Tema numărului

Moldova pare să devină o destinaţie turistică aleasă tot mai des de străinii dornici de noi experienţe culturale, lingvistice şi emoţionale, sau dornici să descopere ceva (cu totul) necunoscut. Avem tot mai multe trasee turistice şi hotele pregătite să găzduiască oaspeţi veniţi să ne cunoască ţara. Însă v-aţi gândit vreodată să găzduiţi în propria casă turişti care doresc să descopere Moldova prin prisma oamenilor care locuiesc aici? Să gătiţi cina împreună, să mergeţi la strâns roada şi să le oferiţi posibilitatea să ne cunoască ţara prin ochii unui băştinaş?

Programul Friendship Force Chişinău, organizat de către Asociaţia pentru Dezvoltare Creativă (ADC), vă oferă posibilitatea să trăiţi aceste experienţe unice.

La nivel internaţional, programul Friendship Force (Forţa Prieteniei) se desfăşoară în 60 de ţări, având o istorie ce datează încă din 1977. În Republica Moldova, ADC este cea care deja de peste şapte ani dă culoare acestui program, promovând ţara noastră prin intermediul locuitorilor săi. Membrii programului, aşa numiţii ambasadori ai prieteniei, vizitează diverse ţări, „gustând” din viaţa adevărată a localnicilor şi fiind parte a diferitor activităţi care fac şederea lor o adevărată revelaţie. Din 2014, ambasadori ai prieteniei din SUA, Germania, Belgia şi Turcia au vizitat Moldova şi au rămas fascinaţi de OAMENII de aici.

Prin ce este special acest program?

Programul Friendship Force oferă oportunităţi de a explora noi ţări şi culturi prin reunirea oamenilor la nivel personal. Ideea principală a programului presupune că pe întreaga perioadă a sejurului ambasadorii prieteniei să fie cazaţi în familii. Gazdele locale întâmpină vizitatorii internaţionali în cultura lor, împărtăşind cu ei mese, conversaţii, evenimente de familie şi prezentând cele mai frumoase locaţii şi experienţe din regiunea lor.


Petrecând câteva zile în sânul unei familii, vizitatorii reuşesc să descopere ţara şi oamenii săi mult mai repede decât dacă ar străbate-o în lung şi în lat. Atmosfera de familie, albumele cu fotografii, mămăliga pregătită împreună şi discuţiile la un pahar de vorbă îi fac pe ambasadorii prieteniei să se simtă membri deplini ai familiei.

Iar celor ce găzduiesc li se oferă posibilitatea să exploreze lumea fără a pleca de acasă, să cunoască şi să comunice cu oameni cu experienţă de viaţă impresionantă, să îşi lărgească orizonturile spre diferite domenii. Astfel, ambasadorii prieteniei din Moldova au posibilitatea să întâlnească oameni care le devin prieteni pentru toată viaţa şi au toate şansele ca ulterior să îi viziteze, având deja cazare asigurată.

Vizita ambasadorilor din Izmir

Cel mai recent grup de vizitatori care a „gustat” din felul nostru de a fi s-a aflat în Moldova în perioada 20-26 septembrie 2019, venind din oraşul Izmir, Turcia. Zilele de weekend le-au petrecut cu familiile gazdă, vizitând muzee şi vinării, festivaluri şi concerte sau făcând câte o vizită la ţară. Ba mai mult, una din familiile turce a participat la o nuntă tradiţională moldovenească.


În zilele de lucru, ADC le-a organizat oaspeţilor un program turistic şi cultural divers, care a presupus vizitarea Combinatului de vinuri Mileştii Mici, a Complexului muzeal Orheiul Vechi, a Parlamentului RM, dar şi a oraşului Comrat şi satului Avdarma din Gagauzia, acolo unde legătura culturală a adus poveşti din istoria oamenilor şi a tradiţiilor din regiune.


De asemenea, oaspeţii din Turcia şi familiile gazdă au avut posibilitatea să se cunoască mai îndeaproape pe parcursul a două seri memorabile când au fost organizate o cină moldovenească şi alta turcească. Împreună au cântat, au dansat, au gustat din bucătăria fiecărei ţări, reuşind să se îndrăgostească una de cealaltă.


Familiile gazdă din Moldova i-au încântat pe vizitatorii din Turcia prin activităţile de familie, prin copiii care alături de părinţii lor au participat pe parcursul întregului program fiind cei mai buni ambasadori ai tradiţiilor şi obiceiurilor din Moldova, dar şi a realităţilor pe care le avem.

În semn de recunoştinţă

Tayfun Mercimek, coordonatorul grupului de vizitatori din Izmir a lăsat un mesaj ce ne-a încălzit inimile: „Vizita în Moldova a fost una perfectă. Suntem recunoscători prietenilor noştri din Moldova care au făcut tot posibilul să avem un sejur splendid. Sincer, simţim că ne-am lăsat inimile în Moldova. Nu vă vom uita niciodată, iar casa noastră este şi casa voastră pentru că mereu veţi fi bineveniţi în Izmir. Mulţumim echipei ADC şi familiilor şi vă aşteptăm să ne vedem în Izmir. Iubim Moldova.”


Un mesaj emoţionant a venit şi din partea unui ambasador al prieteniei din Moldova. Alexei a ţinut să menţioneze că nu a fost niciodată în Turcia pentru că are frică să zboare cu avionul, acum însă, Turcia „a zburat la el acasă”. Ba mai mult, această vizită a reuşit să spargă o serie de stereotipuri legate de turci pe care le avea Alexei, i-a descoperit altfel şi acum analizează serios posibilitatea de a-i face o vizită în Turcia familiei pe care a găzduit-o.

Exemplul propriu contează

„Cu siguranţă, cu greu pot fi găsite conexiuni mai frumoase ce se pot lega între oameni. Oamenii şi familiile sunt adevăratele valori care fac o cultură specială, iată de ce, ADC le mulţumeşte familiilor gazdă pentru deschiderea de care au dat dovadă, devenind adevăraţi ambasadori ai ţării noastre chiar la ei acasă,”  a declarat pentru Profit Mariana Meg Turcan, directorul executiv al ADC.

Potrivit ei, ADC crede în asemenea programe, pentru că „ele pun în prim-plan oamenii şi mândria de ţară, fără de care ar fi greu să ne imaginăm existenţa”. „Alegem să fim cetăţeni şi ambasadori activi prin acţiunile şi exemplul propriu, prin schimbul de experienţe şi trăiri personale,” a mai spus directorul exectiv al ADC.

Următorul grup de vizitatori din SUA vor veni Republica Moldova în perioada 18-21 iunie 2020, iar ADC invită toţi doritorii să devenă membri ai „marii familii Friendship Force, ambasadori ai ţării şi ai prieteniei care nu are graniţe”.

Pentru mai multe detalii accesaţi paginile de Facebook Friendship Force Chişinău (https://www.facebook.com/FriendshipForceChisinau/) şi Asociaţia pentru Dezvoltare Creativă www.facebook.com/adc.moldova sau expediaţi un mesaj pe adresa [email protected].■

 

 

Analizând tendinţa evoluţiei societăţilor comerciale din ultimii 20 de ani, observăm că principalele cauze ale insolvabilităţii, stagnării dezvoltării, înregistrării deficitelor financiare care conduc la privatizări sau concesiuni la preţuri neavantajoase pentru stat sunt managementul defectuos şi întârzierea luării unor decizii corecte din partea organelor de conducere. Prin urmare, durabilitatea şi dezvoltarea companiei poate fi asigurată doar prin adoptarea unor metode de conducere moderne şi eficiente. În această articol, avocatul Valentin Ciuric, specializat în avocatură de afaceri, va prezenta o analiză a guvernanţei corporative a societăţilor pe acţiuni.

Cu o istorie de 101 ani şi cu peste 1,100 de membri, inclusiv peste 60 din regiunea transnistreană, Camera de Comerţ şi Industrie (CCI) a Republicii Moldova este considerată, pe bună dreptate, unul dintre cei mai mari „avocaţi” ai businessului moldovenesc. Despre realizările şi planurile de viitor ale CCI a RM, cooperarea cu mediul de afaceri şi autorităţi, precum şi despre provocările cu care se confruntă „avocatul” mediului de afaceri, preşedintele CCI, Sergiu HAREA, a vorbit în cadrul unui interviu acordat în exclusivitate revistei Profit.

Profit: Dle Harea, în septembrie curent, CCI a RM a organizat participarea a zeci de companii moldoveneşti la două expoziţii în România - la Iaşi şi Baia Mare. Cum sunt priviţi antreprenorii moldoveni de către oamenii de afaceri şi consumatorii din România?

S.H.: Unul dintre obiectivele pe care le-am stabilit în 2016, când am fost ales preşedinte al CCI, a fost promovarea produselor şi serviciilor moldoveneşti peste hotare. Piaţa RM este una mică, respectiv, exporturile sunt o necesitate, iar organizarea expoziţiilor peste hotare este un element cheie care contribuie la atingerea acestui scop.

În 2016, la scurt timp după preluarea conducerii CCI, am organizat prima expoziţie „Republica Moldova Prezintă” la Iaşi, la care au participat peste 100 de companii moldoveneşti. Produsele noastre au fost înalt apreciate de consumatorii ieşeni, mai multe companii moldoveneşti reuşind să stabilească relaţii de cooperare şi chiar să deschidă reprezentanţe la Iaşi. Ne favorizează faptul că vorbim aceeaşi limbă, suntem din acelaşi areal şi chiar avem aceleaşi gusturi.

Aş vrea să menţionez dedicaţia dlui Mihai Chirica, primarul de Iaşi, care întotdeauna a fost un mare admirator al produselor moldoveneşti.

În septembrie curent am organizat „Festivalul Vinului Moldovenesc” la Iaşi la care au participat 55 de companii moldoveneşti, inclusiv 27 din sectorul vinicol. Potrivit autorităţilor ieşene, la Festival au participat circa 20 mii de vizitatori. Tot în luna septembrie, am participat la „Festivalul Castanului” la Baia Mare cu prezenţa a circa 40 de companii autohtone şi peste 15 mii de vizitatori.

Considerăm că cifrele enunţate sunt destul de mari. În cadrul acestor festivaluri au fost semnate mai multe memorandumuri de înţelegere şi acorduri, s-au iniţiat colaborări care, sperăm să fie urmate şi de exporturi. Totodată, produsele moldoveneşti au ajuns şi pe pieţele din Braşov, Ploieşti, iar în 2020, planificăm să participăm la un şir de alte expoziţii în diferite oraşe din România, inclusiv la Vaslui, Piatra Neamţ, Cluj, Timişoara, etc. Considerăm că participarea la asemenea evenimente este foarte importantă, deoarece România este principalul nostru partener comercial, dar şi o punte pentru a intra pe piaţa UE.

Profit: Vă aflaţi la conducerea CCI a RM, cea mai mare asociaţie de business din Moldova, din anul 2016. Care sunt trei-patru cele mai mari realizări ale CCI în această perioadă?

S.H.: Una dintre cele mai mari realizări este crearea unui sistem informaţional nou care permite oferirea tuturor serviciilor online, inclusiv depunerea cererilor pentru participarea la diverse expoziţii şi forumuri internaţionale sau pentru a primi un certificat de origine preferenţial etc. Aici aş menţiona şi dezvoltarea registrului membrilor CCI, care conţine informaţii detaliate despre companiile membre, doleanţele lor şi felul în care Camera le-a ajutat.

A doua mare realizare constă în faptul că am pus umărul la facilitarea comerţului. Am promovat şi dezvoltat Asociaţia Agenţilor Economici Autorizaţi şi Asociaţia Brokerilor Vamali şi am lansat serviciul draft survey. Un asemenea serviciu, care se ocupă de evaluarea cantitativă a mărfurilor care se exportă cu navele în portul Giurgiuleşti, nu a existat până acum în RM.

A treia mare realizare sunt expoziţiile şi forumurile investiţionale regionale organizate de CCI - în special expoziţia „Republica Moldova Prezintă” organizată peste hotare şi expoziţia tradiţională „Fabricat în Moldova” desfăşurată la Centrul Expoziţional Moldexpo. Aş vrea să menţionez faptul că în prezent nu dispunem de spaţii suficiente la Moldexpo pentru toţi doritorii. Am organizat mai multe forumuri investiţionale regionale la Cahul, Bălţi, Edineţ şi Chişinău.

A patra cea mai mare realizare este implementarea învăţământului dual care presupune pregătirea cadrelor calificate în cadrul întreprinderilor. Am reuşit să obţinem adoptarea, în 2018, a hotărârii de Guvern Nr. 70 prin care s-a aprobat regulamentul cu privire la organizarea programului de formare profesional-tehnică prin învăţământul dual. Dacă anterior învăţământul dual era implementat doar în cadrul a două companii, acum numărul acestora este de 85. În prezent, avem peste 1,000 de ucenici la întreprinderi - tineri care învaţă şi lucrează.

Profit: Dar ce nu aţi reuşit încă să realizaţi din ceea ce v-aţi propus?

S.H.: Deocamdată, nu s-a reuşit adoptarea Legii Uceniciei pentru învăţământul dual. Avem nevoie de această lege pentru a stipula clar cine este ucenicul şi de ce facilităţi beneficiază companiile care angajează ucenici.

Profit: Cunoaşteţi starea mediului de afaceri din RM din prima sursă. Prin ce se deosebeşte anul 2019 de anii precedenţi la capitolul dezvoltarea mediului de afaceri?

S.H.: O tendinţă foarte descurajatoare înregistrată în ultimii ani este faptul că numărul companiilor care se închid este mai mare decât al celor care se deschid. Aceasta este, într-adevăr, o mare problemă.
De asemenea, mă îngrijorează stagnarea dezvoltării economice în Europa, care este principala noastră piaţă de desfacere, dar şi instabilitatea în relaţiile economice cu Rusia.

Instabilitatea la nivelul legislaţiei este o altă mare problemă. Mediul de afaceri are nevoie de stabilitate pentru a-şi putea planifica activităţile. Membrii Guvernului trebuie să ţină cont de faptul că împrumuturile oferite de FMI şi alte organizaţii internaţionale sunt ulterior rambursate de agenţii economici, respectiv, opinia lor nu trebuie neglijată. Abordarea autorităţilor, în acest caz, este un lucru care mă doare şi îi doare şi pe agenţii economici.

Profit: Unul dintre scopurile principale ale CCI a RM este sporirea competitivităţii şi capacităţii de inovare a IMM-urilor. Din discuţiile pe care le aveţi cu reprezentanţii ÎMM, care este starea lor reală la moment?

S.H.: ÎMM-urile sunt cele mai vulnerabile la crizele economice locale, regionale şi internaţionale. ÎMM nu au cifre de afaceri de milioane, ele nu pot lua credite foarte scumpe de la bănci şi nu beneficiază de subvenţii din partea statului. Anume din această cauză ne confruntăm cu problemele despre care discutăm. CCI a RM se străduie să găsească pârghii cu ajutorul cărora să ajute ÎMM-urile - discutăm cu donatorii, îi convingem să ofere asistenţă ţării noastre, precum şi promovăm învăţământul dual.

Profit: Având peste 1,100 de membri, putem spune că CCI este cel mai mare „avocat” al mediului de afaceri din RM în faţa structurilor statului. Care sunt cele mai frecvente doleanţe ale mediului de afaceri în raport cu structurile statului? Ce fel de „lobby” vă solicită ele cel mai des?

S.H.: CCI chiar este cel mai mare „avocat” al businessului din Moldova. Avem platforme pe care discutăm, iar apoi ne expunem părerea cu privire la diferite probleme economice.

Facem diferite sondaje în rândul membrilor noştri. Ultimul sondaj a fost realizat împreună cu experţii de la IDIS-Viitorul şi este întitulat „Corupţia - cea mai profitabilă afacere din RM”. Ca urmare a acestor discuţii, elaborăm propuneri autorităţilor publice locale şi centrale.

Toate aceste activităţi au scopul de a dezvolta şi a facilita dezvoltarea afacerilor în RM. Sunt un mare promotor al serviciilor şi produselor moldoveneşti.

Susţinerea producătorului autohton înseamnă sute şi mii de locuri de muncă acasă şi creşterea defalcărilor la bugetele naţionale şi locale.

Profit: Cum apreciaţi activitatea firmelor exportatoare şi ce estimări aveţi pentru anii 2019-2020?

S.H.: Am în faţă datele statistice care arată că, din păcate, în anul 2019 ritmul de creştere este mai mic decât cel prognozat. În ianuarie-iulie curent, exporturile au crescut cu doar 3,5%. Din păcate, poziţia produselor noastre a scăzut pe multe pieţe.

Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, s-au micşorat exporturile din RM către Marea  Britanie, Italia, Franţa, Serbia, Austria, Grecia, Kazahstan, Lituania, Georgia, chiar şi China. Acest lucru înseamnă că trebuie să diversificăm pieţele, dar şi produsele pe care le exportăm. Suntem într-o permanentă competiţie.

În acelaşi timp, au crescut exporturile spre România, Elveţia, Polonia, Germania, Cehia. Avem o anumită creştere la capitolul exporturi în Rusia.

Căutarea de pieţe noi, netradiţionale, este un lucru bun. În acest context, aş evidenţia forumurile de afaceri cu participarea agenţilor economici din Indonezia şi India organizate de CCI în toamna anului curent. Considerăm piaţa indiană una foarte importantă şi sperăm că un număr cât mai mare de companii moldoveneşti vor reuşi să realizeze exporturi către această piaţă.Forumurile pe care le organizăm sunt un prim pas în acest sens. Scopul principal este de a pune oamenii de afaceri moldoveni faţă în faţă cu cei străini pentru ca ei să se cunoască, să stabilească relaţii şi să înceapă să negocieze. De exemplu, la forumul moldo-indonezian, câteva companii moldoveneşti au primit invitaţii de a vizita Indonezia şi a negocia exportul de cereale în această ţară asiatică şi importul de peşte în RM.

Uneori procesul de negocieri poate dura de la 6 la 12 luni. De obicei, la expoziţiile „Fabricat în Moldova” avem delegaţii din 5-10 ţări şi de multe ori anume în urma participării la aceste expoziţii se stabilesc relaţii bune de colaborare şi încep exporturile.

Profit: În calitate de preşedinte al CCI, aţi participat la multe evenimente peste hotare şi aţi observat cum se dezvoltă mediul de afaceri în alte ţări. Dacă aţi face o comparaţie, ce nu-i ajunge businessului moldovenesc pentru a se dezvolta la fel de rapid ca, de exemplu, cel din Ucraina, România, Belarus? Este vorba de bani, know-how, experienţă, mentalitate sau altceva?

S.H.: Din păcate, la toate capitolele menţionate ne mişcăm cu o viteză mai mică comparativ cu ţările vecine.

Este nevoie de o viteză mai mare la stadiul de elaborare şi implementare a legilor. Vorbim de ani de zile de problemele care există în sistemul judecătoresc, dar foarte puţin se întreprinde pentru a schimba lucrurile. Aceasta este şi una dintre cauzele care determină investitorii străini să nu se grăbească să vină în Moldova.

Dat fiind faptul că economia RM este una mică, trebuie să fim mai deschişi şi mai rapizi în toate procesele, inclusiv cel de preluare a know-how-urilor, deoarece nu suntem unicii în regiune care dorim să atragem investitori străini.

Aş vrea să subliniez aici faptul că mediul de afaceri şi statul trebuie să fie în aceeaşi luntre pentru a putea rezista concurenţei în regiune şi în lume.

Profit: Cum apreciaţi cooperarea cu noua guvernare? De ce fel de sprijin aţi dori să beneficiaţi din partea Guvernului?

S.H.: Legea cu privire la Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova, adoptată în 1999, spune clar că CCI a RM este o instituţie non-guvernamentală, apolitică şi non-comercială care prezintă, în ansamblu, interesele mediului de afaceri din RM. Conform legii, statul nu intervine în activitatea CCI. Organele de conducere ale CCI a RM sunt: Congresul, Consiliul, Biroul Executiv şi Preşedintele. Congresul, conform legii, se convoacă o dată la 5 ani cu participarea delegaţilor aleşi de către membrii Camerei. Congresul alege Consiliul (75 persoane) şi Preşedintele CCI a RM. Consiliul, la rândul său, alege Biroul Executiv al Camerei în număr de 15 persoane, membre ale Consiliului CCI a RM.

Activez în cadrul CCI din anul 2000 şi pe întreg parcursul acestei perioade Camera s-a străduit să fie o instituţie în afara politicului, care discută şi depune eforturi pentru a soluţiona problemele mediului de afaceri indiferent de partidul sau coaliţia care se află la guvernare.

Membrii CCI pot fi şi sunt simpatizanţi ai diferitor partide, însă acest lucru nu trebuie să le afecteze activitatea.

Solicitarea noastră către noua guvernare este să avem un dialog permanent, nu de la caz la caz. Cu ajutorul autorităţilor, dorim să soluţionăm problemele mediului de afaceri. Dezvoltarea businessului este prioritatea cheie a CCI.

Aş vrea, de asemenea, să menţionez că membri ai CCI sunt şi circa 60 de companii din regiunea transnistreană. Probabil suntem unica structură din RM care are reprezentanţă în această regiune. Ajutăm companiile transnistrene să efectueze exporturi.

Profit: Deci, companiile din regiunea transnistreană sunt interesate de această colaborare?

S.H. Desigur! Ele cooperează cu noi şi achită cotizaţii de membru benevol. De ce ar face acest lucru dacă nu ar vedea rezultate?

Profit: Care este mărimea cotizaţiei de membru al CCI?

S.H.: Aceasta depinde de mărimea companiei, dar cea mai mare cotizaţie nu depăşeşte suma de 2,000 lei anual. În acelaşi timp, CCI mai prestează contra plată o serie de servicii care ne permit să ne acoperim costurile.

Profit: În RM activează mai multe camere de comerţ bilaterale (AMCHAM, CCI-Franţa, China, Italia, România). Cum calificaţi cooperarea cu aceste structuri? Sau este totuşi vorba de concurenţă?

S.H.: CCI nu concurează cu camerele bilaterale. Potrivit legii, CCI dă aviz pozitiv pentru crearea acestor camere. Avem o cooperare foarte bună cu toate camerele bilaterale. În prezent, CCI are semnate acorduri de colaborare cu peste 80 de instituţii camerale din diferite ţări. Conlucrăm foarte bine cu CCI din UE, CSI şi din ţările bazinului Mării Negre. Apropo, prima Cameră de Comerţ şi Industrie a fost creată în oraşul francez Marseille în anul 1604. În prezent, nu există ţară în lume care să nu aibă o instituţie de acest fel.

Profit: Care sunt cele mai importante proiecte pentru anul 2020?

S.H.: Unul dintre obiectivele stabilite pentru 2020 este lansarea Academiei Start-up-urilor. Potrivit proiectului, orice companie nou înregistrată va fi imediat contactată de reprezentanţii CCI şi întrebată de ce are nevoie şi cum poate fi ajutată pentru a creşte şi a se dezvolta. Un alt obiectiv stabilit pentru anul viitor este crearea Academiei Exportatorului, în cadrul căreia dorim să învăţăm sau să aprofundăm cunoştinţele companiilor în domeniul exporturilor.

De asemenea, ne-am propus să extindem numărul membrilor CCI. Calitatea de membru al CCI este una benevolă, dar cele peste 1,100 de companii membre vorbesc despre faptul că ele au încredere în noi şi în capacitatea noastră de a mişca lucrurile în RM spre bine, împreună. În 1918, când a fost înfiinţată, CCI avea doar 35 de membri. Numărul lor a crescut treptat.  Pe parcursul mandatului meu de preşedinte al CCI, circa 200 de companii noi au devenit membre ale Camerei.

Profit: Cum aţi dori să vedeţi CCI în următorii 5-10 ani?

S.H.: Nu sunt un visător, sunt un pragmatic. Văd CCI la fel de dinamică şi alături de mediul de afaceri, cum a fost întotdeauna. Sper să-şi majoreze numărul de membri, dar şi de activităţi. Pe parcursul anilor am demonstrat că putem soluţiona o serie de probleme mult mai uşor împreună. De asemenea, vreau să văd CCI într-o economie în creştere. Într-o asemenea economie este mult mai interesant să lucrezi decât într-o economie aflată în recesiune sau stagnare. De asemenea, văd CCI cooperând intens cu autorităţile publice centrale şi locale.■