Profit
№_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
№_10_2020 (282), octombrie 2020Necrolog Crivceanschi Aglaia
Pe 7 noiembrie 2020, la vârsta de 71 de ani, s-a stins subit din viață Crivceanschi Aglaia.
Dna Crivceanschi Aglaia s-a născut pe data de 27 martie, 1949. Întreaga sa viață a activat cu profundă dăruire și devotament pentru dezvoltarea sectorului financiar-bancar al Republicii Moldova, aducând o contribuție semnificativă la crearea și dezvoltarea acestuia. Înaltul ei profesionalism a fost apreciat prin conferirea ordinelor de stat: „Дружба народов”, „Gloria Muncii”, „Ordinul Republicii” și medaliei „Meritul Civic”. Devotamentul ei pentru profesie va servi ca exemplu pentru multe generații de bancheri.
Principialitatea, onestitatea, decența și exigența au fost doar câteva dintre trăsăturile caracteristice ei. Crivceanschi Aglaia ea va rămâne în memoria multor oameni pentru receptivitatea și disponibilitatea de a oferi ajutor și susținere.
Comunitatea profesională deplânge dispariția Aglaiei Crivceanschi și exprimă sincere condoleanțe apropiaților în legătură cu trecerea ei în neființă. Este o pierdere grea pentru rude și colegi.
Să-i fie țărâna ușoară!
Doamne Dumnezeule, odihnește-i în pace sufletul!
Далее...
Bucharest: Major changes in the old banking city
The old banking City of Bucharest has suffered major changes over the last half of the century. The most important changes were determined by the December 1989 events and by the transition process thereafter. Practically, the current banking system is almost unrecognizable if compared to that one prevailing by the end of 1989. The share of the private sector in the banking sector was almost 0% by the end of the socialist era and it is now at 89.9%. Under such circumstance, a short presentation of the significant banking changes which took place in the "City" on the banks of Dimbovitza river is worthwhile to be undertaken.
The last five decades have brought historical changes in the Romanian banking system and consequently in the old banking town from Bucharest. The December 1989 events had profoundly shaken the Romanian society and had, as expected, major repercussions in the banking system as well. The Romanian transition to a market economy took place in an extremely convoluted international context. With the benefit of hindsight, one could say that the last 50 years were amongst the most tumultuous ones in the modern history of the world and of Romania. The centrally planned economies of the former socialist states were thoroughly reformed and the new countries in transition, including the Republic of Moldova (Moldova in this article), have continued their sinuous way to market economies. On 21 September 2020, the Bucharest Stock Exchange (BSE) announced that the Romanian capital market became and Emerging Market (based on the FTSE Russell indices).
Romania became a NATO country on 29 March 2004 and since 1 January 2007, Romania is a full member of the European Union (EU). Moreover, with pluses and minuses, Romania has remained a zone of geopolitical stability over the last 50 years. This is an achievement which deserves a special accolade. On the other side, Romania, like many other countries in transition has suffered and continues to suffer because of the corruption which has become a national/regional scourge. At the same time, Romania has registered material macro-economic disequilibria such as chronic trade deficits, major current account deficits, persistent budgetary deficits, non-satisfactory attraction of the funds made available by the EU and significant inflation (hyperinflation during some stages).
Finally, in 2020, like many other countries in the world, it was strongly hit by the Covid-19 pandemic. Also, during the last 30 years, the country (like Moldova as well) lost an extraordinary advantage which it had at the start of the transition, namely a very low external indebtedness. The external debt of Romania has now reached dizzy levels (EUR 111.5 bln as of end-July 2020 as compared to zero in 1989). „The ghost" of the uncontrollable external debt of Greece and the former Yugoslavia haunts the Balkans!
End of Socialism and Starting of Transition
The December 1989 events found the Romanian banking system in a super-centralized shape, with a central bank established since 1880 (later renamed as the National Bank of the Socialist Republic of Romania) and four specialised banks (Investment Bank (BI), Romanian Bank for Foreign Trade (BRCE), Bank for Agriculture and Foodstuff Industry (BAIA) and Savings Bank (CEC)). Few branches of foreign banks such as Chase Manhattan Bank (former Chemical Bank and former MHT Bank) and Société Générale existed from the socialist era and they were important both from a banking point of view and also from politic and cultural point of view as they were the only branches of Western banks in entire Eastern Europe.
Everything changed radically in September 1991. As in any normal case, the functions held by the former National Bank of the Socialist Republic of Romania (BNRSR) were split between commercial functions and those of a central bank. The National Bank of Romania (NBR) was established as a central bank, while the Romanian Commercial Bank (BCR) took over all the commercial functions attributed to any commercial bank from the former BNRSR, with the attributions in serving with high priority the industrial sector, transport and trade. At the same time, other commercial banks were established/re-organised as universal banks. The universality of banks, both concerning the sectors served and concerning the range of services and transactions undertaken, was one of the monetary policy objectives soon after 1989.
The development of the private sector in the banking system was the second major objective. BCR was taken over in 2005 after many delays/failures by Erste Group, Austria for a total amount of EUR 5.2 bln. BRCE, later re-named Bancorex, was taken over by BCR in 1999, Banca Agricolă was acquired by Raiffeisen Group (RZB), Austria in November 2001 for a modest price of USD 60 mln and Banca Romana de Dezvoltare (BRD) was bought by the French group Société Générale in many successive stages between 1998 - 2004. On top of these actions, the Romanian Parliament re-organised Casei de Economii şi Consemnaţiuni (CEC, currently CEC Bank) as a banking entity with a single shareholder, namely the Romanian state. The foreign capital managed to enter boldly the Romanian banking sector, a fact which represented a clear appreciation of the business potential of Romania and of the banking sector strength. By investing during this period, the foreign banks aimed in fact for the business potential of a market which is second in the Central and Eastern Europe, after Poland.
By the end-1996, the commercial banks' balance sheets reached USD 13.6 bln. Apart from a nominal growth in lei which could be characterised as substantial, one can also note that the volume of external assets was higher than that of liabilities, which by itself implies a creditor's position of the Romanian commercial banking sector in its relations with foreign entities. In accordance with the data published by the NBR, one can easily see that as of the same date the central bank was in fact in a net external debtor position of about USD 534 mln (a figure in a permanent increase since then to nowadays). The Romanian monetary policy during the transition period was very convoluted, issued under inflationary conditions and most of the times under immense political pressure based more on social criteria rather than on solid arguments of a market economy. This was more so valid during election periods such as the ones in September and December 2020. There were also periods when the emission of the monetary base was higher than the GDP increase, a fact which exacerbated, even more, the inflation, while the interest rates were kept almost flat, especially during the first years of transition. The NBR withdrew for the first time the licence issued to a commercial bank such as Fortuna Bank on 11 July 1996 only, after which Dacia Felix and Credit Bank followed. Under these circumstances, the analysts of the Romanian monetary policy rightly remarked that "too little, too late" was done.
Commercial Banks Privatisation
This was also a field in which the hesitation and non-coherence of the Romanian authorities had a negative impact on the stability of the leu, a fact which determined a "wait and sees" attitude from the part of foreign investors during the first years of transition. One of the issues which has not been achieved by the Romanian authorities was that of a clear option with regards to the banks which were to be privatised. Various governments l
aunched few possible privatisations under which BRD, Bancpost and/or even Banca Agricolă (former BAIA) were successively included. That hesitation was also determined by a series of complex technical problems which needed to be handled when the state-held large commercial banks were to be privatised. One of these issues was the selling price of the shares. This particular issue raised serious technical and practical difficulties in determining the BCR's market price. For this method to be applied, one of the basic requirement was the preparation of the international auditing reports (IAS).
Some commercial private banks such as Banca Comerciala "Ion Tiriac", which was taken over by Unicredit Group (Italy), Banca Bucureşti (which was acquired by Alpha Bank Greece) and foreign banks, in general, were very active in the market. As of end-April 2020, the Romanian banking sector was comprised of 34 banks, of which 7 were branches of foreign banks. As of the same date, all the commercial banks authorised by the NBR had total net external assets of Lei 561.3 bln (EUR 115.9 bln, at the end of the period exchange rate).
Changes in the City - Banks Bankrupted, Taken-over or Dissolved in Transition
At the first sight, in the banking sector, one can find out that at least 20 banks were established and then disappeared during the transition, out of which 10 banks were bankrupted, dissolved or taken-over as emergency cases. The most striking case was that of Bancorex, (former BRCE, taken over by BCR on 30 July 1999), but also those of Volksbank (taken-over by Banca Transilvania (BT) on 31 December 2015) and of Banca Turco-Romana (bankrupted on 3 July 2002) all of which brought serious image damages to the banking sector where the trust is the most valuable asset. At the same time, during the same period, large banks were taken-over due to difficult situation of the shareholders (Bancpost, initially privatised with GE Capital and finally bought by EFG Bank, Greece and acquired by BT in 2018 due to very difficult state of mother-bank and more generally due to the economic conditions in Greece), while Banca Carpatica was taken over by Patria Bank due to integrity issues of some of the main shareholders. Other banks (Columna Bank, Bankcoop, Dacia Felix, Demir Bank, Nova Bank, etc.) were pure and simple bankrupted after 2000 or were taken-over due to bad management.
All these major changes have impacted the old banking "City" from the old town of Bucharest in which today remained only NBR, BCR and CEC Bank. BSE has also moved from its old building to a new one outside the City. The former Banca de Investiţii built a new modern headquarters (BRD) located in Piaţa Victoriei. Banca Agricolă (former BAIA), renamed RZB Bank after 2001, has also a new HQs on Mircea Voda Street in Bucharest, while the HQs building of the former BAIA at 3, Smârdan Street is currently a neglected one, with a different destination. The insurance company ADAS also changed its name and moved out of the City. The most interesting case is though that of the BRCE established in 1968, specialized in foreign trade transactions for whole Romania, which was bankrupted up to 1999. Its HQs on Calea Victoriei was neglected a long period. Currently, this building is under consolidation and repairs after it was pure and simple neglected for almost three decades. On the other hand, there were recent consolidation/repair works in the old City (see the cases of the building of the former Ministry of Domestic Trade and that of the former Ministry of Light Industry from the socialist era) which give us reasons to believe that the old town will continue to exist, albeit not in the shape and structure prevailing at the start of the transition. Meanwhile, the largest commercial bank from the old town of Bucharest has ceded its no. 1 rank in the classification of banks to Banca Transilvania with its HQs in Cluj-Napoca. NBR will have to manage a substantial foreign debt (more than 40% of GDP, depending on how much GDP will contract this year in the context of the current pandemic and double elections) and the adoption of the EUR.
Certainly, the world has changed dramatically and irrevocably during the last 50 years and this is valid for the old City of Bucharest as well. The tumultuous changes in the old banking town of Bucharest offer a reason to pause and think for many other countries in the region, including for Moldova. Mutatis mutandis, the profound changes, of which some were dramatic in nature, in the Moldovan banking sector during the last 30 years deserve a distinct analysis.■
Далее...
Nucicultura este viitorul agriculturii
Producţia nuciferă a reprezentat 5-7% din volumul total de producţie horticolă exportată de Republica Moldova în anul 2018. Exprimate în valoare monetară, însă, nucile au reprezentat 44-49% din totalul de produse horticole exportate, arată datele Uniunii Asociaţiilor Producătorilor de Culturi Nucifere. Într-un interviu acordat revistei Profit, preşedintele Uniunii, Oleg Tîrsînă, vorbeşte despre punctele slabe şi cele forte ale sectorului nucifer din R. Moldova, precum şi despre perspectivele promiţătoare ale acestui sector.
Profit: Dle Tîrsînă, anul acesta seceta şi îngheţurile au influenţat negativ mai multe domenii ale agriculturii. Cât de afectat a fost sectorul nucifer? Cum este roada anului 2020 comparativ cu cea din anii precedenţi?
O.T.: Este greu să vă dau o cifră exactă, întrucât procesul de recoltare încă nu s-a finalizat. Totuşi, estimările noastre arată că cifra globală va fi cu circa 30% mai mică comparativ cu anul trecut, când de pe o suprafaţă totală de 24 mii ha s-au recoltat 36 mii tone de nucă în coajă. Sperăm că situaţia se va ameliora. Anul acesta avem mai multe livezi tinere, de 5-7 ani, care vor da prima roadă şi asta ne va ajuta să menţinem echilibrul de producţie.
Profit: În acest context, există o diferenţă între roada din livezile dotate cu tehnologii moderne şi cele lucrate după modelul tradiţional?
O.T.: Roada depinde de modul în care este administrată livada, dacă are sisteme de irigare, dacă este raţional tratată cu pesticide şi, nu în ultimul rând, de soiul nucilor. Recolta în plantanţiile unde aceste aspecte sunt respectate este mai bună. Avem plantaţii unde proprietarii au recoltat circa 1,3 tone de nuci la hectar. În acelaşi timp, recolta pe plantaţiile fără sisteme de irigare, unde cresc soiuri vechi şi mai puţin productive a fost de doar 300 kg la hectar.
Seceta din anul curent a accentuat, o data în plus, necesitatea stringentă de a dota plantaţiile de nuci şi nu doar cu sisteme de irigare. În acest sens, pe lângă costurile enorme pe care le implică acest proces, o altă problemă majoră este şi numărul mic al surselor de apă la care producătorii s-ar putea conecta. În prezent, lipsa resurselor de apă este o mare problemă în ţara noastră.
Profit: Care soiuri de nuci sunt cele mai productive?
O.T.: În prezent, are loc tranziţia sectorul nucifer la o etapă nouă de dezvoltare. Soiurile vechi de nuci, cu calităţi care nu corespund cerinţelor de pe piaţa internaţională, sunt înlocuite cu soiuri noi mult mai productive, care dau roade bogate, de până la 3 tone la hectar, chiar şi în condiţiile R. Moldova, unde resursele hidrografice sunt limitate.
Celor care doresc să iniţieze o afacere în acest domeniu le recomand să planteze următoarele soiuri de nuci: Pescianski, Chandler, Serr, Tulare, Fernor, Ferjean şi Lara. Acestea sunt soiuri bune care, în majoritatea cazurilor, aduc profit. Nu recomand plantarea soiurilor mai vechi, precum sunt - Cazacu, Costiujeni, Schinoasa, Recea, Chişinău.
Profit: Ce măsuri ar putea întreprinde proprietarii livezilor plantate cu soiuri vechi şi neproductive pentru a avea venit?
O.T.: În acest caz, există două soluţii. Prima presupune tăierea completă a coroanei copacului la sfârşitul lunii mai şi înserarea în trunchi a 4-6 cepuri de ramuri (recoltate în perioada decembrie-februarie şi păstrate în frigider) din soiurile bune, productive.
Acest proces se numeşte supraaltoire. El permite pomilor să se restabilească în 2-3 ani, având alt soi de nuci pe rădăcina veche. După estimările noastre, în ultimii cinci ani în R. Moldova au fost realtoite peste 600 ha de livezi de nuci. Primele au fost realtoite începând cu anul 2014. În anul curent, în primele livezi realtoite roada a fost de circa 16 kg. de nuci de la fiecare pom. A doua soluţie, una radicală, este defrişarea acestor livezi şi sădirea pomilor noi.
Profit: De unde cumpără nucicultorii moldoveni materialul săditor şi la ce preţ?
O.T.: În total, în ţară avem şapte producători de puieţi de nuci care asigură aproape integral consumul intern. Costul unui pom de un an variază între €4,5-8, iar a celor de 2 ani este de €7-12 euro.
În acelaşi timp, importăm material săditor şi din Franţa, unde preţurile încep de la €7 şi ajung până la €20 pentru un puieţ. Cel mai ieftin, dar de multe ori şi cel mai necalitativ, material săditor este importat din Turcia la un preţ de €3,5-12.
Profit: Sub ce formă se exportă nucile din R. Moldova?
O.T.: Circa 95% din nuci sunt exportate sub formă de miez de nucă. În ultimii ani, însă, se atestă, o creştere a volumului de nuci exportate în coajă. Acest lucru a devenit posibil datorită faptului că fermierii au început să planteze soiuri mai bune de nuci. În special, soiurile se păstrează bine în coajă, iar producătorii nu cheltuie timp şi resurse pentru procesare.
Profit: Câte tone de miez de nucă exportă R. Moldova anual?
O.T.: Cea mai mare cantitate a fost exportată în anul 2017 – circa 45 mii tone de nucă în coajă, sau, conform datelor Biroului Naţional de Statistică – 18 mii tone de miez de nucă. În 2019, au fost exportate 13 mii tone de miez de nucă.
Profit: Cât la sută din volumul total de producţie nuciferă se vinde pe piaţa internă şi sub ce formă?
O.T.: Consumul intern constituie aproximativ 7%, dar felul în care se vinde este diferit – de la produse derivate din nuci (uleiuri, balsamuri) la pachete cu fructe uscate în asortiment. Pe pieţele agricole o cantitate relativ mare de miez de nucă se vinde în vrac.
Profit: Cum apreciaţi sprijinul Guvernului pentru sectorul nucifer?
O.T.: Unica susţinere de care beneficiem este suportul financiar acordat tuturor agricultorilor prin intermediul Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA). Pentru înfiinţarea plantaţiilor de nuci statul oferă 18 mii de lei la hectar indiferent de densitatea plantării. Noi am propus să fie aplicată o diferenţiere, pentru că există fermieri care plantează 80 pomi la hectar, un număr mult prea mic, iar alţii plantează în mod clasic între 100 şi 125 de pomi. Există şi plantaţii cu densitate mai mare, cu soiuri mai intensive, a căror cost este mai înalt din start. Din păcate, statul nu ia în considerare acest fapt. Pe de altă parte, dacă nu ar exista acest suport mulţi producători nici nu ar începe o afacere în domeniul nucifer.
Profit: Cât la sută din PIB reprezintă sectorul nucifer?
O.T.: Valoarea anuală a producţiei de nuci, care include migdalele şi alunele (cu un volum mult mai mic comparativ cu cel al nucilor), este de circa $120 mil. În 2019, aceasta a reprezentat circa 1% din PIB-ul ţării sau $12 mlrd.
Aş vrea aici, însă, să menţionez faptul că, de exemplu, în 2018, producţia nuciferă a reprezentat 5-7% din volumul total de producţie horticolă exportată de ţara noastră. Exprimate în valoare monetară, însă, nucile au reprezentat 44-49% din totalul de produse horticole exportate.
Aceste cifre demonstrează cu claritate că sectorului nucifer ar trebui să i se acorde o atenţie mult mai mare, pentru că este unul dintre cele mai rentabile, dacă nu chiar cel mai rentabil sector agricol.
Profit: Ce exact ar putea face autorităţile pentru a susţine acest sector?
O.T.: În primul rând, este necesară iniţierea unui dialog cu nucicultorii. Noi am solicitat, în repetate rânduri, să se înceteze subvenţionarea plantaţiilor înfiinţate cu soiuri vechi şi neproductive. Din păcate, autorităţile nu au ţinut cont de aceste solicitări. Ne dorim ca reprezentanţii statului să fie mult mai deschişi pentru dialog şi să accepte să discute propunerile noastre.
Profit: Cum a afectat pandemia exporturile de nuci?
O.T.: Impactul este destul de mare, deoarece o bună parte dintre ţările, care cumpărau nucile moldoveneşti, sunt cele în care consumul de nucă este destinat turismului: Grecia, Turcia, Italia. Din cauza restricţiilor de călătorie, care au afectat grav turismul, a scăzut şi consumul de nucă. Astăzi, avem companii care au în stocuri până la 200 tone de miez de nucă din anul trecut.
Profit: Care sunt principalele pieţe unde se exportă miezul de nuci din R. Moldova?
O.T.: Principala destinaţie este piaţa Uniunii Europene, în special Franţa, Germania şi Italia, unde este exportată circa 60% din toată producţia de nuci. Nu exportăm în Federaţia Rusă, întrucât partenerii din această ţară nu doresc să suporte o parte din cheltuielile de logistică, solicită reduceri foarte mari şi refuză să achite o parte din cost în avans.
Profit. Care este preţul miezului de nucă pe piaţa internă şi pe cea externă?
O.T.: Anul trecut preţurile pe piaţa internă pentru nucile jumătăţi au variat între 90 şi 125 lei per kg. Pentru sferturile de nucă preţurile sunt cu 15-20% mai mici.
Pe piaţa externă preţul variază între €5 şi €10, în dependenţă de calitatea produsului. Desigur, produsele bio sunt mai scumpe. În ţară avem circa 1 000 ha de livezi de nuci care au certificat de producţie bio. În 2019, preţul de export pentru jumătăţile albe a fost de €6-8 per kg.
În ultimii ani, însă, preţurile au scăzut, deoarece în SUA, China şi în alte state au fost plantate activ livezi de nuci care au început deja să dea roadă. Deci, concurenţa pe piaţa externă este mare. Totuşi, gustul nucilor moldoveneşti este inconfundabil, calitatea este înaltă, iar preţul accesibil. Aceste caracteristici fac nucile moldoveneşti destul de competitive pe piaţa europeană.
Profit: Ce speranţe aveţi în legătură cu viitorul sectorului nucifer din R. Moldova?
O.T.: Sperăm să existe mai multe posibilităţi tehnice pentru a instala sisteme de irigare. De asemenea, ne dorim ca producătorii să se asocieze în grupuri pentru a-şi coordona afacerile şi a purta un dialog mai eficient cu Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, în special la capitolul subvenţionare.■
Далее...
Bucureşti: Transformări majore în vechiul centru bancar
În ultima jumătate de secol, vechiul centru bancar din Bucureşti a suferit schimbări majore. Cele mai importante au fost determinate de evenimentele din decembrie 1989, precum şi de procesul de tranziţie ce a urmat. Sistemul bancar actual este practic de nerecunoscut comparativ cu cel de la finele anului 1989. Ponderea sectorului privat în sectorul bancar, care era aproape 0% la sfârşitul erei socialiste, în prezent a ajuns la 89,9%. În acest context, o succintă prezentare a marilor transformări bancare din „City-ul” dâmboviţean merită a fi întreprinsă.
Ultimele cinci decenii au consemnat schimbări istorice în sistemul bancar românesc şi implicit în vechiul centru bancar din Bucureşti. Evenimentele din decembrie 1989, au zguduit din temelii societatea românească şi au avut, cum era de aşteptat, repercusiuni majore şi în sistemul bancar. Tranziţia către economia de piaţă a României avea să se desfăşoare într-un context internaţional deosebit de convulsionat. Privind retrospectiv, se poate spune că ultimii 50 de ani au fost unii dintre cei mai tumultoşi din istoria modernă a lumii, precum şi a României. Economiile planificate ale fostelor state socialiste s-au reformat din temelii, iar noile ţări în tranziţie, inclusiv Republica Moldova (Moldova în acest articol), şi-au continuat drumul sinuos către o economie de piaţă. În data de 21 septembrie 2020, Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a anunţat că piaţa de capital din România a devenit o Piaţă Emergentă (în baza indicilor FTSE Russell).
La 29 martie 2004, România a devenit membră a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), iar începând cu 1 ianuarie 2007, este membră cu drepturi depline a Uniunii Europene (UE). Mai mult, cu plusuri şi minusuri, România a rămas în ultimii 50 de ani o zonă de stabilitate geopolitică. Aceasta este o realizare care merită o atenţie specială. Pe de altă parte, România, ca de altfel multe alte ţări în tranziţie, a suferit, şi continuă să sufere, de pe urma corupţiei care a devenit un flagel naţional/regional.
În acelaşi timp, ţara a înregistrat grave dezechilibre macroeconomice, cum ar fi deficite cronice ale balanţei comerciale, deficite majore de cont curent, deficite bugetare persistente, insuficientă atragere a fondurilor puse la dispoziţie de UE şi inflaţie majoră (hiperinflaţie în anumite perioade).
În fine, în 2020, ca de altfel multe alte ţări din lume, România a fost lovită dur de pandemia cauzată de COVID-19. De asemenea, ţara a pierdut în aceşti 30 de ani (ca şi Moldova de altfel) un avantaj extraordinar, pe care l-a avut la începutul perioadei de tranziţie şi anume un grad de îndatorare redus. Datoria externă a României a atins niveluri ameţitoare (€111,5 mlrd. la sfârşitul lunii iulie 2020 comparativ cu nivelul zero în 1989). „Stafia” datorie externe necontrolabile a Greciei şi a fostei Iugoslavii bântuie în Balcani!
Sfârşitul socialismului şi începutul tranziţiei
Evenimentele din decembrie 1989, au găsit sistemul bancar românesc într-o formă super-centralizată, cu o bancă centrală înfiinţată încă din 1880 (ulterior, Banca Naţională a Republicii Socialiste România) şi patru bănci specializate (Banca de Investiţii (BI), Banca Română de Comerţ Exterior (BRCE), Banca pentru Agricultură şi Industria Alimentară (BAIA) şi Casa de Economii şi Consemnaţiuni (CEC)). Câteva sucursale ale unor bănci străine cum ar fi: Chase Manhattan Bank (fostă Chemical Bank şi fostă MHT Bank) şi Société Générale au existat încă din perioada socialistă. Acestea erau importante atât din punct de vedere bancar, cât şi din punct de vedere politic şi cultural, fiind singurele sucursale ale unor bănci vestice în întreaga Europă de Est.
Acesta situaţie a fost radical transformată în septembrie 1991. Aşa cum era normal, funcţiile fostei Bănci Naţionale a Republicii Socialiste România (BNRSR) au fost împărţite în funcţii comerciale şi funcţii de bancă centrală. Banca Naţională a României (BNR) a fost înfiinţată în calitate de bancă centrală, în timp ce Banca Comercială Română (BCR) a preluat funcţiile anterioare ale fostei BNRSR specifice unei bănci comerciale, urmând să deservească cu prioritate sectorul industrial, transporturile şi comerţul.
În acelaşi timp, alte bănci comerciale au fost înfiinţate/reorganizate ca bănci universale. Imediat după 1989, universalizarea băncilor atât în sensul sectoarelor abordate, cât şi în ceea ce priveşte gama de servicii şi operaţiuni efectuate, a fost unul dintre dezideratele politicii monetare.
Dezvoltarea sectorului privat în sistemul bancar a fost cel de-al doilea mare obiectiv.
BRCE, ulterior redenumită Bancorex, în anul 1999, a fost asimilată de BCR. În noiembrie 2001, Banca Agricolă a fost cumpărată de Raiffeisen Group (Austria) la un preţ modest de $60 mil., iar, în perioada 1998-2004, în mai multe etape succesive, Banca Româna de Dezvoltare (BRD) a fost achziţionată de grupul francez Société Générale. BCR a fost preluată, în anul 2005, după mai multe amânări/eşecuri, de Erste Group din Austria pentru o sumă totală de €5,2 mlrd.
În plus, în iulie 1996, Parlamentul României a aprobat reorganizarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni (CEC, în prezent CEC Bank) în societate bancară, la care singurul acţionar este statul. Capitalul străin a penetrat puternic în sistemul bancar românesc, ceea ce a reprezentat o apreciere clară a încrederii în potenţialul de afaceri al României şi în fiabilitatea activităţii bancare. Investind în această perioadă, băncile străine au vizat de fapt potenţialul de afaceri al unei pieţe, care este cea de-a doua din Europa Centrală şi de Est, după Polonia.
La finele anului 1996, bilanţurile băncilor comerciale ajunseseră la $13,6 mlrd. Cu excepţia unei creşteri nominale în lei, care putea fi caracterizată ca fiind substanţială, se mai observă că nivelul activelor externe era mai mare decât cel al pasivelor, ceea ce implica o poziţie creditoare a sistemului bancar comercial românesc în relaţiile externe.
Pe baza datelor publicate de BNR, se constată că la aceeaşi dată, banca centrală era de fapt într-o poziţie externă net debitoare, de circa $534 mil. (de atunci, şi până în prezent, în creştere constantă). Politica monetară românească, în perioada de tranziţie, a fost deosebit de contorsionată, elaborată în condiţii inflaţioniste şi de cele mai multe ori sub imense presiuni politice, care erau bazate mai mult pe criterii sociale, decât pe argumentele unei economii de piaţă, în special în perioadele de alegeri cum sunt cele din septembrie şi decembrie 2020.
De asemenea, au fost perioade când emisiunile de masă monetară au fost mai mari decât creşterea PIB-ului, ceea ce a exacerbat şi mai mult inflaţia, iar dobânzile, în primii ani ai tranziţiei, au fost ţinute aproape statice, la niveluri foarte joase. Pentru prima dată, BNR retrage licenţa de funcţionare a unei bănci, cum a fost cazul Fortuna Bank, abia pe 11 iulie 1996. Ulterior, au urmat Dacia Felix şi Credit Bank. În aceste condiţii, analiştii politicii monetare româneşti au remarcat, pe bună dreptate, că s-a făcut „prea puţin şi prea târziu”.
Privatizarea băncilor comerciale
Acesta este, de asemenea, un domeniu în care ezitarea şi incoerenţa autorităţilor româneşti au avut efecte negative asupra stabilităţii leului şi au determinat atitudinea de „aşteptăm să mai vedem ce se întâmplă” din partea investitorilor în primii ani ai tranziţiei. Una dintre problemele, ce nu au fost soluţionate de autorităţile române, a fost aceea a unei opţiuni clare în legătură cu băncile care urmau să fie privatizate.
Diverse Guverne au lansat câteva posibile privatizări, în care au fost incluse succesiv BRD, Bancpost şi/sau chiar Banca Agricolă (fostă BAIA). Ezitarea a fost determinată şi de o serie de probleme tehnice complexe, care trebuiau soluţionate atunci când a apărut subiectul privatizării unor mari bănci comerciale deţinute de stat. Una dintre aceste probleme a fost stabilirea preţului de vânzare al acţiunilor. Aceast subiect a ridicat serioase dificultăţi tehnice şi practice în evaluarea preţului de piaţă al BCR. Una dintre cerinţele de bază pentru aplicarea acestei metode a fost utilizarea rapoartelor de audit internaţional (IAS).
Băncile private comerciale cum ar fi Banca Comercială „Ion Tiriac”, care a fost preluată de Unicredit Group (Italia), Banca Bucureşti (a fost preluată de Alpha Bank Greece), precum şi băncile străine, în general, au fost foarte active pe piaţă. La finele lunii aprilie 2020, sistemul bancar românesc cuprindea 34 de bănci, dintre care şapte erau sucursale ale unor bănci străine. La aceeaşi dată, activele totale nete ale băncilor comerciale autorizate de BNR constituiau 561,3 mlrd. lei (la cursul de la sfârşitul perioadei de raportare – €115,9 mlrd.).
Schimbări în „City” - Bănci falimentate, preluate sau dizolvate în tranziţie
La o primă analiză, în domeniul bancar, se constată că cel puţin 20 de bănci au fost înfiinţate, iar, ulterior, au dispărut în perioada de tranziţie. Cel puţin zece dintre acestea au dat faliment, au fost dizolvate sau, în situaţii de urgenţă, au fost preluate.
Cazurile cele mai răsunătoare sunt cele ale Bancorex, (fosta BRCE, preluată de BCR la 30 iulie 1999), Volksbank (preluată de Banca Transilvania (BT) la 31 decembrie 2015), precum şi Banca Turco-Română (falimentată la 3 iulie 2002). Aceste bănci au adus grave prejudicii de imagine sectorului bancar român, unde încrederea este activul cel mai de preţ. La fel, în aceeaşi perioadă, alte bănci mari au fost preluate, din cauza situaţiei dificile ale acţionarilor.
De exemplu, Bancpost, iniţial privatizată de GE Capital, iar, ulterior, deţinută de EFG Bank (Grecia) a fost preluată de BT în anul 2018, din cauza situaţiei dificile a băncii-mamă, precum şi a stării economice a Greciei, în general. Un alt exemplu este Banca Carpatică, care a fost preluată de Patria Bank, din cauza problemelor de integritate ale unor acţionari principali. Alte bănci (Columna Bank, Bankcoop, Dacia Felix, Demir Bank, Nova Bank etc.) pur şi simplu au falimentat după 2000 sau au fost preluate, din cauza conducerii defectuoase.
Toate aceste schimbări majore au afectat „City”-ul bancar din vechiul centru, unde, în prezent, au mai rămas BNR, BCR şi CEC Bank. BVB s-a mutat, de asemenea, din vechea cladire în una nouă în afara „City”-ului.
Fosta Bancă de Investiţii şi-a construit un nou sediu central modern (BRD) în Piaţa Victoriei. Banca Agricolă (fostă BAIA), devenită RZB Bank după 2001, are un sediu nou pe str. Mircea Vodă din Bucureşti, iar sediul central al fostei BAIA de pe str. Smârdan nr. 3, în prezent, este o clădire neîntreţinută, cu o altă destinaţie. De asemenea, compania de asigurări ADAS şi-a schimbat numele şi s-a mutat din „City”-ul bancar.
Cazul cel mai interesant este acela al BRCE – instituţie înfiinţată în 1968, specializată în tranzacţiile externe ale României, care era practic în faliment până în 1999. Sediul central din str. Calea Victoriei a fost neglijat o perioadă îndelungată. În prezent, acesta se află în lucrări de consolidare, după ce a fost abandonat aproape trei decenii. Având în vedere lucrările recente de consolidare/renovare din vechiul centru (vezi cazurile fostei clădiri a Ministerului Comerţului Interior şi a clădirii fostului Minister al Industriei Uşoare din perioada socialistă) sunt motive să credem că vechiul centru bancar va continua să existe, dar nu în forma existentă la începuturile tranziţiei. Între timp, cea mai mare bancă comercială – BCR din centrul vechi al Bucureştiului – a cedat locul nr. 1 în clasamentul băncilor comerciale Băncii Transilvania cu sediul central în Cluj-Napoca. BNR va trebui să gestioneze o datorie externă substanţială (peste 40% din PIB, depinde cât de mult se va contracta PIB-ul în anul curent, în contextul pandemiei actuale şi al alegerilor din acest an), precum şi trecerea la EUR.
În ultimii 50 de ani, în mod cert, lumea s-a schimbat mult şi irevocabil, iar acest lucru este valabil şi pentru vechiul centru bancar din Bucureşti. Evoluţia tumultoasă a vechiului centru bancar oferă un motiv de gândire pentru multe alte ţări din regiune, inclusiv pentru Moldova. Mutatis mutandis, schimbările profunde, dintre care unele chiar dramatice, din sectorul bancar moldovenesc din ultimii 30 de ani merită în mod clar o analiză distinctă.■
Далее...
Filosofia MAIB – ne pasă şi ne implicăm
Preşedintele Comitetului de Conducere al Moldova Agroindbank (MAIB), Serghei CEBOTARI, vorbeşte despre impactul pandemiei asupra sistemului bancar şi a instituţiei pe care o conduce. În opinia lui, va fi nevoie de răbdare şi vigilenţă pentru a depăşi criza provocată de pandemia COVID-19.
Dle Cebotari, a trecut mai bine de jumătate de an de activitate pe timp de pandemie. Ce impact a avut aceasta asupra MAIB, precum şi asupra sistemului bancar, în general?
Serghei CEBOTARI: Anul 2020 este, într-adevăr, anul care a dat peste cap orice previziuni şi ne-a impus să activăm în cadrul unui scenariu extrem de complicat atât pentru sectorul social, cât şi pentru sectorul de afaceri. Evident, presiunea s-a făcut simţită şi asupra sectorului bancar. Pe lângă faptul că sunt agenţi economici, băncile mai sunt şi unul dintre pilonii de bază ai stabilităţii financiare. Iar această perioadă impune întreprinderea unor măsuri neordinare pentru a asigura stabilitatea necesară, susţinând un sector economic afectat de situaţia pandemică, dar şi de secetă, mă refer evident la agricultură.
Privit la general, acesta e contextul în care activează băncile la moment şi care, bineînţeles că şi-a lăsat amprenta asupra indicatorilor financiari. Astfel, în primele şapte luni ale anului 2020, sectorul bancar a înregistrat o descreştere a indicatorilor de profit de peste 50% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. La MAIB acest indicator este în scădere cu aproximativ 30%. Totuşi, în condiţiile stagnării activităţii în majoritatea sectoarelor economice pentru o perioadă de trei luni şi, ulterior, reluarea treptată a activităţii, înregistrarea profitului, fie el şi diminuat, este în sine un semnal pozitiv. În plus, pe celelalte două segmente cheie – depozite şi credite, tendinţa este ascendentă, sistemul înregistrând la 31 iulie 2020 o creştere de aproximativ 7% şi, respectiv, 2,5% comparativ cu sfârşitul anului 2019.
Care este cel mai important lucru în filosofia de activitate a MAIB în perioada pandemică şi cum se aplică acesta în practică?
Serghei CEBOTARI: Să pornim de la faptul că pandemia a impus o altă abordare faţă de activitatea băncii atât pe intern, cât şi pe extern. A fost necesar să ne reorientăm rapid şi să luăm măsuri pentru a proteja sănătatea angajaţilor, asigurându-i în continuare cu un loc de muncă. Pentru aceasta am valorificat la maximum potenţialul tehnologic existent şi am asigurat activitatea la distanţă a majorităţii personalului din back-office. Pentru cei din front-office am revăzut programul de activitate şi i-am asigurat cu tot ce a fost necesar – măşti, mănuşi, materiale dezinfectante. Dacă e să folosesc termenul dvs. de „filosofie”, atunci filosofia MAIB a fost şi rămâne „ne pasă şi ne implicăm”.
Aceeaşi filosofie am extins-o şi în relaţiile cu clienţii. Am anunţat măsuri privind amânarea plăţilor la credite pentru persoane fizice şi juridice, am pus la dispoziţia clienţilor noştri instrumente de banking online. Astfel, aceştia pot face operaţiuni simplu, comod, oricând şi de oriunde. De asemenea, am prelungit automat valabilitatea cardurilor, am implementat rapid schimb valutar la bancomate, am depus eforturi triple ca clienţii să aibă acces la instrumente de vânzare online. În acelaşi timp, am menţinut un contact foarte strâns cu clienţii noştri ca să ne asigurăm că ei sunt bine informaţi despre schimbările ce au avut loc la nivel de reţea, despre măsurile întreprinse, despre posibilităţile de a face banking la distanţă.
La general vorbind, situaţia aceasta ne-a impus să ne uităm altfel la lucruri, să modificăm anumite viziuni şi abordări. Totodată, a apropiat şi a accelerat procese ce erau prevăzute pentru un viitor ceva mai îndepărtat. Cu siguranţă avem altă viziune asupra proceselor ce ţin de logistică, iar abordarea faţă de personal se schimbă, inclusiv în sensul optimizărilor. A fost şi rămâne a fi o perioadă destul de încordată, când absolut toate subunităţile MAIB lucrează în ritm accelerat. Am acumulat deja un bagaj de experienţă, am învăţat lecţii din lacunele pe care le-am observat. Mergem mai departe. Îndrăznesc să spun că dintr-o astfel de experienţă sau ieşi mai puternic, sau nu ieşi deloc. Pentru echipa MAIB e valabilă doar prima variantă.
Pandemia COVID-19 „a răsturnat” planurile multor oameni şi companii. MAIB a răspuns cu câteva acţiuni destul de concrete, însă pe termen scurt. În prezent, banca are programe de lungă durată pentru a satisface nevoile clienţilor şi a face faţă noii situaţii?
Serghei CEBOTARI: „A răsturnat” e bine spus. Situaţia, cu care se confruntă actualmente întreaga lume, ne-a învăţat clar un lucru – programe pe termen lung trebuie să existe, dar în orice moment trebuie să fim pregătiţi să le amânăm sau să le ajustăm, uneori să le modificăm radical. În acest sens, existenţa unui plan B, dar chiar şi C este de la sine înţeles. În anul curent, problemele din sectorul economic, cauzate de criza pandemică, au fost agravate şi de seceta, care a afectat sectorul agricol. Ambele au impus acţiuni concertate din partea sectorului privat şi a celui public pentru a menţine economia, în general, şi agricultura, în particular, pe linia de plutire. Noi în calitate de bancă comercială am elaborat noi produse, am lansat noi servicii şi ele, în anumite cazuri, au venit la pachet cu facilităţile asigurate de organele guvernamentale.
Astfel, MAIB a redus rata dobânzii la anumite produse creditare pentru agenţii economici, iar Guvernul, în paralel, a anunţat compensarea acestor dobânzi. De asemenea, MAIB a anunţat disponibilitatea să examineze individual cu fiecare client impactul acestei crize şi să ofere posibilitatea reeşalonării creditelor. În continuare monitorizăm atent evoluţiile crizei şi ţinem o legătură strânsă cu clienţii noştri. În acelaşi timp, înţelegem cu toţii că va trebui să ne înarmăm cu răbdare şi să acţionăm cu vigilenţă pentru a depăşi această stare de lucruri.
Mediul de afaceri şi societatea se schimbă rapid şi profund. În acest context, cum anticipaţi evoluţia sistemului bancar din R. Moldova?
Serghei CEBOTARI: E bine cunoscut că din anul 2015 încoace sistemul bancar a trecut prin reforme profunde şi pe alocuri foarte dureroase. În schimb, acestea au asigurat o consolidare atât a cadrului juridic în care activează băncile, cât şi a bazei financiare. Avem un sector bancar puternic, bine capitalizat, care cred că poate face faţă situaţiei existente.
Specialiştii din domeniul bancar prognozează că în urma crizei, provocate de pandemia COVID-19, poate urma un proces de consolidare a sistemului bancar. Respectiv, ne putem aştepta la fuziuni sau preluări. MAIB are în plan o eventuală extindere sau preluare?
Serghei CEBOTARI: Despre stabilitatea planurilor în această perioadă am menţionat mai sus. Acest lucru rămâne valabil şi pentru întrebarea respectivă. Dar, ca să fiu mai specific, voi sublinia că deşi provocările întotdeauna vin cu oportunităţi, vigilenţa şi analiza profundă sunt principii cheie, atunci când decizi să valorifici sau nu oportunităţile, în special, în situaţii de instabilitate.
Cred că în viitorul apropiat şi mediu se va pune accentul pe consolidarea activelor existente. Avem deja un exemplu când un jucător puternic din străinătate a anunţat până la criză achiziţia unui agent important din sectorul microfinanciar din R. Moldova, iar acum decizia a rămas pe stand-by.
Câţiva ani în urmă, aţi anunţat că MAIB planifică o extindere regională. Prima piaţă menţionată a fost România. Ce s-a întâmplat cu aceste planuri?
Serghei CEBOTARI: Este un plan pe termen lung, realizarea căruia, pe de o parte, depinde de un şir de factori. Iar, pe de altă parte, tehnologiile permit intrarea pe alte pieţe nu neapărat cu prezenţă fizică. În acelaşi timp, la această etapă, ţinând cont de situaţia actuală, companiile îşi revăd viziunile şi strategiile. Astfel, încă multe lucruri se vor schimba.
Intrarea unor noi investitori pe piaţa bancară a avut un impact major asupra sectorului bancar. Cum faceţi faţă concurenţei?
Serghei CEBOTARI: Venind într-un sector bancar deja foarte bine consolidat din punct de vedere juridic, noii investitori au contribuit la transparentizarea structurii acţionariatului, lucru foarte necesar la acel moment. Ei, de asemenea, au un impact foarte puternic asupra culturii bancare, guvernanţei corporative, în special prin consilierea necesară, prin schimbul de experienţă, precum şi prin propriul exemplu.
Cât despre a face faţă concurenţei, în primul rând, vă aduc aminte că MAIB are investitori străini de forţă – Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Horizon Capital şi Invalda INVL. Toate reformele care au loc acum pe plan operaţional – tehnologizare, centralizare, automatizarea proceselor, accent pe rapiditatea şi calitatea deservirii – sunt susţinute totalmente de noii acţionari. În rest, cifrele vorbesc de la sine. MAIB a fost şi va rămâne liderul sectorului bancar autohton, are tot potenţialul necesar şi baza pentru aceasta.
După jaful de la o filială a băncii, produs în vara anului 2019, MAIB a demonstrat multă transparenţă şi deschidere în aplanarea situaţiei. De ce s-a mers pe aceasta cale? Care sunt riscurile unei astfel de decizii? Cum comentaţi acuzaţiile unui grup de clienţi, care susţin că le-aţi promis compensarea integrală a sumelor?
Serghei CEBOTARI: La MAIB nu se întâmplă ca vorbele să meargă înaintea faptelor, acestea merg mână în mână. Am spus că suntem transparenţi şi că clienţii sunt prioritatea noastră. Am demonstrat mereu acest lucru prin fapte, inclusiv în vara anului 2019, când s-a întâmplat acea situaţie extrem de regretabilă, de pe urma căreia au avut de suferit atât clienţii, cât şi banca. Am fi putut să prezentăm contractele, care au fost încheiate cu deţinătorii casetelor de siguranţă şi, respectiv, să nu alocăm nici un fel de compensaţii. Noi am ales să trecem peste prevederile contractuale şi să alocăm până la 500 mii de lei fiecărui client păgubit. Ne-am asumat careva riscuri luând o astfel de decizie? Da, evident. Dar am contat pe corectitudine. Contăm şi în continuare. În mare parte, decizia noastră a fost primită pozitiv de clienţii păgubiţi şi acest lucru ne bucură. Există, însă, şi o situaţie de conflict, dar sperăm în continuare pe o finalitate a anchetei, iar în cazul în care vor fi decizii în instanţă, le vom respecta.
Dar cum a avansat investigaţia acestui jaf? Ce ne puteţi spune fără a prejudicia ancheta?
Serghei CEBOTARI: De la bun început, MAIB a cooperat foarte strâns cu organele de anchetă şi îşi menţine deschiderea până în prezent. Din păcate, alte informaţii cu privire la evoluţia investigaţiei, decât cele ce au apărut în presă, nu cunoaştem. Ne dorim să fie anunţată o concluzie, să fie identificaţi şi traşi la răspundere infractorii.
MAIB este o instituţie cunoscută pentru acţiunile sale de responsabilitate socială, inclusiv susţinerea studiilor, premierea celor mai buni studenţi, organizarea de concursuri pentru tineri. Acum când are loc reevaluarea întregului proces de învăţământ, care ar fi răspunsul MAIB la provocarea respectivă?
Serghei CEBOTARI: MAIB a susţinut cultura, sportul, educaţia chiar din anii '90, sprijinind proiecte de impact în aceste domenii. Ne bucurăm să vedem că exemplul nostru a fost preluat şi de alte companii. Astfel, astăzi implicarea companiilor în acţiuni de responsabilitate socială a devenit o tendinţă în masă. O vom face în continuare, analizând şi ţinând cont de acele sectoare ale societăţii, care au o necesitate stringentă de susţinere. Şi pentru că aţi întrebat expres de educaţie, pot spune cu siguranţă că vom continua propriul nostru proiect de educaţie financiară MAIB Studio Avanti. Ne dorim ca şi celelalte proiecte să continue în măsura necesităţilor sau să fie actualizate, mă refer la Burse de Merit, proiectele Junior Achievement etc. Desigur, deciziile în cadrul acestora nu ne aparţin în exclusivitate – mai există şi alţi co-parteneri ai proiectelor.
Cum s-a schimbat structura şi conţinutul cererii şi ofertei pentru serviciile MAIB în ultimele trei-patru luni?
Serghei CEBOTARI: Cred că schimbarea în preferinţele clienţilor este evidentă, în special că a fost impusă de specificul situaţiei pandemice: online-ul a fost şi este la mare căutare. Noi am făcut tot posibilul ca să digitalizăm cât mai mult serviciile băncii, astfel încât clienţii să fie cât mai puţin dependenţi de bancă în forma sa clasică, să nu stea în rând la ghişee, să economisească timp, să efectueze operaţiunile de care au nevoie în siguranţă. MAIB a avut şi până acum produse şi servicii digitale, dar anume situaţia de criză i-a forţat pe clienţi să le folosească mai intens, să se obişnuiască cu ele, să le înţeleagă avantajele.
Astăzi, pe lângă achitarea facturilor, a ratelor la credite, efectuarea transferurilor online, clienţii MAIB îşi pot deschide şi un cont de depozit prin aplicaţia MAIBank, pot solicita credite online, pot face schimb valutar la ATM-uri etc.
În acelaşi timp, clientul se axează mai puţin pe preţuri, el cere rapiditate şi calitate. Suntem în proces de testare a aşa zisului conveier creditar, care ne va permite să reducem timpul de acordare a creditelor de la zile la minute. Avem rezultate foarte bune în cadrul proiectului pilot şi urmează să-l extindem în toată reţeaua.
MAIB este unul dintre cei doi furnizori de platforme pentru servicii e-commerce din R. Moldova. Totuşi, în comparaţie cu alte platforme cea pe care o oferiţi pare a fi mai scumpă, cu un set voluminos de documente necesare şi timp lung de aşteptare. De ce este necesar un număr atât de mare de proceduri şi acte, în condiţiile în care, de exemplu, Paylike sau 2CheckOut solicită doar datele companiei şi o verificare sumară pentru integrarea cu site-urile solicitante?
Serghei CEBOTARI: Cuvântul cheie aici e „pare”. Platformele de e-commerce pe care le-aţi menţionat nu sunt mai ieftine, decât cea pusă la dispoziţia clienţilor de MAIB. Dacă e să ne uităm la preţul per tranzacţie, atunci acestea sunt mai scumpe. În plus, condiţiile oferite de MAIB sunt mai favorabile, mă refer, în primul rând, la accesul la bani. Beneficiarii serviciilor de e-commerce de la MAIB au acces la resursele financiare în ziua următoare a tranzacţiei, pe când celelalte două platforme reţin banii până la o săptămână.
Da, MAIB reţine un depozit de 5-10% din suma tranzacţiei pentru o perioadă de până la şase luni, dar acest lucru face parte din politica noastră de management al riscurilor. Celelalte două platforme, pentru a se asigura de riscuri, impun anumite limite la primirea banilor, suma minimă pe care clienţii o pot extrage este de $300-400, în plus, au şi comisioane la transferul banilor la cont. Admit că procedura de înregistrare a agenţilor economici pe platformă durează, dar lucrăm în direcţia respectivă pentru a o simplifica. Între timp, am lansat platforma Totul.Online – un marketplace deja creat, unde orice comerciant îşi poate expune şi comercializa bunurile şi serviciile, beneficiind de asistenţă, consiliere, promovare. Pentru comercianţii de pe acest marketplace am micşorat şi depozitul până la 5% şi perioada de reţinere a lui - până la 3 luni. Sunt instrumente, care trebuie analizate cu atenţie şi, ulterior, alese cele mai optime.
Ca urmare a implementării noilor cerinţe Basel III, băncile din R. Moldova au făcut un salt enorm şi practic activează după noile standarde. În ce măsură mediul de afaceri şi societatea s-au adaptat la noua situaţie?
Serghei CEBOTARI: Basel III nu are tangenţă directă cu mediul de afaceri sau persoanele fizice. Acesta impune condiţii mai rigide faţă de abordarea riscurilor în banking. Implicit, însă, odată ce aceste principii au fost implementate, evident că şi cerinţele de creditare nu mai sunt cele cu care se obişnuiseră clienţii. Nici mediul de afaceri, nici societatea nu erau pregătite pentru această schimbare, lucru cumva firesc, dat fiind că şi băncile au trecut prin aceste procese rapid şi au fost nevoite să se adapteze din mers. Evident că tot băncilor le-a revenit rolul de a-şi informa clienţii despre noile cerinţe, şi nu doar a-i informa, dar şi de a-i consilia, ghida – până când aceştia s-au obişnuit cu ele.
În data de 24 iulie 2020, acţionarii MAIB au decis să amâne decizia privind plata dividendelor pentru anul 2019. Totodată, autorităţile (Banca Naţională a Moldovei (BNM)) au recomandat băncilor să evite plata dividendelor, iar unii politicieni chiar încearcă să dicteze băncilor, adică acţionarilor, să nu ceară dividende. Pe de altă parte, unii acţionari se arată nemulţumiţi de o eventuală neplată a dividendelor. Care ar fi soluţia optimă pentru a-i împăca pe toţi?
Serghei CEBOTARI: Cred că soluţia optimă a fost identificată chiar de acţionari, în contextul în care recomandarea BNM a fost să ne abţinem de la plata dividendelor. Acţionarii MAIB au decis amânarea, ci nu anularea plăţii dividendelor. Respectiv, vom reveni la acest subiect de îndată ce vom avea o claritate în privinţa evoluţiei situaţiei. Da, în anul 2019, MAIB a înregistrat suficient profit pentru a-şi permite să achite dividende acţionarilor, dar situaţia cu care ne confruntăm în pezent impune multă prudenţă. După Adunarea generală a acţionarilor a devenit clar pe cât de critică este situaţia din sectorul agricol. Acesta fiind încă un aspect foarte important, care la fel trebuie luat în considerare, când abordăm subiectul dividendelor. Noi, echipa de management, le suntem foarte recunoscători acţionarilor MAIB pentru înţelepciunea de care dau dovadă în această perioadă deloc uşoară.
Aţi iniţiat construcţia unui nou oficiu. La ce etapă este şi când planificaţi finalizarea investiţiei?
Serghei CEBOTARI: Am avansat destul de mult în acest sens. Ţinând cont de complexitatea proiectului şi de specificul procesului de construcţie, credem că noul sediu va fi finalizat în anul 2021.■
Sursa: Moldstreet
Далее...