Profit
№_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
Nr._11_2014 (224), noiembrie 2014Sărbătoarea Vinului face un salt calitativ
În ultimii ani, Moldova a devenit o „ţară a festivalurilor” de toate genurile. Unul dintre cele mai longevive şi cu tradiţii festivaluri este Sărbătoarea „Ziua Naţională a Vinului”, desfăşurată tradiţional la Chişinău în primul week-end al lunii octombrie. În opinia organizatorilor şi a participanţilor, ediţia din anul curent, a 13-a la număr, a fost cea mai reuşită, în special, datorită saltului calitativ – lucru datorat în mare parte cooperării strânse a producătorilor cu Oficiul Naţional al Viei şi Vinului (ONVV) şi Proiectul USAID Creşterea Competitivităţii şi Dezvoltarea Întreprinderilor II (CEED II). Acesta din urmă a fost, în ultimii ani, „bagheta magică” a sectorului vitivinicol din Moldova, reuşind să facă mai multe „minuni”. Ele ar putea continua şi pe viitor, cu condiţia că sectorul şi autorităţile vor fi receptive şi deschise pentru cooperare.
Potrivit organizatorilor, la Ziua Naţională a Vinului 2014 au participat zeci de companii, 130 mii de vizitatori, inclusiv turişti din peste 37 de ţări, s-au vândut 95 mii sticle de vin, în valoare de aproximativ 5 mil. lei, peste 400 persoane au participat la lecţiile Şcolii Vinului, iar 750 de persoane au plecat în Drumul Vinului direct din Piaţa Marii Adunări Naţionale. În cele două zile au fost consumate peste opt tone de carne, în compania vinului, servit din cele peste 35 mii de pahare speciale pentru degustare, vândute de organizatori. Majoritatea acestor cifre oficiale sunt recorduri absolute. Totuşi, susţin organizatorii, cea mai importantă realizare a sărbătorii din anul curent este creşterea calitativă, nu doar cea cantitativă, mai ales după ce la ediţiile anterioare, această sărbătoare avea conotaţii incompatibile cu obiectivele stabilite, devenind una dintre multiplele ocazii pentru a mânca frigărui şi a servi băuturi în spaţii publice.
În mare parte, creşterea calitativă a sărbătorii din acest an s-a datorat cooperării fructuoase dintre producătorii de vinuri din Moldova, ONVV, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi proiectul USAID CEED II, care din 2013 este partener strategic al evenimentului, iar din 2010 susţine dezvoltarea industriei vitivinicole prin multiple acţiuni de reformă şi programe de stimulare a competitivităţii sectorului.
Astfel, la propunerea şi cu sprijinul proiectului USAID CEED II, ONVV a lansat o campanie de comunicare şi PR activă, fiind organizate peste 10 întâlniri cu presa care s-au soldat cu peste 100 de apariţii în mass-media locală şi internaţională, numeroase publicaţii în media socială şi on-line. De asemenea, identitatea vizuală a sărbătorii a fost concepută sub egida brandului naţional „Wine of Moldova”, fiind elaborate un set de filmuleţe în care artişti din Moldova îşi exprimă susţinerea pentru cel mai cunoscut produs din Moldova - vinul. Proiectul USAID CEED II a organizat şi în acest an acţiunea „Redescoperă Moldova. O legendă vie”, în care au participat 12 bloggeri şi jurnalişti, care au descris legendele vinului nostru, citite şi urmărite în mediul on-line şi pe reţelele de socializare.
În cadrul campaniei de promovare a Zilei Vinului, ONVV şi proiectul CEED II au organizat o vizită în Moldova pentru un grup de 16 jurnalişti străini, specializaţi în domeniul vinului, lideri de opinie în pieţele ţintă de export (Polonia, Republica Cehă, România şi Slovacia) pentru vinurile din Moldova. La Chişinău au sosit reprezentanţii a două canale de televiziune din Cehia şi Slovacia, care au pus pe post emisiuni despre vinurile din Moldova şi Festivalul Vinului, contribuind, astfel, la popularizarea imaginii Republicii Moldova ca producător de vinuri de calitate.
Implicarea proiectului USAID CEED II în organizarea Sărbătorii Vinului este apreciată, în primul rând, de către producători, care susţin că fără ajutorul echipei creative a acestui proiect nu s-ar fi reuşit realizarea obiectivelor propuse. 
Eugen PÂSLARU, vicepreşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor de Vinuri din Moldova: Noi, producătorii, suntem foarte mulţumiţi de cooperarea cu USAID şi, în particular, cu proiectul CEED II, care are un colectiv foarte creativ. În anul curent au fost realizate cele mai mari vânzări în cadrul Sărbătorii Vinului. CEED II este un proiect cu cerinţe mari, dar şi rezultate pe măsură. Cooperăm cu acest proiect nu doar la Sărbătoarea Vinului, dar şi la un şir de alte evenimente printre care evenimente de promovare peste hotare, participări la expoziţii internaţionale, dar şi „Vernisajul Vinului”. Astfel, aş vrea, din numele Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor de Vinuri din Moldova, să mulţumesc Guvernului SUA pentru finanţarea proiectelor în domeniul vinificaţiei. Este un sprijin concret şi binevenit.
Potrivit producătorilor şi Proiectului USAID CEED II, o realizare importantă a Sărbătorii Vinului din anii 2013-2014 este readucerea evenimentului în PMAN.
La criticile împotriva desfăşurării sărbătorii în PMAN, Eugen Pâslaru aduce exemplul Festivalului Berii de la München, Oktoberfest, care, de asemenea, se desfăşoară pe una dintre principalele pieţe ale oraşului.
Vicepreşedintele Asociaţiei chiar se pronunţă pentru extinderea în spaţiu a sărbătorii, până la Teatrul de Operă şi Balet „Maria Bieşu” şi, respectiv, primăria municipiului Chişinău. „De fapt, nu există alternativă, deoarece la Chişinău nu avem o piaţă mai mare, iar la Moldexpo nu este suficient loc pentru parcare şi pentru vizitatori”, spune Eugen Pâslaru.
Aceeaşi opinie este împărtăşită şi de Diana Lazăr, vicedirector de proiect, manager: Industria vitivinicolă este una foarte importantă pentru economia naţională, în special, ţinând cont că întregul ciclu de producţie este situat în ţară. Astfel, este normal ca festivalul organizat de un sector ce reprezintă sursa de venit direct pentru peste 200 mii de moldoveni să aibă loc în centrul capitalei.
Potrivit reprezentantului CEED II, ediţia din 2014 a fost cea mai reuşită din ultimii ani, dar, în acelaşi timp, este doar un punct de reper pentru ediţiile care urmează.
„Festivalul Vinului trebuie să valorizeze vinul ca produs de calitate, pe care să învăţăm să-l descoperim, aprecia şi dezvolta în lumina tradiţiilor şi istoriei noastre milenare”, se arată convinsă Diana Lazăr.
Expertul internaţional în vinuri şi marketing şi consultant al proiectului USAID CEED II, Marco Tiggelman, care acordă asistenţă pentru implementarea programului „Wine of Moldova”, susţine că Festivalul Vinului este un factor important în procesul de promovare a vinurilor cu brandul „Wine of Moldova” şi de afirmare a ţării în calitate de producător serios de vinuri atât pe pieţele locale, cât şi pe cele internaţionale.
„Acest festival trebuie să devină o sărbătoare de care să se bucure toţi, nu doar un număr limitat de VIP-uri. Pentru publicul larg este o oportunitate de a vedea calitatea vinului pe care ţara lor îl poate produce. Cu cât mai repede sectorul va înţelege acest lucru, cu atât mai repede festivalul se va dezvolta”, spune Marco Tiggelman.
Cooperarea dintre sectorul vitivinicol din Moldova şi proiectul USAID CEED II nu se încheie aici. Astfel, în următoarele şase luni, care sunt ultimele luni de activitate ale proiectului, până în mai 2015, CEED II va acorda suport sectorului vitivinicol, prin intermediul Oficiului Naţional al Viei şi Vinului, în special pentru a creşte prezenţa de vinuri de calitate din Moldova pe pieţele UE, precum şi pentru a explora pieţe noi, cum ar fi cea chineză. Astfel, în perioada 12-14 noiembrie 2014, 20 de vinării din Moldova reprezentate sub egida brandului de ţară „Wine of Moldova” au lansat la Shangai, China, noul program de promovare a vinurilor de calitate. Evenimentul a fost urmat de o serie de cinci masterclass-uri tematice, organizate la standul naţional, şi moderate de una dintre cele mai renumite Master of Wine din China, Debra Meiburg.
Tot cu ajutorul proiectului CEED II, pe 28 octombrie, la Warşovia, ONVV a organizat „Wine of Moldova Vernissage”, care a inclus masterclass-uri cu sommelieri şi jurnalişti, degustări de vinuri şi evenimente B2B cu importatori şi distribuitori locali, şi s-a încheiat cu o gală a vinurilor din Moldova. Evenimente similare urmează a fi organizate în Cehia şi România.
O atenţie deosebită va fi acordată şi în continuare pieţei locale. Tradiţional, în luna decembrie, va fi organizat Vernisajul Vinului, ediţia de iarna. De asemenea, cu sprijinul USAID CEED II este planificată lansarea unei campanii locale de promovare a vinurilor moldoveneşti în reţelele de comercializare cu amănuntul şi în restaurante.■
Далее...
Cultura concurenţială la început de cale
În drumul spre o economie de piaţă veritabilă, Republica Moldova are nevoie de instituţii funcţionale care să asigure dezvoltarea ascendentă a economiei. Una dintre aceste instituţii, de care depinde existenţa unei competiţii sănătoase pe piaţă, este Consiliul Concurenţei, succesorul de drept al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei. Preşedintele Consiliului, Viorica Cărare, afirmă că în Republica Moldova cultura concurenţială este abia la început de cale, însă se arată sigură că toate schimbările din ultimii ani vor contribui la dezvoltarea unei competiţii sănătoase de pe urma căreia va avea de câştigat atât statul, cât şi Măria sa, consumatorul.
Profit: Dnă Cărare, la mai bine de doi ani de la transformarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei în Consiliul Concurenţei, cum apreciaţi activitatea noii structuri pe care o conduceţi? Credeţi că această schimbare a îndreptăţit aşteptările în sensul îmbunătăţirii situaţiei la capitolul concurenţei în Republica Moldova?
Viorica Cărare: Consider că pentru a vorbi despre rezultate şi îmbunătăţiri esenţiale în domeniul concurenţial trebuie să treacă nu doi, dar, cel puţin, 10 ani. Transformarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei în Consiliul Concurenţei a fost foarte importantă pentru dezvoltarea mediului concurenţial din Republica Moldova şi mă bucur că, în final, am reuşit să facem această schimbare, pentru că am întâmpinat foarte multe obstacole şi rezistenţă. În fond, schimbarea nu ţine doar de acest rebranding, cum poate părea la prima vedere, ci de adoptarea unei noi legislaţii în domeniu. Astfel, în septembrie 2012, a fost publicată o nouă Lege a concurenţei, care ne impune mult mai multe obligaţii, iar cu o lună înainte, în august 2012, cea a ajutorului de stat.
Acestea sunt două legi pro-europene foarte complicate şi necesare pentru crearea unui mediu concurenţial echitabil în Republica Moldova. Prin urmare, acum suntem axaţi pe ideea implementării legislaţiei date, fapt care presupune, în primul rând, realizarea reformei instituţionale. Am schimbat deja structura organizaţională a Consiliului şi am majorat numărul de angajaţi. În scopul suplinirii locurilor vacante, am anunţat concurs pentru aproape 50 de posturi de economişti, jurişti, specialişti mass-media, relaţii externe, traducători etc., care se va încheia la finele lunii noiembrie.
Preponderent, oferim şanse tinerilor absolvenţi şi, cel mai important lucru, nu solicităm experienţă de muncă. De ce? Pentru că avem nevoie de oameni deştepţi, care ştiu a gândi şi care vor să înveţe, dat fiind că specializare în concurenţă în Republica Moldova, la moment, nu există. Astfel, suntem în situaţia de a instrui singuri angajaţii şi de a le forma deprinderi de lucru pornind de la cunoştinţele pe care le au. În context, am lansat un parteneriat cu România şi Ucraina în ceea ce priveşte instituirea masterului în concurenţă. De asemenea, realizăm mai multe proiecte europene şi cu Banca Mondială pentru a instrui angajaţii atât în Moldova, cât şi peste hotare. Vrem să angajăm şi să învăţăm personalul, iar din vara anului 2015 cred că vom putea activa deja în plină forţă.
Profit: Ce reprezintă Sistemul informaţional „Registrul ajutoarelor de stat” din Moldova (SIRASM), dat drept exemplu pentru mai multe state?
V.C.: SIRASM-ul este o iniţiativă care ne aparţine şi sperăm că va fi implementată cu succes, având în vedere că este complicat de gestionat ajutoarele de stat la nivel naţional. În fond, aceasta prevede întocmirea unui registru al ajutorului de stat electronic, care ne-a luat aproape un an de zile, proiectul fiind finanţat de Banca Mondială. Implementarea acestui Sistem de notificare, monitorizare şi raportare a măsurilor de ajutor de stat va permite fiecărui furnizor de ajutor de stat, care sunt autorităţile publice locale şi centrale, să completeze formularele în format electronic, fără deplasare la sediul Consiliului, economisind timp şi resurse materiale. Astfel, în rezultatul utilizării registrului electronic vom avea o monitorizare foarte strictă a tuturor ajutoarelor de stat acordate la zi.
Reprezentanţii de la Bruxelles au rămas încântaţi de această iniţiativă, pentru că nici în Europa nu există un astfel de registru. Prin urmare, este vorba de un proiect pilot, iar noi suntem cei care l-am iniţiat şi îl implementăm. Europenii sunt curioşi să vadă cum va fi aplicat acest registru în Moldova după care vor încerca să-l integreze în UE. Şi în spaţiul CSI, am fost primii care am adoptat Legea ajutorului de stat şi am întocmit un astfel de registru. Ulterior, am susţinut şi colegii din Ucraina pentru ca această lege să fie adoptată în Rada de la Kiev.
Profit: Recent, Consiliul Concurenţei, cu suportul Băncii Mondiale, a identificat sectoarele economice cu cele mai multe obstacole în domeniul concurenţei: bănci şi asigurări, cercetare şi dezvoltare, industria extractivă şi transportul feroviar. Cum intenţionaţi să îmbunătăţiţi activitatea concurenţială în aceste sectoare?
V.C.: Într-adevăr, cu suportul Băncii Mondiale a fost realizat un studiu în vederea determinării sectoarelor de prioritate ale economiei Republicii Moldova în care sunt prezente obstacole majore în calea concurenţei şi unde eforturile de a elimina practicile anticoncurenţiale ar putea avea un impact potenţial semnificativ asupra condiţiilor de concurenţă şi asupra economiei Republicii Moldova. Ca urmare a acestui studiu, tot cu ajutorul Băncii Mondiale, intenţionăm să facem o analiză detaliată a situaţiei din sectoarele pe care le vom stabili.
Atunci când vorbim de obstacole concurenţiale nu înseamnă că de fiecare dată anume noi vom fi cei care le vom soluţiona, pentru că nu tot timpul problema concurenţială ţine strict de Consiliul Concurenţei. Poate fi vorba de un regulator în domeniu, de un minister anume sau de o altă autoritate publică. Problemele concurenţiale pot fi soluţionate doar prin eforturi comune depuse de întreaga societate.
Prin urmare, acest studiu de analiză a sectoarelor care întâmpină obstacole concurenţiale ne va permite să realizăm ce trebuie de schimbat şi care sunt paşii pe care urmează să-i întreprindem. Reiterez, acest lucru nu se referă doar la activitatea Consiliului, pentru că dacă ar fi fost astfel, atunci noi am fi făcut singuri acest raport. De exemplu, în domeniul energetic regulatorul este Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică a Republicii Moldova (ANRE), în domeniul financiar – Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF), în domeniul bancar - Banca Naţională a Moldovei (BNM). În această ordine de idei, analizând toate aceste sectoare şi obstacole, se va stabili exact ce trebuie să facă fiecare autoritate publică vizată. Prin urmare, trebuie să elaborăm un plan, pentru că de multe ori când apare o problemă, mingea se aruncă de la unul la altul, iar responsabilitatea se pasează de la o instituţie la alta.
Profit: Câte sesizări primeşte Consiliul anual, lunar, la ce se referă majoritatea dintre ele?
V.C.: Sesizări sunt multe. Poşta vine zilnic. Doar la începutul anului 2012, în cadrul Consiliului Concurenţei se aflau la examinare 71 de cazuri referitoare la încălcarea legislaţiei concurenţiale, iar în perioada 2012-2013 au fost iniţiate 37 de cazuri noi. Sunt unii agenţi economici care ne abordează frecvent, fie că problema pe care o reclamă ţine sau nu de competenţa noastră. În linii generale, trebuie să spunem că în Moldova cultura concurenţială este la început de cale. Noi colaborăm cu agenţii economici, dar nu toţi ştiu în ce situaţii şi la ce instituţii trebuie să apeleze atunci când se confruntă cu anumite dificultăţi. De multe ori se adresează nouă, deşi problemele nu sunt de competenţa autorităţii de concurenţă. Dar există şi situaţii diametral opuse, atunci când agenţii economici ar putea să solicite ajutorul Consiliului Concurenţei în problemele concurenţiale întâmpinate, însă nu se adresează. Evident, depunem tot efortul pentru promovarea culturii concurenţiale, dar totuşi acesta este insuficient. Putem menţiona doar, că nu numai în Republica Moldova lucrurile decurg astfel, chiar şi în ţările unde autorităţile de concurenţă au o istorie de câteva decenii, acestea se confruntă cu probleme similare.
Profit: Ce acţiuni întreprinde Consiliul pentru a stabili o concurenţă echitabilă pe piaţa produselor petroliere?
V.C.: Noi am constatat o înţelegere de cartel între şapte agenţi economici de pe piaţa petrolieră şi am emis decizia în acest sens http://old.competition.md/documents/dc/HOT%20PETROL%20pt%20publicare.pdf. Judecătorii însă au invocat faptul că în metodologia de stabilire a preţurilor la carburanţi există un punct care obligă agenţii economici cu trei zile înainte de a majora preţurile să informeze ANRE-ul. În opinia noastră, aceasta este o clauză anticoncurenţială, care presupune că, astfel, agenţii economici îşi declină răspunderea. Înţelegerea de cartel este o înţelegere secretă pentru a stabili, de exemplu, un anumit preţ la carburanţi. Agenţii economici trebuie să se comporte independent, să aibă strategia şi politica lor de preţuri, să procedeze aşa cum le este convenabil, evident ţinând cont de legislaţia în vigoare. Ei trebuie să concureze, pentru că doar lucrând independent, într-o concurenţă corectă şi liberă creşte calitatea serviciilor prestate cetăţenilor. În cazul înţelegerilor de cartel concurenţa este distorsionată. Preţurile sunt aceleaşi, iar consumatorul nu are alternativă.
Fiind independenţi, agenţii economici nu au voie să facă schimb de informaţii. În Europa un agent economic a fost pedepsit pentru faptul că şi-a plasat contractele pe site. El nu are voie să facă acest lucru, pentru că acţiunea este calificată tot ca înţelegere de cartel. ANRE, prin faptul că îi obligă pe petrolişti să-i anunţe despre majorarea de preţuri, le oferă acestora o scuză pentru înţelegerile de cartel. Noi am expediat ANRE-ului o prescripţie cu solicitarea de a elimina această obligaţiune. Noua metodologie de stabilire a preţurilor la carburanţi se află deja la Guvern şi sperăm că această clauză va fi eliminată. Ulterior, ne vom putea sesiza din nou pe această chestiune, pentru că acum nu are rost să facem acest lucru.
Profit: Apropo, recent, în cadrul unei şedinţe de Guvern, premierul Iurie Leancă s-a arătat extrem de nemulţumit de faptul că în timp ce pe piaţa internaţională preţurile la carburanţi scad, în Moldova acestea cresc. Consideraţi că nemulţumirile premierului au fost justificate?
V.C.: În lege este indicat expres că ANRE are toate împuternicirile şi posibilităţile să monitorizeze formarea preţurilor, având şi toate instrumentele necesare să înlăture neregulile depistate. ANRE este o instituţie independentă şi eu nu aş vrea să comentez activitatea acesteia. Cert este că ea are tot instrumentarul necesar pentru a pune la respect agenţii economici care încalcă legislaţia.
Profit: Pe care segment de piaţă stăm cel mai bine la capitolul concurenţă, dar pe care există cele mai mari probleme?
V.C.: Segmentul care poate fi dat drept exemplu de concurenţă reală este cel al telefoniei mobile. Faptul că oamenii au refuzat telefonia fixă în favoarea telefoniei mobile este o dovadă a faptului că preţurile sunt accesibile. Iar preţurile accesibile au putut fi stabilite doar în rezultatul unei concurenţe sănătoase, când fiecare companie de telefonie mobilă este interesată să atragă cât mai mulţi clienţi. Este exemplul cel mai elocvent când concurenţa lucrează.
Exemplul unde concurenţa este limitată şi se confruntă cu obstacole majore este cel al asigurărilor „Carte Verde”. Problemele identificate în acest sector sunt determinate de reglementarea excesivă a acestuia.
Emitenţii certificatului de asigurare „Carte Verde” nu au posibilitatea de a concura prin preţ, dat fiind că prima de asigurare este stabilită de CNPF şi nu poate fi modificată de asigurători. În această ordine de idei, Consiliul a informat Guvernul Republicii Moldova şi Comisia Naţională a Pieţei Financiare, despre situaţia creată, în vederea intensificării eforturilor comune pentru liberalizarea pieţei, promovarea concurenţei şi preluării celor mai bune practici ale Uniunii Europene. Mai mult, acest lucru este prevăzut şi în Acordul de Asociere dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova.
Profit: Raportat la nivelul ţărilor UE, care este nivelul concurenţei în Moldova?
V.C.: „Concurenţa este mâna invizibilă a economiei”, spunea Adam Smith. Prin urmare, după nivelul de dezvoltare a economiei putem judeca şi despre nivelul de dezvoltare a concurenţei. Noi suntem o economie mai specifică, având în vedere că o perioadă îndelungată ne-am aflat într-un sistem totalitar, după care am trecut imediat la economia de piaţă, fără a fi pregătiţi. Nu cred că trebuie să ne comparăm cu alte economii ale lumii. Paşii pe care îi întreprindem la moment ne fac încrezători că într-un viitor tangibil vom avea şi primele succese.■
Далее...
BCR Chişinău ajută Moldova să progreseze
Cetăţenii din statele cu economie în tranziţie de multe ori au impresia că în ţările lor nu se schimbă nimic şi că autorităţile sunt prea lente în implementarea reformelor necesare. Această opinie însă nu este împărtăşită de majoritatea străinilor care, privind lucrurile dintr-o perspectivă nouă, văd că acestea se schimbă. Preşedintele Executiv al BCR Chişinău, Juan Luis Martin Ortigosa, care a sosit la Chişinău cu un an în urmă, vede Moldova drept o ţară care doreşte să progreseze. El susţine că BCR Chişinău este gata să ajute Moldova în acest proces, acordând comunităţii de afaceri fondurile necesare pentru implementarea proiectelor solide şi interesante. Domnul Ortigosa dă asigurări că, după doi ani dificili în care banca a trecut printr-un proces intens de reorganizare, BCR Chişinău revine şi este gata să aducă plusvaloare clienţilor săi. Într-un interviu acordat în exclusivitate revistei Profit, Juan Luis Martin Ortigosa vorbeşte despre planurile de viitor ale băncii, concurenţa de pe piaţă, relaţiile cu banca centrală şi instituţiile financiare internaţionale, precum şi despre echipa sa proactivă.
Profit: Dle Ortigosa, la 1 octombrie curent aţi marcat prima aniversare în funcţia de preşedinte executiv al BCR Chişinău. Spuneţi-ne, vă rog, pe cât de dificil sau, poate, uşor a fost procesul de „integrare” în activitatea băncii, în particular, şi în Moldova, în general?
J.O.: Sincer vorbind, a fost destul de uşor. Am găsit aici o echipă bine pregătită şi profesionistă. În Moldova oamenii sunt foarte amabili, lucru care îi face pe străini să se simtă aici ca acasă. Astfel, integrarea a fost foarte uşoară în ambele cazuri.
Profit: Ce ştiaţi despre Moldova şi BCR Chişinău înainte de a veni în ţara noastră? De cât timp aţi avut nevoie pentru a accepta oferta de a veni în „cea mai săracă ţară din Europa”?
J.O.: Nu a fost atât de dificil, deoarece anterior am lucrat timp de cinci ani pentru banca spaniolă CaixaBank în România, respectiv cunoşteam deja câte ceva despre Moldova. Când mi s-a oferit această funcţie, am decis să nu vin la Chişinău până în momentul în care o voi accepta pentru a nu fi influenţat în niciun fel. Poate Moldova şi este cea mai săracă ţară din Europa, dar este o ţară care doreşte să progreseze. Acest lucru face viaţa Dvs. mai uşoară când vine vorba de implementarea unor noi strategii şi îmbunătăţirea climatului de afaceri. A trăi şi a lucra într-o ţară ca Moldova este o experienţă foarte importantă pentru un profesionist.
Profit: Cu ce provocări v-aţi confruntat în primul an de activitate în Moldova şi la ce alte provocări vă aşteptaţi pe viitor?
J.O.: În primul rând, după cum, probabil, ştiţi, BCR Chişinău s-a aflat în proces de reorganizare. Astfel, prima provocare a fost de a finaliza procesul de restructurare. La trei luni de la sosirea mea la Chişinău, am obţinut aprobarea pentru a implementa un nou business-plan, iar din ianuarie 2014 muncim intens pentru a realiza acest obiectiv. Activitatea băncii în următorii ani va fi, de asemenea, bazată pe acest plan de activitate. Desigur, vor fi făcute anumite ajustări, dat fiind faptul că acum cunosc ţara mult mai bine decât o cunoşteam cu un an în urmă. Dar trendul a fost stabilit şi noi îl vor urma.
Profit: Aţi putea să ne daţi mai multe detalii despre noul plan de afaceri al băncii?
J.O.: BCR Chişinău nu este una dintre cele mai mari bănci din Moldova, dar este una dintre băncile care aduce plusvaloare clienţilor săi. Compania-mamă, BCR, este din România, iar compania-mamă a acesteia, Erste Group, îşi are sediul în Austria. Deci suntem o bancă europeană sută la sută care contribuie activ la dezvoltarea sistemului bancar din Republica Moldova. Scopul BCR Chişinău este de a fi o bancă foarte eficientă şi productivă, iar pentru că banca are şi acţionari, ea trebuie să mai fie şi profitabilă. Strategia noastră este de a fi un partener de încredere pentru sectorul corporativ şi angajaţii săi prin oferirea de soluţii de care aceştia au nevoie şi de servicii excelente.
Profit: Activând în Moldova doar de un an de zile, aveţi o viziune nouă asupra sistemului nostru bancar. Care sunt punctele sale forte, dar şi cele slabe?
J.O.: Să fiu sincer, m-am aşteptat la ceva diferit. Majoritatea băncilor au produse foarte bune, iar sistemul bancar în sine este destul de bun pentru o ţară ca Moldova. Aş spune că în mai multe domenii lucrurile pot fi îmbunătăţite. Impresia mea este că autorităţile doresc să facă schimbări pentru a îmbunătăţi activitatea sectorului bancar.
Profit: Dar ce ne puteţi spune despre politica de supraveghere a Băncii Naţionale a Moldovei (BNM)?
J.O.: Este o întrebare foarte dificilă. De regulă, bancherii se plâng atunci când vin auditorii Băncii Naţionale deoarece aceştia sunt foarte exigenţi. În acelaşi timp, trebuie să recunoaştem că lucrurile pot fi îmbunătăţite nu doar în Moldova, dar peste tot în lume. Venind din România, unde monitorizarea din partea băncii centrale este foarte strictă, opinia mea este că BNM are o echipă care doreşte să implementeze proceduri de control şi activitate similare cu cele din ţările mai dezvoltate. Acest lucru nu poate fi însă realizat peste noapte. Oamenii trebuie să înţeleagă că este nevoie de timp pentru ca lucrurile să se schimbe. Dar lucrul cel mai important este că oamenii din Moldova doresc să se schimbe. Situaţia devine mult mai complicată atunci când nu se doreşte să se meargă înainte.
Profit: Este adevărat, dar, din păcate, uneori este nevoie de prea mult timp pentru ca lucrurile să se schimbe. 
J.O.: Vă voi aduce un exemplu. Am sosit în România în septembrie 2008. Glumesc spunând că am sosit la Bucureşti - eu, valiza mea şi criza economică pentru a lansa o afacere. Aş vrea să vă spun că România s-a schimbat foarte mult în ultimii cinci ani. Dar dacă veţi întreba colegii din România, atunci ei vă vor spune că ţara lor nu s-a schimbat deloc, ceea ce nu este adevărat. Oamenii locuiesc şi lucrează într-o ţară, dar impresia generală este că lucrurile nu se schimbă atât de repede pe cât şi-ar dori, dar ele se schimbă. Acelaşi lucru se va întâmpla, probabil, şi în Moldova.
Profit: Acţionarii unor bănci mari susţin că 14 bănci este un număr prea mare pentru o asemenea ţară cum este Moldova, iar BNM ar trebui să recurgă la pârghii administrative pentru a majora nivelul de capitalizare. În acelaşi timp, reprezentanţii BERD, de exemplu, sunt de părere că băncile din Moldova sunt bine capitalizate, iar cele mari sunt chiar supracapitalizate. Care este opinia Dvs. la acest subiect?
J.O.: Este iarăşi o întrebare dificilă. Să lăsăm piaţa să decidă care este numărul necesar de bănci. Scopul meu este de a găsi o nişă pentru BCR Chişinău. Consider că pe piaţa moldovenească nu există loc pentru 14 bănci care să ofere exact aceleaşi servicii, dar există loc pentru bănci care oferă diferite tipuri de servicii, de la cele mai mari, care pot oferi întreg spectrul de produse pe întreg teritoriul ţării, până la băncile mai mici, aşa ca BCR Chişinău, care sunt mai specializate şi cu clienţi mai specifici.
Cât priveşte capitalizarea, la moment, banca noastră este foarte bine capitalizată, dar consider că o bancă niciodată nu este suficient de capitalizată.
Profit: V-aţi referit la faptul că BCR Chişinău ţinteşte clienţi specifici. Aţi putea să ne daţi mai multe detalii?
J.O.: Noi ne orientăm, în primul rând, spre sectorul corporativ, atât local, cât şi internaţional şi anume: top producători, furnizori de servicii, exportatori şi importatori, cărora le oferim soluţii adaptate şi abordare individuală. De asemenea, tindem să extindem cooperarea cu angajaţii clienţilor corporativi prin lansarea de oferte speciale, bazate pe canale electronice şi carduri. Suntem prima bancă din Moldova care prestează serviciul Infocont, oferit gratuit, prin intermediul căruia clienţii pot verifica on-line informaţia cu privire la conturile lor. În luna mai curent am lansat o nouă versiune a serviciului Internet banking, iar recent am lansat serviciul de notificare prin SMS a tranzacţiilor efectuate cu carduri. Ambele servicii lucrează foarte bine, iar clienţii sunt mulţumiţi. Pentru a concura eficient, tindem spre astfel de tipuri de specializare.
Profit: Pe lângă cele 14 bănci, pe piaţa din Moldova mai activează câteva zeci de companii de microfinanţare. Unii dintre colegii Dvs. au criticat faptul că aceste companii nu se află sub lupa BNM. Ce credeţi despre această situaţie?
J.O.: Situaţii asemănătoare au fost înregistrate nu doar în Moldova, dar şi în alte state, inclusiv în ţara mea natală, Spania, unde banca centrală a fost obligată să ia măsuri pentru a face ordine în acest sector. Activitatea băncilor este strict supravegheată şi ele trebuie să se conformeze mai multor cerinţe. Cred că aceeaşi abordare este necesară în cazul tuturor companiilor prestatoare de servicii financiare. Nu mă pot pronunţa în privinţa numărului instituţiilor financiare, dar consider că acestea trebuie strict monitorizate.
Profit: Care sunt principalele obiective ale planului de afaceri al BCR Chişinău pentru 2014 şi cum decurge implementarea acestuia?
J.O.: Rezultatele sunt peste aşteptări şi eu sunt foarte mulţumit. După o perioadă de doi ani în care banca, practic, nu a fost activă din punct de vedere comercial, este nevoie de ceva timp pentru a transmite mesajul că BCR Chişinău a revenit. Am revenit pe principalele arii de business care includ, în primul rând, deservirea sectorului corporativ, cum am menţionat deja. De asemenea, ne concentrăm eforturile pe deservirea angajaţilor clienţilor corporativi şi am lansat oferte speciale pentru acest segment de pe piaţă. Am înregistrat rezultate bune în ambele direcţii. Suntem pe locul opt printre cele 14 bănci la capitolul profit înregistrat în primele nouă luni ale anului 2014. A fost destul de dificil, dar, în acelaşi timp, şi foarte uşor să obţinem acest rezultat deoarece echipa este foarte bună şi dornică să obţină performanţe. Mă bucur de sprijinul membrilor echipei în implementarea noului plan de afaceri. Cât priveşte rezultatele, consider că nu vom avea mari surprize în cele trei luni care au mai rămas până la sfârşitul anului. Rezultatele sunt impresionante, mai ales în comparaţie cu situaţia de acum un an. Astfel sunt foarte mulţumit de rezultatele obţinute.
Profit: Dar aşa cum întotdeauna lucrurile pot fi îmbunătăţite, rezultatele ar fi putut fi mai bune dacă …
J.O.: Dacă am fi reuşit să ne majorăm cota de piaţă în deservirea sectorului corporativ. Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat încă. Ne aşteptăm la rezultate mult mai bune în 2015 şi în anii următori.
Profit: Care sunt obiectivele principale pentru 2015-2016?
J.O.: Nu vă pot da cifre exacte deoarece mai lucrăm la ele. Dar vă pot spune că intenţionăm să extindem semnificativ activitatea de creditare în următorii ani. Pentru anul 2014, precum şi pentru 2015, prognozăm un profit net de circa 19 mil. lei.
Profit: Spre deosebire de băncile cu capital local, BCR Chişinău are acces la „fonduri ieftine şi pe termen lung” puse la dispoziţie de banca-mamă. Totuşi, judecând după rezultate, BCR Chişinău nu pare să profite din plin de aceste resurse. De ce?
J.O.: Lucrul pe care îl aud foarte des despre băncile cu capital străin este că ele se mişcă mult mai încet şi sunt foarte exigente. Procesul decizional la băncile cu capital local pare să fie mai rapid, cel puţin, aşa îmi spun toţi. Nu vă pot spune dacă suntem sau nu într-o poziţie mai avantajoasă deoarece, la atragerea unui client nou, rapiditatea în luarea deciziilor este critică. Uneori nu reuşim să atragem anumiţi clienţi deoarece băncile locale sunt mai rapide decât noi. Da, sigur că profităm de faptul că avem în spatele nostru un grup internaţional, dar problema este că noi avem o abordare mai conservativă, mai ales, în domeniul creditării.
Profit: V-am adresat această întrebare deoarece atunci când băncile cu capital străin au început să între pe piaţa RM cu mai bine de un deceniu în urmă, băncile locale erau destul de îngrijorate că pe piaţă vor apărea credite mai ieftine şi pe termen mai lung, iar ele îşi vor pierde o mare parte dintre clienţi. Contrar aşteptărilor, acest lucru nu s-a întâmplat.
J.O.: Probabil, aveţi dreptate. Când activam la CaixaBank în România, clienţii de acolo se aşteptau ca băncile cu capital străin să le acorde credite mai ieftine şi pe termen mai lung, dar banca noastră a avut o abordare foarte conservatoare, deoarece ca bancă, trebuie să luăm în consideraţie atât situaţia de pe piaţă, cât şi interesele acţionarilor.
Profit: Putem spune că această abordare conservatoare este caracteristică băncilor care operează într-o ţară străină, în special în regiuni atât de riscante precum ţările din fosta Uniune Sovietică, sau acest lucru este valabil şi pentru băncile din UE?
J.O.: Cred că este o caracteristică a tuturor băncilor. Abordarea faţă de afaceri s-a schimbat radical peste tot în lume după criza globală din 2008. Regulile s-au schimbat complet. Companiile locale se aşteaptă ca cele de peste hotare să aducă ceva complet diferit în activitatea lor. Înţeleg acest lucru şi BCR Chişinău aduce în Moldova noi proceduri şi noi metode de înţelegere a businessului, dar nu neapărat şi fonduri mai ieftine şi pentru perioade mai lungi. Clienţii trebuie să îndeplinească anumite cerinţe, dar câteodată acest lucru nu se întâmplă. De exemplu, la ora actuală suntem, probabil, una dintre cele mai ieftine bănci la capitolul finanţare pe termen scurt. Colegii din departamentele de business au undă verde din partea mea pentru a oferi preţuri foarte atractive la credite. În acelaşi timp, continuăm să analizăm foarte atent toate riscurile posibile, ceea ce înseamnă că uneori trebuie să respingem unele cereri care nu întrunesc toate condiţiile necesare.
Profit: Înseamnă aceasta că băncile locale îşi asumă riscuri mai mari?
J.O.: Nu neapărat. Nu ştiu exact cum activează acestea. Poate procesul decizional este mai rapid, dat fiind faptul că toate deciziile se iau pe loc, în timp ce noi trebuie să explicăm toate avantajele şi riscurile către compania-mamă şi acest lucru necesită timp. Pentru mine este foarte important să ştiu că BCR Chişinău este din nou prezentă pe piaţă, poate credita şi face acest lucru în condiţii mai atractive. Acordăm şi credite pe un termen mai lung atunci când proiectele sunt, într-adevăr, bune. Pot să vă spun că numărul celor care se adresează la BCR Chişinău pentru a lua credite este în continuă creştere, iar noi ne străduim să luăm toate deciziile, fie pozitive sau negative, foarte repede.
Profit: BCR Chişinău se situează pe penultima poziţie după volumul de depozite atrase de la persoanele fizice. Înseamnă aceasta că banca nu are nevoie de noi resurse sau mijloacele financiare atrase de la populaţie sunt, de regulă, mai scumpe şi pentru perioade mici?
J.O.: Am crescut portofoliul de depozite atrase, mai ales de la sectorul corporativ, ţinând cont de avantajele specializării noastre. Astfel, la ora actuală, atragerea depozitelor de la persoanele fizice nu este critică pentru noi.
Profit: Una dintre problemele-cheie cu care se confruntă sistemul bancar din Moldova la moment este lipsa transparenţei. În opinia Dvs., de cât timp va fi nevoie pentru a soluţiona această problemă într-o ţară ca Republica Moldova?
J.O.: Nu ştiu de cât timp este nevoie. Cred că este un proces care durează şi care ţine atât de supravegherea băncilor, cât şi de dorinţa de a fi mai transparenţi şi mai competitivi. Probabil, în acest caz, băncile cu capital străin pot fi de ajutor. În cazul nostru, se ştie de la A la Z ce prezintă BCR Chişinău. După cum am menţionat deja, opinia mea personală este că dorinţă de a face schimbări există, dar aceasta nu poate fi realizată peste noapte, nu doar în sistemul bancar.
Profit: Reprezentanţii structurilor financiare internaţionale consideră că băncile din Moldova mai au de lucrat la capitolul creşterea nivelului de concurenţă şi eficienţă şi implementarea unui management de risc mai sofisticat. Sunteţi de acord cu această opinie şi ce paşi întreprinde BCR Chişinău în această direcţie?
J.O.: Sunt absolut de acord. De exemplu, când am sosit la Chişinău în octombrie 2013, primul lucru pe care l-am făcut a fost să consolidăm departamentul de risc, să revizuim şi să îmbunătăţim toate procedurile de evaluare a riscurilor. La moment, în proces de derulare se află 43 de proiecte legate de toate activităţile din cadrul băncii. Revizuim procedurile de admitere, administrare şi aprobare a creditelor, orice. Controlul este esenţial, dar aceasta nu înseamnă că trebuie să faci 1 000 de paşi şi să implici 1 000 de membri ai echipei pentru a controla un lucru simplu. Cuvântul-cheie este încrederea. Dacă oamenii au încredere unii în alţii, iar compania are încredere în membrii echipei sale, atunci ea poate deveni eficientă. Dar dacă nu ai încredere în echipă, atunci vei avea nevoie de ani de zile pentru a realiza anumite lucruri, deoarece întotdeauna va fi necesar un control dublu sau chiar triplu, iar capătul nu se va vedea. Deci eficienţa şi productivitatea pot fi îmbunătăţite în orice caz.
Profit: Cu ce know-how vine pe piaţă BCR Chişinău? Care sunt avantajele acestei bănci în comparaţie cu celelalte 13 bănci de pe piaţă?
J.O.: În primul rând, BCR Chişinău este o bancă orientată spre clienţi, ceea ce înseamnă că încercăm să ajustăm produsele noastre la fiecare client în parte. Nu oferim servicii după principiul „cafea pentru toţi”. Banca este gata să pună la dispoziţia clienţilor săi toate produsele şi serviciile de care aceştia au nevoie. În al doilea rând, fiind parte a grupului Erste şi BCR, suntem banca de acasă pentru multe companii internaţionale care operează în Moldova şi pentru partenerii acestora. În al treilea rând, calitatea serviciilor noastre, am depus eforturi considerabile pentru a reduce timpul de aşteptare. De exemplu, în cazul creditelor, uneori este mai bine să spui „nu” timp de două zile, decât să-l faci pe client să aştepte o lună pentru a-i spune „nu”, sau a spune „da”, dar să mai înaintezi câteva condiţii. Dacă putem acorda un credit, să facem acest lucru rapid, dacă nu, de asemenea, să ne mişcăm rapid. Aceasta este abordarea noastră.
Profit: Banca Europeană pentru Investiţii (BEI) a deschis recent un oficiu la Chişinău. Reprezentanţii acestei bănci au promis să intensifice cooperarea cu băncile din RM, în special, cu cele transparente, precum este BCR Chişinău. Care vă sunt aşteptările la acest capitol?
J.O.: Avem relaţii foarte bune cu toate instituţiile financiare internaţionale. M-am întâlnit deja cu reprezentanţii tuturor instituţiilor financiare internaţionale, inclusiv ai BEI. Am spus anterior că BCR Chişinău este gata să ajute Moldova să progreseze. Avem suficiente mijloace financiare pentru a acorda credite şi suntem în aşteptarea de noi proiecte. Din păcate, instituţiile financiare nu pot deveni antreprenori.
Profit: În timpul vizitei efectuate recent la Chişinău, vicepreşedintele BEI, Wilhelm Molterer, a declarat jurnaliştilor exact acelaşi lucru. El a spus: „Noi nu creăm, noi finanţăm proiecte”.
J.O.: Sunt absolut de acord cu această afirmaţie. Putem finanţa un proiect, dar nu putem fi şi antreprenori. Antreprenorii trebuie să înţeleagă că primul proiect este cel mai dificil, iar cele care urmează sunt mult mai uşoare. În cele din urmă, va sosi o zi când asemenea proiecte vor deveni o normalitate. Dar pentru a realiza acest lucru, băncile trebuie să ajute antreprenorii, inclusiv la pregătirea documentelor. BCR Chişinău este gata să facă acest lucru.
Profit: Ce vă impresionează la BCR Chişinău şi în ţară în general? Dar ce v-a dezamăgit deja în Moldova?
J.O.: Când am sosit la BCR Chişinău, am încercat să nu judec, să fiu deschis şi să lucrez cu ceea ce voi găsi în bancă. Nimic nu m-a decepţionat la noul meu loc de muncă. Echipa era de încredere şi dornică de muncă, respectiv am fost foarte fericit. În general, mă simt foarte bine în Moldova. În Spania avem tradiţia de a lua masa şi a servi un pahar de vin împreună. Exact acelaşi lucru se întâmplă şi în Moldova, ceea ce îmi face viaţa mult mai uşoară. Bucatele în Moldova sunt excelente. Oamenii sunt foarte amabili, disciplinaţi, dar şi proactivi, lucru care îmi place foarte mult şi care face viaţa managementului mult mai uşoară.
În Moldova, mă bucur de experienţe pe care cei din Europa de Vest nu le pot trăi. Îmi place amestecul de cultură rusească şi europeană care face această experienţă şi mai interesantă.■
Далее...
