Profit
№_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
Nr._11_2012 (204), noiembrie 2012SMS-BANKING – OPERAŢIUNI BANCARE DIRECT DE PE TELEFONUL TĂU MOBIL
În premieră pentru Moldova, Victoriabank şi Orange, în colaborare cu sistemul de plăţi Visa Inc., au lansat noul card co-brand – un produs bancar inedit, adresat în exclusivitate clienţilor Orange Moldova. Cu primul serviciu de SMS-banking toţi clienţii Victoriabank care deţin un card bancar valabil şi sunt abonaţi Orange, vor avea posibilitatea să achite serviciile comunale, dar şi să-şi reîncarce contul Orange, direct de pe telefonul mobil.
Noul SMS-banking în Moldova
Pentru că Victoriabank este pionier în domeniul tehnologiilor bancare şi deservirea clienţilor, Prima bancă din Moldova este cea care aduce un suflu nou utilizării cardului bancar - serviciul SMS-banking. Noul serviciu vine să răsplătească toţi clienţii Victoriabank pentru devotamentul şi încrederea acordată de ani de zile.
Serviciul este destinat tuturor clienţilor Victoriabank care deţin un card bancar valabil şi sunt abonaţi Orange. Cardul co-brand oferă posibilitatea achitării serviciilor comunale, reîncărcarea contului Orange, direct de pe telefonul mobil, achitarea serviciilor Internet, cablu TV şi telefonie fixă, utilizând sumele de care dispun din contul de card. Acum, toate acestea sunt posibile expediind un SMS obişnuit la numărul 101.
Serviciile pot fi accesate 24/24 de ore. De asemenea, la orice plată cu acest card, fie pe internet, la magazin sau chiar după extragerea banilor de la bancomat, clienţii vor primi notificări SMS, care îi vor ţine la curent cu mişcările în contul de card. 
Fidelitatea se răsplăteşte
Fiind parteneri în mai multe proiecte dedicate locuitorilor din Chişinău, Victoriabank şi Orange au dăruit împreună acest serviciu clienţilor acestora chiar de Hramul Oraşului.
„Ne bucurăm foarte mult de această colaborare şi suntem siguri că vom oferi clienţilor noştri cele mai bune servicii prin comasarea tranzacţiilor bancare cu comunicaţiile mobile. De aceea suntem siguri că acest produs va avea un statut special pe piaţa din Republica Moldova”, susţine preşedintele Victoriabank, Natalia Politov-Cangaş.
Accesibilitate şi siguranţă maximă
Noul serviciu de SMS-banking asigurat de Victoriabank împreună cu Orange este disponibil atât în Republica Moldova, cât şi în străinătate, prin roaming. Astfel, cei care merg peste hotare nu au de ce să-şi facă griji, fiindcă îşi gestionează mult mai comod şi sigur banii din contul bancar, oriunde s-ar afla.
Cardul co-brand funcţionează în sistemul internaţional de plăţi Visa şi este disponibil în două opţiuni: Visa Electron şi Visa Gold. Clienţii Orange pot solicita cardul co-brand atât la reprezentanţele Victoriabank, cât şi la orice magazin Orange. După depunerea cererii, clienţii vor putea primi cardul la cea mai apropiată filială Victoriabank, în decurs de, cel mult, patru zile pentru Chişinău şi opt zile pentru alte oraşe din Republica Moldova.
Pentru a folosi 24 din 24 de ore aceste facilităţi de pe telefonul mobil Orange, deţinătorii oricărui card emis de Victoriabank pot activa serviciul SMS-banking la orice bancomat Victoriabank.
Pentru plăţi sigure pe Internet, deţinătorii cardului co-brand au încă un avantaj exclusiv de la Victoriabank: cardul Visa Electron Virtual. Produsul oferă siguranţă suplimentară şi ajută la evitarea riscurilor de divulgare a datelor cardului real, la achitarea cumpărăturilor pe Internet.
Timp de şase luni, până la 14 aprilie inclusiv, clienţii Orange pot obţine şi încerca gratuit avantajele cardului co-brand Visa Electron, fără să achite taxe de eliberare şi de deservire lunară, atât pentru cardul co-brand propriu-zis cât şi pentru cel virtual.■
Далее...
Bookletta – geanta care promovează lectura
Sanda Cojocaru, o tânără de 25 de ani, originară din Republica Moldova şi stabilită la Bucureşti, a devenit creatoarea unui concept de genţi unic în lume. Este vorba de Bookletta sau „geanta pentru carte” care a fost lansată în primăvara anului 2012 la Bucureşti şi care în timp scurt a reuşit să devină un brand destul de popular atât în Republica Moldova, cât şi în România.
Bookletta se distinge prin faptul că este dotată cu un buzunar exterior, plasat lateral, transparent, destinat special pentru o carte – cea pe care posesoarea o citeşte la moment. Fiind extensibil şi confecţionat din plastic, buzunarul asigură protecţia cărţii de umiditate, pătare sau şifonare. Astfel, geanta vine să transmită un mesaj inedit: cititul este la modă, este o activitate plăcută şi utilă cu care te poţi mândri şi care te poate ajuta să construieşti relaţii sociale mult mai uşor.
Deşi la facultate a studiat ştiinţele comunicării şi în prezent activează în acest domeniu, Sanda a reuşit să se lanseze cu succes şi în lumea modei, îmbinând pasiunea pentru frumos şi eleganţă cu mesajul pe care vrea să-l transmită societăţii, şi anume: trebuie să citim, mai des şi mai mult. 
Sanda COJOCARU: Nu am studii în design, deşi am avut dintotdeauna o pasiune pentru arte – forme, culori, texturi, armonie. Am făcut o şcoală de arte plastice care mi-a deschis cumva apetitul pentru acest domeniu. La început aveam doar ideea genţii, dar nu ştiam cum s-o realizez. Astfel, am început o colaborare frumoasă cu Cristiana Pitu, o tânără designer foarte talentată din Bucureşti. Ea m-a ajutat să pun pe hârtie Bookletta şi apoi, cu ajutorul unui croitor specializat în cusutul genţilor, s-o realizăm la propriu.
Bookletta nu este prima iniţiativă prin intermediul căreia Sanda promovează lectura. La 18 ani, şi-a publicat prima carte de versuri, „Culorile mele”, pentru care, în 2004, a obţinut premiul Debutul Anului al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. De asemenea, cu doi ani şi jumătate în urmă, alături de prietena sa, Ionela Costachi, a iniţiat campania socioculturală „Citesc, deci sunt sexy”, promovată, în special, în mediul on-line şi pe platformele de socializare şi reuşind să adune circa 4500 de membri. „Cred că ideea conceptului de geantă Bookletta mi-a venit în timp ce lucram la acest proiect social, unul de suflet pentru mine”, spune Sanda.
Denumirea brandului, Bookletta, are o semnificaţie deosebită, provenind de la combinarea cuvintelor „book” (carte) şi numele mamei Sandei – Violeta.
Timp de şase luni, de când brand-ul Bookletta a fost înregistrat oficial şi lansat, au fost vândute circa 100 de genţi, majoritatea în Republica Moldova şi România. Câteva genţi au fost livrate în Italia, Anglia, Franţa, Belgia, Cehia, precum şi în Asia, Africa sau America. „Sincer, nu m-am aşteptat că voi avea parte de atâtea cumpărătoare, mai ales din Republica Moldova! Se pare că tinerele de acolo ştiu să aprecieze şi să promoveze Bookletta”, iar pentru asta au tot respectul meu”, remarcă Sanda.
Preţul unei genţi variază între 80 şi 135 de euro, în funcţie de model şi dimensiuni, fiind propuse trei variante: Mini, Maxi şi Violeta. Genţile Bookletta sunt făcute manual, din piele naturală. Nu sunt produse în serie, fiecare model fiind personalizat în funcţie de preferinţele cumpărătoarei. 
Succesul brandului Bookletta se datorează în mare măsură promovării eficiente de care a beneficiat de la lansare. Dat fiind faptul că Sanda este comunicator profesionist, a reuşit să creeze în spatele produsului o campanie puternică de branding. Principalul canal utilizat pentru promovare a fost mediul on-line: pagina oficială www.bookletta.com, reţelele de socializare sau blogurile specializate. „Am folosit la maximum social media, cea care ne-a adus şi satisfacţia cea mai mare. Bookletta a aterizat şi pe umărul unor fashion bloggeriţe care au un cuvânt de spus. Am ajuns pe site-uri mari de design, atât din România, cât şi din Republica Moldova, unde am reuşit să acoperim toate posturile de televiziune”, spune cu mândrie tânăra creatoare.
Sanda consideră că punctul forte al creaţiei sale îl reprezintă funcţia inedită a genţii, şi anume - promovarea şi popularizarea lecturii, prezentată tinerilor dintr-o perspectivă atractivă. „Visez la o lume în care discuţiile să se lege despre ce carte ai în geantă, nu despre ce brand are ceasul tău”, afirmă plină de entuziasm tânăra.
Sanda are planuri de extindere a afacerii sale. De curând, a fost fabricat în premieră şi modelul de geantă pentru bărbaţi – Booxter, bazat pe acelaşi concept şi care urmează să fie lansat oficial în scurt timp. De asemenea, tânăra antreprenoare susţine că ar vrea ca genţile sale să fie vândute în librării, iar în viitor - în fiecare librărie să existe şi câte un raft special destinat genţilor pentru cărţi.
Exemplul Sandei Cojocaru ne învaţă că o cauză în care crezi poate sta la baza unei afaceri de succes, reuşind, astfel, să fie promovat un mesaj de valoare printre consumatori.■
Далее...
Investiţii care dau roadă
Timpul „capitalismului sălbatic”, când investiţiile făcute într-un anumit domeniu puteau fi recuperate timp de un an sau chiar mai repede, au rămas de domeniul trecutului. Astăzi realitatea este alta: perioada de recuperare a investiţiilor este mult mai mare, în schimb, în cazul în care afacerea este administrată corect, profitul este stabil. De exemplu, investiţiile de mii de euro în plantarea unui hectar de livadă intensivă se recuperează abia după o perioadă de cinci ani când profitul anual poate depăşi suma investită. Este cazul Alionei Vornices din satul Cotiujeni, raionul Briceni, care, cu opt ani în urmă, a înfiinţat o livadă europeană de meri, ce-i asigură un venit stabil la ea acasă.
Datorită condiţiilor climaterice prielnice, zona de nord a Moldovei este perfectă pentru sădirea şi dezvoltarea livezilor. Pornind de la aceasta, Aliona Vornices a decis că anume acesta este domeniul care ar putea să-i ofere satisfacţie sufletească, dar şi un venit sigur. Astfel, în anul 2006, ajutată de către soţ, a înfiinţat o livadă de mere intensivă pe o suprafaţă de 45 ha, sădită după tehnologii noi, cu irigare prin picurare, dotată cu plase antigrindină şi protecţie împotriva dăunătorilor.
Aliona VORNICES: Investiţiile au fost destul de mari, însă dorinţa de a dezvolta agricultura şi bucuria de a munci în ţară au fost pe măsură. Am beneficiat şi de subvenţii din partea statului în valoare de 10 mii lei la hectar. Evident, că iniţial ne-am confruntat cu diverse dificultăţi, mai ales că nu prea cunoşteam tainele întreţinerii unei livezi de mere. Dar nu ne-am pierdut cu firea şi am continuat să muncim cu toată familia pentru a avea o afacere prosperă, care să ne aducă nu doar satisfacţie, dar şi profit.
Deşi la prima vedere pare o afacere destul de simplă, care nu implică prea mult efort, în realitate lucrurile sunt mult mai complicate, spune Aliona. „Creşterea unei livezi de mere după standarde înalte de calitate necesită o analiză minuţioasă a multor elemente, neînsemnate la prima vedere, precum ar fi amplasarea livezii, temperaturile de pe parcursul anului, curenţii de aer, precum şi compoziţia chimică a solului joacă un rol decisiv în dezvoltarea fructelor”, spune antreprenoarea, firma căreia - SRL Agrodenidan - are în prezent în proprietate peste 100 ha de livezi de mere.
Majoritatea soiurilor de măr sunt importate din Polonia, iar puieţii sunt comandaţi cu doi ani înainte de a fi sădiţi. Printre soiurile de măr deţinute se numără Florina, Fuji-kiku, Discoverz, Golden Delicious, Mutsu, Gloster, Szampion, Simerenco şi Idared.
În anul 2008, Aliona Vornices a construit un frigorifer cu capacitatea de 1200 tone, dotat cu linie de sortare şi ambalare, lucru care permite comercializarea fructelor nu doar în Moldova, dar şi pe pieţele din Rusia.
Anual, compania exportă peste 2000 tone de mere, restul fiind comercializate pe piaţa internă. Aliona Vornices îşi propune să sporească volumul de export, de aceea speră ca Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare să conlucreze cât mai eficient cu autorităţile ruse, astfel încât să poată livra fructe fără probleme pe piaţa acestei ţări.
Aliona Vornices spune că unei femei de afaceri în sectorul agricol îi vine mult mai dificil decât unui bărbat. Totuşi perseverenţa şi munca, este convinsă eroina noastră, sunt cele două calităţi de care trebuie să dea dovadă un antreprenor pentru a reuşi să dezvolte o afacere prosperă în agricultură. Femeia spune că nu se va opri aici, ci, împreună cu cei peste 30 de angajaţi şi cu susţinerea soţului, va continua să-şi extindă afacerea, ba chiar să construiască şi o fabrică de producere a sucului de mere. Exemplul Alionei Vornices demonstrează o dată în plus că prin muncă şi voinţă, agricultura din Moldova poate deveni competitivă.■
Cetăţenie româna pentru toţi
Visul moldovenilor la libera circulaţie în Uniunea Europeană ar putea deveni realitate mai devreme decât promite Premierul Vladimir Filat, adică la sfârşitul anului 2013. Acest lucru s-ar putea întâmpla dacă, în goana după voturile alegătorilor din străinătate, care au făcut deja diferenţă la alegerile prezidenţiale din România, deputaţii români vor da curs iniţiativelor legislative înaintate de Forumul Democrat al Românilor din Moldova şi Consiliul Unirii, care prevăd acordarea automată a cetăţeniei române tuturor basarabenilor şi bucovinenilor.
Respectivele proiecte de lege, înregistrate în octombrie curent la Parlamentul României de către deputatul neafiliat Daniel Oajdea, membru al Partidului Poporului „Dan Diaconescu”, prevăd modificarea Legii cetăţeniei şi a Legii cu privire la actele de stare civilă, astfel încât „persoanele ce au deţinut cetăţenia română prin naştere până la 23 august 1944, precum şi descendenţii lor până la gradul III, pot solicita înscrierea în Registrul de Stare Civilă Român a certificatelor sau extraselor de stare civilă eliberate de autorităţi străine”. Dacă iniţiativele vor fi adoptate de legiuitorii români, atunci moldovenii vor putea să-şi înscrie actele de naştere şi căsătorie în orice judeţ din România, după care vor putea să-şi perfecteze paşaportul român.
Autorii proiectelor de lege susţin că Parlamentul României avea datoria, încă de la destrămarea URSS, să adopte un document prin care românii din teritoriile româneşti, ocupate în urma pactului Ribbentrop-Molotov, să fie repuşi în drepturile lor cetăţeneşti deoarece basarabenii şi bucovinenii nu au renunţat la cetăţenia română, ci au fost lipsiţi de ea cu forţa.
Analiştii politici susţin că iniţiativa a ajuns în vizorul legislatorilor români anume acum, deoarece România se afla în pragul unor noi alegeri parlamentare.
În acelaşi timp, moldovenii care ani la rând înfruntă maşinăriile birocratice din statul român şi din RM pentru a-şi perfecta actele necesare redobândirii cetăţeniei române au salutat gestul deputatului Oajdea, deoarece acesta i-ar scuti de mai multe drumuri pe la autorităţile responsabile de oferirea cetăţeniei, precum şi de o groază de bani pentru călătorii, acte, intermediari şi vize.
Totuşi posibilitatea ca deputaţii şi senatorii români să nu ajungă la un consens în timp util este destul de mare, ceea ce ar putea însemna că respectivul proiect de lege se va prăfui prin sertare încă patru ani de zile, până la următoarele alegeri parlamentare.■
Далее...
Relaţia Moldova- SUA în ascensiune
Chişinăul îşi doreşte o relaţie strategică cu SUA, care joacă un rol important în politica mondială. În acelaşi timp, Moldova este reprezentată de o echipă destul de mică la Washington, responsabilă şi de relaţiile diplomatice cu Mexic şi Canada. Într-un interviu acordat revistei Profit, Ambasadorul RM în SUA, Igor Munteanu, a relatat despre provocările cu care se confruntă, oportunităţile pieţei americane pentru întreprinzătorii moldoveni, precum şi despre evoluţiile în anularea amendamentului Jackson-Vanik.
Profit: Dle Munteanu, Ambasada Republicii Moldova la Washington este responsabilă şi de relaţiile cu Canada şi Mexic. Cum reuşiţi să faceţi faţă volumului de lucru în condiţiile în care numărul angajaţilor este destul de mic?
Igor Munteanu: Ambasadele sunt obligate să facă faţă sarcinilor de politică externă indiferent de mărimea şi bugetele lor. Chiar dacă aparent misiunea RM de la Washington este mică, avem şi o reprezentanţă permanentă a RM pe lângă ONU (New York). Incontestabil, influenţa SUA în lume este uriaşă, din acest motiv calitatea dialogului politic, relaţiile economice şi alte forme de parteneriat cu acest stat reprezintă trei sarcini cvasiunanim urmărite de către toate ţările. RM îşi doreşte o relaţie strategică cu SUA, un angajament bilateral care să ofere stabilitate şi sprijin în scopul atingerii intereselor sale naţionale – modernizare, europenizare, prosperitate. Vreau să vă asigur că suntem mai aproape de atingerea acestui obiectiv. Faptul că Ambasada noastră la Washington este acreditată în Canada şi Mexic face parte din tradiţia de la înfiinţarea acestei misiuni diplomatice.
Profit.: În ultimul timp, se vorbeşte insistent despre anularea amendamentului Jackson-Vanik (JVA), care limitează exportul pe piaţa americană a produselor ce provin din fostele state sovietice. La ce stadiu al votului se află proiectul de lege?
I.M.: În ultimii doi ani, Ambasada pe care o conduc la Washington DC a depus eforturi intense ca legislatorii americani să deschidă accesul RM la Regimul de Comerţ Normal Permanent (PNTR), ce nu poate fi obţinut atât timp cât rămânem sub incidenţa restricţiilor comerciale JVA, adoptate acum mai multe decenii, ca urmare a politicilor URSS faţă de evrei. Congresul SUA este bicameral, astfel încât atât Camera Reprezentanţilor, cât şi Senatul au competenţa de a delibera asupra proiectelor de lege.
Urmare a zeci şi sute de contacte politice, audieri şi prezentări oferite legiuitorilor şi stafferilor americani, în aprilie şi iulie 2011 au fost înregistrate două proiecte de lege în ambele camere cu scopul absolvirii RM de efectele restricţiilor JVA Proiectele au fost susţinute de către legislatorii Partidului Republican şi Partidului Democrat fără contestări. Singurul impediment ţinea de căutarea unui vehicul legislativ – o iniţiativă legislativă mai largă la care să fie ataşate proiectele mai mici.
Ambasada a muncit din greu la constituirea în premieră pentru RM, în aprilie 2012, a unui grup politic de sprijin, lansat sub preşedinţia a doi copreşedinţi, congressmanii republican Joe Pitts şi democrat David Price. Scopul iniţiativei este de a spori calitatea dialogului politic şi de a intensifica cooperarea legislativă. Premisele pentru avansarea PNTR cu SUA au fost create, Congresul SUA rămâne să ducă la bun sfârşit iniţiativa.
Profit: De ce totuşi anularea JVA întârzie atât de mult?
I.M.: La sfârşitul anului 2011, Administraţia SUA a promis să accelereze absolvirea Rusiei de restricţiile JVA, datorită aderării acestei ţări la Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) în august 2012. Alinierea la standardele OMC înseamnă că nicio ţară nu are rezerve faţă de obligaţiile şi drepturile noului membru. Menţionez că RM este parte a OMC din 2001, doar că relaţiile comerciale modeste cu SUA nu au permis ca JVA să fie sonorizat de către businessul american. În anul curent, influente grupuri politice au susţinut ideea adoptării unui proiect unificat de lege, care să deschidă accesul la PNTR pentru RM şi Rusia. Din păcate, câştigarea majorităţii politice în Camera Reprezentanţilor de către republicani şi păstrarea majorităţii democrate în Senat a încurcat planurile Administraţiei Obama, iar proiectul menţionat a nimerit în câmpul unor controverse de natură politică, 2012 fiind şi un an electoral în SUA Legislatorii republicani au dorit să voteze iniţial Legea Magniţky, prin care impun anumite sancţiuni oficialilor ruşi implicaţi în decesul avocatului cu acest nume, iniţiativă pe care o altă parte a corpului legislativ democrat nu o susţine. Polarizarea în Congres şi Campania electorală au complicat negocierea unei soluţii privind anularea JVA pentru Moldova, ataşată problemelor de imagine ale Rusiei. Seminţele însă au fost plantate, astfel încât rămân optimist în aşteptarea unor evoluţii favorabile la acest subiect după alegerile prezidenţiale din SUA.
Profit: Relaţiile noastre comerciale cu SUA sunt, practic, inexistente. Cum credeţi că se va schimba situaţia după anularea JVA?
I.M.: Este exagerat să spuneţi că relaţiile sunt inexistente. Voi fi de acord însă că acestea lasă de dorit. Statistic vorbind, volumul anual al relaţiilor comerciale se înscrie în valori care nu depăşesc $100 mil. – rezultat modest în raport cu volumul comercial al RM cu Rusia, UE, Ucraina sau România. Peste 90% din întreprinderile din RM sunt private ori cu o participare minoritară a statului. Nu atât Guvernul, cât companiile private asistate de către stat pot fi locomotiva pentru un PNTR funcţional şi nu unul pe hârtie. Cu regret, Ambasada RM la Washington nu are un ataşat comercial şi nici buget pentru promovarea unei agende agresive de export. Totuşi în 2011 am deschis o Cameră de Comerţ moldo-americană la Miami şi depunem eforturi pentru relansarea acestei structuri la New York.
Profit: Ce produse moldoveneşti au succes pe piaţa nord-americană?
I.M.: Exporturile moldoveneşti în SUA includ uleiuri vegetale, vinuri, textile. Cu SUA şi Canada avem în 2012 o balanţă comercială negativă. În Mexic nu am exportat nimic în 2011 şi în 2012.
Profit: Totuşi din ce motive investiţiile americane în economia noastră sunt mici?
I.M.: Sunt mai multe cauze care frânează investiţiile. În primul rând, orice criză financiară majoră reduce creditarea bancară a proiectelor investiţionale şi apetitul sectorului privat pentru pieţe emergente şi mici precum R.M. SUA este afectată şi de crize interne, manifestându-se printr-o rată sporită de şomaj (6,8%) şi datorii publice de trilioane de dolari. În al doilea rând, aş atribui rata modestă a investiţiilor americane lipsei de concordanţă între aşteptările unei pieţe mici (RM) şi a produselor pe care le poate oferi o piaţă globală (SUA). O strategie bună este de a privi RM ca element al unei pieţe mai largi - spaţiul prosper, puţin instabil al UE ori spaţiul instabil, dar atractiv al fostului bloc sovietic. 
Profit: Aţi fost abordat de investitori nord-americani care au manifestat interes pentru piaţa din RM?
I.M.: Ambasada noastră din Washington DC a recepţionat şi a transmis autorităţilor centrale numeroase oferte de business. Multe dintre aceste proiecte sunt în proces de examinare ori de ajustare la parametrii locali ai pieţei. Voi menţiona câteva domenii în care am fost abordaţi de către afaceri din SUA şi Canada: energie convenţională şi regenerabilă (eolică, solară, WtE, gaz), operaţiuni bancare mobile, infrastructură, afaceri hoteliere şi vinificaţie. Am organizat forumuri în care am prezentat oportunităţile economice. Din păcate, misiunile comerciale în SUA programate pentru 2012 au fost anulate de către Ministerul Economiei din motive pe care dânşii le cunosc mai bine.
Profit: Câţi cetăţeni moldoveni locuiesc în SUA, Canada şi Mexic?
I.M.: Există mai multe categorii de cetăţeni moldoveni pe teritoriul ţărilor menţionate: cetăţeni ai acestor state, rezidenţi în aşteptarea actelor de cetăţenie, rezidenţi cu statut provizoriu (contracte de muncă, studii, călătorii de serviciu), dar şi cetăţeni cărora le-au expirat actele de călătorie. Respectiv, îmi este greu să vă dau o statistică imbatabilă şi completă. Conform datelor consulare, dar şi a unor informaţii neoficiale, presupunem că în SUA se găsesc peste 50 mii de cetăţeni moldoveni şi cam acelaşi număr se află şi în Canada. În Mexic s-ar putea regăsi câteva sute de cetăţeni moldoveni. Trebuie să precizez că numeroşi compatrioţi au imigrat în Canada şi SUA înainte ca RM să fi apărut ca stat independent (1991). Mulţi dintre ei au primit cetăţenia americană, renunţând la cea a URSS, iar alţii au renunţat şi la cetăţenia RM Există însă unii care insistă să obţină cetăţenia RM pentru copiii lor născuţi în SUA.
Profit: Într-un interviu spuneaţi că unii concetăţeni de-ai noştri au ajuns la cârma unor mari companii americane. Despre ce companii este vorba?
I.M.: Moldovenii sunt talentaţi şi apreciaţi pentru calităţile pe care le etalează când doresc să se afirme. Cunoaştem despre promovarea unor compatrioţi de ai noştri la cârma unor bănci americane în funcţia de vicepreşedinte, care s-au format iniţial la Chişinău, iar ulterior au studiat în universităţi prestigioase din SUA, reuşind printr-un efort individual să se lanseze în businessul de consultanţă şi cel bancar. Cunoaştem mai mulţi avocaţi înregistraţi în cadrul unor barouri americane prestigioase, experţi în farmaceutică, IT, virusologie, comerţ, dar şi arte frumoase, despre care se vorbeşte că sunt inegalabili în domeniile lor. Nu mi-ar ajunge spaţiu să trec în revistă toate personalităţile cu origini moldoveneşti din spaţiul nord-american. Suntem în legătură şi cu moldovenii care şi-au înfiinţat propriile companii de consultanţă ori de comerţ.
Profit: Ce ştie americanul de rând despre RM şi care este atitudinea autorităţilor SUA faţă de noi?
I.M.: Publicul american cunoaşte câte ceva despre statele apărute după destrămarea URSS, inclusiv RM, dar volumul informaţiilor depinde de profilul sociocultural al cetăţeanului SUA (studii, călătorii, interese, origini etc.). Aş putea întreba şi eu ce ştie moldoveanul de rând despre SUA. Vă asigur că 80% din răspunsuri vor fi inexacte ori bazate pe imaginile furnizate de industria de la Holywood.
Cu certitudine, RM este cunoscută în statul Carolina de Nord, datorită unui Parteneriat Special încheiat în 1999 şi care a produs numeroase sinergii în cooperarea universitară şi a schimburilor de experienţă (medicină, agricultură, business, armată). Există un interes pentru RM şi în statele în care există comunităţi moldoveneşti. Cele mai numeroase dintre acestea se găsesc amplasate în localităţile de pe coasta estică şi cea vestică a continentului nord-american (Atlanta, Ashville, Baltimore, Silver Springs, Seattle, Vancuver, Sacramento şi Los Angeles). Sigur, în comparaţie cu cei peste 25 mil. de imigraţi mexicani din SUA, moldovenii nu reprezintă o minoritate influentă pe plan federal.
Nu cred că există o imagine-tip recunoscută de publicul american pentru moldoveni, asta pentru că aceştia nu locuiec compact şi sunt deseori integraţi în categorii mai largi (sud-est europeni, europeni, ruşi ori români).
Profit: Unii analişti consideră că şansele RM la un viitor în UE se vor mări dacă vom adera mai întâi la NATO. Care este părerea Dvs. în această chestiune ?
I.M.: Integrarea europeană nu este un scop în sine, ci un instrument de modernizare a RM Statele Europei Centrale şi de Est, care au aderat la UE în ultimul deceniu, au urmat o dublă integrare: NATO, apoi UE. Nu există în acest moment nicio excepţie faţă de această regulă, aplicabilă statelor care aspiră la integrare. Asta pentru că integrarea în structurile politice, instituţionale şi economice ale UE cere statelor candidate garanţii de securitate, care nu pot fi atinse fără ca acestea să aplice un anumit set de standarde care există exclusiv în spaţiul euroatlantic. Aceste garanţii nu sunt dăruite şi nu pot fi transferate prin înţelegeri de cartel. Ele sunt negociate şi asumate printr-o participare conştientă la construcţii regionale de securitate. Principiul de neutralitate inserat în Constituţia RM nu înseamnă renunţarea la crearea de capabilităţi de autoapărare, inclusiv prin aranjamente internaţionale de cooperare după cum acţionează alte state constituţional neutre, dar stabile, solidare şi sigure de viitorul lor. ■
Далее...
