligibilitate diferă de la tender la tender. Principala condiţie însă este ca compania să fie solidă şi să aibă o reputaţie bună. Câştigă compania care propune cel mai mic preţ, desigur acest lucru nu trebuie să fie în detrimentul calităţii.
Profit: Dar care este procedura de selectare a localităţilor în care urmează să fie renovată infrastructura locală? Este adevărat că prioritate este acordată localităţilor din Găgăuzia?
C.A.: Întotdeauna cooperăm cu autorităţile guvernamentale. Uneori, primăriile pot depune proiecte, iar noi le evaluăm. Cât priveşte Găgăuzia. Este adevărat, că Turcia are legături culturale şi istorice cu această regiune autonomă de pe teritoriul RM, dar nu ar fi corect să spunem că TIKA finanţează doar proiectele din această autonomie. Implementăm proiecte pe întreg teritoriul RM, dar uneori se pare că primăriilor din Găgăuzia le este mai uşor să depună proiecte la oficiul TIKA. De fapt, numărul cererilor pentru finanţarea diferitor proiecte depuse de primăriile din Găgăuzia este de 10-20 de ori mai mare în compraţie cu restul regiunilor RM.
Cât priveşte volumul proiectelor, acesta este mai mult sau mai puţin echilibrat între Chişinău şi Găgăuzia. Să fiu sinceră, cu excepţia Găgăuziei, majoritatea proiectelor noastre sunt implementate la Chişinău deoarece TIKA nu este foarte bine cunoscută în alte părţi ale RM. Trebuie să lucrăm mai strâns cu primăriile de pe întreg teritoriul Moldovei.
Profit: De obicei tenderele organizate de TIKA sunt câştigate de companii locale sau de cele internaţionale/turceşti?
C.A.: Depinde de proiect, dar aş vrea să subliniez faptul că nu există nici un fel de discriminări sau preferinţe. Dorim doar să ne asigurăm că proiectele noastre vor fi implementate la cel mai înalt nivel. Până la acest moment, am avut o cooperare bună cu companii atât din Turcia, cât şi din Moldova.
Profit: În 2009, Gagauzia a fost regiunea care a primit cel mai mare volum de asistenţă din partea TIKA pe cap de locuitor. Care a fost situaţia în 2014-2015 şi care sunt planurile pentru viitor?
C.A.: Regiunile afectate de criză precum Siria, unele state din Orientul Mijlociu şi Africa, precum şi Afganistanul sunt regiunile care au primit cea mai mare parte a asistenţei acordate de Turcia pe parcursul ultimilor ani. Europa de Est se află pe locul trei sau patru la acest capitol. În acelaşi timp, aş dori să menţionez faptul că deşi numărul populaţiei în RM este relativ mic, TIKA continuă să implementeze proiecte majore de infrastructură. În acelaşi timp, întotdeauna suntem în căutarea unei balanţe.
Profit: Aţi participat la primul forum investiţional organizat în capitala Găgăuziei, oraşul Comrat, la începutul lunii noiembrie. Care sunt impresiile Dvs. despre acest forum şi despre atractivitatea economică a Găgăuziei? Poate această regiune să devină într-adevăr „Hong Kong-ul” Republicii Moldova după cum şi-a exprimat speranţa unul dintre participanţi?
C.A.: Răspunsul meu ar fi: de ce nu? Republica Moldova se confruntă cu o perioadă politică şi economică dificilă, şi sperăm cu toţii că situaţia se va îmbunătăţi în viitorul apropiat. Găgăuzia nu este imună la repercursiunile acestei crize, dar eu consider că această regiune are avantajele ei. Are stabilite relaţii economice bune atât cu UE, cât şi cu Rusia şi Turcia şi propune condiţii bune pentru investiţii şi producere, inclusiv facilităţi fiscale. Consider că în această regiune există multe oportunităţi pentru investitorii străini, în special pentru cei din Turcia.
După cum probabil ştiţi, anul trecut Moldova şi Turcia au semnat un Acord de Liber Schimb. Odată implementat, acest document va facilita semnificativ investiţiile şi comerţul. Potrivit observaţiilor noastre, în ultimii ani în RM au început să vină mai mulţi investitori şi oameni de afaceri serioşi, cu un background solid, care dispun de capital şi care sunt gata să îşi asume anumite riscuri. Consider că acest lucru va face diferenţa în ceea ce priveşte cooperarea pe termen lung între ţările noastre.
Profit: Care sunt planurile TIKA pentru 2016-2020 în Moldova?
C.A.: După cum am menţionat deja, prioritatea noastră sunt cele trei proiecte majore din oraşul Comrat. Dorim să finalizăm partea tehnică cât mai curând posibil şi sperăm să obţinem aprobarea instituţiilor din RM până în luna martie 2016, când planificăm să iniţiem procedura de organizare a tenderelor. Educaţia şi sănătatea vor rămâne alte două domenii prioritare pentru noi.
Aş dori să menţionez încă o dată faptul că un alt domeniu important pentru TIKA este siguranţa şi securitatea alimentară. Recent, 50 de experţi ai Agenţiei pentru Siguranţa Alimentelor din RM au participat la un training cu privire la standardele de producere a cărnii şi de creştere a păsărilor. O parte dintre experţi au fost din Găgăuzia.
La începutul lunii decembrie, în conformitate cu etapa a doua a programului nostru privind siguranţa şi securitatea alimentară, o delegaţie a asociaţiei crescătorilor de capre şi oi din Moldova, inclusiv din Găgăuzia, a vizitat Turcia pentru a studia posibilităţile de cooperare şi a vedea cum asemenea asociaţii activează în Turcia. Au rămas impresionaţi de ceea ce au văzut acolo şi au venit cu idei noi despre cum şi-ar putea îmbunătăţi afacerile, consolida şi standardiza structura acestor asociaţii.
Profit: Cu ce provocări vă confruntaţi în procesul de implementare a proiectelor TIKA în Moldova?
C.A.: Moldova este o ţară mică şi acesta este un mare avantaj. Distanţele sunt mici şi poţi ajunge să comunici cu oameni din diferite regiuni foarte repede. De asemenea, este relativ uşor să iai legătura cu oficiali de cel mai înalt nivel şi să le atragi atenţia la anumite probleme.
Pe de altă parte, provocările de ordin economic şi politic ne afectează atunci când este vorba de implementarea unor proiecte majore pe termen lung.
Pe parcursul activităţii noastre, ne-am confruntat şi cu o serie de probleme tehnice minore. De exemplu, metodologia standard de elaborare a proiectelor de construcţie nu este în conformitate cu normele legislaţiei turceşti. Astfel, de multe ori trebuie să rescriem proiectele aprobate de autorităţile moldoveneşti în conformitate cu legislaţia turcească pentru a putea primi aprobarea autorităţilor din Turcia. Uneori există probleme în înţelegerea sistemelor, limbajului şi terminologiei utilizate în cele două ţări. Aceasta este una dintre cele mai mari dificultăţi.
Pe de altă parte, sunt foarte bucuroasă că în RM oamenii au simţul proprietăţii şi întreprind acţiuni pentru a îmbunătăţi condiţiile sociale din localităţi. De exemplu, deşi au reurse limitate, adună bani pentru a vopsi pereţii spitalului din localitate sau confecţionează în cadrul grădiniţelor jucării extraordinare din materiale reciclabile.
De asemenea, sunt plăcut surprinsă de nivelul curăţeniei. Am vizitat mai multe state ale lumii şi trebuie să recunosc că nu foarte des am văzut spitale sau grădiniţe atât de curate, deşi nivelul resurselor este foarte limitat. Ştiu că majoritatea primăriilor nu îşi pot permite foarte multe lucruri, dar văd că deseori părinţii copiilor din şcoli şi grădiniţe sau rudele pacienţilor îşi unesc eforturile şi fac lucruri frumoase. Medicii şi profesorii sunt întotdeauna politicoşi, creativi şi săritori la nevoie. Când vorbesc despre simţul proprietăţii mă refer la toate lucrurile menţionate mai sus. În pofida resurselor foarte limitate, oamenii întreprind acţiuni şi fac ceva. De asemenea, am observat că atunci când au mai mult, fac mai mult, şi au grijă de ceea ce au făcut deja. Oamenii sunt optimişti şi grijulii – lucruri foarte valoroase pentru Moldova.
Profit: Studiile arată că nivelul corupţiei este destul de înalt în ţara noastră. De asemenea, presa a scris despre cazuri de delapidare a fondurilor externe. Cum face TIKA faţă acestor provocări?
C.A.: TIKA are unele avantaje la acest capitol. Legile din Turcia nu permit alocarea banilor în numerar. Întotdeauna trebuie să procurăm bunuri şi servicii în conformitate cu legile noastre care sunt foarte stricte şi asigură o competiţie şi un audit cinstit. Toate aceste lucruri reduc substanţial şansele de corupţie.
Profit: Ce v-a impresionat şi ce v-a dezamăgit în Moldova pe parcurul celor 15 luni petrecute în ţara noastră?
C.A.: Am fost impresionată de simţul proprietăţii şi de hărnicia oamenilor, care într-adevăr lucrează foarte mult şi mai sunt şi foarte buni.
Pe de altă parte, aş spune că oamenii de afaceri din Moldova sunt uneori foarte inflexibili. Au modul lor de a face anumite lucruri şi nu prea dau dovadă de suficientă flexibilitate care le-ar permite să-şi extindă afacerile.
Aş îndemna oamenii de afaceri din Molova să fie mai flexibili. În Turcia dacă ai nevoie de un caiet albastru, atunci furnizorul va face tot posibilul pentru a-l găsi: va cere ajutorul altor furnizori sau, în cel mai rău caz, va găsi un caiet roşu şi îl va vopsi în albastru. Indiferent de greutăţi, antreprenorul turc va găsi o modalitate de a pune la dispoziţia clientului ceea de ce el are nevoie.
În Moldova, răspunsul este „nu, nu avem acest produs” sau „nu putem face acest lucru”. Asta spune tot. Cred că multe companii nu doresc să îşi asume anumite riscuri şi să învestească în ceva nou. Dacă felul de a lucra cu care s-au deprins deja dă încă rezultate atunci ei vor continua să activeze în acest mod şi se vor opune oricăror schimbări sau compromisuri.
La nivel personal, am fost dezamăgită de faptul că în Moldova nu există prea multe posibilităţi de a face turism. Îmi plac foarte mult călătoriile pe jos, am căutat careva rute culturale sau în natură pe teritoriul Moldovei, dar nu am găsit tururi programate deschise pentru oricine, doar câteva posibilităţi pentru grupuri închise de turişti.
În Moldova există foarte mult potenţial turistic, dar pentru a-l explora este nevoie de creativitate şi flexibilitate. Moldova are peisaje foarte frumoase. La Ankara, de asemenea, nu există mare. Cu toate acestea, localnicii gândesc creativ şi organizează excursii turistice care să includă toate locurile interesante din zonă. Ei transformă lucrurile ordinare şi obişnuite în ceva interesant, de exemplu, adaugă elemente de sport, sau dimpotrivă explorează necesitatea oamenilor de a se retrage în nişte locuri liniştite. Se gândesc la orice altă activitate care ar fi mai puţin obişnuită şi ar face diferenţa.
Când le sugerez oamenilor de afaceri din Moldova să urmeze aceste exemple, ei încep să îmi explice de ce asemenea afaceri nu pot avea succes în Moldova. Cu toate acestea, eu consider că ingredientele corecte vor face diferenţa, pur şi simplu este nevoie de un pic de creativitate. Voi fi prima care voi testa aceste noi excursii, dacă ele vor apărea.■
Далее...
Investitorii au nevoie de siguranţă
Grav afectată de instabilitatea politică şi de criza economică regională, economia Republicii Moldova se află în cădere liberă. Volumul comerţului cu principalul partener economic, România, a scăzut cu 10% în primele nouă luni ale anului 2015, iar prognozele pentru perioada imediat următoare nu sunt cele mai optimiste. Ambasadorul României în Republica Moldova, Marius Lazurca, îndeamnă autorităţile de la Chişinău să formeze un guvern pro-european cât mai curând posibil, pentru a putea ulterior crea condiţii de siguranţă pentru investitorii străini, de care Republica Moldova are nevoie ca de aer. Într-un interviu acordat revistei Profit, diplomatul român vorbeşte despre evoluţia relaţiilor comerciale bilaterale, companiile româneşti prezente pe piaţa Republicii Moldova şi progresul realizat în procesul de extindere a gazoductului Iaşi-Ungheni până la Chişinău.
Profit: Domnule ambasador, cum aţi aprecia şi caracteriza relaţiile moldo-române la finele anului 2015?
M.L.: Angajamentul României de a fi un partener loial, serios şi generos pentru Republica Moldova rămâne în continuare în vigoare. Dinamica pozitivă care a început în 2010 pe plan politic, economic, pe linie academică, universitară şi culturală s-a menţinut şi în 2015. Totuşi, nu mă pot abţine să nu remarc faptul că, începând cu sfârşitul anului 2014, perioadă în care au avut loc alegerile generale, RM cunoaşte o perioadă de instabilitate politică, care s-a transformat într-o instabilitate socială. Există consecinţe atât în planul relaţiilor bilaterale dintre România şi RM, cât şi în raporturile dintre Republica Moldova şi alţi parteneri, spre exemplu Uniunea Europeană. Cu toate acestea, ne străduim să ne păstrăm disponibilitatea şi să lucrăm cu autorităţile centrale şi locale din RM, aşa cum am făcut-o începând cu 2010. Pe de altă parte, nu putem să nu constatăm că crizele guvernamentale şi instabilitatea politică afectează agenda bilaterală, motiv care ne dă speranţe că o majoritate pro-europeană cu un program ambiţios bine definit se va profila în Parlamentul de la Chişinău în viitorul apropiat.
Republica Moldova are urgent nevoie de o majoritate parlamentară care să fie capabilă să promoveze o candidatură serioasă pentru poziţia de şef al guvernului şi să poată sprijini acest nou guvern. Autorităţile RM au făcut propriilor cetăţeni şi partenerilor internaţionali mai multe promisiuni, inclusiv punerea în practică a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, cel mai important document semnat de RM de la obţinerea independenţei încoace.
Profit: Care este volumul relaţiilor comerciale moldo-române la sfârşitul anului 2015 şi care este tendinţa în comparaţie cu 2014?
M.L.: În primele 9 luni ale anului 2015, volumul comercial total se situează la $1,2 mlrd. Dacă comparăm această cifră cu cea care reflectă activitatea comercială pentru primele 9 luni ale anului precedent, din păcate, constatăm o scădere de peste 10%, atât a nivelului exportului românesc către RM, cât şi a exportului RM către România. Aşadar ne aşteptăm, pe baza acestei estimări de etapă, ca volumul comercial al întregului an 2015 să fie cu 10% mai mic decât cel înregistrat în 2014, când am depăşit toate recordurile şi am atins un volum al schimburilor comerciale de peste $1,6 mlrd.
Profit: Cărui fenomen se datorează scăderea comerţului bilateral din 2015?
M.L.: RM nu se poate sustrage contextului mai larg de natură economică, politică şi socială în care se găseşte. În fond, RM este o ţară expusă influenţelor din vecinătatea apropiată sau îndepărtată. Sancţiunile impuse de UE şi alţi parteneri internaţionali Federaţiei Ruse după anexarea ilegală a Crimeei şi implicarea în războiul din Donbas au dus la o criză economică în Federaţia Rusă, care la rândul său a afectat prin ricoşeu şi RM. Aici explicaţia este simplă: un număr mare de cetăţeni ai Republicii Moldova lucrează în Federaţia Rusă şi transferă o parte din banii câştigaţi acolo familiilor rămase acasă. În ultimul an aceste sume au scăzut substanţial, cu peste 20%. Banii transferaţi intrau în economia reală a RM şi erau utilizaţi inclusiv de către agenţii economici care efectuau importuri din România, sau exporturi către România. Aşadar, nu se putea ca această scădere a remitenţelor din Rusia să nu afecteze economia RM şi capacitatea ei de a susţine un volum comercial ridicat.
Comerţul dintre România şi RM a scăzut în 2015 din cauza unor factori externi, dar şi a unor factori de natură internă. Mă bucură faptul că remedierea problemelor de ordin intern care afectau grav economia RM a început deja - cele trei bănci cu probleme, Banca de Economii, Banca Sociala şi Unibank, sunt în proces de lichidare. Astfel, a fost dat startul unui proces serios de curăţire şi însănătoşire a sistemului bancar.
Un proces similar a cunoscut şi România în urmă cu 20 de ani. Dacă Banca Naţională, autorităţile de reglementare şi cele politice din RM vor lua în serios acest proces, la capătul lui, economia RM va fi mai sănătoasă, mai competitivă şi mai aptă de a face faţă provocărilor contextuale.
Profit: Care dintre poziţiile comerţului dintre RM şi România sunt cele mai ”sensibile”?
M.L.: Aş spune despre comerţul bilateral un singur lucru: el este diversificat, vindem şi cumpărăm o gamă largă de produse. România a devenit, pe fondul embargoului creat de Federaţia Rusă, un importator relevant de produse agricole din Republica Moldova. De asemenea, există între noi un comerţ cu o valoare adăugată mare şi anume de produse industriale cum ar fi autoturismele, spre exemplu Dacia, care în ultimii ani a devenit o marcă populară. Acest automobil a devenit simbolul succesului clasei mijlocii în RM.
Profit: Cât de prezente sunt companiile din România pe piaţa Republicii Moldova?
M.L.: De cele mai multe ori capitalurile circulă, există companii care provin juridic din România dar care de facto în România sunt sucursale ale unor mari companii internaţionale. Un exemplu ar fi compania Orange, care este o investiţie românească, firma mamă fiind o companie din Franţa, sau Banca Comercială Română (BCR), care aparţine băncii Erste Bank din Austria.
Raiffeisen Leasing este, de asemenea, o companie care provine din România. Banca Transilvania este şi ea prezentă şi este interesată să ocupe un loc mai important pe piaţa financiar-bancară din RM.
În industria construcţiilor din Republica Moldova este prezentă compania românească Sika. Un jucător important în domeniul distribuţiei materialelor de construcţie este firma românească Arabesque, prin Construct Arabesque, în domeniul sistemelor de securitate există compania UTI, iar în cel energetic companiile Petrom şi Rompetrol. Din momentul în care aceste două companii au ajuns pe piaţa din Republica Moldova, proprietarul s-a schimbat, dar statul român rămâne un acţionar important.
Este de menţionat faptul că cea mai mare parte dintre produsele petroliere comercializate în RM provin din România. Statul român îndeamnă companiile din domeniul energetic să investească în domeniul energetic al RM şi să profite de planurile pe care guvernele noastre le-au făcut împreună cu privire la interconectarea sistemelor energetice. Pentru ca această interconectare să se realizeze şi să funcţioneze, este nevoie de mai mult decât de o înţelegere de natură politică dintre guverne, este nevoie de un interes comercial şi economic. În acest sens, Guvernul de la Bucureşti a îndemnat marii operatori români din acest domeniu - Romgaz, Electrica şi Transelectrica - să vină în RM, să exploreze posibilităţile investiţionale şi să se instaleze aici ca operatori în acest domeniu.
România este un investitor natural în RM, avem o frontieră comună, o cultură economică asemănătoare, gusturi identice în multe domenii, toate acestea sunt lucruri importante pentru potenţialii investitorii, ei ţin cont de aceste similitudini culturale şi decid în mod natural să îşi extindă piaţa în RM.
Profit: Ce măsuri ar trebui să întreprindă autorităţile de la Chişinău pentru a atrage mai mulţi investitori din România?
M.L.: Pentru ca această venire să fie mai uşoară, efortul trebuie să fie dublu, mai întâi în plan legislativ şi fiscal. Climatul investiţional trebuie să fie favorabil, din acest punct de vedere RM concurează cu toate celelalte state din lume. Investiţiile îşi caută locurile cele mai prielnice, iar din acest punct de vedere RM s-a prezentat bine, condiţiile fiscale sunt favorabile.
Şi totuşi investiţiile străine întârzie să apară. De ce? Aici vă pot da un exemplu: volumul per capita al investiţiilor străine în Republica Moldova este de $300, în timp ce în Georgia este de $1000, în România de $3000, iar în ţările baltice de $10000, şi aceasta în ciuda faptului că o serie de condiţii fiscale oferite investitorilor străini sunt comparabil mai bune decât în România sau în alte ţări din cele enumerate. Aici intervine un al doilea domeniu în care autorităţile RM ar trebui să facă mai mult şi anume cel al aplicării legislaţiei. Investitorul trebuie să se simtă în siguranţă, el nu trebuie să se teamă că ar putea să-şi piardă investiţia în urma unui atac raider, nu trebuie să se simtă hărţuit de organele de control. RM are potenţial, se poate poziţiona ca un receptor de investiţii străine, poate juca un rol pe frontiera între spaţiul economic european de care este legată prin Acordul de Asociere şi spaţiul economic CSI. Sunt convins că autorităţile de la Chişinău vor putea să profite de aceste avantaje.
Profit: Instabilitatea politică din ţară ar putea speria investitorii străini?
M.L.: Investitorii îşi doresc siguranţă, vor să ştie nu doar ce găsesc azi în proiectul investiţional din RM, dar şi ce va fi mâine şi peste zece ani. Există investitori care fără o predicţie cât de cât precisă pentru următorul deceniu nu investesc sume considerabile. Dacă această predicţie nu va fi posibilă, cum nu este la momentul de faţă, atunci aceştia nu vor veni în RM.
Profit: Recent presa românească scria că niciun metru cub de gaz nu va trece Prutul în această iarnă, pe motiv ca autorităţile de la Chişinău nu ar fi cerut acest lucru. În acelaşi timp, se pare că mai există o serie de probleme tehnice legate de diferenţa de presiune în cele două sisteme. Ce părere aveţi despre această situaţie?
M.L.: Lucrurile complicate nu pot avea răspunsuri simple. Este nevoie ca domeniul energetic de pe agenda bilaterală România-RM, să fie tratat potrivit unei logici comerciale şi economice şi nu a unei logici politice. În primul rând, asta ar însemna să luăm de pe umerii guvernelor comerţul cu gaze dintre România şi RM şi să îl plasăm în răspunderea naturală a economiilor celor două state. Operatorii economici trebuie să decidă singuri de unde este mai convenabil să procure acest gaz, din România sau din altă parte. În al doilea rând, într-adevăr ne găsim doar în prima fază a acestui proiect. Este un proiect complex care îşi va dovedi utilitatea pe parcurs.
Profit: Ce paşi importanţi ar trebui întreprinşi în acest domeniu pentru a urni carul din loc?
M.L.: Întâi de toate, este necesar de construit gazoductul Ungheni-Chişinău, pentru că cea mai mare parte a consumatorilor de gaze se găsesc în Chişinău, unde se produce cea mai mare parte a PIB-ului RM. Deja avem studiul de fezabilitate şi urmează să facem studiul tehnic, să finanţăm acest proiect şi să construim cei aproape 120 km care despart oraşul Ungheni de Chişinău. Este faza următoare la care se lucrează deja.
Lucrăm cu discreţie la acest proiect, nu lucrăm pe scenă sau la conferinţe de presă, de aceea publicul are sentimentul că proiectul a intrat în impas. O altă fază importantă a acestui proiect ţine de egalizarea presiunii.
Standardele de presiune în sistemele de gaz din România şi RM sunt într-adevăr diferite. În România presiunea din conducte este mai mică decât în RM. Pentru a putea aduce în condiţii tehnice bune gaz din România în RM, în primul rând, trebuie să creştem presiunea gazului la frontieră. În al doilea rând, trebuie să aducem un volum suficient de gaz la frontieră. Pentru aceasta avem nevoie de două lucruri: un gazoduct intern în România între Oneşti şi Leţcani şi două staţii de comprimare care să crească presiunea gazului, astfel încât să putem aduce suficient de mult gaz, aproximativ 2,5 mlrd. de metri cubi la o presiune de 45 de bari la frontiera cu RM. În aceste condiţii, gazul va fi preluat nu numai până la Ungheni cum este la momentul de faţă, ci până la Chişinău. Ne propunem să realizăm toate aceste etape până în anul 2018. Doar după finalizarea implementării tuturor etapelor vom putea vorbi despre utilitatea acestui proiect.■
Далее...
