Profit №_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
Nr._12_2013 (215), decembrie 2013Revenirea la tradiţie
Maria Cristea şi-a cultivat dragostea de artă, cultură şi de tradiţie încă din copilărie. A învăţat să mânuiască acul cu dibăcie de la bunica şi mama sa, iar astăzi, după multe nopţi petrecute brodând, se bucură pentru faptul că efortul îi este apreciat. A şcolit multe generaţii de meşteriţe, a creat o afacere în domeniu, însă cea mai mare realizare este că a reuşit să scoată la lumină şi să dea o nouă viaţă portului naţional românesc.
Maria Cristea a absolvit facultatea de matematică şi cibernetică a Universităţii de Stat din Moldova, după care timp de 10 ani a lucrat în calitate de inginer-programator. Fiind pusă în situaţia de a alege între carieră şi educarea copiilor, a ales-o pe cea de-a doua. Şi nu regretă. În primul rând, pentru faptul că a decis să fie alături de copiii săi atunci când aceştia aveau cel mai mult nevoie de ea, iar în al doilea rând, pentru că astfel, peste ani, s-a născut Casa portului popular - Casa Cristea, care, deja de aproape două decenii, este unica întreprindere specializată în domeniul creării costumului popular.
Casa Cristea este locul unde ia naştere costumul nostru tradiţional – brodat manual sau mecanic cu mult suflet şi dăruire. În toţi aceşti ani, pe la Casa Cristea a trecut „toată lumea bună”, cum obişnuieşte să spună Maria Cristea. A creat costume naţionale pentru preşedinţi de ţări, ambasadori, politicieni, interpreţi, colective artistice din ţară şi de peste hotare, jurnalişti, oameni de afaceri şi toţi au apreciat nivelul înalt al măiestriei creaţiilor populare realizate la Casa Cristea. În funcţie de complexitatea costumului, acesta poate fi creat de la două săptămâni până la jumătate de an.
Activitatea Casei Cristea este organizată în aşa mod încât cea mai mare parte a angajaţilor lucrează la domiciliu. Există atelierul de bază unde sunt concepute creaţiile artistice, după care lucrul manual este efectuat la domiciliu de către mamele care îngrijesc copii, doamnele în etate care nu-şi mai pot găsi un loc de muncă atât de uşor sau de studente care doresc să se bucure de independenţă financiară. În funcţie de volumul de lucru efectuat, acestea pot obţine un venit lunar între 900 şi 3,5 mii de lei. „Cândva, cineva mi-a întins şi mie o mână de ajutor, lucrând astfel în timp ce îmi creşteam copiii minori. Ulterior, am decis că şi eu pot oferi o şansă acestor femei de a avea o sursă stabilă de venit. În astfel de condiţii la Casa Cristea lucrează circa 40 de persoane”, spune meşteriţa.
Pe lângă costume naţionale, la Casa Cristea se mai realizează prosoape pentru diferite ocazii, feţe de masă, perdeluţe, toate croşetate şi brodate manual.
În ultimii ani, un loc aparte în creaţiile Casei Cristea îl ocupă ia stilizată, adică cea care îmbină armonios tradiţia şi modernul. Numai în acest an, Casa Cristea a vândut circa 100 de ii stilizate, care au fost solicitate atât de doamnele şi domnişoarele din ţară, cât şi de cele de peste hotare - SUA, România, Norvegia. Mai mult, ia poate fi realizată şi la comandă, încercând să satisfacă toate „capriciile” doamnelor care optează pentru ţinute originale şi tradiţionale. Preţul unei ii variază între 950 şi 4 mii de lei.
Maria CRISTEA: O ie stilizată poate fi uşor asortată atât unei ţinute de birou, cât şi unei ţinute mai lejere sau, dimpotrivă, oficiale. Mă bucură foarte mult faptul că, în ultimul timp, costumul nostru popular ia locul vestimentaţiei obişnuite la ceremoniile de botez, cununii sau nunţi. Am realizat costume tradiţionale pentru miri şi mirese, naşi, domnişoare de onoare, socri mari şi socri mici, pentru copii care au fost botezaţi şi părinţii acestora. Revenirea la tradiţie într-un mod atât de frumos este extraordinară. Dacă acum cresc generaţii care se cunună şi îşi creştinează copiii în straie naţionale, nu cred că aceşti oameni vor renunţa peste noapte la tradiţii. Prin urmare, cred şi afirm cu certitudine că portul nostru tradiţional are viitor.
Prin tot ceea ce face Maria Cristea încearcă să promoveze respectul de sine în rândul tinerilor. „Dacă tinerii au curajul să îmbrace o ie, înseamnă că nu este totul pierdut. Înseamnă că ei conştientizează că avem tradiţii, istorie, cultură, că suntem la noi acasă, că avem un port tradiţional frumos şi trebuie să fim respectaţi”, spune meşteriţa, care şi-a dedicat acestui domeniu mai bine de 30 de ani de viaţă.
Maria Cristea nutreşte un profund sentiment de împlinire atunci când se gândeşte că ia noastră tradiţională, care a avut de-a lungul istoriei o soartă vitregă, „a revenit, în sfârşit, acasă”. Creatoarea portului popular este convinsă că cel mai fidel „consumator” al iei tradiţionale rămâne a fi omul de la ţară care, în virtutea tuturor vicisitudinilor, nu a renunţat la portul tradiţional şi a menţinut flacăra vie a tradiţiei noastre populare.■
Далее...
Elveţia a dublat asistenţa
Orice ajutor concret acordat de către Occident este cea mai bună metodă de promovare a integrării europene, mai ales într-o ţară divizată ideologic, precum este Republica Moldova. Georgette Bruchez, Directorul Biroului de Cooperare al Elveţiei (SDC)/Reprezentanţa Confederaţiei Elveţiene la Chişinău, este convinsă că, beneficiind de sprijinul partenerilor externi, Moldova îşi poate îmbunătăţi semnificativ situaţia la capitolul servicii de sănătate şi aprovizionare cu apă potabilă. Într-un interviu pentru revista Profit, Georgette Bruchez vorbeşte despre provocările cu care se confruntă Republica Moldova în aceste sectoare, precum şi despre asistenţa tehnică oferită ţării noastre de către Guvernul elveţian.
Profit: Doamnă Bruchez, cum a început cooperarea elveţiană în Republica Moldova?
Georgette Bruchez: SDC şi-a început activitatea în Moldova în anul 2000 printr-un singur instrument – ajutor umanitar, după o solicitare din partea autorităţilor moldovene cu privire la înlăturarea consecinţelor inundaţiilor. Peste un timp, a devenit evident că aveţi nevoie de asistenţă în implementarea reformelor, ţara fiind în proces de tranziţie. Atunci Biroul Central SDC din Berna, parte a Ministerului Elveţian al Afacerilor Externe, a decis să treacă de la ajutorul umanitar la programe de dezvoltare de lungă durată, mai ales că autorităţile moldoveneşti au susţinut schimbarea de abordare.
Domeniile principale de activitate pentru SCD în RM sunt sănătatea şi aprovizionarea cu apă. În sectorul sănătăţii avem şapte proiecte care vizează, în mod special, sănătatea mamei şi a copilului. În viitorul apropiat, vom contribui la realizarea unui proiect implementat de agenţiile ONU în regiunea transnistreană în scopul îmbunătăţirii îngrijirii perinatologice din regiune. Mai avem un parteneriat strategic cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii de susţinere a Ministerului Sănătăţii în efectuarea reformelor şi trasarea politicilor.
În domeniul apei şi sanitaţiei, avem patru proiecte în derulare, iar în următorii ani planificăm să sporim numărul acestora. De asemenea, lucrăm la nivel de politici, oferind asistenţă Ministerului Mediului şi Ministerului Sănătăţii în implementarea prevederilor Protocolului privind Apa şi Sănătatea al Convenţiei CEE-ONU din 1992 privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere şi a lacurilor internaţionale. Prin acest document, Moldova şi-a asumat angajamentul să protejeze sănătatea şi bunăstarea oamenilor prin îmbunătăţirea managementului resurselor de apă. Suntem foarte mulţumiţi de progresele şi eforturile Moldovei în acest sens, asta pentru că ţara Dvs. serveşte drept exemplu de punere în aplicare a acestui Protocol pentru ţările din Europa de Est.
Împreună cu UE, Agenţia Austriacă pentru Dezvoltare şi autorităţile moldoveneşti realizăm un proiect de asigurare cu apă potabilă a oraşului Nisporeni. Localitatea are o problemă specifică privind accesul la apă potabilă, însă sper că, datorită contribuţiei noastre comune, oraşul va avea în 2-3 ani apă potabilă bună şi la preţ accesibil.
În proces de implementare SDC are, în total, 13 proiecte cu un buget pentru 2013 de 8,8 mil. de franci elveţieni (124.5 mil. lei).
Profit: De ce SDC a ales să acorde asistenţă în aceste două sectoare: sănătate şi apă?
G.B.: Domeniile au fost alese în funcţie de necesităţile ţării. Apoi, SDC are o experienţă vastă de lucru în domeniul apei în întreaga lume, iar în ultimele secole Elveţia a dezvoltat diferite abordări pentru descentralizarea sistemelor de aprovizionare cu apă şi de canalizare. Elveţienii au fost nevoiţi să caute soluţii inovatoare de aprovizionare cu apă, odată ce multe localităţi sunt amplasate în munţi, locuri inaccesibile pentru conducte naţionale. SDC deţine şi o bogată tradiţie de cooperare în domeniul sănătăţii. Totodată, Elveţia este cunoscută pentru sistemul său performant de sănătate. Recent, am realizat nişte reforme ce ne-au asigurat experţi şi cunoştinţe, pe care putem să le împărtăşim.
Profit: Puteţi să enumeraţi câteva dintre succesele proiectelor SDC?
G.B.: Nu afirmăm că avem întotdeauna succes, există însă câteva succese ce trebuie să le remarcăm. De exemplu, Proiectul REPEMOL - Regionalizarea Serviciilor Pediatrice de Urgenţă şi Terapie Intensivă, al cărui scop este de a spori şansele de supravieţuire a copiilor care au nevoie de servicii medicale de urgenţă şi de a reduce rata deceselor. Proiectul a reuşit să doteze patru secţii primiri-urgenţe din patru spitale de nivel naţional şi regional cu echipamente medicale performante, să instruiască mai multe cadre medicale, precum şi să efectueze o campanie de sporire a cunoştinţelor părinţilor despre prevenirea accidentelor casnice şi rutiere în rândul copiilor. Mai mult, muncim cu Ministerul Sănătăţii la reformarea întregului sistem de pediatrie de urgenţă prin regionalizarea acestuia – copilul în dificultate va primi cea mai bună îngrijire în cel mai potrivit spital şi în timp util. Într-un an sau doi, vom culege roadele acestei regionalizări şi sperăm că aceasta va servi drept model pentru celelalte servicii de sănătate.
În perinatologie a fost îmbunătăţită calitatea serviciilor şi a sporit accesul populaţiei. Statisticile demonstrează că mortalitatea nou-născuţilor a scăzut în ultimii cinci ani, unul dintre factorii care a contribuit la acest lucru fiind Proiectul de perinatologie.
Un alt exemplu reuşit îl constituie Proiectul ApaSan prin care au obţinut acces la apă potabilă 35 mii de persoane din 28 de comunităţi, iar până la finele anului 2013 numărul beneficiarilor va fi de 50 de mii. Important este că beneficiarii au contribuit financiar la aprovizionarea localităţilor cu apă, fapt ce asigură sustenabilitatea proiectelor: avem mai multă grijă de serviciile pe care le plătim. De asemenea, au fost create asociaţii ale utilizatorilor de apă în fiecare localitate, care şi-au asumat responsabilitatea pentru întreţinerea sistemului. În acelaşi timp, am reuşit să lărgim orizontul factorilor de decizie în abordarea problemelor de asigurare cu apă şi canalizare, deoarece în diferite zone rurale este nevoie de a acţiona în mod diferit pentru a soluţiona problema lipsei apei potabile.
Profit: De ce are nevoie Moldova pentru un sistem performant de sănătăte: de investiţii sau de o abordare managerială diferită?
G.B.: Ambele sunt importante. Recent, s-au făcut multe la capitolul investiţii, dar există loc pentru îmbunătăţiri privind infrastructura, renovarea spitalelor, eficientizarea energetică a spitalelor şi echipamentul nou.
Extrem de importante sunt însă reformele în ceea ce priveşte îmbunătăţirea calităţii serviciilor de sănătate. Apoi, oamenii sunt cei care asigură funcţionalitatea unui sistem. Ce folos că avem spitale bine dotate, dacă medicii nu sunt siguri de propriile cunoştinţe. Este nevoie de instruirea continuă a acestora, motiv pentru care toate proiectele noastre, pe lângă investiţii, au şi o componentă de instruire a specialiştilor, de dezvoltare a curriculei, a protocoalelor, precum şi schimburi de experienţă.
Profit: Deşi Moldova este o ţară mică, o mare parte din populaţie nu are acces la apă potabilă. Cine trebuie să fie responsabil de redresarea situaţiei: Guvernul sau comunităţile locale?
G.B.: Problema asigurării cu apă potabilă are la bază diferite cauze pentru diferite regiuni ale ţării - contaminări cu pesticide, latrinele sunt situate în apropierea fântânilor, ape subterane nepotabile. Din aceste considerente, comunităţile trebuie să se implice la discutarea soluţiilor, cunoscând problema din regiunea lor şi pentru că localnicii trebuie să fie pregătiţi să plătească preţul pentru serviciile de asigurare cu apă. Desigur, Guvernul are responsabilitatea de a asigura oamenii cu apă potabilă, dar nu poate construi o conductă mare prin toată ţara. Ar fi prea costisitor şi ineficient.
Profit: Care sunt obiectivele şi bugetul Strategiei de Cooperare a Elveţiei pentru următorii ani?
G.B.: Suntem pe ultima sută de metri în finalizarea noii Strategii de Cooperare pentru Moldova. Am consultat partenerii locali şi internaţionali şi am decis că vom prelungi activităţile în pediatria de urgenţă şi în serviciile medicale prietenoase tinerilor. De asemenea, vom lucra împreună cu Ministerul Sănătăţii în domeniul reformării sistemului de sănătate mentală prin aducerea mai aproape de casă a serviciilor de îngrijire pentru persoanele ce suferă de afecţiuni mentale, precum şi prin dezinstituţionalizarea spitalelor de psihiatrie.
Vom continua realizarea proiectele de asigurare cu apă potabilă, precum şi vom moderniza cadrul legal în domeniu. Totodată, în parteneriat cu Delegaţia UE în Moldova, Biroul pentru Relaţii cu Diaspora şi Cancelaria de Stat, vom ajuta ca Moldova să beneficieze de fenomenul migraţiei şi să minimalizeze aspectele sale negative.
Bugetul pentru următorii patru ani a fost, practic, dublat, comparativ cu perioada precedentă şi este aproximativ de 55 mil. CHF sau 780 mil. lei. Dacă până acum bugetul anual pentru proiectele SDC Moldova însuma 6-7 mil. de franci, acum acesta va depăşi 10 mil. CHF. Majorarea a fost posibilă datorită deciziei poporului elveţian de a spori asistenţa peste tot în lume, precum şi pentru rezultatele bune de care a dat dovadă Moldova.
Profit: Sunteţi în Moldova de mai bine de patru ani. În opinia Dvs., s-au schimbat lucrurile în domeniile în care activaţi?
G.B.: Am sesizat o schimbare enormă. În primul rând, factorii de decizie sunt cu mult mai deschişi şi dispuşi să încerce abordări şi tehnologii noi, în condiţiile în care acum patru ani mi se spunea că propunerile noastre nu vor da roade în Moldova, că sunt străine mediului. Acum văd mai mult entuziasm, precum şi mai multă încredere în forţele proprii. Totodată, înţeleg frustrarea celor care încă nu au sesizat progresul, pentru că ei doresc ca lucrurile să aibă loc mult mai rapid.
Profit: Din câte ştim, mandatul Dvs. în Moldova este pe cale să se încheie. Care consideraţi a fi principala realizare a biroului SDC în timpul mandatului Dvs.?
G.B.: Principala realizare este că de la programe-pilot, prin care încercam să arătăm cum pot fi făcute lucrurile cu ajutorul a noi modele, am evoluat la sprijinirea cu adevărat a reformelor de sistem. Acum nu vom mai pilota în colţişorul nostru, ci prin dialog cu autorităţile vom determina la ce reforme să vă ajutăm.
Profit: Ce planuri de viitor aveţi, după încheierea mandatului în ţara noastră?
G.B.: Mă voi întoarce la sediul central SDC din Berna, adică la MAE al Elveţiei, însă nu mă voi îndepărta de chestiunile legate de Moldova, deoarece voi fi şef al Departamentului Balcanilor de Est. Cred că experienţa din Moldova îmi va fi utilă, pentru că ştiu cum este să lucrezi cu ţările în tranziţie care se confruntă cu o serie de probleme comune.
Îmi va fi foarte greu să părăsesc Moldova şi, cu siguranţă, îmi va fi dor de munca pe teren, de oamenii de aici, de contactul cu o altă cultură, de mâncarea bună şi vinul gustos şi de clima din Moldova cu toamne colorate şi ierni cu multă zăpadă.■
Далее...
Radiografia economiei în viziunea lui Ion Sturza
Pe 18 noiembrie 2013, ex-premierul Republicii Moldova, Ion Sturza, a susţinut prelegerea publică „Modele economice de dezvoltare a Republicii Moldova” în cadrul lecturilor academice desfăşurate, tradiţional, la Academia de Ştiinţe a Moldovei. Ion Sturza a prezentat propria viziune asupra stării economice a Republicii Moldova, bazată pe realităţile din ţară, dar şi pe experienţa personală din economia reală. Fostul premier, în prezent un prosper om de afaceri, a enumerat principalele probleme şi greşeli, comise de conducătorii statului după proclamarea independenţei Republicii Moldova, care au condus la distrugerea economiei ţării.
Ex-premierul şi-a propus în cadrul discursului să ofere răspuns la câteva întrebări fundamentale: Care este interesul naţional al Republicii Moldova? Este Uniunea Europeană un model optim de dezvoltare pentru ţara noastră?
Este acesta compatibil cu cel european? Vom merge noi cu Europa în aceeaşi direcţie sau în direcţie opusă? Suntem un stat cu perspectivă, un stat eşuat sau o poveste de succes? De ce noi, ca ţară, ca naţiune, ca elită, nu suntem competitivi?
„Voi spune lucruri simple: interesul nostru este să construim o ţară sigură, cu un nivel înalt de trai pentru cetăţeni. Aceste lucruri trebuie să devină şi dominanta din gândirea clasei politice şi cea a elitelor naţionale, nu alte lucruri care sună frumos... Ţară prosperă pentru cetăţeni şi loc sigur de trai - acesta este, din punctul meu de vedere, interesul naţional al Moldovei. Exact aşa cetăţeanul Republicii Moldova, moldovenii, în general, percep Uniunea Europeană. Întrebaţi ce reprezintă pentru ei Uniunea Europeană şi cetăţenii vă vor răspunde: un loc de trai sigur şi prosper”, a spus Ion Sturza.
În opinia fostului premier, Republica Moldova nu este nicidecum un stat eşuat. Statul îşi îndeplineşte funcţiile de bază, administrative, precum şi cele sociale. Ceea ce putem constata, cu tristeţe, este că noi am eşuat în tranziţia economică. Sistemul economic din Republica Moldova nu satisface, nici pe departe, necesităţile unui stat modern în administrarea bună şi sigură a statului, nici în satisfacerea necesităţilor sociale.
Referindu-se la greşelile cele mai grave comise de autorităţi în cei 22 de ani de la proclamarea independenţei, Ion Sturza a enumerat patru greşeli principale.
1. Privatizarea. S-a dorit schimbarea rapidă a formei de proprietate şi schimbarea structurii economiei naţionale, în acest scop s-a decis să se recurgă la bonuri. Eu nu cred că cineva din sală a primit, la timpul respectiv, bonuri patrimoniale şi astăzi beneficiază de rezultatul acestora. S-au găsit băieţi deştepţi care au privatizat, la propriu, o parte dintre activele respective, prin fondurile de investiţii, iar o altă parte dintre active, pur şi simplu, a fost abandonată. Astfel, au fost distruse întreprinderile.
2. Reforma agrară. Nu consider că noi, împărţind terenurile agricole sau renunţând la colhozuri, am făcut o greşeală. Greşeală a fost mişcarea foarte lentă în reforma funciară. În anul 1993, a fost adoptat Codul funciar şi abia în 1998 a fost împărţit pământul. Pentru că nu mai rămăsese nimic, activele din agricultură şi multe lucruri fuseseră compromise.
3. Piaţa de capital. Moldova este, cred, unica ţară din Europa şi una dintre puţinele ţări din lume, care nu are piaţă de capital. Noi toţi suntem supăraţi pe bănci, supăraţi pe stat că nu există fonduri pentru dezvoltare. Dar fondurile pentru dezvoltare vin din piaţa de capital, nu din bănci, nu vin din fondurile bugetare!
4. Sistemul bancar. Una dintre erorile mai recente este pierderea totală a controlului asupra sistemului bancar al Republicii Moldova, cu consecinţe imediate destul de grave, care pot afecta ţara noastră, în timpul apropiat.
Exprimându-şi viziunea asupra dezvoltării Republicii Moldova, ex-premierul a menţionat că modelul economic optim pentru Republica Moldova ar fi unul numit „coşul de fum”, precizând că „trebuie să trecem de la modelul economic bazat pe consum la cel bazat pe ofertă”.
„Activitatea mea, de zeci de ani în economie este, în esenţă, cea a unui industriaş. Da, ştiu cum funcţionează o piaţă de capital, inclusiv cea speculativă, am încercat şi eu diferite elemente ale acesteia şi, până la urmă, sincer vă spun, am pierdut şi bani. Totuşi timpul a demonstrat că valoarea adăugată apare atunci când combini trei elemente de bază: forţa de muncă, uneltele şi capitalul. Acolo apare plusvaloarea, nu într-o speculaţie la bursă sau într-un instrument financiar exotic”, a declarat omul de afaceri.
Ion Sturza a afirmat că dezvoltarea unei ţări nu poate fi apreciată doar prin categorii economice, observând că în 1999, când s-a aflat în fruntea Cabinetului de Miniştri, a comis greşeala de a se gândi mai mult la cifre şi politici economice, decât la oamenii simpli.
„Noi ne-am gândit doar în categorii economice: PIB, locuri de muncă, export, stabilitate macroeconomică. Noi nu am văzut că, de fapt, dezvoltarea înseamnă cu mult mai mult şi, în primul rând, investiţii în om. Aceasta înseamnă sănătate, învăţământ, calitatea vieţii. Deci, doar prin această convergenţă între noţiuni economice şi alte noţiuni, noneconomice putem să găsim formula de dezvoltare pentru statul nostru”, a afirmat Ion Sturza, îndemnând actualii guvernanţi să nu-i repete greşeala.
Spicuiri din discurs şi din răspunsuri la întrebări
• Deschiderea ţării înseamnă, în primul rând, condiţii previzibile pentru investitori şi respectarea noţiunii de lege.
• Problema majoră a Republicii Moldova este sărăcia. Dar sărăcia nu este în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Sărăcia este în satele moldoveneşti.
• Trebuie să recunoaştem că economia Republicii Moldova nici pe jumătate nu este responsabilă de acoperirea cheltuielilor statului.
• Să nu ne facem iluzii că vom penetra piaţa europeană, imediat după liberalizarea comerţului sau aderarea la Zona de Comerţ Liber. Efectul va fi invers: noi vom deschide economia ţării noastre, Europa o va închide...
• Apropierea de Europa nu înseamnă că vom avea acces automat la pieţele europene, nici nu reprezintă un avantaj imediat pentru economia ţării noastre. Va fi un şoc. Un şoc, în mare măsură, pentru producătorul local, dar şi o bucurie, cred, pentru consumatori.
• În Republica Moldova forţa de muncă nu numai că nu este calificată, ea nici măcar nu există. Astăzi este o mare iluzie că, în Republica Moldova, se vor putea construi linii de asamblare cu mii de angajaţi.
• Trebuie să producem inovaţional şi să realizăm că suntem în era digitală, nu în cea a motoarelor cu aburi.
• Avem nevoie de modernizarea statului moldovenesc. Dar provocarea numărul unu este să schimbăm lucrurile nu la nivel material, ci să schimbăm mentalitatea elitelor moldoveneşti.
• Noi nu trebuie să derapăm spre ceea ce se numeşte concubinaj între interesele noastre private şi interesele societăţii, adică înspre oligarhie, în detrimentul intereselor publice.
• Nu trebuie să abandonăm ideea că sectorul-cheie al ţării noastre este cel agrar, inclusiv pentru depăşirea sărăciei. Doar că avem nevoie de o agricultură modernă.
• Antreprenorul este unul la un milion, se naşte o dată într-o sută de ani şi acela se numeşte Steve Jobs. În rest, toţi sunt meseriaşi. Însă toţi vor să fie antreprenori. Să fim meseriaşi, antreprenorul este dat de la Dumnezeu.
• Oamenii de afaceri responsabili au înţeles sau înţeleg că producţia în sine nu are sens, dacă nu este făcută în condiţii de responsabilitate socială. Responsabilitatea socială a businessului este o realitate înrădăcinată în lume, mai puţin însă în Republica Moldova.
• Sistemul bancar din Republica Moldova este unul rudimentar, cu case de schimb sau locuri unde se fac operaţii elementare, fără a implica resursele financiare în dezvoltarea economiei.
• Eu acceptam goana după studii superioare atât timp cât trebuia să-i ocupăm cu ceva pe copiii noştri, ca să nu umble pe străzi. Acum este timpul să dezvoltăm orientarea profesională, aşa cum au făcut-o nemţii. Deşi nu suntem nemţi, este timpul să le dăm de înţeles copiilor noştri că există şi alte oportunităţi de afirmare profesională decât de a deveni, toţi pe un cap, economişti şi jurişti.
• Sunt trei discipline pe care trebuie să le cunoască un copil: matematica, gramatica şi istoria. Restul se adaugă, pe parcurs.
• Reformele se fac în primul şi în al doilea an de la venirea la guvernare. Categoric nu sunt de acord că reformele sunt antipopulare sau ar trebui să fie antipopulare. Da, există unele efecte, pe termen scurt, dar pe termen mediu şi lung, bineînţeles că sunt, până la urmă, benefice.
• Nu are niciun rost guvernarea care se ghidează doar de datele statistice. Calitatea vieţii oamenilor este cea mai înaltă apreciere de succes şi cea mai înaltă sarcină a unei guvernări.
• Trebuie să recunosc că, într-o formă sau alta, şi eu sunt un gasterbaiter. Poate un pic deosebit, dar şi eu sunt unul dintre cei care muncesc preponderent în străinătate. Să nu încercăm, cel puţin, din punct de vedere psihologic, să-i invidiem pe aceşti oameni. Lipsa de Patrie, de ţară, de mirosurile acesteia, de dealurile copilăriei nu este o lipsă pretinsă, falsă, este una absolut reală.
• Noi ne acumulăm aici, în ţară, energia şi ne ducem să o irosim în alte state. Trebuie să ne întoarcem înapoi, ca să ne alimentăm energetic şi să facem ceva pentru ţara noastră.
• Pe conaţionalii care lucrează la Deutsche Bank şi la alte companii similare va fi foarte greu să-i convingem să revină acasă, în Moldova. Dar ei sunt o rezervă a noastră, strategică, în ograda de dincolo, care, la un moment dat, pot să ne ajute.
• Trebuie să înţelegem un lucru: până la urmă, securitatea energetică depinde de capacitatea noastră de a plăti pentru resursele energetice. Nu trebuie să aşteptăm că resursele energetice din vest, din est, din sud, din nord vor fi gratuite. Aceasta este o problemă fundamentală: suntem sau nu suntem capabili să plătim, să achităm ceea ce consumăm?
• Astăzi nimeni nu ştie cine sunt, de facto, proprietarii sistemului bancar din Republica Moldova. Se zvoneşte doar că peste 70% din sistemul bancar este concentrat în mâna unui grup afiliat, cu provenienţă din Federaţia Rusă. Noi ne integrăm în Europa, în acelaşi timp, sistemul bancar, de transport şi energetic este în Rusia.■
Далее...
2013 – anul succeselor şi insucceselor
O vorbă populară spune: „Toamna se numără bobocii”. În cazul succeselor şi insucceselor politice şi economice ale unui an, concluziile se fac în luna decembrie, când tragem linia şi vedem ce am reuşit şi ce nu. 2013 a fost un an complicat, în care Republica Moldova a avut parte atât de succese, cât şi de insuccese. În cadrul unui interviu acordat în exclusivitate revistei Profit, expertul Teo Cârnaţ vorbeşte despre principalele realizări politice şi economice ale Republicii Moldova în 2013, despre problemele care au rămas încă nesoluţionate, dar şi despre perspectivele anului 2014.
Profit: Dle Cârnaţ, care au fost, în opinia Dvs., cele mai importante evenimente politice care au marcat pozitiv şi negativ anul 2013?
Teo Cârnaţ: Cel mai important eveniment politic, în special în domeniul politicii externe, a fost, indubitabil, parafarea Acordului de Asociere în cadrul Summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius. În acelaşi timp, evenimentul negativ al anului l-a constituit neacordarea votului de încredere Guvernului Filat 2, precum şi hotărârea Curţii Constituţionale prin care liderului PLDM, Vlad Filat, i s-a interzis să mai candideze în actualul legislativ la funcţia de premier. A urmat însă un alt aspect pozitiv - numirea unui nou Guvern şi depăşirea crizei politice.
Profit: Mulţi experţi prognozau că după Summitul de la Vilnius va fi iniţiat un nou scandal politic ce va conduce la destrămarea Coaliţiei de guvernare. Mai persistă, în opinia Dvs., acest risc?
T.C.: Eu consider că acest risc nu mai există, deoarece toate cele trei componente ale Coaliţiei s-au convins deja că pot obţine dividende politice acţionând împreună. De asemenea, au observat că după parafarea Acordului de Asociere la Vilnius, încetul cu încetul, ratingul lor începe să crească. Totodată, componentele Coaliţiei sunt conştiente de faptul că în condiţiile în care vor accepta destrămarea Coaliţiei de guvernare şi declanşarea alegerilor anticipate, atunci acest lucru le va aduce doar pagube din punct de vedere politic, iar revenirea adversarilor lor politici la guvernare este garantată. Mai mult decât atât, în condiţiile în care există şanse reale ca Acordul de Asociere să fie semnat şi chiar ratificat de parlamentele ţărilor-membre ale UE în 2014 este evident că acest lucru le va aduce doar dividende politice şi nicidecum pierderi. De aceea, cred că această Coaliţie se va menţine până la următoarele alegeri parlamentare ordinare.
Profit: Chiar şi în condiţiile în care Partidul Comuniştilor încearcă să împiedice realizarea acestui deziderat?
T.C.: Mişcările de natură politică ale PCRM sunt mai degrabă o testare a Coaliţiei de guvernare, în sensul că, într-un final, poate cineva va ceda. Eu însă nu cred că cele trei componente ale Coaliţiei vor merge la înţelegeri ascunse cu PCRM, pentru că s-au convins deja că de la ele au doar de pierdut. Anterior, în rezultatul acestor jocuri de culise, Partidul Democrat a pierdut funcţia de speaker al Parlamentului, iar Partidul Liberal Democrat - funcţia de Prim-Ministru.
Profit: Să înţelegem că nu vor călca pe aceeaşi greblă?
T.C.: Cred că toţi au tras anumite învăţăminte din lecţiile anului 2013. Mai mult, se observă deja încercări ale membrilor Coaliţiei de guvernare de a împărţi electoratul. PDM se axează mai mult pe electoratul de centru-stânga, iar PLDM - pe segmentul de electorat centru-dreapta. De asemenea, Partidul Liberal-Reformator încearcă să culeagă şi el dividende, însă tactica acestuia este alta – de a nu se implica în unele acţiuni care par dubioase, cum ar fi, de exemplu, procesul de privatizare. Ba mai mult, unele dintre aceste privatizări sunt calificate de liberal-reformatori drept antinaţionale. În felul acesta, cea de-a treia componentă a Coaliţiei vrea să se distanţeze de unele probleme intens discutate în societate, mai ales cele privind Aeroportul Internaţional Chişinău şi Banca de Economii. Cred că şi liberal-reformatorii, de asemenea, îşi vor găsi electoratul pe segmentul de centru-dreapta.
Profit: Cum apreciaţi dialogul dintre principalii actori politici în anul 2013? Există premise pentru a crede că politicienii noştri devin mai elevaţi din acest punct de vedere?
T.C: Îmi pare rău să constat dar, pe an ce trece, limbajul politicienilor moldoveni devine tot mai dur, de stradă, licenţios, cu atacuri la persoană sau cuvinte din vocabularul interlop, fapt care într-un stat democratic nu poate fi acceptat. Eu cred că, treptat, politicienii care folosesc un asemenea limbaj nu vor mai avea loc în politică. Pentru aceasta însă este necesar de a institui sistemul electoral mixt. În felul acesta vom avea în Parlamentul Republicii Moldova deputaţi mult mai cultivaţi şi erudiţi. În rezultat, vom disciplina atât Parlamentul, cât şi cetăţenii care vor vota.
Profit: În acelaşi timp, nu credeţi că există riscul ca în cazul sistemului electoral mixt deputaţii să fie cumpăraţi şi compromis astfel votul cetăţenului?
T.C.: În Republica Moldova totul se vinde şi se cumpără. Totodată, vedem că aşa-zisele partide democratice nu au o democraţie veritabilă în cadrul partidelor. Acestea se aseamănă mai mult cu nişte întreprinderi individuale sau SRL-uri. Eu pledez pentru sistemul electoral mixt, pentru schimbarea calităţii partidelor, pentru că în rezultat liderii partidelor vor alerga după persoane de calitate şi mai puţin după „umplutură”, aşa cum, de fapt, se întâmplă în prezent. De aceea, cred că sistemul electoral mixt va disciplina şi partidele, şi societatea, iar în rezultat, legătura dintre ales şi alegător va fi mult mai strânsă.
Profit: Cum aţi caracteriza relaţiile politice bilaterale dintre Moldova şi ţările considerate parteneri strategici ai ţării noastre – UE, SUA, România, Rusia, Ucraina?
T.C.: În ceea ce priveşte parteneriatul strategic cu UE, SUA şi România, vedem că în acest an relaţiile s-au îmbunătăţit în comparaţie cu anul 2012. În anul curent am avut parte de vizite ale oficialilor de rang înalt din România, UE şi SUA, fapt care demonstrează că partenerii noştri sunt deschişi faţă de Moldova. Trebuie doar să fructificăm această deschidere în interesul Republicii Moldova şi să nu ne oprim doar la nivel de declaraţii. Un precept biblic spune: „Cere şi ţi se va da”.
Referitor la parteneriatul strategic cu Ucraina şi Rusia, observăm că relaţiile cu Rusia au fost îngheţate, iar pe multe segmente, din contra, chiar s-au înrăutăţit. În special, am în vedere interdicţia importului de produse din Moldova, creşterea presiunilor din partea Rusiei în urma parafării Acordului de Asociere la Vilnius. Cu Ucraina, deşi mergeam în acelaşi pas cadenţat spre UE, acum ea bate pasul pe loc. Din aceste considerente, cred că Moldova trebuie să-şi consolideze parteneriatul strategic cu Ucraina, fiindcă doar în astfel de condiţii există premise pentru soluţionarea conflictului din stânga Nistrului. Moldova poate asigura securitatea frontierei doar prin stabilirea unui parteneriat strategic cu Ucraina. Noi trebuie să susţinem Ucraina în drumul său spre integrarea europeană.
Profit: Numiţi trei factori care, în opinia Dvs., au împiedicat pătrunderea investiţiilor străine în Moldova în acest an?
T.C.: Principalul factor a fost criza politică din cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană, al doilea – privatizarea netransparentă a Băncii de Economii şi concesionarea Aeroportului Internaţional Chişinău, iar al treilea - lipsa de încredere în sistemul judecătoresc. Mulţi investitori consideră că în Moldova justiţia se cumpără, prin urmare nu doresc să investească într-o ţară unde nu-şi vor putea recupera investiţiile.
Profit: În opinia Dvs., care probleme au rămas nesoluţionate în anul 2013?
T.C.: În primul rând, este vorba despre problema corupţiei care în loc să se diminueze, din contra, înfloreşte. Nu a fost soluţionată nici problema reformei organelor ocrotirii normelor de drept, procuraturii, sistemului judecătoresc, Ministerului Afacerilor Interne. De asemenea, nu s-a rezolvat problema crizei politice constituţionale referitoare la nealegerea preşedintelui ţării, art. 78 al Constituţiei. Aceste probleme trebuiau soluţionate în 2013, fiindcă 2014 este un an electoral şi, prin urmare, politicienii îşi vor concentra toată atenţia asupra campaniei electorale.
Profit: Apropo, mai mulţi experţi afirmă că viitoarele alegeri parlamentare vor fi foarte murdare.
T.C.: Subscriu acestor aprecieri. Cu siguranţă, se vor utiliza toate tehnologiile imposibile şi mai puţin legale pentru ca, în cele din urmă, să fie discreditaţi concurenţii electorali. Aici am în vedere lupta dintre partidele Liberal şi Liberal-Reformator, lupta dintre Partidul Liberal în raport cu PLDM pentru împărţirea segmentului electoral. De asemenea, nu exclud că va începe o campanie murdară între PDM şi PCRM pentru electoratul de stânga.
Prin urmare, să nu ne mire dacă vom fi martorii unor scandaluri şi bătăi în cadrul Parlamentului sau a exprimărilor cu cuvinte necenzurate. Vor fi utilizate toate mijloacele, posibile şi imposibile, pentru a câştiga lupta politică.
Profit: Numiţi principalele trei realizări economice din anul 2013?
T.C.: Fiind un an rodnic, am avut parte de o creştere agricolă importantă, în special la capitolul cereale, fructe şi legume. În acelaşi timp, de multe ori, o parte din această roadă nu a putut fi realizată din cauza interdicţiei la importul în Federaţia Rusă. Prin urmare, pe viitor autorităţile trebuie să identifice soluţii în vederea diversificării pieţei pentru producătorii agricoli. O altă realizare ţine de identificarea soluţiei privind sistemul termoenergetic şi anume - fuzionarea CET-urilor cu Întreprinderea Termocom. Anul a fost marcat şi de o creştere în domeniul construcţiilor, s-au deschis parcuri industriale, iar primele investiţii dau roade. Deşi nu ne putem lăuda cu o creştere economică mare, dar, cu siguranţă, începutul este bun.
Profit: Cum va fi anul 2014 din punct de vedere politic?
T.C.: 2014 va fi un an în care vom avea parte de multe dezamăgiri la capitolul calitatea legislatorilor. La fel, va fi un an în care bugetul va avea un caracter social şi mai puţin unul investiţional. Va fi un an în care nu este exclus că componentele Coaliţiei de guvernare vor începe din nou să se certe. Vor încerca însă să se suporte unii pe alţii, pentru că, potrivit legislaţiei, în ultimele şase luni până la alegerile ordinare nu mai pot fi declanşate alegeri anticipate. De asemenea, va fi un an care va aduce dividende politice Republicii Moldova sub aspectul politicii externe, în condiţiile în care va fi semnat Acordul de Asociere. În cele din urmă, 2014 va fi anul când vom schimba parlamentarii la faţă şi vom avea noi deputaţi. Aceştia au îmbătrânit deja în Parlament.
Profit: Dar din punct de vedere economic?
T.C.: Din punct de vedere economic, anul va fi unul stabil în sensul că nu vor avea loc mari creşteri economice. Mai puţin îmi voi lega speranţele de beneficiile aduse de privatizarea celor 198 de întreprinderi. Nu ştiu în ce măsură ele vor avea un efect benefic asupra economiei Moldovei, dar ţinând cont de faptul că 2014 este un an electoral, cred că şi aceste privatizări se vor desfăşura în condiţiile unui nivel minim de transparenţă şi vor satisface poftele unor politicieni în detrimentul întregului popor. Eu pledez pentru ca aceste privatizări să fie realizate în baza principiului transparenţei, iar la ele să fie invitaţi cât mai mulţi investitori din UE şi cât mai puţini din Federaţia Rusă.
Profit: Cu ce probleme grave de ordin economic s-ar putea confrunta Guvernul în anul care vine şi ce poate face pentru a le evita?
T.C.: Principala problemă pe care o văd în acest sens este că s-ar putea să nu existe mijloace suficiente pentru acoperirea deficitului bugetar de 2,4 mlrd. de lei. De asemenea, nu este exclus să avem parte de o iarnă geroasă sau de un an secetos şi să ne confruntăm cu probleme serioase în domeniul agriculturii. Totodată, s-ar putea ca o parte din băuturile alcoolice să nu-şi găsească desfacerea pe pieţele europene şi cele asiatice. Dacă va fi promovată o politică abilă, atunci s-ar putea să depăşim aceste probleme.
Profit: Ce notă aţi acorda Guvernului Leancă în anul 2013? Câte dintre aşteptările legate de acest Guvern s-au adeverit şi câte nu?
T.C.: Dacă aş face o comparaţie cu Guvernul Filat, căruia i-am acordat note între patru şi cinci, atunci Guvernul Leancă trebuie să recunosc că este mai eficient, iar nota acordată ar fi între şase şi şapte. Cred că acest Guvern mai are încă multe de învăţat, însă cel mai important este că a adus stabilitatea în Moldova şi a parafat Acordul de Asociere la Vilnius. În acelaşi timp, am aşteptat ca acest Guvern să realizeze şi alte promisiuni făcute cetăţenilor, cum ar fi crearea a 10 mii de locuri de muncă, lupta cu corupţia etc. Prin urmare, observăm că acest Guvern mai are mult de lucru la capitolul realizării promisiunilor făcute public în faţa cetăţenilor.■
Далее...