Profit
№_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
Nr. 12 (174), decembrie 2009Familia este cea care mă face fericit
Corneliu Ghimpu, prim-vicepreşedintele BC Victoriabank S.A., este o persoană cunoscută în mediul bancar din R.Moldova, însă mai puţin cunoscută publicului larg. Are în spate o activitate prodigioasă, clădită cu multă muncă şi perseverenţă de-a lungul anilor. Este mulţumit de activitatea desfăşurată în cadrul Victoriabank şi consideră că succesul atins de aceasta se datorează în mare parte scopurilor şi obiectivelor stabilite corect. Susţine că sistemul bancar moldovenesc nu a fost grav afectat de criza financiară, însă este de părere că o recesiune de lungă durată în străinătate va afecta perspectivele de creştere economică a Moldovei. Corneliu Ghimpu este tatăl unei fetiţe de patru anişori care, alături de soţia Svetlana, îl face fericit în fiecare zi.
1. Dle Ghimpu, de cîţi ani lucraţi în sistemul bancar? Care a fost primul loc de muncă?
În sistemul bancar activez de mai bine de 15 ani. Primul loc de muncă a fost Comerţbank, unde am activat cinci ani. Ulterior, timp de şapte ani, am lucrat în cadrul Băncii de Economii.
2. Întotdeauna aţi fost pasionat de cifre?
Da. Există o magie a cifrelor. Însă activitatea bancară nu este ceva strict matematic, ci mult mai mult.
3. Ce facultate aţi absolvit şi care a fost obiectul preferat?
Am absolvit Facultatea de Electrofizică a Universităţii Tehnice a Moldovei, apoi - Facultatea de Management din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrare din Bucureşti. Mi-a plăcut întotdeauna matematica, filozofia şi macroeconomia.
4. Ce cunoştinte sînt necesare pentru desfăşurarea activităţii bancare?
Consider că bancherii obţin succes dacă sînt pregătiţi foarte bine. Trebuie să cunoască micro- şi macroeconomia, managementul, jurisprudenta şi, nu în ultimul rînd, psihologia.
5. Dar de ce calităţi este nevoie?
Autodisciplină, capacitatea de a evalua analitic şi de a stabili obiectivele şi priorităţile, un “mod de a fi” orientat neîncetat spre atingerea unui rezultat pozitiv.
6. Pe cît de binevenită ar fi venirea unor noi bănci străine în Moldova acum şi peste cîţiva ani?
Este un lucru benefic, chiar pentru faptul că băncile locale vor fi nevoite să concureze cu cele străine care au alte abordări, raţionamente şi tehnologii. În rezultat, acestea vor deveni mai competitive şi performante.
7. Cum suportă sistemul bancar, în general, şi Victoriabank, în particular, actuala criză economică?
Consider, că sistemul bancar al Moldovei, cu atît mai mult Victoriabank, fac faţă acestei crize. Capitalul băncilor este suficient. Acelaşi lucru îl pot spune şi despre lichiditatea băncilor, care este nu doar suficientă, dar uneori chiar excesivă. Urmează ca economia în general să se redreseze. Sper ca aceste semne bune să apară deja în 2010.
8. Ce credeţi că este important pentru a înregistra o creştere economică?
Să fie create condiţii pentru ca investiţiile străine să vină în ţară, să fie stimulată şi încurajată concurenţa, să se îmbunătăţească calitatea şi operativitatea deciziilor judecătoreşti, să fie promovat exportul etc. Toate acestea, împreună cu politicile monetare, trebuie sa contribuie la creşteri economice în toate domeniile.
9. Numiţi trei lucruri care sînt caracteristice pentru Victoriabank?
Tehnologii avansate, operativitate şi calitate în prestarea serviciilor bancare.
10. Care domeniu de activitate a băncii aduce cele mai mari venituri?
Cele mai considerabile venituri sînt generate de activitatea de creditare. Dar şi prestarea serviciilor financiare clienţilor şi operaţiunile valutare aduc venituri substanţiale.
11. Cît de dificil sau, dimpotrivă, uşor este să faci carieră într-o instituţie bancară?
Ambele deopotrivă. Nu este complicat să pătrunzi esenţa ştiinţifică şi practica activităţii bancare, însă este mai dificil să asiguri un rezultat pozitiv de durată.
12. Cît de des şi pentru ce vă lăudaţi subalternii?
Nu-i laud prea des, dar cînd se întîmplă – pentru performanţa obţinută ca rezultat al efortului.
13. Vă plac subalternii cu iniţiativă?
Absolut. Din punctul meu de vedere, manifestă iniţiativă toţi cei ce nu sînt indiferenţi pentru ceea ce fac. Iar dacă nu sînt indiferenţi, atunci orice obiectiv devine tangibil.
14. Iniţiativa „se pedepseşte” la Victoriabank?
Niciodată, ba mai mult - sînt apreciate iniţiativele proactive, coerente şi constructive.
15. Există vreo diferenţă între profesionalismul unei femei bancher şi al unui bărbat bancher?
Cred, că nu.
16. La ce calităţi atrageţi atenţie, în primul rînd, atunci cînd angajaţi la lucru un nou şef de directie, secţie dar şi un simplu colaborator?
Calitatea de a fi activ, concludent şi coerent. Suplimentar, în cazul şefilor – de a fi un bun manager.
17. Managerii de la Victoriabank au des posibilitatea de a participa la conferinţe, seminare internaţionale unde ar putea face schimb de experienţă?
Da. Este important ca toţi colaboratorii să-şi revadă periodic raţionamentele şi principiile profesionale prin cunoaşterea altor abordări şi practici de activitate.
18. De mai multe luni, Victoriabank deţine primul loc după rata rentabilităţii activelor (ROA) şi rata rentabilităţii capitalului (ROE). Care este secretul succesului?
Elementele-cheie ale politicilor promovate de Victoriabank sînt orientarea asupra clientului şi necesităţilor acestuia, poziţie activă pe piaţa serviciilor bancare, autoaprecierea permanentă a poziţiei pe piaţă şi tehnologizarea tuturor activităţilor.
19. Deşi mulţi analişti prognozau că în condiţiile de criză băncile se vor confrunta cu problema lichidităţii, în realitate aceasta nu a fost cea mai mare problemă. Dar care?
Diminuarea volumelor de creditare de către băncile comerciale ca urmare a lipsei de cerere. Agenţii economici sînt nevoiţi să-şi revadă obiectivele, să investească mai puţin şi mai atent, să renunţe la extinderea activităţilor. Este evident că la capitolul profitabilitate toate băncile vor avea rezultate diferite faţă de anul 2008.
20. Faptul că lucraţi în prima bancă privată din Moldova şi în una dintre cele mai bune bănci din ţară îşi lasă oarecum amprenta asupra activităţii Dvs. şi a colegilor?
Sînt mîndru de faptul că fac parte din echipa Victoriabank. Pentru mine, împreună cu colegii mei, menţinerea băncii în postura de leader este o responsabilitate onorabilă.
21. Ce aşteaptă Corneliu Ghimpu, personal, şi Victoriabank, în general, de la noul guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei (BNM)?
Acţiuni orientate spre depăşirea consecinţelor crizei, crearea condiţiilor financiare necesare creşterii economice, înaintarea iniţiativelor pentru optimizarea cadrului legal şi pentru îmbunatăţirea mediului de afaceri.
22. Care sînt cele mai mari realizări ale Victoriabank în cei 20 de ani de existenţă?
Cu toate că activez la Victoriabank ceva mai mult de trei ani, consider, că în aceşti 20 de ani cele mai mari realizări au fost crearea imaginii şi reputaţiei impecabile. Actualmente, banca se bucură de încrederea partenerilor şi clienţilor săi ca rezultat al aplicării principiilor de corectitudine şi transparenţă.
23. Dar eşecuri, bineînţeles, dacă au fost?
Nu cred, ca au fost eşecuri importante.
24. Care sînt obiectivele pe termen mediu ale Victoriabank?
În termeni financiari - majorarea cotelor de piaţă pe toţi indicatorii de bază, astfel încît să obţinem poziţia de leader la toate capitolele, menţinerea valorilor înalte ale ROE şi ROA. În termeni nonfinanciari obiectivul de bază este menţinerea la nivel înalt a calităţii prestării serviciilor financiare, diversificarea coşului de produse, tehnologizarea proceselor bancare.
25. Cum aţi dori să vedeţi Victoriabank peste alţi 20 de ani?
Cu aceeaşi imagine pozitivă, cu rezultate financiare remarcabile, activînd într-o societate prosperă.
26. Ţinînd cont de experienţa băncilor internaţionale, ce greşeli aţi dori ca Victoriabank să nu repete?
Greşeala dezechilibrului dintre profitabilitate şi nivelul de risc acceptat. Băncile din străinătate au acceptat riscuri excesive şi aceste riscuri s-au valorificat.
27. Credeţi că va exista un al doilea val al crizei globale?
Cred, că nu. Dar mult depinde de acţiunile ulterioare, în special ale autorităţilor SUA, UE şi ale Chinei.
28. Cum ar putea acesta afecta sistemul bancar moldovenesc, în general, şi Victoriabank, în particular?
Avînd în vedere că sistemul bancar moldovenesc este bine capitalizat, iar nivelul de lichiditate este extrem de înalt, nu cred că stabilitatea şi siguranţa băncilor va suferi considerabil. Capitalul Victoriabank constituie 840 mln. lei, nefiind diminuat nici chiar în anul 2009, care a fost unul dificil. În acelaşi timp, este evident, că o recesiune de lungă durată în străinătate va afecta şi
perspectivele de creştere economică a Moldovei.
29. Succesele înregistrate de prima bancă privată din Moldova se datorează..?
... efortului, abordării constructive, relaţiei cooperante cu toţi clienţii băncii.
30. Cu ce instituţii financiare internaţionale cooperează Victoriabank în prezent?
Beneficiem de finanţare de la BERD, IFC, Banca Mondială prin structurile create în Moldova. De asemenea, cooperăm şi cu băncile străine cu care avem relaţii de corespondenţă.
31. Dar cu ce alte structuri ar dori să coopereze?
Cu bănci comerciale şi alte organisme financiare străine. Cu regret, din cauza rating-ului creditar redus al ţării, băncile noastre nu au acces facil la resursele financiare internaţionale. Sper, ca această situaţie se va schimba în viitorul apropiat.
32. De ce au nevoie, în primul rînd, agenţii economici din Moldova?
De resurse financiare cu costuri mici şi de finanţare de lungă durată. Fără acestea, capacitatea investiţională a ţării în general descreşte, respectiv, ramîn intangibile obiectivele de creştere a PIB-ului, de diminuare a şomajului, de creştere a productivităţii forţei de muncă şi a competitivităţii produselor moldoveneşti. În acest sens, devine vitală problema accesării resurselor din străinătate de către băncile moldoveneşti.
33. Dar în plan nonfinanciar?
Agenţii economici au nevoie de o mai bună funcţionare a sistemului judecătoresc, care asigură o înaltă disciplină în relaţia „debitor-creditor”, un mai bun acces la informaţia economică şi pregatire managerială.
34. Ce credeti, că trebuie de întreprins pentru ca investiţiile străine să vină în Moldova?
Trebuie create condiţii competitive economice şi legale aici, în ţară. Investiţiile nu trebuie „invitate”, ele vor veni singure, dacă există interes economic.
35. Ce ar face produsele moldoveneşti mai competitive pe pieţele externe?
Împreună cu cele expuse mai sus, încurajarea concurenţei şi a exportului.
36. Care sînt părţile puternice ale sistemului bancar moldovenesc?
Nivelul înalt al capitalului propriu şi al lichidităţii, operativitatea şi flexibilitatea.
37. Dar cele slabe?
Lipsa resurselor financiare de lungă durată.
38. Cum şi din contul la ce pot fi majorate resursele băncilor?
Sursa tradiţională o reprezintă piaţa locală. O altă sursă ar fi pieţele financiare externe. De asemenea, este necesară creşterea rating-ului creditar al Moldovei.
39. Cînd băncile din Moldova vor avea acces la resurse financiare externe ieftine acordate pe termen lung de 5-10 ani?
Sper că în 2-3 ani.
40. Ce determină costul resurselor financiare externe acordate R.Moldova?
Piaţa creditară externă plus o marjă, determinată de riscul de ţară.
41. Prin ce explicaţi paradoxul pieţei financiare din Moldova, unde rata de bază este de 5%, iar rata dobînzii la depozitele în lei de 16%?
Niciun paradox. Băncile din Moldova nu beneficiază masiv de resurse creditare de la BNM cu rata de 5%, respectiv, nu există alternativă mai ieftină resurselor scumpe de pe piaţa locală. Deflaţia, împreună cu lipsa de cerere la credite, determină diminuarea ratelor la depozite, care se vor micşora în continuare. Rata de 16% la depozite trebuie comparată cu rata de 23-24% pe care o plăteau băncile încă şapte luni în urmă.
42. Cum aţi caracteriza în cîteva cuvinte anul 2009 din punct de vedere profesional?
S-au schimbat obiectivele şi priorităţile.
43. Dar în plan personal?
Anul 2009 mi-a adus multe bucurii în familie, în special din partea fiicei Andreea, care a împlinit patru anişori.
44. La ce oră plecaţi de la serviciu şi, de regulă, cu ce sentiment?
La 7-8 cu bucuria de a reveni în sînul familiei.
45. Ce aşteptaţi să vă aducă Moş Crăciun în dar în anul 2010?
Voi fi foarte sincer: rezultate pozitive şi creştere economică în Moldova. Evident, că acestea nu pot fi aduse în dar. Este nevoie de multă muncă şi efort.
46. Dar fiica Dvs. ce aşteaptă?
Puzzle şi jucării.
47.Care a fost cel mai neobişnuit lucru solicitat de Andreea de la Moşul?
Să nu plece dupa ce aduce cadoul de Crăciun.
48. Cine este soţia lui Corneliu Ghimpu?
Soţia Svetlana a activat ultimii 12 ani în calitate de director de vînzări la societatea Glass Container Company. Este o persoană deosebită, care împreună cu fiica noastră mă face fericit.
49. Care sînt principalele cerinţe faţă de soţie?
În familie nu avem “cerinţe”. Ne inţelegem perfect fără ele.
50. Ce o deosebeşte pe soţia lui Corneliu Ghimpu de alte femei?
Pot enumera foarte multe calităţi, care-mi plac. Este inteligentă, corectă şi echilibrată. Este o mamă foarte bună, care asigură căldura căminului nostru.
51. Cu ce v-au surprins membrii familiei în ultima vreme?
Avînd patru anişori, Andreea ne face permanent surprize plăcute.
52. Cînd aţi fost ultima dată cu soţia la restaurant?
Săptămîna trecută. Ne place să ne vedem cu prietenii.
53. Reuşitele la care aţi ajuns se datorează în primul rînd..?
... educaţiei pe care am primit-o de la mama, Lucia, şi faptului că nu am fost indiferent faţă de ceea ce fac în plan profesional.
54. Care este fotografia de familie preferată?
Andreea în chipiul tatei.
55. Între ce şi ce nu aţi dori niciodată să fiţi pus în situaţia de a alege?
Cred că întotdeauna pot fi găsite soluţii de compromis.
56. Pentru ce îi sînteţi cel mai mult recunoscător mamei, în afară de faptul că v-a dat viaţă?
Pentru educaţia şi căldura pe care mi-a dat-o, pentru grija manifestată zi de zi, pentru îndrumările înţelepte şi pentru că este o bunică foarte bună.
57. Dar tatălui?
Pentru exemplul personal de tărie de caracter, principialitate şi fermitate.
58. Ce aţi dori să schimbaţi în viaţa Dvs., mai ales în copilărie?
Nimic.
59. Copilăria lui Corneliu Ghimpu a fost una ..?
... fericită şi norocoasă.
60. Dar cea a fiicei lui Corneliu Ghimpu?
Andreea este foarte veselă şi sociabilă. Încercăm să menţinem şi să dezvoltăm aceste calităţi.
61. Cum vreţi să o vedeţi în viitor?
Inteligentă, onestă, activă, cu valori şi principii corecte.
62. Ce îi doriţi noii guvernări?
Să fie capabilă să construiască o societate prosperă pentru copiii noştri.
63. Unde veţi petrece vacanţa de iarnă?
Sper să plecăm pentru cîteva zile la Budapesta.
64. Ce atitudine aveţi faţă de agiotajul legat de virusul gripal A(H1N1)?
Paza bună trece primejdia rea. Oricum, consider, că oamenii ar trebui să cunoască mai mult despre această problemă şi să fie mai responsabili faţă de cei care îi înconjoară.
65. Aveţi un film preferat pe care îl puteţi privi iarăşi şi iarăşi cu mare plăcere?
Înregistrările cu Andreea, făcute în familie sau vacanţă.
66. Vă place turismul? Mergeţi des în sînul naturii?
Ne place să mergem la munte toamna sau iarna, iar vara, bineînţeles, la mare.
67. Care a fost primul Dvs. automobil? La ce vîrstă aţi început să conduceţi?
Un Mercedes pe care îl conduc şi acum. Am început să conduc la vîrsta de 30 de ani.
68. Este bine ca copiii să aibă bani de buzunar, cine trebuie să stabilească suma?
Nu cred că copiii trebuie să fie alintaţi cu prea mulţi bani de buzunar. Dar ei trebuie să înveţe să-i gestioneze. Important este ca părinţii să discute cu copiii raţionamentele pentru care au fost cheltuiţi.
69. A devenit BNM mai „sensibilă” şi mai „atentă” la necesităţile şi problemele băncilor comerciale în condiţiile de criză financiară şi economică?
Consider, ca da. Au fost aplicate instrumentele de politică monetară, chiar dacă mai tîrziu decît ar fi fost necesar.
70. Pe cît de întemeiate sînt cerinţele „indirecte” ale BNM privind majorarea capitalului normav al băncilor? (Recent BNM a redus suma maximă a creditelor ce pot fi acordate unui agent economic de la 25% la 15% din capitalul normativ al băncilor).
Mai degrabă sînt cerinţe de diversificare a portofoliului de credite, limitarea riscului aferent creditării companiilor mari. Băncile vor fi nevoite să apeleze mai des la creditarea consorţială.
71. Chiar şi în condiţii de criză?
În condiţii de criză este mult mai important ca băncile să fie capabile să acorde facilităţi de finanţare de durată lungă, cu costuri mici.
72. Oficial, BNM nu a cerut de mai mult timp majorarea capitalului normativ al băncilor. Banca centrală face acest lucru conştient sau ţinînd cont de situaţia reală cu care se confruntă băncile locale?
Astăzi capitalul băncilor este suficient în marea majoritate a cazurilor. Cînd vor creşte considerabil angajamentele acestora (mijloacele atrase), atunci este posibil ca BNM să majoreze cerinţele faţă de capital.
73. Cît timp acordaţi serviciului şi cît familiei?
Mi-aş dori să acord mai mult timp liber familiei.
74. Preferaţi să vă odihniţi la munte, la mare sau la sanatoriu?
Mai mult la munte şi la mare.
75. Este adevărat că, cu cît mai mult studiezi, cu atît crezi că ştii mai puţin?
Este adevărat.
76. Prin ce se explică acest lucru?
Prin faptul, că dorinţa de a studia mai mult este determinată de dorinţa de a cunoaşte tot mai mult şi mai mult.
77. În ce preferaţi să investiţi sursele financiare?
În educaţie.
De la consum la investiţii
Pînă în prezent, economia R.Moldova s-a dezvoltat mai mult în baza modelului de consum, cînd importurile, taxele achitate de importatori şi, respectiv, veniturile bugetare erau în creştere. În acelaşi timp, producătorii autohtoni au fost şi continuă să fie neglijaţi şi, fără ajutorul statului, nu pot face faţă volumului masiv de produse importate, preţul cărora este mai mic decît cel al produselor locale.
Pînă în prezent, economia R.Moldova s-a dezvoltat mai mult în baza modelului de consum, cînd importurile, taxele achitate de importatori şi, respectiv, veniturile bugetare erau în creştere. În acelaşi timp, producătorii autohtoni au fost şi continuă să fie neglijaţi şi, fără ajutorul statului, nu pot face faţă volumului masiv de produse importate, preţul cărora este mai mic decît cel al produselor locale. Fără a nega importanţa consumului, totuşi majoritatea experţilor sînt de părere că economia bazată pe consum nu este una de perspectivă şi că aceasta trebuie înlocuită cu modelul investiţional. Pentru a afla opiniile reprezentanţilor actualei şi fostei guvernări, pe cît de necesară şi posibilă este această schimbare, reporterul Profit a adresat actualului ministrul al finanţelor, Veaceslav NEGRUŢĂ, şi fostului ministrul al economiei şi comerţului, Igor DODON, următoarele întrebări:
I. Consideraţi că a venit timpul să schimbăm modelul economic şi să trecem de la consum la investiţii?
II. Este evident faptul că o asemenea tranziţie nu poate fi efectuată într-o zi, iar această perioadă va fi una destul de dificilă. În această situaţie, ce ar putea servi în calitate de „pernă de aer” pentru economia moldovenească?
III. Numiţi trei acţiuni care trebuie întreprinse de Guvern, în primul rînd, pentru a atrage cît mai multe investiţii în economia moldovenească?
IV. Nu va exista tentaţia ca în această perioadă de tranziţie statul să scoată la vînzare obiecte importante din patrimoniul statului, cum ar fi Banca de Economii, Moldtelecom-ul sau Red-Nord? Credeţi că privatizarea acestor companii ar fi binevenită?
V. Cum evaluaţi privatizarea care a avut loc de la declararea independenţei R.Moldova, în general, şi, în special, decizia de a privatiza reţelele de distribuţie a energiei electrice, dar nu companiile producătoare de electricitate, după cum este practica internaţională?
Veaceslav NEGRUŢĂ, ministrul finanţelor în Cabinetul Filat
I. Acest model de consum s-a constituit de-a lungul anilor, iar un imbold în plus în acest sens a fost plecarea cetăţenilor moldoveni peste hotare. În consecinţă, banii veneau în ţară prin remitenţe şi ieşeau prin importuri, stimulînd, astfel, consumul. Recunoaştem că nu este un model tocmai reuşit, iar pentru a-l schimba, este necesar să creăm posibilităţi de producţie în Moldova cu perspective ulterioare de export. Pentru aceasta însă este nevoie de un efort extrem de mare din partea Guvernului, care urmează să creeze condiţii de joc echitabile pentru un mediu de afaceri prietenos. Aici mă refer, inclusiv, la un regim fiscal şi vamal care să poată stimula producţia şi exportul. Totodată, statul joacă un rol deosebit şi în ceea ce priveşte asistenţa acordată agenţilor economici la penetrarea pe pieţele din exterior, inclusiv prin regimuri comerciale facilitare sau preferenţiale. Pentru aceasta însă este nevoie de timp. În condiţiile de criză pe care le avem nu exclud că există o şansă de a realiza această schimbare într-un timp relativ scurt de 2-3 ani.
II. Evident că nu putem să ne dezicem de acest model peste noapte şi nici măcar într-un an. Este nevoie de investiţii, simţ de antreprenoriat, dezvoltarea capacităţilor de producţie, revenirea din străinătate a concetăţenilor cu aptitudini antreprenoriale. De asemenea, este necesar ca o parte din remitenţe să fie investite în afaceri, să fie deschise noi linii de creditare, care ar da un imbold în plus pentru a urgenta această trecere.
III. Unu – justiţia, ceea ce presupune asigurarea drepturilor la proprietate sub formă de investiţii private, judecarea echitabilă a unor cazuri de litigiu care într-o economie apar foarte des. Doi - reguli egale pentru toţi jucătorii de pe piaţă şi trei - rolul statului să fie limitat doar la un arbitru care stabileşte regulile de joc prin legi şi hotărîri.
IV. În situaţia de criză se poate efectua un audit, o analiză a activităţilor acestor companii, dar acestea nici într-un caz nu pot fi privatizate. În perioada de criză este mai bine să estimezi corect afacerea, ca imediat după criză să poţi atrage investitori şi lua un preţ mult mai mare. Să vinzi pe timp de criză, înseamnă să vinzi în pierdere. Dar, în general, cred că privatizarea Băncii de Economii, a Moldtelecom-ului sau Red-Nord ar fi binevenită, pentru că, de exemplu, o bancă, al cărui proprietar este statul se află în competiţie neloială pe piaţă. În general, în domeniile unde există competiţie, pentru Guvern ar prezenta interes vinderea la un preţ bun a activelor statului. În schimb, în domenii unde există monopol, statul trebuie să aibă o strategie exactă şi să ştie ce are de făcut. În cazul domeniilor importante, ca, de exemplu, sectorul energetic, statul trebuie să aleagă între a rămîne un jucător important sau a liberaliza acest segment, dar cu rezervarea dreptului de reglementare a regulilor de joc, inclusiv prin stabilirea limitei la rentabilitate, tarife etc.
V. Privatizarea a dat stimulente anumitor anteprenori şi a scos o povară de pe umerii statului. O bună parte din întreprinderi erau generatoare de pierderi, povara acestora urmînd a fi suportată de stat. Însă din moment ce au fost privatizate, antreprenorii au preluat riscurile, multe întreprindei devenind profitabile. Cît priveşte privatizarea cu bonuri, mi se pare că această schemă nu a fost tocmai reuşită. Rezultatul ar fi fost mult mai bun în cazul în care privatizarea se făcea contra bani. Oamenii de jure au devenit proprietari, dar de facto nimeni nu şi-a văzut proprietatea. În aceste condiţii, evident, o bună parte dintre cetăţeni au rămas dezamăgiţi, aceste situaţii lăsîndu-şi amprenta asupra a tot ceea ce se numeşte reforme.
Igor DODON, ex-ministrul economiei şi comerţului, viceprim-ministru în Cabinetul Greceanîi.
I. Creşterea consumului este un lucru bun pentru fiecare economie, deoarece conduce, inevitabil, la creştere economică. Principala problemă de la sfîrşitul anilor 90 ai sec. XX şi pînă acum este faptul că pe fundalul creşterii consumului, iar acesta a sporit considerabil, R.Moldova nu a putut să-şi dezvolte oferta internă de producţie. Avem producători autohtoni, care însă nu pot face faţă concurenţilor din străinătate. Totodată, piaţa R.Moldova este foarte mică, iar aceasta face ca din start preţul de cost al produselor moldoveneşti să fie mai mare în comparaţie cu costul produselor ucrainene şi româneşti. Moldova are circa 3,5 mil. de consumatori, în timp ce Ucraina are 40 mil., iar România - 20 mil. Dacă vom merge pe principiul investirii doar pentru piaţa internă, nu vom fi competitivi niciodată. De aceea este extrem de important atunci cînd vorbim de atragerea investiţiilor, să vorbim şi de promovarea produselor, adică de exportul lor pe piaţa externă.
II. Evident că R.Moldova trebuie să treacă de la o economie de consum la una de producţie. Însă pentru aceasta este nevoie de investiţii substanţiale în dezvoltarea capacităţilor locale de producţie. Să spunem că vom trece mîine de la o economie bazată pe consum la una bazată pe investiţii, nu va fi corect din punct de vedere profesional. R.Moldova are nevoie, în primul rînd, de investiţii majore în infrastructura drumurilor, care este uzată atît moral, cît şi fizic, precum şi de investiţii în diferite sectoare de producţie sau de acordare a serviciilor.
III. Prima ar fi dezvoltarea infrastructurii drumurilor. Doi - continuarea programelor „Ghilotina”, care reglementează activitatea de întreprinzător, şi trei - revizuirea politicii fiscale. În politica fiscală există unele lacune în ceea ce priveşte restituirea TVA şi administrarea impozitului pe venit persoanelor fizice.
IV. Orice privatizare nu trebuie privită, în primul rînd, doar ca atragerea mijloacelor în bugetul de stat, ci ca atragerea unor investitori strategici în anumite sectoare importante ale economiei. Banca de Economii, Moldtelecom-ul sau Red-Nord sînt întreprinderi strategice. Însă atît timp, cît, de exemplu, în telecomunicaţii, statul va deţine monopolul, este foarte dificil să vorbim de o concurenţă loială între toţi jucătorii de pe piaţă. Important este cînd şi cum să privatizăm aceste întreprinderi strategice. Cum? La sigur, transparent, cu atragerea unor consultanţi investiţionali internaţionali. Cînd? Depinde de conjunctură. În opinia mea, în prezent conjunctura nu este tocmai potrivită pentru a vinde astfel de obiective strategice. Preţul de vînzare va fi foarte mic.
V. În general, procesul de privatizare a fost unul pozitiv. Dacă vorbim de reţelele de distribuţie, în opinia mea, privatizarea acestora a fost un pas corect. Şi cred că şi efectul acestor privatizări este unul benefic pentru consumatori. În ceea ce priveşte privatizarea întreprinderilor producătoare de electricitate, cred că acestea pot fi obiecte investiţionale atractive numai în cazul în care va fi claritate în politica tarifară. Tarifele sînt aprobate de consiliile locale pe principii politice şi nu după principiul cost-beneficiu. Într-o bună parte din localităţi, tarifele sînt sub nivelul costurilor. Atît timp, cît va fi o astfel de situaţie, nu vom avea investitori strategici în producerea şi generarea energiei electrice.
Nominalizările Profit
TERMINALUL ANULUI 2009
Portul internaţional Giurgiuleşti, care pînă la începutul anului 2009 se numea aşa doar convenţional, deoarece includea numai un terminal petrolier, a devenit port în sensul adevărat al cuvîntului după deschiderea terminalului de pasageri, de unde în prezent pleacă regulat spre Istanbul vaporul „Pincipesa Elena”. Conducerea portului promite să stabilească în 2010 legături cu staţiunile de odihnă din Bulgaria pentru a transporta acolo turiştii moldoveni pe cale maritimă. Construcţia terminalului a fost finanţată din bugetul de stat, cheltuielile ridicîndu-se la 100 mil. lei. În luna iulie în cadrul portului a început să activeze şi termimalul de cereale, construit de compania Trans Cargo Terminal. Investiţiile în construcţia terminalului de cereale sînt estimate la $17 mil.
TERMINALUL ANULUI 2009
Portul internaţional Giurgiuleşti, care pînă la începutul anului 2009 se numea aşa doar convenţional, deoarece includea numai un terminal petrolier, a devenit port în sensul adevărat al cuvîntului după deschiderea terminalului de pasageri, de unde în prezent pleacă regulat spre Istanbul vaporul „Pincipesa Elena”. Conducerea portului promite să stabilească în 2010 legături cu staţiunile de odihnă din Bulgaria pentru a transporta acolo turiştii moldoveni pe cale maritimă. Construcţia terminalului a fost finanţată din bugetul de stat, cheltuielile ridicîndu-se la 100 mil. lei. În luna iulie în cadrul portului a început să activeze şi termimalul de cereale, construit de compania Trans Cargo Terminal. Investiţiile în construcţia terminalului de cereale sînt estimate la $17 mil.
ÎNFRÎNGEREA ANULUI 2009
Partidul Comuniştilor din R.Moldova (PCRM) a suferitîn acest an nu una, ci mai multe înfrîngeri consecutiv. Formal, acest lucru poate fi considerat drept un paradox, deoarece atît la alegerile parlamentare din 5 aprilie, cît şi la cele anticipate din 29 iulie, PCRM a acumulat cel mai mare număr de voturi. Cu toate acestea, în primul caz PCRM-ului nu i-a ajuns un vot pentru a alege preşedintele, iar în al doilea caz concurenţii politici PLDM, PL, AMN şi PD s-au aliat şi au format o majoritate parlamentară. Acest lucru le-a permis să formeze Guvernul şi să pună pe seama fostelor autorităţi toate greşelile.
INTERDICŢIA ANULUI 2009
Preşedintele autoproclamatei RMN, Igor Smirnov, a interzis intrarea în regiune Reprezentantului Special al UE în Moldova, Kalman Mizsei, ambasadorului SUA la Chişinău, Asif Chaudry, ambasadorului Cehiei în Moldova, Petr Kipr, precum şi altor 10 reprezentanţi ai UE, numele cărora nu au fost făcute publice. Pentru conducerea R.Moldova interdicţia de a intra în regiune activează din 2003. Smirnov a luat această hotărîre drept răspuns la decizia UE şi a SUA de a prelungi, pînă în februarie 2010, măsurile de restricţie impuse liderilor2009transnistreni la intrarea în ţările UE şi în SUA cu începere din 2003. UE şi-a motivat decizia prin „nedorinţa regimului de la Tiraspol de a susţine eforturile comunităţii internaţionale privind soluţionarea diferendului transnistrean”.
EŞECUL ANULUI 2009
Promisiunile Ucrainei de a majora din anul 2009 preţurile pentru energia electrică livrată Moldovei pînă la nivelul preţurilor europene – în jur de $0,07 cenţi pentru 1 kw/oră – au determinat Chişinăul să renunţe la serviciile Kievului. Politica este politică, dar în aceste condiţii a fost mai bine să ne întoarcem la furnizorul tradiţional – Centrala de la Kuciurgan, care chiar dacă se află sub controlul Transnistriei, oferă preţuri cu doi cenţi mai mici şi promite că nu le va schimba încă cel puţin doi ani. În aceste condiţii putem spune că Chişinăul a cîştigat. Însă acelaşi lucru nu poate fi spus şi despre Kiev, care a pierdut Moldova în calitate de consumator. Numai în perioada ianuarie-octombrie 2009 exportului ucrainean de energie electrică s-a diminuat cu 51,8% în comparaţie cu perioada similară a anului 2008.
Далее...Cum a fost luna pentru...
Vlad Filat, Primul-Ministru al Republicii Moldova.
În luna noiembrie, Vlad Filat şi-a demonstrat capacităţile de un politician abil, reuşind să stabilească relaţii de colaborare atît cu Vestul, cît şi cu Estul. Filat a întreprins o vizită la Bucureşti, primind asigurări de susţinere din partea oficialilor români. În acelaşi timp, a participat la reuniunea Consiliului şefilor de Guverne al CSI, deşfăşurată la Ialta, în cadrul căreia a avut posibilitatea să facă cunoştinţă personal cu primii-miniştri ai Ucrainei şi Rusiei, Iulia Timoşenko şi, respectiv, Vladimir Putin. Totodată, Primul-Ministru a continuat să fie extrem de optimist în ceea ce priveşte alegerea şefului statului în turul doi, afirmînd că cele opt voturi vor fi găsite în cadrul PCRM, care, susţine el, „treptat îşi pierde poziţiile în faţa electoratului”.
Vlad Filat, Primul-Ministru al Republicii Moldova
În luna noiembrie, Vlad Filat şi-a demonstrat capacităţile de un politician abil, reuşind să stabilească relaţii de colaborare atît cu Vestul, cît şi cu Estul. Filat a întreprins o vizită la Bucureşti, primind asigurări de susţinere din partea oficialilor români. În acelaşi timp, a participat la reuniunea Consiliului şefilor de Guverne al CSI, deşfăşurată la Ialta, în cadrul căreia a avut posibilitatea să facă cunoştinţă personal cu primii-miniştri ai Ucrainei şi Rusiei, Iulia Timoşenko şi, respectiv, Vladimir Putin. Totodată, Primul-Ministru a continuat să fie extrem de optimist în ceea ce priveşte alegerea şefului statului în turul doi, afirmînd că cele opt voturi vor fi găsite în cadrul PCRM, care, susţine el, „treptat îşi pierde poziţiile în faţa electoratului”.
Marian Lupu, liderul Partidului Democrat
Pentru Marian Lupu luna trecută a fost plină de tensiune după ce la 10 noiembrie nu a reuşit să fie ales în funcţia de şef al statului. Astfel, luna a continuat cu negocieri cu mai mulţi reprezentanţi ai PCRM, în speranţa de a-i convinge să-i acorde vot de încredere în cadrul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, programat pentru 7 decembrie. La 21-22 noiembrie, liderul PD a participat la congresul anual al Partidului „Rusia Unită”, desfăşurat la St. Petersburg, iar în ultimele zile ale lunii a întreprins o vizită la Bruxelles. La sfîrşitul lunii, Marian Lupu a înaintat PCRM şi un set de propuneri în schimbul alegerii sale în funcţia de preşedinte. Cîteva „piese grele” din cadrul PCRM s-au arătat interesate de aceste propuneri.
Mihai Ghimpu, preşedintele Parlamentului Republicii Moldova
În luna precedentă, Mihai Ghimpu şi-a sărbătorit ziua de naştere (la 19 noiembrie a împlinit 58 de ani). A fost prima aniversare marcată de Ghimpu în calitate de speaker, dar şi de preşedinte interimar al ţării. Chiar dacă predecesorul său, Vladimir Voronin, a fost criticat dur de actuala guvernare pentru faptul că a acordat pe perioada mandatului său un număr impresionant de distincţii de stat, se pare că Mihai Ghimpu a uitat de acele critici, acordînd şi el, doar în luna noiembrie, multiple ordine şi medalii. Dacă va continua cu acest ritm, s-ar putea chiar să-l întreacă pe fostul preşedinte, care a acordat în cei opt ani de guvernare peste 2000 de distincţii de stat.
Vladimir Voronin, liderul Partidului Comuniştilor din Republica Moldova
Deşi a fost o lună încordată, acest lucru nu l-a împiedicat pe Vladimir Voronin să-şi ia o vacanţă, optînd pentru destinaţia preferată încă de pe timpul mandatului său – staţiunea balneară Karlovy Vary din Cehia. Liderul PCRM nu şi-a întrerupt vacanţa nici pentru a participa la congresul anual al Partidului „Rusia Unită”, desfăşurat la St. Petersburg la 21-22 noiembrie, la care a fost invitat să ia parte. Voronin, de asemenea, a ignorat şi propunerea de a se întîlni cu Comisarul European pentru Relaţii Externe şi Politica de Vecinătate, Benita Ferrero Waldner, care intenţiona să convingă politicienii moldoveni să ajungă la un compromis în ce priveşte alegerea şefului statului.
Dorin Chirtoacă, primarul general al municipiului Chişinău
Pentru edilul capitalei a fost o lună reuşită, acesta fiind scos de sub urmărire penală pentru tentativa de „uzurpare a puterii de stat şi organizarea dezordinilor în masă” la 7 aprilie. Totodată, după schimbarea autorităţilor centrale, primarul a încercat să stabilească noi punţi de legătură dintre primărie şi organele de drept. Astfel, mai mulţi comisari, inclusiv comisarul general al municipiului, au fost demişi din funcţii, în locul acestora fiind numiţi alţii care, potrivit primarului, nu vor activa în detrimentul municipalităţii. Chirtoacă a întreprins şi două vizite la Bucureşti, avînd întîlniri inclusiv cu preşedintele României, Traian Băsescu, pe care l-a susţinut la funcţia de preşedinte al României pentru un nou mandat.
MAIB prima bancă din Moldоva care obţine ISO 27001
Recent BC Moldova Agroindbank SA (MAIB) a fost certificată cu cel mai recunoscut standard de management al securităţii informaţiei la nivel mondial – ISO 27001:2005, devenind astfel prima bancă din Moldova care obţine această certificare. Pentru a elucida mai multe detalii la acest capitol, corespondentul profit a dialogat pe tema managementului securităţii informaţiei cu Ion Iuraş, vicepreşidentele MAIB, şi cu Vasile Nedelciuc, preşedintele companiei Endava SRL, care a oferit băncii consultanţă în procesul de pregătire pentru obţinerea certificării.
Profit: Dle Iuraş, la prima vedere, criza economică impune băncilor alte sarcini decît implementarea standardelor internaţionale. Această activitate nu a sustras cumva atenţia conducerii băncii de la problemele stringente ale instituţiei?
I.I.: Considerăm că nu. Proiectul de aliniere a managementului securităţii informaţiei la standardele internaţionale se înscrie armonios în tot ce face banca, inclusiv pentru a rezista crizei. Totodată, menţionăm că proiectul a fost început înaintea declanşării crizei şi trebuia finalizat indiferent de situaţia de moment. Pe de altă parte, în anumită măsură realizarea acestui proiect a fost favorizată de circumstanţele crizei, diminuarea volumului de operaţiuni bancare, precum şi de amînarea altor proiecte. Ori, într-o perioadă de criză, cînd în cadrul companiilor, inclusiv a băncilor, ca urmare a reducerii volumului de lucrări, apar posibilităţi de implicare a personalului în activităţi noi, este potrivit ca eforturile să fie orientate spre ridicarea calităţii serviciilor şi securizarea băncii.
V.N.: Activitatea oricărei organizaţii financiare depinde în mare măsură de calitatea Sistemului de Management al Securităţii Informaţiei (SMSI). Elaborarea unui SMSI, adaptat cerinţelor standardelor de securitate, este o condiţie pentru obţinerea unei poziţii competitive pe piaţa financiar–bancară. Valoarea unei bănci nu constă doar din capitalul clienţilor săi pe care a reuşit să-l adune şi-l administrează, ci şi din instrumentele şi cunoştinţele pe care aceasta le are şi care garantează clienţilor şi mediului de afacere că banii investiţi în această bancă nu vor putea fi compromişi în nici o împrejurare. Banca ce dispune de o astfel de infrastructură este mai pregătită pentru ziua de mîine, are mai mare credibilitate pe piaţă şi reprezintă un element de stabilitate important pentru ţară.
Profit: Totuşi, prin ce se explică necesitatea implementării acestui standard internaţional şi care sînt avantajele băncii de la obţinerea lui?
I. I.: Trebuie spus că, de fapt, nimeni nu ne obligă să implementăm acest standard. Pe de altă parte, în condiţiile concurenţei acerbe de pe piaţa bancară şi tendinţei de creştere a numărului de infracţiuni în sectorul bancar ca urmare a breşelor existente în aplicaţiile şi sistemele folosite, procedurilor de lucru neadecvate, introducerea standardului băncii elimină multe riscuri de compromitere a securităţii informaţionale şi contribuie direct la funcţionarea adecvată şi eficientă a băncii. Menţionăm că SMSI se integrează în managementul general al proceselor de afaceri al băncii ceea ce permite îmbunătăţirea protecţiei informaţiei bancare nu numai la nivelul aplicaţiilor şi/sau echipamentului, ci şi la nivelul managementului băncii. Banca operează cu volume tot mai mari de informaţii, gestionează baze de date enorme cu valoare deosebită şi sensibilă, inclusiv şi pentru clienţi. Această realitate impune dezvoltarea unui sistem eficient şi sigur de management al securităţii informaţiei, capabil să asigure protecţia necesară activelor informaţionale ale băncii şi să garanteze că măsurile şi mijoacele de securitate sînt adecvate şi proporţionale impactului posibil pentru bancă. În rezultat se diminuează riscurile de a prejudicia banca din cauza încălcărilor cerinţelor de securitate a informaţiei.
V.N.: Implementarea unui SMSI conform ISO presupune trecerea la o structură calitativ nouă de organizare a securităţii informaţiei în bancă. Astfel se asigură securitatea la toate nivelele organizaţionale ale instituţiei, se reduce semnificativ numărul breşelor de securitate, riscurile care ar putea afecta continuitatea afacerii în situaţii excepţionale. Putem spune fără exagerare că o bancă ce a implementat şi certificat un SMSI a fost transformată profund, nu mai activează cum a activat pînă la implementarea acestui standard. Şi asta se observă, bunăoară, începînd cu felul în care este asigurată intrarea în sediile băncii a personalului şi clienţilor săi şi terminînd cu procedurile noi privind derularea tranzacţiilor.
Profit: Din experienţa însuşită, cum ar trebui de implementat un sistem de management al securităţii informaţiei conform ISO 27001? Ce dificultăţi întîmpină realizarea unui astfel de proiect?
I.I.: Realizarea proiectului SMSI cu obiectivul de a susţine certificarea la general include două etape consecutive: prima - dezvoltarea sistemului de management al securităţii informaţiei pentru o companie concretă, inclusiv a cadrului normativ complex, cu politici, proceduri şi instrucţiuni, adică integrarea lui în managementul general al companiei; a doua - acţiunile de funcţie asigurate zilnic de personalul postat la locurile respective de muncă, informaticieni, administratori de sistem, utilizatori şi beneficiari ai tehnologiilor informaţionale.
V.N.: Implementarea standardului obligatoriu impune realizarea unor lucrări dar şi ataşamentul managementului băncii în: a)instruirea managementului superior şi al echipei de implementare în domeniul securităţii informaţiei; b)evaluarea compatibilităţii SMSI existent în bancă cu cerinţele standardului ISO 27001; c) definirea rolurilor şi responsabilităţilor angajaţilor privind securitatea informaţiei; d) crearea şi aplicarea metodologiei de analiză a riscurilor în domeniul securităţii informaţiei; e) elaborarea strategiilor şi metodelor de control în vederea diminuării riscurilor aferente securităţii informaţiei şi programului de implementare a măsurilor de tratare a acestor riscuri în domeniul securităţii informaţiei; f) elaborarea politicilor şi procedurilor aferente securităţii informaţiei; g) implementarea managementului continuităţii afacerii bazate pe planul de continuitate. Echipa MAIB a făcut faţă cu succes acestei sarcini inedite. Atît pentru mine, cît şi pentru compania pe care o reprezint, care avem conturi în această bancă, cele menţionate înseamnă foarte mult – noi avem o siguranţă mult mai mare că banii noştri se găsesc în mîini de încredere!
Profit: Din certificatul de conformitate la ISO atribuit băncii se vede că acesta acoperă domeniul tehnologiilor informaţionale...
V.N.: Introducerea sistemului ISO 27001 concomitent pentru toate procesele de afaceri nu este deloc un lucru simplu, acesta cere resurse şi timp. Practica indică că este mai eficientă metoda de realizare graduală, pas cu pas, cînd implementarea sistemului se realizează într-un domeniu, pentru un proces bine definit. În cazul Moldova Agroindbank – iniţial este vorba de Departamentul Tehnologii Informaţionale, ca apoi domeniul de aplicare a acestui sistem să fie extins pe alte activităţi şi structuri ale băncii. S-a stabilit că domeniul de certificare va fi acest Departament avînd în vedere rolul sistemului informaţional şi că personele mai pregătite pentru a iniţia un asemenea proiect sînt cele din sfera IT.
Profit: De ce a fost necesară atragerea companiei Endava la realizarea acestui proiect?
I.I.: Probabil cauza a fost faptul că, la momentul deciziei băncii de a asigura un management al securităţii informaţiei conform celor mai bune practici, compania Endava deja era certificată în conformitate cu acest Standard ISO 27001, dispunea de experienţă şi principalul – de specialiştii necesari.
V.N.: Este adevărat că la momentul negocierilor privind consultanţa pe implementarea acestui standard, Endava deţinea certificatul respectiv de la British Standard Institution. Această organizaţie, autor al standardului Endava, s-a impus prin realizarea cu succes în domeniul consultanţei IT şi standardelor ISO 9001 şi 27001, prin experienţă bogată în managementul proiectelor conform metodologiei PRINCE 2. Acest lucru a permis ca MAIB nu numai să implementeze SMSI-ul performant, dar şi să beneficieze de un know how valoros pentru managementul altor proiecte.
Profit: Este cunoscut faptul că conlucrarea companiilor de soft cu băncile nu întotdeauna se soldează cu proiecte de succes. Dvs. cum aţi reuşit acest lucru?
V.N.: După cum am menţionat, Endava, ca membru al grupului Endava din Londra, în debutul proiectului cu MAIB avea deja experienţă de prestare a serviciilor de elaborare soft, inclusiv unor bănci din Marea Britanie. Specialiştii grupului din Londra aveau la activ proiecte de consultanţă pentru bănci mari. Apoi, pentru MAIB am alocat cei mai buni consultanţi, unii avînd doctoratul în IT, cu certificări internaţionale în domeniu. Deprinşi să lucrăm cu clienţi mari, ne-am străduit să învăţăm împreună cu MAIB cum să depăşim dificultăţile, inevitabile în asemenea proiecte.
Profit: Totuşi ce nu s-ar spune despre calificarea specialiştilor implicaţi în proiect, la sigur că rolul decisiv în crearea sistemului de management al securităţii informaţiei aparţine conducerii băncii...
V.N.: Într-adevăr, condiţia de bază ca orice proiect să fie unul de succes, este poziţia activă a executivului companiei în realizarea proiectului, implementarea cadrului normativ aferent sistemului, acţiunilor de întreţinere a acestuia în stare actuală. În cazul MAIB-ului, cu satisfacţie menţionăm colaborarea strînsă cu preşedintele băncii, Natalia Vrabie, alţi factori de decizie, care ne-au surprins plăcut prin interesul manifestat, modul de abordare a problemelor, priceperea de a le soluţiona şi mobiliza resursele necesare pentru atingerea scopului final.
I.I.: Participarea conducerii băncii la realizarea sistemului a fost una decisivă, care şi-a impus rolul său chiar de la debutul lucrărilor. Este foarte important ca angajaţii băncii să cunoască faptul că măsurile de securitate ale informaţiei sînt iniţiate de conducere şi sînt obligatorii spre executare. De asemenea, este important ca însăşi conducerea băncii nu doar să ţine sub control funcţionarea sistemului de securitate, dar personal să urmeze aceleaşi reguli de securitate a informaţiei ca şi toţi angajaţii băncii.
Profit: Care este procedura de obţinere a certificării şi care companii au dreptul de a realiza asemenea audit?
V.N.: Procedura obţinerii certificării include fazele definirii scopului/ariei de acoperire a sistemului ce va fi supus certificării, elaborării procedurilor şi documentaţiei necesare trecerii la un nou nivel de prestare a serviciilor conform cerinţelor standardului în cauză (ISO 27001), adaptarea proceselor de business la cerinţele stadardului, susţinerea unui preaudit privind pregătirea băncii (companiei) pentru a fi auditată de o companie terţă împuternicită să recunoască conformitatea proceselor din bancă la cerinţele standardului 27001. În final, în cazul auditului pozitiv, prezintă dosarul auditării companiei de certificare recunoscută pe plan intenaţional care eliberează certificatul.
I.I.: Certificarea băncii a fost executată de compania SRAC (România), care este şi partener IQNet – cea mai mare reţea internaţională a organismelor naţionale de certificare. Selectarea companiei de certificare a avut loc în corespundere cu procedura internă a băncii de achiziţie a serviciilor, în bază de concurs.
