Profit
№_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
№_11_2021 (293), noiembrie 2021Finance and current monetary issues
"Finance and Current Monetary Issues" is the title of a new book signed by two authors: Alex M. Tanase, PhD and Mihai Radoi, which are well-known to the financial and banking communities from Romania and the Republic of Moldova (Moldova in this article) due to their professional activities with the International Monetary Fund (IMF), European Bank for Reconstruction and Development (EBRD), Ministry of Finance of Romania, Anglo-Romanian Bank, London and other commercial banks from Romania or abroad.
Throughout their activity, the authors have published hundreds of articles on financial and banking topics, articles which were well received and widely recognised as they were printed both in Romanian and English in various editions of many publications such as the magazine Profit (Chisinau), BNE IntelliNews (London), review of the National Bank of Romania on Law and Finance, review Historia (Romania), review Magazin Istoric (Romania), Review Limba Romana (Moldova), Emerging Europe (London), Review of Public Finance and Accounting (Romania), Financial Newspaper (Romania) etc.
The book "Finance and Current Monetary Issues" is a collection of authors’ articles published by the above-mentioned publications, especially during the last 5 years. At more than 390 pages, the book is divided into two parts (the first part is formed by those articles published in Romanian and the second one is dedicated to articles in English). The book has three Forwards written by well-known personalities in Romania, Moldova and/or internationally as are the cases of Messrs. Radu Gratian Ghetea, Henry E. Russell and Serghei Cebotari.
"The present book is a collection of articles through which we tried to understand the problems which currently challenged humanity and to identify the ways of solving such problems. This very simple task turned out to be an extraordinarily difficult one, especially as the problems are exacerbated by the huge humanitarian issues and finally by the economic challenges brought forward by the COVID-19 pandemic, which has swiped the whole planet during 2020-2021", said the authors.
Alex M. Tanase, PhD and Mihai Radoi handle the topics from these articles in a very pragmatic way and they are guided by their professional experience from the international financial institutions and by the deep research of the economic and banking realities in countries in transition to market economies. The authors used very specific data and examples from Moldova and Romania and other countries in the region as well. They handled both theoretical subjects and the practical aspects of high current significance.
Profit: Why did you decide to write this book?
The Authors: In editing this book, we have started from the premises that such a tool of economic, finance, banking and monetary knowledge is still needed in this convoluted period in which the population health problems due to a pandemic without precedent in the recent history of humanity are the priorities. We are convinced that the medical research during the past two years will produce a vaccine/medication with 100% efficiency and that this pandemic will be eradicated. As soon as this will happen (or even in parallel), the economic, financial, banking and monetary issues presented in the book will revert to their rightful status of true priorities in the endeavour to improve the living standards for the peoples living in Romania, Moldova and, on a more general approach, for the peoples in the region.
Profit: Why this specific book?
The Authors: This book was "born" out of the idea that even in the internet and modern ways of mass communications era there is still a need for a thorough study of the macro-economic, social, financial and banking developments. We believe that in educating the current and future generations, books will continue to play a predominant role. The publication of this book is not a commercial exercise. The book has been distributed free of charge to some prestigious libraries (British Library, National Library of Romania, Central Library for Universities Carol I-st Bucharest, Libraries of the Academies for Economic Studies Bucharest and Chisinau, respectively), to some counties and local libraries, some well-known personalities in the financial and banking sectors from a few countries, some specialised domestic and international magazines and, last but not least, to friends and our families without whose permanent support we would have not dared to start this journey!
Profit: Which are the key topics presented in the book?
The Authors: The book is touching on a large variety of topics from the classical macroeconomic-correlations used to maintain the monetary equilibria up to the much-disputed cryptocurrencies. In this book, both the experience of the international financial institutions (the IMF, World Bank, EBRD, International Finance Corporation (IFC), European Investment Bank (EIB) etc.) is presented, on the one hand, and also the practical experience of the commercial banks to resolve the day-to-day activities on the key international financial markets such as London, Paris, Frankfurt, New York etc., on the other hand.
Profit: Which was the main source of inspiration for the chosen topics?
The Authors: The experience resulted from decades of activities at international financial institutions, commercial banks, key economic and financial ministries and that obtained during our university-level studies, during post-university trainings, master’s degree and doctoral studies all have offered a proper environment to verify our ideas which are presented in the book. This experience was the key source of inspiration in the case of this challenging but very rewarding from a moral point of view exercise.
Profit: Did your experience with international financial institutions play an important role in writing this book?
The Authors: Without any doubt. But the experience alone is not sufficient. One more fundamental ingredient, namely the unconditional dedication for learning, researching and understanding of the reasons for certain financial and monetary evolutions is also required. The case of those articles included in the book about cryptocurrencies is very illustrative in this respect. Our objective was to understand this phenomenon and to express our clear position on an issue that could provoke a deep monetary crisis if the regulations in this field from the central banks will continue to be delayed.
Profit: Which are the most important three conclusions which the readers can draw by reading your book?
The Authors: The first conclusion and the most important one for our potential readers is that research and a full understanding of the economic and monetary events are a sine qua non-condition. We have been careful (and recommend the same to our readers) to issue opinions on topics that were not fully researched by ourselves. Secondly, the research of the chosen topics to be debated cannot be done in an isolated manner. Any financial, banking or monetary phenomenon must be understood in the political and social context in which it takes place. And, finally, in a world in which globalisation trend is more and more present, the study of phenomena in a certain country cannot be made without its international context. Due to modern ways of communication present even in the most remote areas of any country, our world of today became a "little village" in which access to information is crucial.
Profit: Taking into account your vast experience and the fact that you handle any topic in a very pragmatic way, what's advice you would give to a banker/financial specialist at the start of their career?
The Authors: Although it offers professional and material satisfaction, the job of a banker or that of a financial specialist is full of hardships. If you do not love this job, the best would be not to do it. If you still have decided to work in this sector, then your attitude concerning your job, your institution, your clients and your colleagues must be adequate. Apart from solid professional expertise (which needs to be updated constantly) you also need understanding, politeness, correctitude and a condescending position (in other words you need a high moral compass). Without these instruments, the banking community will not reward you. And this is a thing which we all wish to have, isn’t it?
Profit: To conclude, I wish you to convey a message/a good thought for your readers.
The Authors: This whole exercise of preparing this book has finally a very simple message, namely to remind ourselves and together with the readers of the emotional testimony of Ienachita Vacarescu (1740 - 1797) dedicated to his successors:"…I leave you as my legacy: The growth of the Romanian language; And the honouring of our homeland". Mutatis mutandis, we wish for all our readers, irrespective that they live in Romania, Moldova or abroad in various corners of the planet where their destinies placed them, to share our modest knowledge and experience with the current young generation of specialists in finance and banking sectors and with the future generations as well. This little thesaurus of knowledge must be safeguarded at all costs, today more than ever, in a geopolitical regional and global context now convoluted more than ever. The book is a mere instrument to fulfil this wish. If we succeeded or not, it will be only for our readers to confirm it!■
Henry E. RUSSELL, former Director at Financial Institutions Group of the European Bank for Reconstruction and Development: "The Authors have complied in this edition a wide-ranging and informative collection of articles that review the history of financial and monetary policy reforms in emerging markets as well as some new challenges such as the rise of cryptocurrencies. The articles in this volume present a fascinating perspective on an important period in history and appropriately highlight the importance of the financial and banking sector reform process. The lessons learned for the future are well articulated and represent the most important benefit to be derived from a perusal of the articles contained in this fascinating collection".
Dr. Radu Gratian GHETEA, Honorary President of the Romanian Banking Association: "It is worthwhile to mention the variety of topics if one takes into account the various subjects debated in this collection of articles. Some of these deserve a special mentioning, such as the issue of gold, international reserves, foreign debts and the current risks these implies, the exchange rates of the Romanian Leu and of the Moldovan Leu and the uncovering of the reasons which led to repeated depreciations in both cases, the savings of the population during the pandemic, the currencies of Romania, Moldova and Transnistria and their respective evolutions during the last decades. I hope, together with the authors, that the future generations of financial and banking specialists will use the data and information presented and even more will further develop the ideas presented in this book".
Serghei CEBOTARI, former CEO of Moldova Agroindbank: "It is to be noted the solid approach of the phenomena which impact on the health of the financial and banking system through handling topics such as historical, regional and monetary context; the involvement of the EBRD’s consultants in the development of the young economies; the impact of the IMF membership; inflation evolution; the impact of remittances on the investors’ behaviour; the purchasing power parity in transition; supervision of the financial and banking sector and the macroeconomic equilibria. Of course, if we do a fast forward to today, we can have different opinions on what was going on, but the authors dared to describe the events at the time of their happenings. The professionalism they possess allowed the authors to observe the major aspects (the key ones) and to put them incomprehensible terms, without sophisticated descriptions. To conclude, I would like to mention the fact that the experience shared by the authors, Alex M. Tanase and Mihai Radoi, of this collection of articles is complex informational support, an updated one and, no doubt, a useful one for our specialists in the financial and banking sectors and also for the future generations of students in this field".
Далее...
Finanţe şi chestiuni monetare actuale
„Finanţe şi Chestiuni Monetare Actuale” este titlul unei cărţi noi semnate de autorii Alexandru M. Tănase, PhD şi Mihai Rădoi, care sunt bine cunoscuţi comunităţii financiar-bancare din România şi Republica Moldova (Moldova în acest articol) prin activitatea lor profesională la Fondul Monetar Internaţional (FMI), Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Ministerul Finanţelor din România, Banca Anglo-Română, Londra şi alte bănci comerciale prezente în ţară sau în străinătate.
De-a lungul activităţii, aceştia au publicat sute de articole pe teme financiar-bancare, articole bine apreciate şi larg recunoscute prin tipărirea lor atât în limba română, cât şi în engleză, în ediţii precum Revista Profit (Chişinău), BNE IntelliNews (Londra), Revista Băncii Naţionale a României de Drept şi Finanţe, Revista Historia (România), Revista Magazin Istoric (România), Revista Limba Română (Moldova), Emerging Europe (Londra), Revista de Finanţe Publice şi Contabilitate (România), Ziarul Financiar (România) etc.
Cartea „Finanţe şi Chestiuni Monetare Actuale” este o culegere de articole ale autorilor publicate în publicaţiile menţionate, în special, în ultimii cinci ani. Cu peste 390 de pagini, cartea este compusă din două parţi (prima cuprinde articolele în limba româna, iar cea de-a doua – în limba engleză). Cartea este prefaţată de personalităţi bine cunoscute în România, Moldova şi/sau pe plan internaţional cum este cazul D-nilor Radu Graţian Gheţea, Henry E. Russell şi Serghei Cebotari.
„Cartea de faţă este o culegere de articole prin care încercăm să desluşim problemele cu care în prezent se confruntă omenirea şi să identificăm căile prin care aceste probleme pot fi rezolvate. Acest simplu lucru s-a dovedit a fi o sarcină extraordinar de dificilă, exacerbată de marile probleme umanitare şi în final economice aduse în prim plan de pandemia COVID-19, care a bântuit întreaga lumea în 2020-2021”, spun autorii.
Alexandru M. Tănase, PhD şi Mihai Rădoi abordează subiectele din articole foarte pragmatic şi se ghidează de experienţa profesională în organismele financiare internaţionale, precum şi de cercetări detaliate ale realităţilor bancare şi economice din ţările în tranziţie către o economie de piaţă. Autorii folosesc exemple şi date specifice Moldovei şi României, dar şi din alte ţări din regiune. Ei abordează atât subiecte teoretice, cât şi aspecte practice de mare actualitate şi importanţă.
Profit: Ce v-a determinat să scrieţi această carte?
Autorii: În editarea acestei cărţi, am plecat de la premisa că instrumentarul de cunoştinţe economice şi financiar-bancare sau monetare în formatul de carte este totuşi necesar în această perioadă tulbure în care pe prim-plan se situează problemele de sănătate ale populaţiei determinate de o pandemie fără precedent în istorie recenta a umanităţii. Suntem convinşi că cercetările medicale făcute de-a lungul ultimilor doi ani vor ava ca rezultat un vaccin/o medicamentaţie eficientă sută la sută şi că acest flagel va fi eradicat. Imediat ce acest lucru se va întâmpla (sau chiar în paralel) problemele economice, financiar-bancare şi monetare abordate în carte îşi vor relua statutul de priorităţi în lupta pentru îmbunătăţirea standardelor de viaţă ale locuitorilor din România, Moldova şi, pe un plan mai larg, din regiune.
Profit: De ce anume această carte?
Autorii: Această carte s-a născut din ideea că şi în era internetului şi a mijloacelor moderne de comunicare în masă este totuşi nevoie de un studiu aprofundat al fenomenelor macroeconomice, sociale şi financiar-bancare. Noi credem că în educarea generaţiilor prezente şi viitoare, cărţile ca atare vor continua să joace un rol preponderent. Publicarea acestei cărţi nu a fost un demers comercial. Cartea a fost distribuită gratis unor biblioteci de prestigiu (British Library din Londra, Biblioteca Naţională a României, Biblioteca Centrală Universitară Carol I Bucureşti, Bibliotecile Academiilor de Studii Economice Bucureşti şi respectiv Chişinău), unor biblioteci judeţeneşi locale, unor personalităţi de prestigiu din sectorul financiar-bancar din mai multe ţări, unor reviste de specialitate interne şi internaţionale şi, nu în ultimul rând, prietenilor şi familiilor noastre fără al căror suport constant nu am fi plecat la drum!
Profit: Care sunt principalele subiecte abordate în carte?
Autorii: Cartea abordează o varietate largă de subiecte de la clasicele corelaţii macroeconomice în menţinerea echilibrelor monetare la controversatele criptomonede. În carte sunt prezentate experienţa internaţională a organismelor financiare internaţionale (FMI, Banca Mondială, BERD, Corporaţia Financiară Internaţională (CFI), Banca Europeana de Investiţii (BEI) etc.) pe de o parte, dar şi experienţa practică a băncilor comerciale în rezolvarea activităţii de zi cu zi de pe principalele pieţe financiare internaţionale cum ar fi Londra, Paris, Frankfurt, New York etc., pe de altă parte.
Profit: Care a fost principala sursă de inspiraţie pentru subiectele abordate?
Autorii: Experienţa rezultată din decenii de activităţi în organisme financiare internaţionale, bănci comerciale, ministere economice şi financiare de sinteză, precum şi cea obţinută în timpul studiilor universitare, a cursurilor de perfecţionare post-universitare, de masterat şi doctorale au oferit un mediu propice pentru verificarea ideilor expuse în carte. Această experienţă a fost izvorul principal de inspiraţie în cazul acestui exerciţiu dificil, dar deosebit de recompensatoriu în plan moral.
Profit: Experienţa d-voastră în cadrul instituţiilor financiare internaţionale a jucat un rol important în scrierea acestei cărţi?
Autorii: Fără îndoială. Dar numai experienţa ca atare nu este suficientă. Mai este nevoie de încă un ingredient fundamental şi anume o dedicaţie necondiţionată pentru cunoaştere, cercetare şi înţelegere a cauzelor care determină anumite evoluţii financiare sau monetare. Cazul articolelor privind criptomonedele conţinute în carte este edificator în acest sens. Obiectivul nostru a fost de a înţelege fenomenul şi de a ne exprima în mod clar poziţia într-o chestiune care ar putea provoca o criză monetară de proporţii dacă reglementările băncilor centrale precise vor întârzia să apară în această privinţă.
Profit: Care sunt cele mai importante trei concluzii, pe care cititorul le poate trage în urma lecturii cărţii d-voastră?
Autorii: Prima şi cea mai importantă concluzie pentru potenţialii noştri cititori este că cercetarea şi înţelegerea fenomenelor economice şi monetare este o condiţie sine qua non. Noi ne-am ferit (şi recomandăm acest lucru şi cititorilor noştri) să emitem opinii pe subiecte pe care nu le-am cercetat suficient. În al doilea rând, cercetarea subiectelor abordate/alese pentru dezbatere nu trebuie făcută în mod izolat. Orice fenomen financiar-bancar sau monetar trebuie înţeles în contextul politic şi social în care acesta are loc. şi în final, într-o lume în care fenomenul globalizării este din ce în ce mai prezent, studierea fonemelor dintr-o anumită ţară nu mai poate fi făcută ruptă de contextul internaţional. Datorită mijloacelor de comunicare moderne prezente până în cele mai îndepărtate colţuri ale oricărei ţări, lumea de azi a devenit „un mic sat” în care accesul la informaţie este fundamental.
Profit: ţinând cont de vasta experienţă pe care o deţineţi, precum şi de faptul că orice subiect din carte îl abordaţi foarte pragmatic, ce sfaturi aţi da unui bancher/specialist financiar la început de drum?
Autorii: Deşi oferă satisfacţii profesionale şi materiale, meseria de lucrător bancar sau financiar este deosebit de grea. Dacă nu iubeşti această meserie, cel mai bine este să nu te apuci de aşa ceva. Daca v-aţi hotărât totuşi să vă desfăşuraţi activitatea în acest sector, atunci atitudinea Dvs. faţă de meserie, faţă de instituţia în care lucraţi, faţă de clienţii Dvs. şi de colegi trebuie să fie corespunzătoare. În afară de cunoştinţe profesionale solide (şi actualizate în permanenţă) mai este nevoie şi de înţelegere, politeţe, corectitudine şi condescendenţă (adică, în esenţă, un compas moral ridicat). Fără aceste instrumente, comunitatea bancară nu vă va recompensa. Un lucru pe care ni-l dorim cu toţii, nu-i aşa?
Profit: În încheiere, aş vrea să transmiteţi un mesaj/un gând bun cititorilor d-voastră.
Autorii: Întregul demers al acestei cărţi are în final un mesaj foarte simplu şi anume reamintirea testamentului de suflet al lui Ienăchiţă Văcărescu (1740 - 1797) lăsat urmaşilor săi: „…Las vouă moştenire: Creşterea limbii româneşti, şi-a patriei cinstire”.
Mutatis mutandis, noi am dorit pentru toţi cititorii noştri, indiferent că trăiesc în România, Moldova sau în străinătate în diferite colţuri ale planetei pe unde i-a dus soarta, să împărtăşim bruma noastră de cunoştinţe şi experienţă cu tânără generaţie din ziua de azi şi cu generaţiile viitoare de specialişti în domeniu financiar-bancar. Acest mic tezaur de cunoştinţe trebuie păstrat cu sfinţenie astăzi mai mult ca oricând, într-un context geopolitic regional şi mondial mai tulbure ca niciodată. Cartea noastră este doar un instrument pentru a atinge acest deziderat. Dacă am reuşit sau nu, doar cititorii noştri o vor confirma!■
Henry E. RUSSELL, fost director al Grupului instituţiilor financiare al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare: „Autorii au strâns în această ediţie o colecţie largă şi interesantă de articole care analizează istoria reformelor monetare şi financiare în pieţele emergente, precum şi unele dintre noile provocări ca urmare a dezvoltării criptomonedelor. Articole din acest volum prezintă o perspectivă fascinantă asupra unei perioade importante din istorie şi subliniază în mod adecvat importanţa procesului de reformă în sectorul financiar-bancar. Lecţiile care se desprind pentru viitor sunt foarte bine descrise şi reprezintă cel mai important beneficiu din parcurgerea articolelor conţinute în această fascinantă colecţie”.
Dr. Radu Graţian GHEȚEA, preşedinte de onoare al Asociaţiei Române a Băncilor: „Diversitatea tematicii merită subliniată având în vedere temele foarte diferite ale articolelor cuprinse în această culegere. Câteva dintre acestea necesită chiar o subliniere aparte, cum ar fi: problema aurului, rezervele internaţionale, datoriile externe şi riscurile actuale pe care acestea le implica, cursurile de schimb ale leului românesc şi ale leului moldovenesc şi dezvăluirea cauzelor care au dus la deprecieri repetate în cazul ambelor monede, economiile populaţie în timpul pandemiei, monedele României, Moldovei şi Transnistriei şi evoluţia acestora din ultimele decenii. Sper, împreună cu autorii, ca generaţiile viitoare de specialişti financiari bancari să folosească datele şi informaţiile prezentate şi chiar să dezvolte pe mai departe ideile conţinute în această carte”.
Serghei CEBOTARI, fost preşedinte al Comitetului de conducere al Moldova Agroindbank: „Este de apreciat abordarea temeinică a fenomenelor care afectează sănătatea sistemului financiar-bancar prin abordarea temelor: contextul istoric, regional şi monetar; implicarea consultanţilor BERD în dezvoltarea noilor economii; efectele aderării ţărilor la FMI; evoluţia fenomenului inflaţionist; influenţa remitenţelor asupra comportamentului investitorilor; paritatea puterilor de cumpărare în tranziţie; reglementarea sectorului financiar-bancar şi a echilibrelor macroeconomice. Bineînţeles, ajungând în ziua de azi, am putea veni cu o optică diferită asupra celor întâmplate, dar autorii au avut curajul să aprecieze fenomenele exact în momentul desfăşurării lor. Profesionalismul le-a permis să observe lucrurile de importanţă majoră (stringente) şi să le tălmăcească într-un limbaj accesibil, fără descrieri sofisticate. În concluzie, menţionez faptul că experienţa împărtăşită de autorii Alexandru M. Tănase şi Mihai Rădoi ai acestei culegerii de articole reprezintă un suport informaţional complex, actual şi, fără îndoială, util pentru specialiştii din sectorul financiar-bancar şi generaţiile viitoare de studenţi în acest domeniu”.
Далее...
Macroeconomic and social aspects in some European emerging markets
Almost 30 years ago, in December 1991, a famous Romanian comedian and university professor Dem Radulescu, played in a monologue called Milogu’, famous now for depicting the difficulties of ordinary Romanians during the transition period of the 1990s that were even worse than in the aftermath of the dramatic events of December 1989. The economic and social Romanian system did practically collapse without being replaced by another system that was supposed to offer employment and social protection to large groups of Romanians which never been confronted with the market economy issues.
Almost 30 years ago, in December 1991, a famous Romanian comedian and university professor Dem Radulescu, played in a monologue called Milogu’, famous now for depicting the difficulties of ordinary Romanians during the transition period of the 1990s that were even worse than in the aftermath of the dramatic events of December 1989. The economic and social Romanian system did practically collapse without being replaced by another system that was supposed to offer employment and social protection to large groups of Romanians which never been confronted with the market economy issues.
This crash had brought fundamental changes in society. It was hoped that the transformation from a super-centralised economy to a market one will be done in a short period (to this effect see the Roman Government Program published in 1990, which was criticized at the time as unrealistic, in which it was estimated that the transition will be completed in approx. 2 years), which was of course wrong. From some points of view, many of the former socialist countries (currently labelled by the International Monetary Fund (IMF) as being emerging and developing markets) are still in the transition period even now three decades later since the start of these macroeconomic and social unique, but fundamental at the same time, transformations.
In the above-mentioned sketch whose text was written by Dan Mihaiescu, (see Fig. 1), the great actor presented (maybe without intention) macroeconomic and social aspects of great relevance up to nowadays. Attentive and more detailed scrutiny is worthwhile to understand what was wrong during the transition to a market economy and if something could have been done differently (it is true, with the benefit of hindsight). The cases of Romania and Republic of Moldova (Moldova in this article) are especially illustrative for this whole transition process.
One of the first challenging issues for transition countries was inflation. In many cases, as it was also the case of Romania, during the starting periods of transition, the countries from Central and Eastern Europe and the former republics of the ex-Soviet Union, registered rampant inflation or even hyperinflation. For instance, the consumer price index for Romania was at the level of 223% in 1991, 199% in 1992 and 296% in 1996 (end-of-period). The beggar played brilliantly by Dem Radulescu wanted by the end of the respective day "in office"/of begging, to buy „250 grams of mauve salami". With the little cash collected (small coins), he believed for a start that his money will be enough, but soon realised that the rapid increases of prices could be a significant issue for him. To quote the actor again: Let me see if what I have will be enough "as in the morning it was 460" (for a kilogram, in old prices, of course), "at 10 it was 530, at 12 – 670 and now how could I know how much will it be?…".
During those years, the evolution of the interest rates was lagging behind inflation as well and the leu’s depreciation on the international markets was not properly reflected by the average wage, whose increase was also slower. For instance, in 1990 the average salary for the whole economic sector was 4,010 lei. It is true that in 1991 this increased, but in reality, this did not evolve at the same speed as inflation and the rapid depreciation of the leu. This had disastrous effects on the savings of the population. Whoever had savings in those days became poorer and poorer in absolute and/or relative terms. The same is currently happening as the annual inflation rate is higher than the level of interest rates granted by the commercial banks for population’s savings both in lei or foreign currencies (the total volume of deposits amounted to 472.8 bln of lei equivalent as of end-September 2021, compared with 440 bln lei as of the end of last year and +14% as compared to September 2020). At the start of the transition, money did not lose yet in full its purchasing power, but this was going to happen finally. The result was the great re-denomination of the Romanian leu on 1 July 2005 during which 10,000 old lei were changed for a new leu (see Fig. 2).
It is true, of course, that the sketch mentioned above had a well-intended theatrical connotation, but the inflation issue was depicted in the best possible way. During 2021, Romania has no more hyper-inflation, but the increase of domestic prices is signalled by the National Bank of Romania (NBR) as being omnipresent and determined by many fundamental economic factors, amongst which first and foremost the large budgetary deficits registered in 2020 - 2021 (true in a pandemic context unheard of in the recent health history of the country). Following the data published by the NBR, the annual rate of inflation increased to 6.29% in September 2021, which is well above the targeted level. This has happened due to, amongst others, the international increase of the natural gas price and by the domestic increase of prices for gas and Diesel oil. The forecast for the whole year is even more concerning taking into account the increase of demand for energy products for the winter season which is coming, the persistent lack of supply for some foodstuffs due to slowing down of economic activity in the current pandemic situation, and, last but not least, the dramatic increase of the trade and current account deficits of the country and consequently the increase of its foreign debt. This last key indicator regarding the macro-economic equilibria reached the level of EUR 133.6 bln as of end-September 2021 (a level estimated to be above 50% of GDP).
Under such circumstances, the increase of monetary policy rate from 1.50% per year to 1.75% per year starting with 10 November 2021 and the corresponding increases of all other interest rates represented the right step aiming to reduce the consumption and implicitly inflation. Despite all of these, it should be clearly said that inflation cannot be reigned only by monetary instruments. Fiscal measures are imperiously needed. The political crisis in the country during the last 2-3 months did not help in this respect. The interference of the Government ousted from power in October 2021 in allocation, based on political criteria, of the state budget financial resources and funds received from the European Union (EU) has led to veritable financial chaos. The prospects are not at all encouraging and winter 2021-2022 will be a difficult season for many Romanians from many points of view!
Coming back to Dem Radulescu’s sketch, one other fundamental aspect which is very well illustrated is related to the use of labour force during that period of starting years of transition. The character of this sketch is a former university professor, speaking a few foreign languages, which during the transition is forced to beg to be able to buy "half a pound of salami". Together with him, other colleagues became now beggars at the Sfanta Vineri (Saint Friday) Church or Lutheran Church (for those who speak the German language). Some of the students trained by these professors became, after finishing their studies, "lasso workers" at rendering services. Even more, the sketch has the merit to bring under the spot the issue of scientific doctoral studies for which access during the communist times in Romania was extremely difficult due to a wrong understanding of the authorities in those days. During the transition period, doctoral studies are largely accessible, but a PhD title does not serve anyone anymore. What a dramatic turn of values in a convoluted society in transition! More worrisome was and still is the fact that the Romanian economy did not offer sufficient employment opportunities. Many Romanian companies were pure and simple destroyed or sold as iron scrap. A case in point is that shown in Fig. 3.
It could be said, without any doubt, that during more than 30 years of transition, the Romanian society has lost a part of its national fibre because of some major mistakes of the political management in the period starting with December 1989 up to today. Generally speaking, ordinary peoples have concerns about their daily life. Politeness and kindness are now placed on a secondary priority because of a major lack of material self-sufficiency means, a fact which large groups of the population are confronted with. On the other side, the church (one of the fundamental institutions of any society) has had an unclear attitude during the last two years of the COVID-19 pandemic. Taking into account the trust which has been placed in the church by the population, the Romanian Orthodox Church had to clarify its position regarding the vaccination of the population at large, but this happened only in the fall of 2021 during the fourth wave of the pandemic.
These mistakes of macro-economic policy, combined with those in the political and social sectors, had as a first result a large emigration of the Romanians, especially of the young ones. The resident population of the country decreased from over 23 million as of end-1989 to some 19.1 million at present times (data published by the National Institute of Statistics (NIS)) and the trend for the following period is not encouraging. This major social disequilibrium has led to the state’s inability to honour its commitments concerning pensions’ payment for the more than 5 million retired citizens. The social contract was broken and the impact of such a situation is not yet materialised in full. The active labour force is smaller than the number of retired and socially assisted people. This grave situation was "mended" or sustained through a massive external indebtedness. Greece’s example of a few years ago is the most conclusive one in this case. This country used external borrowings as a source to pay wages and pensions from the public sector, which finally led to catastrophic consequences for its economy and ordinary citizens and their small savings.
Similarly, in the case of Romania, the funds borrowed from the external markets has been used predominantly for consumption needs, including for payment of pensions. This situation, which represents a major macroeconomic disequilibrium, is not sustainable in the medium and long term. Corrective measures in this respect, including through the National Plan of Recovery and Resilience (NPRR) approved by the EU by the end-September 2021, are more than needed.
As for the Republic of Moldova, the evolution of the key macroeconomic indicators was in a way similar to that of Romania, although aspects in the political sector and the geopolitical interests in the region are very different in the two countries. Like Romania, Moldova started its transition 30 years ago with zero foreign debt. In the dissolution process of the former Soviet Union, Moldova opted for the so-called zero solution (zero external assets, including foreign currency reserves, zero foreign debt). However, the external debt of Moldova has increased at a speedy pace, reaching USD 8,504.9 million as of 30 June 2021, in accordance with the data published by the National Bank of Moldova (NBM). Although as of this date the ratio of external debt to GDP was slightly decreasing from 70.2% as of end-2020 to 66.1% as of end-June 2021, it should be noted that the level of external indebtedness is rather high. Moreover, Moldova is currently discussing a new arrangement/program with the International Monetary Fund (IMF) which most likely will be of Special Drawing Rights (SDR) 400 million (equivalent of USD 564 million) and which is expected to be considered by the IMF Board of Executive Directors in December 2021. In the context of fluctuating increase of prices for energy products which are needed by Moldova from import for the winter of 2021-2022, the country’s foreign debt will have most likely an ascending trend. 
Inflation was also a persistent problem all along the transition period. The hyper-inflation periods from the start of the transition (1,283% in 1993 and 587% in 1994) are still alive in the citizens’ memory. Currently, in accordance with the data published by NBM the targeted level of inflation of 5% for 2021 will most likely be over passed. The annual inflation was already at 8.81% as of end-October 2021 and the impact of external prices increase for energy imports (see Fig. 4) will negatively affect the NBM’s efforts to fix this problem.
The social aspects mentioned in the sketch presented above are very much like those for Romania or even more dramatic. We have written on Moldova’s reduction of the population on many other occasions and described it as a grave trend*. The population of this country declined from 4.3 million in 1996 to 3.55 million in 2016 and 2.6 million residents nowadays, by the data published by the Moldovan National Bureau of Statistics. Although there were no precise statistics in this respect, it is estimated that more than one million Moldovans are living outside Moldova, mainly in the EU countries, Great Britain, the USA and the Russian Federation. This group of labourers sends an important amount of money to Moldova for the day-to-day support of the families left behind or (less so) for investments. For instance, during the first 6 months of 2021, the cumulative level of remittances was USD 569.3 million, which represents a major factor of macroeconomic stability.
Currently, Moldova needs support from both Western countries and Eastern ones. The Moldovan authorities’ ability to ensure the joint support of the Russian Federation and, at the same time, that of the EU, USA and the international financial institutions will be crucial in short term. A coherent strategy for the medium and long term is also a fundamental request in the current geopolitical context.■
Alex M. Tanase, PhD, is an independent author and former Associate Director, Senior Banker at the EBRD and former IMF Advisor.
Mihai Radoi is a Director of a specialised Investment Fund focused on Eastern Europe and former Executive Director of Anglo-Romanian Bank, London and previously of the BFR Bank, Paris.
These are personal views of the authors and are not of any quoted institution (including, but not limited to, those of the IMF, EBRD, NBR and NBM). The assessment and data are based on available information as of mid-November 2021.
* See Alex M. Tanase - Two currencies - Two Destinies: The Romanian Leu - The Moldovan Leu (in English) in Central Bank Journal of Law and Finance, Year IV, no. 1/2017, published by BNR.
Далее...
Aspecte macroeconomice şi sociale în unele pieţe emergente din Europa
Acum 30 de ani, în decembrie 1991, celebrul actor român de comedie şi profesor universitar, Dem Rădulescu, a jucat într-un monolog, la fel de celebru, intitulat Milogu S.A., despre dificultăţile omului de rând în perioada de tranziţie, care abia începea după evenimentele dramatice din decembrie 1989. Practic sistemul economic şi social românesc se prăbuşise fără a fi înlocuit de un alt sistem care să ofere locuri de muncă şi protecţie socială unor pături largi de români, care nu se mai confruntase cu problemele economiei de piaţă.
Acum 30 de ani, în decembrie 1991, celebrul actor român de comedie şi profesor universitar, Dem Rădulescu, a jucat într-un monolog, la fel de celebru, intitulat Milogu S.A., despre dificultăţile omului de rând în perioada de tranziţie, care abia începea după evenimentele dramatice din decembrie 1989. Practic sistemul economic şi social românesc se prăbuşise fără a fi înlocuit de un alt sistem care să ofere locuri de muncă şi protecţie socială unor pături largi de români, care nu se mai confruntase cu problemele economiei de piaţă.
Această prăbuşire a adus schimbări fundamentale în societate. S-a sperat că trecerea de la o economie super-centralizată la o economie de piaţă se va face într-o perioadă scurtă de timp (vezi în acest sens Programul Guvernului Român publicat în 1990, care a fost criticat la vremea respectivă ca fiind nerealist, în care se estima că trecerea se va face în circa 2 ani), ceea ce a fost complet greşit. Din unele puncte de vedere, multe dintre ţările foste socialiste (denumite în prezent de Fondul Monetar International (FMI) ca fiind pieţe emergente) încă mai sunt în perioada de tranziţie chiar şi în prezent, la mai bine de trei decenii de la începutul acestor transformări macroeconomice şi sociale unice, dar, în acelaşi timp, fundamentale.
În sceneta menţionată (vezi Fig. 1 – autorul textului Dan Mihăiescu), marele actor prezenta (poate fără intenţie) aspecte macroeconomice şi sociale de mare relevanţă până în zilele noastre. O privire atentă şi mai în detaliu merită efortul pentru a înţelege ce a fost greşit în tranziţia către o economie de piaţă şi dacă ceva s-ar fi putut face altfel (e adevărat, cu beneficiul celui care priveşte în urmă sau post-factum). Cazurile României şi al Republicii Moldova (Moldova în acest articol) sunt deosebit de ilustrative pentru întregul proces al acestei tranziţii.
Una dintre primele problemele cu care s-au confruntat ţările în tranziţie a fost inflaţia. În multe cazuri, cum a fost de altfel şi cazul României, în perioadele de început ale tranziţiei, ţările din Europa Centrală şi de Est şi fostele republici ale Uniunii Sovietice, au înregistrat inflaţie galopantă sau chiar hiperinflaţie. De exemplu, indicele preţurilor de consum pentru România a fost de 223% în 1991, 199% în 1992 şi de 296% în 1996 (sfârşit de perioadă). Cerşetorul pe care Dem Rădulescu îl înfăţişează în mod strălucit, voia la finalul unei zile „la serviciu” să cumpere „o litră de salam din ăla mov”. Cu bruma de bani (mărunţiş) adunată, acesta crede la început că îi vor ajunge bani, dar imediat îşi dă seama că creşterea galopantă a preţurilor s-ar putea să devină o mare problemă. Actorul zicea: Să vedem dacă îmi ajung „că de dimineaţă era 460” (per kg, în preţuri vechi, bineînţeles), „la 10 era 530, la 12 – 670, iar acum ştiu eu cât o fi?…”.
În acea perioadă, şi evoluţia dobânzilor a rămas cu mult în urma inflaţiei, iar deprecierea leului pe pieţele internaţionale nu a fost reflectată în salariul mediu, a cărui creştere a fost, de asemenea, mai înceată. De exemplu, în 1990 salariul mediu pe economie era de 4.010 lei. În 1991, acesta a crescut, dar în realitate nu ţinea pasul cu inflaţia şi cu deprecierea galopantă a leului. Acest fapt a avut efecte dezastruoase asupra economiilor populaţiei. Practic cine a avut economii în acele perioade nu a făcut decât sa sărăcească în termeni absoluţi şi/sau relativi. Acelaşi lucru se întâmplă şi în prezent, deoarece rata anuală a inflaţiei este mai mare decât nivelul dobânzilor acordate de băncile comerciale la depozitele populaţiei în lei sau în valută (volumul total al depozitelor a constituit în echivalent 472,8 mlrd. lei e la finale lunii septembrie 2021, faţă de 440 mlrd. lei la finele anului trecut şi +14% faţă de septembrie 2020). La începuturile tranziţiei, banii încă nu îşi pierduseră întru-totul puterea de cumpărarea, dar acest lucru s-a întâmplat până la urmă. Rezultatul a fost marea redenominare a leului românesc de la 1 iulie 2005, când 10.000 de lei vechi au fost preschimbaţi pe un leu nou (vezi Fig. 2).
Bineînţeles că sceneta sus-menţionată are un efect teatral intenţionat, dar problema inflaţiei este redată în modul ce mai sugestiv cu putinţă. În termenii anului 2021, România nu mai are hiperinflaţie, dar creşterea preţurilor este semnalată de Banca Naţională a României (BNR) ca fiind omniprezentă şi determinată de mai mulţi factori economici fundamentali, printre care, în primul rând, marile deficite bugetare înregistrate în 2020 - 2021 (este adevărat într-un context pandemic nemaiîntâlnit în istoria sanitară recentă a ţării). După datele publicate de BNR, rata anuală a inflaţiei a crescut în luna septembrie 2021 la 6,29%, cu mult peste nivelul prognozat. Acest lucru a fost determinat, între altele, şi de creşterea preţurilor pe plan internaţional la gazele naturale şi de creşterea pe plan intern a preţului benzinei şi motorinei. Previziunile pentru întregul an sunt şi mai sumbre, având în vedere creşterea cererii pentru produsele energetice din timpul iernii care urmează, lipsa manifestă a unor produse alimentare pe fondul încetinirii activităţii economice din cauza pandemiei şi, nu în ultimul rând, creşterea dramatică a deficitului comercial şi de cont curent ale ţării şi implicit majorarea datoriei externe. Acest din urma indicator cheie al echilibrelor macroeconomice a atins nivelul de 133,6 mlrd. euro la sfârşitul lunii septembrie 2021 (nivel estimat la peste 50% din PIB).
În acest context, majorarea ratei dobânzii de politică monetară de la 1,50% la 1,75% pe an începând cu 10 noiembrie 2021 şi majorarea corespunzătoare a celorlalte rate de dobânzi a reprezentat un pas corect în efortul de a reduce consumul şi implicit inflaţia. Cu toate aceste, trebuie spus în mod clar că inflaţia nu poate fi stăvilită doar cu instrumente monetare. Măsuri de ordin fiscal sunt imperios necesare. Criza politică din ţara din ultimele 2-3 luni nu a ajutat în această privinţă. Interferenţa Guvernului demis de Parlament în octombrie 2021 în distribuirea pe criterii politice a resurselor financiare ale bugetului de stat şi a fondurilor primite din partea Uniunii Europene (UE) a condus la un adevărat haos financiar. Perspectivele nu sunt deloc încurajatoare, iar iarna 2021-2022 va fi un sezon dificil pentru români din multe puncte de vedere!
Revenind la sceneta lui Dem Rădulescu, un alt aspect fundamental bine ilustrat este folosirea forţei de muncă în perioada anilor de la începutul tranziţiei. Personajul principal al scenetei este un fost profesor universitar, care cunoaşte câteva limbi străine şi în tranziţie este nevoit să cerşească pentru a a-şi cumpăra „o litră de salam”. Alături de el alţi colegi devin acum cerşetori la Biserica Sfântă Vineri sau la Biserica Luterană (în cazul cunoscătorilor de limbă germană). Unii dintre studenţii acestor profesori devin, după absolvirea facultăţilor, „lucrători cu lasoul” la serviciile de ecarisaj. Mai mult, sceneta are meritul de a aduce în prim plan problema doctoratului în ştiinţe la care accesul în vremea comunismului era în România deosebit de restrâns, din cauza înţelegerii greşite a autorităţilor acelor ani. În perioada de tranziţie, studiile doctorale s-au liberalizat, dar doctoratul ca atare nu mai foloseşte nimănui. Ce răsturnare dramatică de valori într-o societate în chinurile tranziţiei! Mai grav a fost şi încă este faptul că economia românească nu a oferit suficient de multe oportunităţi de locuri de muncă. Multe companii româneşti au fost pur şi simplu distruse sau vândute la fier vechi. Un exemplu concludent este cel din Fig. 3.
Se poate afirma, fără dubii, ca în cei peste 30 de ani de tranziţie, societatea românească şi-a pierdut o parte din fibra naţională din cauza unor greşeli grave de conducere politică în perioada de după decembrie 1989 şi până în prezent. Oamenii, în general, sunt preocupaţi de grija zilei de mâine. Politeţea şi bunul simţ au trecut pe un plan secund din cauza lipsurilor materiale majore cu care se confruntă pături largi ale populaţiei. Pe de altă parte, biserica (una dintre instituţiile fundamentale ale oricărei societăţi) a avut o atitudine neclară în ultimii doi ani ai pandemiei determinată de virusul COVID-19. Având în vedere încrederea de care se bucură în rândul populaţiei, Biserica Ortodoxă Română a trebuit să îşi clarifice poziţia referitoare la vaccinarea populaţiei, dar acest lucru s-a întâmplat abia în toamna anului 2021 în timpul celui de-al patrulea val al pandemiei.
Aceste greşeli de politică macroeconomică, combinate cu cele din sfera politicului şi a socialului, au avut ca efect emigrarea în masa a românilor, în special a tinerilor. Populaţia rezidentă a ţării a scăzut de la peste 23 mil. de locuitori la finele anului 1989 la circa 19,1 mil. în prezent (după datele publicate de INS), iar trendul pentru perioada următoare nu este încurajator. Acest mare dezechilibru social a condus la incapacitatea statului de a-şi onora angajamentele în ceea ce priveşte plata pensiilor celor peste 5 mil. de pensionari. Contractul social a fost rupt, iar efectele acestei situaţii încă nu s-au materializat în totalitate. Practic, forţa de muncă activă este în prezent mai mică decât numărul pensionarilor şi al celor asistaţi social. Aceasta situaţie extrem de gravă a fost „reparată” sau susţinută printr-o îndatorare externă masivă. Exemplul Greciei de acum câţiva ani este cel mai concludent în acest caz. Aceasta ţară a folosit împrumuturile externe ca sursa de plata a salariilor şi pensiilor din sectorul public, ceea ce a dus la consecinţe catastrofale pentru economie şi pentru omul de rând şi micile sale economii.
La fel şi în România, banii împrumutaţi de pe pieţele externe au fost folosiţi cu precădere pentru consum, inclusiv pentru plata pensiilor. Această situaţie, care reprezintă un mare dezechilibru macroeconomic, nu e sustenabilă pe termen mediu şi lung. Măsuri de corecţie în această privinţă, inclusiv prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) aprobat de UE la finele lunii septembrie 2021, sunt mai mult decât necesare.
În Moldova evoluţia principalilor indicatori macroeconomici a fost oarecum asemănătoare cu cea din România, deşi aspectele din sfera politicului sau cele geopolitice din regiune sunt diferite în cele două ţări. Ca şi România, Moldova şi-a început tranziţia acum 30 de ani cu o datorie externă zero. În procesul de disoluţie al fostei Uniuni Sovietice, Moldova a optat pentru soluţia zero (zero active externe, inclusiv rezerve valutare, zero datorie externă). Datoria externă a Moldovei a crescut însă într-un ritm destul de rapid, ajungând până la $8.504,9 mil. la 30 iunie 2021, conform datelor publicate de Banca Naţională a Moldovei (BNM). Deşi la această dată raportul dintre datoria externă şi PIB era într-o uşoară scădere de la 70,2% la finele anului 2020 la 66,1% la sfârşitul lunii iunie 2021, trebuie menţionat că nivelul de îndatorare externă este destul de mare. Mai mult, Moldova discută în prezent un nou aranjament/program cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) care cel mai probabil va avea o valoare de 400 mil. Drepturi Speciale de Tragere (DST) (echivalentul a $564 mil.) şi care se aşteaptă să fie discutat de Consiliul Directorilor Executivi al FMI în luna decembrie 2021. Având în vedere şi creşterea fluctuantă a preţurilor la produsele de energie care îi sunt necesare Moldovei din import pentru iarna 2021-2022, datoria externă a ţării va fi probabil pe o pantă ascendentă. 
Inflaţia a fost, de asemenea, o problemă persistentă de-a lungul perioadei de tranziţie. Perioadele de hiperinflaţie de la începuturile tranziţiei (1.283% în 1993 şi 587% în 1994) sunt încă amintiri vii în memoria cetăţenilor. În prezent, după datele publicate de BNM, ţinta inflaţiei de 5% pentru 2021 va fi cel mai probabil depăşită. Inflaţia anuală ajunsese deja la 8,81% la finele lunii octombrie 2021, iar impactul creşterii preţurilor externe la importurile de energie (Fig. 4) va afecta în mod negativ eforturile făcute de BNM pentru a stăvili acel flagel.
Aspectele sociale prezentate în sceneta menţionată la început sunt asemănătoare celor din România sau chiar mai dramatice. Despre reducerea populaţie Moldovei, am mai semnalat şi cu alte ocazii că acesta este un trend destul de grav*. Practic populaţia acestei ţări s-a redus de la 4,3 mil. în 1996 la 3,55 mil. în 2016 şi la 2,6 mil. populaţie rezidentă în prezent, după datele publicate de Biroul Naţional de Statistică al Moldovei. Deşi nu există cifre precise în legătură cu acest aspect, se estimează că mai mult de un milion de moldoveni trăiesc în afara graniţelor Moldovei, în principal în ţările din Uniunea Europeană, Marea Britanie, SUA şi Federaţia Rusă. Acest grup de forţă de muncă activă trimite în Moldova sume importante de bani pentru întreţinerea familiilor rămase acasă sau (mai puţin) pentru investiţii. De exemplu, în primele şase luni ale anului 2021, nivelul cumulat al remitenţelor a fost de $569,3 mil., ceea ce reprezintă un factor major de stabilitate macroeconomică.
În prezent, Moldova are nevoie de susţinere atât din Vest, cât şi din Est. Abilitatea autorităţilor moldoveneşti de a-şi asigura suportul concomitent al Federaţiei Ruse, al Uniunii Europene, al SUA şi al organismelor financiare internaţionale va fi crucială pe termen scurt. O strategie coerentă pe termen mediu şi lung este, de asemenea, o cerinţă fundamentală în contextul geopolitic actual.■
Alexandru M. TĂNASE, PhD, este autor independent şi fost Associate Director, Senior Banker la BERD şi Consilier la FMI.
Mihai RĂDOI este Director al unui Fond de Investiţii specializat în Europa de Est şi fost Director Executiv al Anglo-Romanian Bank, Londra şi anterior al BFR Bank, Paris.
Acestea reprezintă părerile personale ale autorilor şi nu cele ale vreunei instituţii citate (inclusiv, dar nu limitat la, ale FMI, BERD, BNR şi BNM). Analiza şi datele sunt bazate pe informaţiile existente la mijlocul lunii noiembrie 2021.
* Vezi în acest sens Alexandru M. Tănase - Two currencies - Two Destinies: The Romanian Leu - The Moldovan Leu (în limba engleză) în Central Bank Journal of Law and Finance, Anul IV, no. 1/2017, publicat de BNR.
Далее...
Reforma fiscală
Ce ar trebui să cuprindă politica fiscală a Republicii Moldova pentru ca cetăţenii şi întreprinderile să considere simplă şi convenabilă achitarea tuturor impozitelor şi să nu recurgă la ascunderea veniturilor şi evaziunea fiscală?
Timpul trece inexorabil: luna noiembrie se apropie deja de sfârşit, iar Guvernul, deocamdată, nu a înaintat Parlamentului spre examinare şi aprobare două dintre cele mai importante documente financiare pentru anul viitor – proiectele bugetului de stat şi al politicii fiscale pentru anul 2022.
Atât populaţia, cât şi entităţile de afaceri sunt în egală măsură interesate să cunoască cât mai devreme conţinutul acestor documente pentru a-şi planifica propriile bugete legate de dezvoltarea afacerilor şi, deci, de creşterea economiei în ansamblu. Nu în zadar legea prevede că Guvernul este obligat să înainteze proiectele acestor documente în Parlament până în data de 16 octombrie.
Într-un interviu acordat în exclusivitate revistei Profit, fostul şef al Serviciului Fiscal de Stat (SFS), directorul companiei EcoFin, Ion PRISĂCARU, a relatat despre ceea ce este relevant pentru politica fiscală a R. Moldova pe termen scurt şi mediu, precum şi în ce direcţie trebuie reformat sistemul fiscal al ţării.
Profit: Dl Prisăcaru, mulţi numesc actualul sistem de impozitare „complicat şi incomod”, atât pentru cetăţeni şi agenţi economici, cât şi pentru funcţionarii fiscali. În opinia Dvs., ce ar trebui de întreprins pentru reformarea acestuia, astfel încât sistemul să devină mai simplu, eficient, practic şi, desigur, mai convenabil pentru contribuabili?
Ion PRISĂCARU: Înainte de a vorbi despre măsurile şi acţiunile specifice care ar trebui întreprinse pentru reformarea sistemului fiscal, aş dori să spun câteva cuvinte despre cât de complicat este acesta în prezent.
Elaborat şi aprobat în anii ‘90 a secolului trecut, acesta conţine un număr enorm de tipuri de venituri bugetare – impozite şi taxe care necesită cheltuieli exagerate, suportate de agenţii economici şi instituţiile statului, ce ţin de evidenţa, calcularea, raportarea, achitarea şi administrarea fiscală a acestora.
Profit: Pentru o mai bună înţelegere a esenţei acestei probleme, aţi putea explica prin careva exemple concrete?
I.P.: Da, desigur! Ca confirmare a celor relatate menţionez, că doar veniturile Bugetului Public Naţional (BPN), administrate de SFS se formează din circa 150 de tipuri de impozite, taxe, defalcări, amenzi etc.
De exemplu, în anul 2019 (acest an mi-a fost la îndemâna, dar situaţia e analogică şi în anul 2020), toate aceste tipuri de impozite au constituit o sumă totală de 39,1 mlrd. lei. Analizând aceste surse de venituri vom depista că sunt impozite şi taxe care conform Raportului SFS pentru anul 2019 la nivel de ţară constituie sume mizere, pornind de la 1, 7, 11, 49, 65, 178, 217, 244 lei şi până la o mie de lei.
Profit: Această sumă a impozitelor, aparent, nici măcar nu justifică costurile administrării lor?
I.P.: Exact aşa. Dacă contrapunem aceste venituri asupra cheltuielilor suportate ce ţin de evidenţa acestora (de agentul economic şi agentul fiscal), formularele necesare raportării lor, administrarea acestora de SFS etc., vom constata că statul mai mult cheltuie în urma aplicării acestor impozite şi taxe decât acumulează real venituri în buget. Mai mult ca atât, există situaţii când suma impozitului achitat de întreprindere (funciar, pe bunurile imobiliare), în unele cazuri, este mai mică decât costul serviciilor bancare percepute de bancă.
Profit: Aţi putea numi în acest sens careva exemple a unor sume concrete din buget?
I.P.: Doresc să exemplific cele expuse mai sus prin faptul că din cele 39,1 mlrd. lei acumulate la BNP în anul 2019, 37,1 mlrd. lei sau 95% s-au încasat în urma aplicării doar a nouă tipuri de impozite şi taxe: impozitul din veniturile persoanelor fizice, impozitul din activitatea de întreprinzător, impozitele pe proprietate, TVA, accize, taxa pentru folosirea drumurilor, impozitele şi taxele locale, defalcările la Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS) şi în Fondurile Asigurărilor Obligatorii de Asistenţă Medicală (FAOAM).
Profit: Situaţia la capitolul impozitelor locale este aceeaşi?
I.P.: În prezent, există 14 impozite şi taxe locale, dar doar şase dintre ele asigură 97% din încasări, sau 443 mil. lei din totalul acumulat de 457 mil. lei.
Profit: Există un asemenea dezechilibru şi la capitolul amenzilor şi penalităţilor?
I.P.: Actualmente, diferite organe a statului aplică 27 tipuri de amenzi. Potrivit datelor aferente anului 2019, din aplicarea amenzilor a fost încasată o sumă de 348 mil. lei. Dar din această sumă, 326 mil. lei, sau 94%, au fost încasate în urma aplicării a doar nouă tipuri de amenzi.
Unele amenzi aduc 1, 2, 3, 4, 6 mii de lei pe an în trezoreria statului. Dacă e să numim lucrurile pe numele lor, atunci astfel de amenzi servesc ca un instrument în mâinile funcţionarilor necinstiţi, care recurg la diverse abuzuri cu ajutorul lor.
Profit: Asemenea exemple arată sau chiar demonstrează cât de absurdă este situaţia cu adevărat şi cât de importantă este reformarea sistemului fiscal, în special acum când la guvernare au venit autorităţi, care au primit un mandat de încredere pentru următorii patru ani de la cetăţeni.
I.P.: Sunt mai mult decât sigur că mulţi din ţară sunt de acord cu necesitatea reformelor şi simplificarea sistemului fiscal. De aceea cred că una dintre priorităţile activităţii actualului Guvern ar trebui să fie reforma sistemului fiscal. Aceasta ar trebui realizată prin prin lansarea unui nou Concept de reformare a sistemului fiscal, elaborarea unui nou Cod Fiscal (care ar include şi impozitele şi taxele sociale, prevăzând diminuarea presiunii fiscale pe salarii), precum şi a unui nou Sistem Informaţional Integrat al SFS.
În acest scop, este imperioasă reanimarea Proiectului de Modernizare a Administraţiei Fiscale (TAMP), care a fost realizat în Republica Moldova cu sprijinul Băncii Mondiale. Cu părere de rău, acesta a fost amânat de SFS pe un termen nelimitat, în pofida faptului că proiectul ar fi trebuit finalizat încă în 2018.
Profit: Cât de realist este faptul că odată cu implementarea reformei, numărul impozitelor şi taxelor va fi redus, iar cele care vor rămâne vor fi pe înţelesul tuturor, precum şi convenabile pentru afaceri şi populaţie?
I.P.: Mi se pare destul de realist ca, în urma transformărilor, noul sistem fiscal să nu conţină mai mult de câteva zeci de impozite şi taxe. Repet, acum acesta conţine aproximativ 150 de tipuri de impozite şi taxe. În acelaşi timp, numărul impozitelor şi taxelor locale nu ar trebui să depăşească opt la număr. Consider că este la fel de necesară revizuirea sistemului actual de amenzi, reducând numărul acestora de la cele 27 de tipuri la maximum 12.
Profit: Cum va influenţa activitatea Serviciului Fiscal reducerea numărului acestora? În rezultat, eficienţa acestuia va creşte, cazurile de evaziune fiscală vor scădea, iar veniturile din impozitele administrate de SFS vor spori?
I.P.: Consider că instituţia de administrare fiscală va avea posibilitate să nu-şi epuizeze resursele intelectuale, materiale, financiare la administrarea acestui sistem monstru fiscal, dar se va concentra la administrarea unui număr mult mai mic de impozite şi taxe.
Astfel, îmbunătăţind (eficientizând) administrarea impozitelor, la BPN se vor acumula mult mai multe venituri. În acelaşi timp, această reformă va diminua esenţial şi cheltuielile agenţilor economici ce ţin de plata şi achitarea impozitelor.
Mai mult ca atât, implementând un alt concept – Sistemul Naţional Informaţional de Contabilitate (SNIC), pe aceeaşi platformă informaţională a SFS, entităţile comerciale vor putea ţine evidenţa contabilă complet gratuit, precum şi să-şi declare obligaţiile fiscale.
Profit: Aţi putea să ne relataţi mai multe detalii despre acest sistem?
I.P.: Platforma va permite întreprinderilor mici şi mijlocii să nu mai suporte costurile uriaşe ce ţin de procurarea, întreţinerea softurilor de contabilitate, întrucât acest lucru se va putea realiza complet gratuit prin conectarea la SNIC, pus la dispoziţia antreprenorilor de stat. Vorbim despre introducerea într-un sistem unic a anumitor date despre activităţile întreprinderii – de exemplu, despre achiziţii, vânzări, salarii, personal, cu scopul de a primi automatizat un raport contabil sau fiscal, astfel reducând costurile pentru contabilitate.
Corespunzător, de rând cu ţinerea evidenţei contabile, prin acest suport din partea statului, se vor diminua şi cheltuielile contribuabililor, ce ţin de calcularea, raportarea, achitarea impozitelor, deoarece acestea în mare parte se vor calcula/genera automatizat din sistemul propriu-zis.
Profit: Cu siguranţă această oportunitate va fi percepută pozitiv de întreprinderile mici şi mijlocii, întrucât duce, în primul rând, la reducerea costurilor, ne mai vorbind de comoditatea şi caracterul său practic. Dar în ce măsură utilizarea sistemului va fi benefică pentru stat – să zicem pentru SFS?
I.P.: Fără îndoială că, pe lângă sprijinul concret şi tangibil pentru întreprinderile mici şi mijlocii, un astfel de sistem va aduce beneficii şi statului, întrucât va reduce semnificativ cheltuielile de administrare fiscală. Autorităţile fiscale vor avea o oportunitate suplimentară de a combate mai eficient un astfel de fenomen precum evaziunea fiscală. La urma urmei, SFS în regim online va putea monitoriza orice tranzacţie a agenţilor economici.
Profit: În opinia Dvs., la ce ar trebui să acorde atenţie Ministerul Finanţelor, în procesul de elaborare a proiectului bugetului de stat şi a celui de politică fiscală pentru anul 2022?
I.P.: Cu părere de rău, dar se pare că Ministerul Finanţelor merge în continuare pe acelaşi drum bătătorit de guvernările precedente în pregătirea acestor documente financiare care sunt importante pentru ţară şi cetăţeni.
Dar, e cunoscut că actuala guvernare a primit un vot masiv de la cetăţeni, un mandat garantat pe patru ani. Din acest motiv şi aşteptările acestora sunt destul de mari! Prin urmare, Guvernul ar trebui să propună careva viziuni şi abordări noi în ceea ce priveşte politica bugetar-fiscal ţinând cont de factorul mandatului pe termen lung. Ar fi salutabil ca Guvernul să propună o politică fiscală până la sfârşitul anului 2025, în care să fie detaliate acţiunile pe termen scurt, mediu şi lung.
Din punctul meu de vedere, anume o asemenea politică fiscală ar fi un semnal pozitiv pentru contribuabili, care sunt demult în aşteptarea unor semnale de durată la capitolul fiscalitate, administrare fiscală şi gestionarea finanţelor publice.
Profit: O astfel de poziţie deschisă ar trebui să influenţeze şi poziţia statului în ceea ce priveşte sprijinul financiar pentru populaţie, mediul de afaceri, politica de subvenţii şi beneficii fiscale pentru agenţii economici?
I.P.: Acest document ar fi cazul să conţină acţiuni imediate ale Guvernului privitor la susţinerea domeniilor cel mai mult afectate de situaţia pandemică. Ba mai mult, alocaţiile de stat în acest sens nu trebuie să fie declarative şi populiste, ci concrete – să zicem, scutire totală de TVA şi impozit pe venit cu condiţionarea corespunzătoare. Acelaşi lucru este valabil şi pentru subvenţiile guvernamentale pentru agricultură, or aceste facilităţi de miliarde de lei de-a lungul anilor au fost acordate, dar nu au avut niciun efect benefic pentru stat, s-au dus ca apa în nisip!
Cetăţenii sunt şi în aşteptarea măsurilor concrete de îmbunătăţire a administrării fiscale, menite să combată evaziunea fiscală – fenomen care în ţara noastră ajunge la proporţii astronomice!
Pentru aceasta sunt necesare acţiuni imediate şi eficiente. În paralel cu acestea, este important ca controlul fiscal să fie efectuat doar în bază criteriilor de risc de evaziune fiscală, ceea ce ar aduce venituri suplimentare la buget.
Profit: La ce ar trebui să se refere politica fiscală pe termen mediu?
I.P.: În ceea ce priveşte acţiunile sistemice, este necesar să se aprobe un nou concept de reformă fiscală, un nou sistem fiscal şi Cod fiscal, precum şi o nouă abordare a evaziunii fiscale, care, pe de o parte, va asigura o luptă mai eficientă împotriva evaziunii fiscale pe scară largă, pe de altă parte, va elimina concurenţa neloială. Cred că este foarte important ca toate aceste lucruri să se reflecte în proiectul de politică fiscală a statului pentru următorii ani.
O asemenea politică bugetar-fiscală aprobată de Parlament, este capabilă să aducă claritate în procesul de planificare pe termen lung şi de prognoză a dezvoltării afacerilor contribuabililor, indiferent de dimensiunea şi tipul de activitate al acestora. Agenţii economici îşi vor putea planifica activităţile, atrage investitori, având cunoştinţe complete despre sarcinile pe care Guvernul şi le-a stabilit şi ce doreşte să realizeze până la sfârşitul mandatului său de guvernare.
De asemenea, de rând cu cele expuse mai sus, este foarte importantă asigurarea calităţii normelor metodologice şi a standardelor contabile în instituţiile bugetare, pentru a asigura integritatea activelor şi a banilor publici şi gestionarea eficientă a acestora.
Opinie
Cum poate fi determinată eficienţa gestionării activelor statului dacă nimeni nu ştie nimic despre valoarea lor? Cel mai paradoxal este că în toţi cei 30 de ani de existenţă a Moldovei moderne nimeni nu a deţinut această informaţie la nivel de stat. Au fost mulţi oameni interesaţi care au reuşit să convingă autorităţile că inventarierea şi evaluarea bunurilor statului este o chestiune costisitoare. Din acest motiv, banii publici nu s-au cheltuit, dar nici nu se ştie ce bunuri deţine statul moldovenesc, care este starea şi valoarea lor de piaţă. În acelaşi timp, proprietatea statului a fost activ jefuită.
Apel către guvernanţi... şi nu numai!
Ion PRISĂCARU,
fost şef al Serviciului Fiscal de Stat
Doresc să adresez o întrebare Guvernului în persoana Ministerului Economiei, Ministerului Finanţelor, Agenţiei Proprietaţii Publice, experţilor din diferite ONG-uri de profil, finanţate din bani europeni şi nu numai, reprezentanţilor instituţiilor financiare internaţionale acreditate în Republica Moldova. Întrebarea mea este despre valoarea activelor/proprietăţii deţinute de ţara noastră în instituţiile publice, întreprinderile de stat şi cele municipale, instituţiile din domeniul culturii, educaţiei, sănătăţii, ambasadelor etc. (din ţară şi de peste hotarele ţării).
Nu voi aştepta răspunsul, deoarece această valoare nu este cunoscută! În general, în Republica Moldova nu există un registru generalizat al proprietăţilor/activelor pe care le deţine statul şi nici a valorii acestor proprietăţi!
Trebuie să cunoaştem, că doar în anii ‘90 al secolului trecut premierul Ion Ciubuc (Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească în pace), la iniţiativa ministrului Finanţelor, Valeriu Chiţan, au făcut o încercare, care, din păcate, a eşuat (a fost blocată/nerealizată de persoanele care nu erau interesate în inventarierea şi evaluarea proprietăţii statului).
De atunci, nimeni nici din Ministerul Economiei, nici din cel al Finanţelor sau Agenţia Proprietăţii Publice nu au mai avut măcar careva intenţii de a cunoaşte – ce are totuşi statul în proprietatea sa?
Această situaţie a dus la faptul că de-a lungul anilor se fură ca în codru proprietăţile statului din întreprinderile pe care le deţine, precum şi din toate celelalte entităţi din ţară şi de peste hotare, inclusiv ambasade.
Spre regret această situaţie o avem şi la moment. Din acest motiv, fac apel către ministerele/agenţiile de resort, care astăzi gestionează acest domeniu, să emită o hotărâre de Parlament sau cel puţin de Guvern şi să purceadă la realizarea acestui lucru important pentru ţara şi pentru cetăţenii acesteia.
Anticipez că vor fi prezentate argumente pentru a nu derula acest proces, iarăşi de persoanele interesate, printre care şi lipsa banilor, dar acestea nu pot fi justificate. Valoarea reală a proprietăţilor şi abuzurile care vor fi stabilite justifică pe deplin necesitatea efectuării inventarierii.
Ca argument voi aduce exemplul companiei Moldovagaz, care a efectuat acest lucru mulţi ani în urmă la cererea Gazprom. În rezultatul inventarierii, s-a stabilit că valoarea reală a patrimoniului companiei a crescut cu zeci de milioane de lei, datorită stabilirii reale a valorii de piaţă a activelor acesteia. De asemenea, au fost depistate sute de imobile şi reţele de gaz, care nici nu erau incluse în evidenţă contabilă a acestei entităţi! (Inventarierea şi evaluarea au fost efectuate de compania EcoFin).
O situaţie analogică am depistat şi la Serviciul Fiscal de Stat, când am fost numit în funcţia de şef al acestei instituţii. În momentul în care s-a efectuat inventarierea proprietăţii, care aparţine Serviciului Fiscal de Stat, s-a constatat că mai multe loturi de imobile nu era înregistrate fie în evidenţa contabilă, fie la organul cadastral. Nu au fost înregistrate nici sistemele informatice existente, în valoare de zeci de milioane de lei, în evidenţa contabilă, care, din vina Ministerului Finanţelor, a fost ţinută cu încălcarea normelor metodologice.
Iar această situaţie, Vă asigur, este peste tot şi în instituţiile publice şi în întreprinderile de stat! Ori e ştiut că în ape tulburi mai bine se prinde peştele!
Să aşteptăm, stimaţi prieteni/contribuabili, reacţia actualilor guvernanţi!■
Далее...
