Profitразделитель ссылочного текста №_12_2023, decembrie 2023

Tema numărului

Nr._11_2015 (234), noiembrie 2015

Tema numărului / numarul_11_2015 >


Carduri American Express de la MAIB

Liderul sectorului bancar local, Moldova Agroindbank, a mai făcut un pas înainte la capitolul inovaţii, asigurând intrarea pe piaţa Republicii Moldova a companiei American Express în baza unui parteneriat exclusiv de acceptare şi emitere a cardurilor AmEx. Cele două instituţii şi-au unit experienţa, eforturile şi grija constantă pentru clienţi, astfel încât beneficiarii cardurilor de credit American Express® Gold şi American Express Green®, emise de Moldova Agroindbank începând cu luna noiembrie 2015, să se bucure din plin de beneficiile acestora.

În condiţiile în care RM are o piaţă mică, care părea până nu demult cucerită de Visa şi Master Card, evident că apare întrebarea care sunt punctele forte ale produselor American Express care ar putea să convingă clienţii să-şi perfecteze un card AmEx.   

Într-un comunicat emis de MAIB în contextul lansării emiterii acestor carduri, Preşedintele Comitetului de Conducere al băncii, Serghei Cebotari, a accentuat: „Sunt sigur că clienţii noştri vor aprecia pe deplin acest produs inovator ce oferă avantaje absolut distincte pe care nu le poate oferi nicio altă bancă în afară de Moldova Agroindbank”. La rândul său, Cheryl Cook, Vice-Preşedinte American Express, Partener bancar pentru Europa Centrală şi de Est şi Africa (EMEA), a exprimat dorinţa companiei pe care o reprezintă de a „lucra îndeaproape cu MAIB pentru a oferi produse şi servicii adaptate în vederea satisfacerii aşteptărilor clienţilor”.

Deci, care sunt „avantajele absolut distincte” ale acestor produse noi menite să satisfacă aşteptările clienţilor?


Pe lângă informaţii generale, cum ar fi flexibilitate financiară înaltă, linie de credit impunătoare, confortul perioadei de graţie prelungită până la 60 de zile, acces la platforma online cu beneficii şi servicii personalizate, acces la Priority Pass în circa 700 de aeroporturi din întreaga lume etc., cardurile  de credit AmEx de la MAIB îţi oferă posibilitatea de a deveni membru al comunităţii deţinătorilor de carduri American Express. Fiecare membru al acesteia se bucură de o atenţie sporită din partea companiei, de servicii suplimentare adaptate nevoilor sale, precum şi de reduceri semnificative în restaurante, cafenele, hoteluri şi magazine, în timpul călătoriilor.  

Ceea ce surprinde plăcut, comparativ cu companiile concurente, este faptul că serviciile oferite de AmEx sunt valabile pentru toţi clienţii, indiferent de tipul de card AmEx pe care-l deţin.

Totuşi, ceea ce impresionează cu adevărat nu sunt cifrele oricât de impunătoare ar fi acestea, ci istoriile care demonstrează gradul înalt de responsabilitate socială şi grija continuă faţă de clienţi. La începutul celui de-al doilea război mondial, de exemplu, AmEx şi-a asumat responsabilitatea de a plăti toate cheltuielile cetăţenilor americani ce doreau să revină acasă din Europa, când cecurile de călătorie AmEx nu mai erau acceptate pe vechiul continent. Ulterior, această practică s-a repetat în nenumărate rânduri şi nu doar în situaţii de criză, ci şi în cazuri individuale. Clienţii au certitudinea că se va reacţiona imediat la problema lor şi că se va găsi cu siguranţă o soluţie.  

La rândul său, Moldova Agroindbank  este bine cunoscută pe piaţa locală pentru politica sa de responsabilitate socială corporativă, pentru care deţine deja câţiva ani la rând Premiul Mare al Concursului „Marca comercială a anului” – „Mercuriul de Aur”, precum şi pentru standardele înalte de deservire a clienţilor. In acest context, parteneriatul exclusiv dintre cele două companii va fi cu siguranţă nu doar reciproc avantajos, ci şi cu beneficii enorme pentru noii deţinători ai cardurilor AmEx emise de MAIB. Acestea nu sunt doar un instrument flexibil de plată, dar şi un ajutor al beneficiarului, în sensul direct al cuvântului. Simplul fapt că deţii un card AmEx de la MAIB te ajută să-ţi programezi orice călătorie în cele mai mici detalii. E suficient sa formezi un număr de telefon ca să ai siguranţa că pentru tine va fi găsită cea mai optimă soluţie.  

In acest context, MAIB, banca cu cea mai extinsă reţea de deservire din ţară, îşi invită clienţii să se adreseze la orice filială să-şi perfecteze carduri de credit American Express® Gold şi American Express® Green, pentru a-şi extinde posibilităţile, a se bucura de încredere deplină, confort şi siguranţă la efectuarea cumpărăturilor, precum şi de protecţie şi asigurare în călătorii, asistenţă în străinătate la nivel mondial.

Pentru a se asigura că acest proces va decurge la cele mai înalte standarde şi pe componenţa de servicii pe parcursul călătoriilor, Moldova Agroindbank a stabilit relaţii de parteneriat cu Agenţia de turism New Concept Travel, care activează în calitate de unic reprezentant al AmEx în RM pe zona de servicii turistice.

Solicitat de revista Profit, managerul general al agenţiei, Mălin Mălineanu, a salutat emiterea cardurilor de credit AmEx de către MAIB şi s-a arătat convins că acest parteneriat va fi unul eficient, reciproc avantajos şi de lungă durată. El a menţionat că prin cooperarea cu MAIB, agenţia va aduce persoanelor fizice deţinători ai cardurilor AmEx beneficii adiţionale în zona serviciilor turistice. „Serviciile pe care agenţia noastră le furnizează sunt servicii turistice corporatiste specializate, iar prin parteneriatul cu MAIB punem şi la dispoziţia deţinătorilor de carduri experienţa noastră de peste 20 de ani în turism. De la emiteri de bilete de avion pe toate rutele, cazări interne şi internaţionale, până la organizare de evenimente şi consultanţă în turism, paleta de servicii este atotcuprinzătoare”, a specificat Mălineanu.

 

Далее...

UE – prieten „cu mâna de fier”?

Pe parcursul unui an şi ceva după ce a devenit clar că „istoria de succes” a Republicii Moldova a dat faliment, oficiali europeni de rang înalt au continuat să ne viziteze ţara pentru a-şi face auzit a nu mai ştiu a câta oară discursul laudativ închinat reformelor, care chipurile transformaseră Moldova în liderul Parteneriatului Estic, dar şi eforturilor „fără precedent” ale autorităţilor în vederea realizării acestora.

Însă, pe măsură ce starea de lucruri în ţară se deteriora, insistenţa cu care era promovat acest gen de discurs (în contrast cu lipsa de progres pe interior) a condus la micşorarea semnificativă a numărului adepţilor integrării în UE. Odată conştientizat acest lucru, discursul diplomaţilor UE a început să capete alte contururi, mai tăioase, şi alte note melodice, mai grave şi mai puţin plăcute auzului oficialilor locali.

Recentele evoluţii atât la nivel politic cât şi în sectorul financiar-bancar au tăiat şi mai mult din elanul oficialilor europeni, vizitele cărora au devenit din ce în ce mai rare, iar mesajul tot mai moderat.

În acest context, eram foarte curioasă să văd dacă Comisarul UE pentru Comerţ Cecilia Malmstrom, pe parcursul vizitei efectuate la Chişinău la sfârşitul lunii octombrue, va adopta şi ea o schimbare discursivă.

Ca să evit o prezentare redactată de instituţii media, am profitat de discursul public rostit de Cecilia Malmstrom în cadrul conferinţei internaţionale „Making the most of DCFTA”, la care au participat numeroşi reprezentanţi ai mediului de afaceri, dar şi oficialităţi.

Ţinând cont de haosul în care trenează ţara, atât la nivel politic cât şi economic, mă aşteptam la ceva mai puţin optimist, mai tranşant, mai  dur. Dar, spre surprinderea mea şi a multor din cei prezenţi în sală, Comisarul UE a venit cu un mesaj mai mult decât împăciuitor, cu foarte uşoare nuanţe critice, mai degrabă aluzive decât directe.

După un şir de complezenţe şi informaţii generale despre beneficiile Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător, Malmstrom a lăudat Moldova pentru „bunele reuşite”, pentru faptul că „implementarea acordului se accelerează simţitor”, pentru că s-au efectuat „reforme considerabile” în activitatea Serviciului Vamal, pentru că s-au depus eforturi în vederea combaterii activităţii de piraterie, pentru că au fost adoptate aproape 2 mii de standarde UE în prima jumătate a anului curent, etc. Continuând vechea tradiţie, Comisarul UE a „felicitat guvernul pentru realizările remarcabile şi munca grea pe care o depun”.

Până în acest moment, aveam un sentiment de dezamăgire: aceeaşi odă guvernanţilor pentru eforturile lor în vederea asigurării bunăstării poporului. Aveam impresia că ni se aşterne frumos aceeaşi poveste mincinoasă a istoriei de succes, în timp ce realitatea arată că mocirla, în care ne aflam până la brâu până nu demult, riscă să ne ajungă până la gât.

Dar aici a avut loc schimbarea. În continuarea discursului său, înaltul comisar european nu a mai pus accentul pe relaţia dintre UE şi Guvernul R. Moldova, cum se obişnuia până acum. Cecilia Malmstrom a subliniat cu insistenţă că „UE este un aliat al poporului din Moldova”. „Relaţia dintre Uniunea Europeană şi Moldova este relaţia dintre oamenii acestor ţări. Este o relaţie apropiată, este un parteneriat, este o relaţie de prietenie”, a accentuat oficialul.

Poate că am dat frâu liber subiectivităţii, dar am interpretat această afirmaţie ca o ultimă încercare a UE de a contribui la îmbunătăţirea situaţiei din Moldova prin intermediul oamenilor de rând, încurajându-i pe aceştia să ia atitudine, să insiste, să pună presiune asupra autoritaţilor, dacă e necesar, pentru a schimba lucrurile cu adevărat şi nu doar a mima schimbarea.

În cele ce au urmat, oficialul european a dat clar de înţeles că UE nu este oarbă şi că diplomaţia care o caracterizează nu trebuie privită drept naivitate. „Vreau să spun foarte clar că UE este extrem de îngrijorată de unele evoluţii”, a declarat comisarul, adăugând că Bruxelles-ul aşteaptă tragerea la răspundere a celor implicaţi în scandalul din sectorul bancar şi sancţionarea acestora „cu toată severitatea legii”. Cecilia Malmstrom a specificat că acest fapt este important pentru restabilirea încrederii nu doar pe plan intern ci şi a partenerilor externi din întreaga lume.  

Dat fiind ultimele evoluţii în identificarea celor suspectaţi de implicarea în „furtul secolului”, afirmaţiile comisarului european sunt clar îndreptate împotriva unor deja foşti oficiali de la Chişinău cu care UE a cooperat îndeaproape şi în favoarea cărora nu a intervenit şi, se pare, nici nu va interveni, în pofida prieteniei afişate formal anterior.

Am ieşit cu sentimente confuze de la conferinţa în cauză. Pe de o parte, m-a bucurat schimbarea de accente în discursul oficialului european, asigurarea că UE va continua relaţiile de cooperare şi prietenie cu poporul Republicii Moldova, în pofida ruinării „istoriei de succes”, pentru care cei vinovaţi trebuie să răspundă în strictă conformitate cu legea. Pe de altă parte, însă, mi-a lăsat un gust amar faptul că deşi RM se afundă tot mai mult şi mai mult în hăul dezastrului, UE continuă să vină cu elogii despre progresul „remarcabil” pe care l-am înregistrat.


Or, cel puţin o parte din societate aşteaptă o altă abordare, mult mai strictă, condiţionări dure, termene limită clare pentru rezultate palpabile, penalităţi pentru neîndeplinirea acestora, etc. Se pare că în RM se poate ajunge la progres şi realizări doar pe această cale.

E adevărat că avem nevoie de un prieten în persoana Uniunii Europene, dar de un prieten extrem de sincer, chiar cu riscul de a dăuna imaginii sale diplomatice, unul care să se implice până într-atât încât să ne ghideze cu o mână de fier până ieşim din toată mizeria şi suntem în stare să stăm pe propriile picioare.

Altfel, va rămâne exact aşa cum a zis unul din participanţi în timp ce ieşea de la conferinţă: „Ne-am complementat din nou şi am plecat!”■

 

Далее...

Moldova trebuie să aleagă între două uniuni

Excelenţa Sa, Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Cehia în Republica Moldova, Jaromír Kvapil, este ferm convins că Moldova se va dezvolta mult mai rapid şi va înregistra succese economice mult mai mari după ce va decide ferm care este direcţia de politică externă pe care doreşte să o urmeze – integrarea în UE sau în Uniunea Euroasiatică. Diplomatul susţine că RM are potenţial de dezvoltare economică, care, însă, va fi valorificat de investitorii străini doar atunci când în ţară va exista stabilitate politică şi economică, nivelul corupţiei va fi diminuat semnificativ, iar legislaţia fiscală nu va mai fi modificată atât de frecvent. Într-un interviu acordat revistei Profit, Jaromír Kvapil vorbeşte despre cooperarea economică moldo-cehă, problemele cu care se confruntă investitorii străini şi importanţa reformelor.

Profit: Dle Kvapil, deţineţi funcţia de ambasador al Cehiei în RM din 2010. Care sunt impresiile Dvs. despre ţara noastră?

J.K.:
Moldova este o ţară frumoasă. Mă întristează însă faptul că mulţi moldoveni pleacă peste hotare. Sper foarte mult că o mare parte dintre ei se vor întoarce acasă mai devreme sau mai târziu.

Profit: Cunoaşteţi situaţia din RM nu din auzite. Ce reforme ar trebui să implementeze autorităţile de la Chişinău pentru ca în ţara noastră să se producă o schimbare vizibilă spre bine, atât de dorită de majoritatea cetăţenilor?

J.K.:
Cred că este foarte simplu. În iunie 2014 Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană şi Acordul de Comerţ Liber (DCFTA) şi a stabilit priorităţile. Aceasta înseamnă că ştiţi bine spre ce tindeţi şi ce urmează să faceţi. Cred că una dintre probleme este faptul că societatea nu realizează că o schimbare radicală nu constă doar în bani, dar şi în mult efort şi străduinţă din partea tuturor. Fiecare început este greu, dar trebuie să aveţi un plan de acţiune bine stabilit. Să ştiţi că după căderea comunismului, nici Cehiei nu i-a fost foarte uşor dar noi am ştiut din start unde vrem să ajungem şi am muncit mult pentru a atinge acest obiectiv.  Conducerea ţării, precum şi cetăţenii simpli trebuie să decidă ferm în ce direcţie doresc să se mişte şi să acţioneze.

Profit: Ce sfaturi aţi da autorităţilor RM în situaţia actuală?

J.K.:
Este greu să dai sfaturi, mai ales când ţara nu are încă Guvern. (Guvernul condus de Valeriu Streleţ a fost demis la 29 octombrie, iar la momentul realizării interviului un nou Guvern nu a fost aprobat încă – Profit). Important este să luaţi o decizie cu privire la vectorul de dezvoltare şi să o urmaţi.

Trebuie să fiţi mai hotărâţi şi să nu mai fiţi divizaţi în două tabere care cer mişcarea RM în două direcţii diferite: spre est şi spre vest. Clasa politică trebuie să înţeleagă – cu cât mai repede cu atât mai bine – că Moldova are mare nevoie de stabilitate economică, socială şi politică.

Profit: Instabilitatrea politică din RM şi gradul înalt de corupţie îi sperie pe investitori ?

J.K.:
Gradul corupţiei în Moldova este într-adevăr destul de mare şi sunt necesare măsuri urgente pentru a redresa situaţia. Din câte ştiu, un procuror european activează deja la Chişinău şi vă ajută să luptaţi cu acest fenomen. Nu există ţară fără corupţie, diferă doar nivelul. Din păcate, în Moldova nivelul corupţiei este foarte înalt.

Profit: Care credeţi că sunt principalele trei probleme cu care se confruntă investitoriii străini în Republica Moldova?

J.K.:
Prima şi cea mai gravă problemă este nivelul înalt al corupţiei. A doua problemă majoră este schimbarea frecventă a legislaţiei fiscale, lucru care face dificil lansarea unei investiţii de lungă durată. A treia problemă este, după părerea mea, piaţa de desfacere destul de mică. Ar trebui să extindeţi oferta şi astfel veţi reuşi să atrageţi mai multe investiţii.

Profit: Credeţi că piaţa bancară din RM ar putea fi interesantă pentru investitorii cehi? Când credeţi că instituţii financiar-bancare sau fonduri de investiţii din Cehia ar putea intra pe piaţa RM?

J.K.:
La moment situaţia de pe piaţa financiar-bancară a RM este destul de dificilă, respectiv este greu de spus când băncile din Cehia, şi din UE în general, ar putea manifesta interes pentru  piaţa moldovenească. Dar aş vrea să menţionez faptul că unul dintre cei cinci membri ai Comitetului executiv al băncii MobiasBanca Groupe Societe Generale este un ceh şi presedintele MobiasBanca a lucrat o perioada destul de îndelungată la Praga, Komercni Banka din Cehia fiind filiala cea mai mare a Groupe Societe Generale din Europa centrală şi răsăriteana.

Cât priveşte fondurile de investiţii, ştiu că în anul 1995 un investitor ceh a venit la Chişinău şi, timp de doi ani, a încercat să dezvolte acest sector în RM. Din păcate a rămas dezamăgit de starea de lucruri de aici şi ulterior s-a retras de pe piaţa moldovenească. A reuşit, în schimb, să-şi extindă prezenţa în alte ţări. Este de menţionat că, bancherul respectiv a devenit acum guvernatorul Băncii Naţionale din Cehia. Consider că dat fiind situaţia internă şi externă destul de complicată, trebuie să fiţi realişti şi să nu vă puneţi prea mari speranţe în investitori străini din domeniul financiar-bancar.
 
Profit: Dar cât de prezente sunt, în general, companiile din Cehia pe piaţa moldovenească?

J.K.:
Companiile cehe lucrează mai mult prin firme intermediare. În plus, dat fiind piaţa de desfacere relativ mică, nici nu există o strictă necesitate de a deschide filiale. Una dintre aceste firme este DAAC HERMES, importatorul oficial al automobilelor cehe ŠKODA. De o mare popularitate se bucură în special modelul ŠKODA Superb. De asemenea, Moldova a importat un număr relativ mare de troleibuze de la fabrica ŠKODA ELECTRIC. Păcat că nu se mai continuă. În afara mijloacelor de transport, a tractoarelor şi a altor vehicule, printre primele poziţii ale exportului ceh figurează şi echipamentele audiovizuale, sculele mecanice, sticla, candelabrele, materialele plastice, bijuteriile, berea, malţul, produsele farmaceutice, hârtia, cartonul. Nu mai puţin cunoscute sunt anvelopele produse în Cehia, precum şi diferite echipamente de construcţii şi aparate de generare a electricităţii.

Profit: Dar pe cât de atractivă este piaţa Cehiei pentru oamenii de afaceri din RM?

J.K.:
Din cele 28 de state membre ale EU, Cehia este cel mai mare importator de vinuri din Moldova. Importăm anual în jur de 10 mil. de litri atât în vrac cât şi în  sticle. În Cehia există câteva fabrici de vinuri în sudul regiunii Moravia. Un vinificator din Moravia chiar a studiat la Chişinău şi este interesat să importe vin din Moldova. În general, vinurile moldoveneşti sunt înalt apreciate de consumatorii cehi. Din păcate, au existat, însă, şi cazuri mai puţin plăcute, când o companie de vinificaţie a livrat produse de calitate proastă. Acest lucru a venit să descurajeze partea cehă şi a pus la îndoială necesitatea prelungiri contractului cu firma dată. Republica Moldova este de asemenea cunoscută consumatorilor cehi graţie importurilor de prune, nuci, fructe proaspete şi conservate.

La moment, volumul operaţiilor comerciale dintre cele două ţări este de 80 mil. euro anual, importurile din Cehia în RM depăşind exporturile moldoveneşti în Cehia. Sunt convins, însă, că pe parcurs vom fi în stare să majorăm considerabil atât exporturile din Cehia în RM cât şi pe cele din RM în Cehia. De asemenea, sunt convins că Cehia ar putea ajuta RM în procesul de irigare în agricultură, la epurarea apelor uzate şi decontaminarea solului poluat şi nu numai în cadrul proiectelor de dezvoltare. Am putea ajuta mai mult şi la aprovizionarea sectorului medical cu aparate de ultimă generaţie. Cehia ar mai putea coopera cu Moldova în astfel de domenii precum nanotehnologiile sau subramurile construcţiilor de maşini sau chimie care sunt destul de dezvoltate la Chişinău.

Profit: Ce poate face R. Moldova pentru a-şi extinde piaţa de desfacere? Cum soluţionează Cehia această problemă?

J.K.:
La fel ca şi R. Moldova, Cehia a fost parte a unui sistem mare al lui CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc) care însă s-a destrămat ca urmare a perturbaţiilor economice şi politice. Perioada de trecere de la comunism la economia de piaţă a fost mai uşoară pentru Cehia dat fiind faptul că ţara noastră dispune de mai multe resurse minerale, dintre care cele mai semnificative sunt cele de cărbune, şi are o economie bine dezvoltată, bazată pe industrie. Nu toţi ştiu că volumul industriei în Cehia este cel mai ridicat pe cap de locuitor din toate statele UE. Un rol important în dezvoltarea economiei cehe l-au jucat exporturile către Uniunea Europeană şi investiţiile străine. Consider că orizonturile R.Moldova se vor lărgi după ce veţi decide ferm dacă doriţi să faceţi parte din UE sau din Uniunea Euroasiatică.■   

 

Далее...

© 2008 "Profit"

 

În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
81
Afişări de site:
774543
Vizitori unici:
5709139

WebArt Pro